STRUCTURAL DESIGN ENGINEERS

"-

In acest nu

CERCETARE Efectu I activitati I

Ruul<ki. Lider european cu experlenta in proiectarea sl implementarea de solutll metalice complete pentru poduri, cladiri de birouri, hale metalice, centre de productie ~i centre comerciale. Dupa dezvoltarea unui centru de productle local, putem oferi pachete complete de consuttanta, proiectare, montaj, management al lucrarilor ~i garantle. Va putem ajuta sa reallzati proiecte mai rapid, mai eficient din punct de vedere al costurilor ~i cu un necesar mai restrans de mana de lucru. Avem multe proiecte sa va aratam. Vizitati-ne la [Link]

EXIGENTE Calculul silozurilor de

STUDIU DE CAZ Dezvoltarea durabila In m

SOLUTII Torsiunea de ansamblu a seismice actuale

Ruukki Romania S.R.l.

Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44, Telefon: +40 21 361 09 22

Fax: +40 21 361 09 20

more with metals

rml

AICPS

Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri

Membru colectiv al Academiei Oamenilor de $tiinta

Membru colectiv al Uniunii Asociatiilor Inginerilor Constructori din Romania

Membru colectiv al

Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania

AICPS - Asociatla Inginerilor Constructori Proiectantl de Structuri

Bucuresti - $05. Panduri 94, corp B, et.1, sector 5 Tel./Fax: 021-412.02.04

Mobil: 0788.35.96.96

Email: aicps1990@[Link]; office@[Link], [Link]

Colectivul de redectie:

ING. PETRE IONITA, DIRECTOR EXECUTIV AICPS ING. CRISTIAN SAW, DIRECTOR TEHNIC AICPS REVIEW

ING. MIOARA BEATRICE DABIJA, SECRETAR AICPS LUCICA ADRIANA $TEFAN, REDACTOR

REDACTOR ~EF: VALENTINA MARE~

EDITURA MARLINK / MARLINK TRADING SRL Bucurestl, str. Vaselor nr. 2

TEL/FAX: 021-211 8976

MOBIL: 0744 36 00 65

Editura ecreditete CNCSIS - cod 316

ISSN 1454-928X

,EDITORIAL

ING. CRISTIAN MIRCEA SAIU

Nu pierzi timpul cand iti ascuti uneltele

La absolvirea cursurilor universitare ~i obtinerea licentei, fiecare dintre noi am incheiat un contract moral cu societatea.

Acest contract trebuie onorat,

Sarcina constructorilor, aparent paslva , impune in fapt 0 participare intense la viata socials.

Din pacate, neimplicarea in procesul decizional duce la excluziune sociala, cei ce stau deoparte forrnand, in cele din urma, un grup defavorizat.

Sursa neirnplicarf tine, pe de-c parte, de motive socio-economice, iar pe de alta parte, de motive individuale, situatie in care optiunea este a individului, dezinteresul sau diverse alte cauze ce tin de decizia personals determtnandu-l sa opteze singur pentru a respinge 0 anum ita forma de participare soclala.

Aceasta situatle trebuie schlrnbata. Justificat sau nu, cauza nernulturnirii generale este leqata de adrninistratie: locals sau centrale.

Fara exceptie, sunt acuzatl functlonaril publici, rninistr li, parlamentarii, primartile, guvernul, parlamentul, presedintia in ansamblul lor.

Astfel, in ecuatia trecut-prezent-viitor, trecutul are nostalgie, prezentul este criticat, iar viitorul este sceptic, fara speranta pentru 0 viata mai buna,

Responsabilitatea personals exista ~i trebuie asurnata. Trebuie asoclata cu capacltatlle individuale, dar ~i cu circurnstante independente de individ.

Aici apar barierele de comunicare, ce duc la perceptia ~i atribuirea responsabllltatilor catre adrninistratie ~i c1asa politica,

Cum rarnane cu .contractul" ? II ducem la bun sfarsit, forrnand un grup care sa se irnpuna, ~i nu unul exclus ?

Includem grupul nostru in "social"? Ne implicarn ~i personal in functionarea norrnala a societatit?

Aceasta ne dorim, pentru acest fapt extstarn ca asociatie, aici ascutirn uneltele.

CI!IRCETARI

~--- ............ --------------------

v

EFECTUL ACTIVITATILOR UMANE ASUPRA

VIBRATIILOR PLAN~EELOR COMPOZITE

DAN CRETU', ELENA TULEr*, CRISTIAN GHINDEA*

[Link]

Mersul oamenilor produce vlbratll In planseele cladirilor cu diferite destlnatll (Iocuinte, birouri, spatii de Invatamant sau comerciale). De asemenea, dansul, gimnastica ritrnica sau functionarea unor echipamente electro-mecanice sunt actiuni dina mice care produc vibratii In plansee. In general, vibratiile planseelor sunt percepute de persoanele aflate In cladiri, dar gradul de perceptie depinde de 0 serie de factori. Se poate ajunge la situatii In care confortul sau chiar folosirea In conditii normale a cladiri! sa fie afectate.

Asigurarea unor deschideri mari pentru plansee, impuse de necesltatl functionale specifice spatiilor de Invatamant, comerciale, etc. irnplice utilizarea unor materiale usoare, cu rezistente mecanice superioare. Masele mici ale planseelor, deschiderile mari, precum ;;i capacitatea de amortizare redusa a materialelor din planseu sunt elemente care favorizeaza dezvoltarea unor vibratii suparatoare.

In cele ce urrneaza prezentarn unele aspecte privind producerea vibratiilor planseelor de catre activitatile umane si unele prevederi din reqlernentarlle tehnice In vigoare. De asemenea, se prezinta rezultate numerice comparative pentru un planseu compozit cu grinzi de otel si placa de beton arrnat in diferite conditii de rezemare.

2. EFECTUL ACTIVITATILOR UMANE ASUPRA PLAN$EELOR CLADIRILOR

Planseele cladirilor curente sunt alcatuite din b.a. ;;i au deschideri moderate. Ca urmare, rigiditatea acestora Ie sltueaza In domeniul unor frecvente de oscllatle libera de cca 10 - 14 Hz, care nu produc disconfort ocupantilor. In general, vibratiile planseelor creeaza disconfort persoanelor aflate pe acestea. Limita vibratiilor percepute de ocupantii unei cladlri depinde de pozitia acestora (In picioare, asezat pe scaun sau lntins), dar si de activitatile In care sunt anqajati, Astfel, pentru persoanele care stau pe scaun In birouri sau lntinsi In spatii rezidentiale, acceleratii egale cu 0,5% 9 sunt insuportabile. Persoanele angajate intr-o activitate de qirnnastica ritrnica pot suporta vibratii ale planseelor cu accelerant de pana la 10% g, iar persoanele aflate Id spatii comerciale sau In restaurante cu ring de dans pot suporta acceleratll egale cu 2% 9 [2].

Intrucat deplasarlle ;;i eforturile care se dezvolta In plansee au, In general, valori mici, nu se pune problema colapsului acestora. Totusi, daca acceleratiile sunt mai mari de 20% 9 si au un caracter continuu, se poate produce colapsul, datorlta fenomenului de oboseala, Un alt efect nedorit al oscilatiilor intretinute este fenomenul de rezonanta, cand frecventa excitatiei coincide cu frecventa proprie a planseului. Acceleratiile maxime depind de raportul celor doua frecvente, asa cum se poate vedea In Figura 2, dar si de capacitatea de amortizare a planseului. In cazul practicarii gimnasticii ritmice de un grup de persoane care executa salturi repetate, rezonanta poate aparea nu numai la frecventa excitatiei de baza, ci ;;i la multiplii Intregi ai acesteia, asociati armonicilor superioare. De regula, Insa, armonica cea mai joasa produce cele mai mari oscilatil la rezonanta [2].

Rezonanta

3. LIMITAREA VIBRATIILOR iN REGLEMENTARILE TEHNICE

La cladlrile moderne, plan;;eele de dimensiuni mari se executa din materiale usoare, cu rezlstente superioare. Datorita masei ;;i rigiditatii reduse, frecventa fundamentals a planseelor este joasa ;;i pot aparea oscilatii suparatoare chiar In cazul circulatiei normale a grupurilor de persoane. Generalizarea solutiilor compozite pentru plansee, cu grinzi de metal si placa de beton armat impune necesitatea verificarll acestora la starea limita de serviciu (SLS) pentru evitarea disconfortului produs de vibratii.

Criteriile de confort pot fi exprimate In termeni de acceleratie, vtteza ;;i frecventa a oscilatiilor; In unele norme exista indicatii orientative privind conditiile pe care trebuie sa Ie inde pf ine asca plan;;eele pentru evitarea vlbratiilor suparatoare.

Pentru prevenirea colapsului prin oboseala sau amplificarea oscilatiilor ca efect al rezonantei, codul canadian "National Building Code" impune efectuarea unor analize dinamice In cazul planseelor a carer frecventa fundamentala este mai mica de 6 Hz [3]. Codul european "Design of timber structures" impune investiqatli speciale pentru planseele pe grinzi de lemn din cladirile de locuit, cu frecventa fundamentals mai mica de 8 Hz [4].

In lucrarea [5] se propune efectuarea analizei dinamice a planseulul daca frecventa sa fundamentala este mai mica de 7,5 Hz. In general, planseele compozite alcatuite din grinzi metalice ;;i placa de beton armat au frecventa fundamentals de oscilatle In domeniul 3 - 10 Hz. In cazul unei excitatii cu frecventa de 2 Hz, se poate produce fenomenul de rezonanta cand frecventa fundamentals a planseului este un multiplu Intreg al frecventei excitatiei (2, 4, 6, 8 Hz). In lucrarea [6] sunt prevazute urrnatoarele limite inferioare pentru frecventele fundamentale ale planseelor situate in spatii publice: 3 Hz pentru plansee cu acces normal, respectiv 5 Hz pentru sali de qlrnnastica ;;i de dans. In aceeasi lucrare se precizeaza ca efectul vibratiilor induse de actlvltatlle umane poate fi redus prin limitarea deplasarilor in SLS, deci aslqurand planseului 0 anurnlta rigiditate. Studiul numeric prezentat In articol arata ca ambele conditii sunt insuficiente pentru evitarea disconfortului ocupatilor. Standardul 15010137 defineste 0 curba de baze pentru acceleratiile acceptabile In functie de frecventele miscarii ;;i de coeficientii de multiplicare corespunzatcri factorilor de mediu ambiant (Ioculnte, birouri, spatii comerciale, spatii de invatamant, etc.). In Figura 3 se prezinta curbele care corespund coeflcientllor de amplificare [7]. In lucrarea [2] se indica limitarea oscilatiilor planseelor pentru loculnte si birouri astfel lncat acceler atllle maxi me sa nu depaseasca 0,5% g .

3

Mersul, dansul, gimnastica ritmlca sunt activitati umane care produc vibratii ale planseelor. Mersul curent al oamenilor pe un planseu este echivalent unei excitatii armonice cu 0 frecventa de 1,6 - 2,4 Hz, joggingul corespunde unei excitatii de cca 2,5 Hz, iar alergarea produce excitatii cu frecvente de cca. 3 Hz [1]. Vibratiile planseelor pot avea un caracter tranzitoriu, ca in cazul caderii corpurilor pe plansee, sau pot fi continue, daca se rnanlfesta pe un interval mare de timp, ca In cazul celor produse de deplasarea grupurilor de persoane. In Figura 1 se prezinta fortele dinamice produse de un grup de persoane care efectueaza acttvttatl ritmice de tip dans si sariturt [2].

'CIl

t::' o u..

,'"

t::' o u..

Piciorulloveste planseul (facta pasului)

in aer

(a)

(b)

Figura 1. Forte dinamice pe piensee produse de dans (a) fji de sarituri (b)

. Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti, Romania

2

AICPS REVIEW 1/2010

>(1)

E 'x (I)

E (I) .".,

~

Q)

~

o <C

Amortizare medie

Amortizare ridicata

i

Inacceptabil

______ ~_i!:l.~t~_<l_C;~_~!~_r_El!~~! ~----------

~ Acceptabil

2 3 Frecven\a proprie

Frecventa excitatiei

Figura 2.

Acceleretie maxima a pletiseului In tunctie de raportul dintre trecvente proprie fji trecvente excitetiei [2J

16 32

Frecventa [Hz]

Figura 3.

Domeniile ecceteretiilor maxime acceptabile pentru ptensee [7J

AICPS REVIEW 1/2010

4. STU DIU DE CAZ

Pentru verificarea nivelului de confort oferit de un planseu, In prima faza se deterrnlna frecventele proprii ale acestuia. Deoarece verificarea se face la SLS, incarcarile permanente ~i utile se considers cu valorile caracteristice. S-a ales pentru analiza un planseu compozit cu placa de b.a. In conlucrare cu 0 retea ortoqonaia de grinzi metalice, incastrat In peretl ~i In grinzile perimetrale ale cladirii (fig. 6). Elementele generale ale planseulul analizat sunt: deschideri 14,0 x 14,0 m; grinzi metalice HEA450 din otel S235, asezate la 2,0 m interax pe ambele directli: place de b.a. cu grosimea medie de 12 cm. Au rezultat urmatoarele lncarcari:

-placa de b.a.

-grinzile meta lice 1,2 kN/m

-pardoseala 5 cm

-peretl despartitori

-tavan fals ~i instalatf

0,12 x 25 = 3,0 kN/m' ~ 1,2 kN/m' 0,05 x 22 = 1,1 kN/m' = 1,0 kN/m2 = 0,5 kN/m2

unde Gk,j sunt incarcarile permanente caracteristice, iar Qk,l sunt incarcar) utile. In functie de natura lncarcarii utile, coeficientii lfIu pot fi mai mici, cel mult egali cu 1. IfII) = 0 daca incarcarea respective nu se aplica.

Intrucat frecventele proprii ale planseului depind de masa ~i rigid"ita~ea sa, ~-au consi~erat urmatoarele cazuri de incarcare, In conforrnitate cu [8]:

a) pentru starea limita de serviciu (SLS), plan~eul este actionat:

• numai de lncarcartle permanente (q, = P, = 6,8 kN/m');

• de incarcartle permanente ~i de 40% din incarcarea utila (q2 = P, + 0,4 P2);

• de incarcarlle permanente ~i de intreaga incarcare utila ia. = P, + P2);

b) pentru starea llrnrta ultima (SLU): • q, = 1,35 P, + 1,5 P2

Pentru fiecare caz de incarcare s-au determinat deplasarile maxi me ale planseului,

In figurile 7 - 9 se prezinta primele doua moduri de vibratle ale planseului in fiecare model.

f, = 19,44 Hz

Fig. 7. Forme de vibretie ale plenseului in modelul Ml

f, = 20,1 Hz

Fig. 5 - Modelul M2

Fig. 8. Forme de vibretie ale plenseului in modelul M2

f, = 14,84 Hz

Fig. 9. Forme de vibretie ale pletiseului in modelul M3

5

P, = 6,8 kN/m2

Incarcarea utila (P2) are intensitatea de 3 kN/m' in sali ~i 4 kN/m' pe coridoare. Pentru placa de b.a. s-a folosit beton C24/30, cu modulul de

elasticitate Ec = 3,25.107 kkN/m'.

Analiza dinarnica a planseului s-a efectuat In diferite conditii de modelare, dupa cum urrneaza:

- in modelul M1, planseul compozit a fost echivalat cu 0 retea de grinzi, ca In Figura 4; sectiunea transversale a grinzii echivalente se obtine pe baza coeficientului de echivalenta corespunzator actiunilor de scurta durata,

n= Es = 2,1.108 =646

E 325.107 '

C '

- In modelul M2 s-a considerat planseul compozit, alcatuit din grinzile metalice ~i placa de b.a., incastrat pe contur (fig. 5);

- In modelul M3, planseul descris In modelul M2 reazerna elastic pe grinzile perimetrale ~i peretii de b.a. (fig. 6).

Primele doua modele considera planseul izolat din structure si cu rezemare rigida pe contur. In ultimul model este izolat un nivel al cladlr!t, astfel ca propnetatlle dinamice ale planseului, precum ~i deplasarile sale date de lncarcartle qravitationale vor depinde de flexibilitatea elementelor de rezemare perimetrale (grinzi ~i pereti din b.a.). Fiecare model este realizat In doua variante privind comportarea betonului:

a) se considers betonul nedegradat, cu E c= Ec;

b) se considera betonul degradat datorita curgerii lente, contractiei ~i fisuraril, luand modulul de elasticitate redus cu 50% (E~ = O,5Ec).

In modelul M1 se consldera ~i ipoteza in care placa nu conlucreaza cu grinzile, luand Ec = o.

Codul European pentru actiuni Eurocode 1 [8] indica urrnatoarea relatie pentru combinatiile

de lncarcarl, /I

LGk,j + IfIIJQk,l j~l

4

AICPS REVIEW 1/2010

f, = 10,19 Hz

Fig. 4 - Modelul Ml

f, = 10,82 Hz

f, = 7,69 Hz

Fig. 6 - Modelul M3

AICPS REVIEW 1/2010

26 .-----------------------~----------------------------------------------------~

24 22 20 18

~16

Tabelul 1. Frecventele proprii ~i deplasarea maxima a planseului In modelul M 1

ql q2 q3 q4
Ec = 0 7,93 7,32 6,63 5,62
fl Ec 12,18 11,25 10,19 8,62
[Hz]
E~ 11,32 10,47 9,48 8,03
Ec = 0 15,95 14,74 13,34 11,30
f2 Ec 23,25 21,47 19,44 16,46
[Hz]
E* 21,87 20,21 18,31 15,50
c
Ec = 0 6,30 7,40 9,00 12,50
dmax Ec 2,60 3,10 3,80 5,20
[mm]
E~ 3,00 3,60 4,30 6,10 Frecventa

Frecventa

M3

M1

M2

M3 Tipul modelului

M1

M1

M2

E'

c

Ec

Fig. 11. Precvente modului al doilea de vibretie, f2 [Hz]

Tabelul 2. Frecventele proprii si deplasarea maxima a planseului In modelele M2 ~i M3

Tabelul 1 contine valorile frecventelor In primelor doua moduri de vibratle, precum ~i deplasarea maxima a planseului In modelul M1, In fiecare caz de lncarcare ~i In fiecare ipoteza privind comportarea betonului. Aceleasi rezultate sunt prezentate In tabelul 2 pentru modelele M2 ~i M3.

In figurile 10 ~i 11 s-au reprezentat grafic frecventa fundarnentala, respectiv frecventa celui de al doilea mod de vibratle, In toate situatiile analizate.

Analizand reprezentartle grafice din figurile 10 ~i 11, se rernarca urrnatoarele:

• In ipoteza conlucrarii dintre placa de b.a. ~i qrinzile metalice, atat pentru beton nedegradat cat ~i pentru beton degradat, modelele M 1 ~i M2 furnizeaza rezultate apropiate, pe cand intre rezultatele oferite de modele Ie M2 ~i M3 exista diferente importante, ceea ce arata ca neglijarea deforrnabilitatii elementelor perimetrale (grinzi, pereti, stalpi) nu este realrsta:

• ipoteza din modelul M1 conform careia placa de b.a. ~i grinzile metalice nu conlucreaza conduce la frecvente mai mici, reprezentand cazul lirnita inferior;

• cresterea maselor pentru SLU (q4) duce la cazul lirnita superior;

• verificarea oscllatiilor planseelor cu deschideri mari, pe care se pot deplasa grupuri mari de oameni, trebuie facuta pentru Intreaga lncarcare caracteristica (q3)'

Pentru estimarea frecventei fundamentale a planseului compozit, autorii propun urrnatoarea

formula aproximatlva: 20

J; = r;--

.i«:

In care a.: este deplasarea maxima a planseului sub incarcart!e caracteristice considerate, rnasurata In mm. Pentru a evita oscilatiile care pot deranja, limitarea frecventei fundamentale devine o conditie mult mai restrictiva decat conditia de

deformabilitate care se aplica In general la proiectarea planseelor, In cazul salllor de spectacole ~i al gradenelortribunelor se recornanda

dmax -:;_ da = 1/350. Astfel, In modelul M3, cu E~ =0,5 Ec ~i In cazul de lncarcare q., dmax = 7,95 mm, iar d, ~ 14~?0/35~ = 40 mm. Asadar, d, /dmax ::= 5, iar 1; - 20/ 7,95 = 7,1 Hz.

In lucrarea [9] se recornanda urrnatoarea formula de calcul pentru frecventa minima acceptabtla pentru planseu:

1,3 aq;

L; = f 1 + --/- --, L; < 1; Uo g qt

In care:

.f - frecventa excitatiei;

a, /g - limita raportului acceleratiilor In centrul planseului:

a - factor aplicat incarcarii dinamice;

qp - inca rca rea pe unitatea de suprafata transrnisa de participantii la activitatea rltrnica:

q, - incarcarea totals pe unitatea de suprafata (permanents ~i utlla).

Pentru 0 excitatie cu frecventa f = 2 Hz se poate accepta cc/g = 0,05 si a = 1,5. Considerand ca inca rca rea utila se aplica la intensitatea maxima (cazul de incarcare q,), frecventa minima acceptabtla pentru plan~eul analizat rezulta

r . = 2 1 + __!d_ 1,5· 3 = 72Hz.

Jmrn 005 98 '

, ,

Deci, L: depaseste valoarea frecventei fundamentale furnizate de analiza dinarruca a planseului, j, = 6,78 Hz, respectiv de formula aproxirnativa propusa de autori,J; = 7,1 Hz.

Daca se considers ca se aplica doar 40% din lncarcarea utila (cazul de incarcare q2)' L. devine 5,23 Hz, valoare mai mica decatj, = 7,49 Hz (din analiza dinamice) ~i J; = 7,84 Hz (determinate cu formula aproxlrnativa).

7

Modelul M2 Modelul M3
ql q2 q3 q4 ql q2 q3 q4
- 6,51
fl Ec 12,93 11,94 10,82 9,16 9,18 8,48 7,69
[Hz] E~ 12,72 11,75 10,63 9,00 8,10 7,49 6,78 5,74
- 16,32 14,84 12,55
r. Ec 24,04 22,20 20,10 17,02 17,54
[Hz] E~ 23,41 21,60 19,55 16,54 15,34 14,35 12,89 11,11
- 8,80
dmax Ec 2,40 2,79 3,50 4,80 4,32 5,13 6,28
[mm] *
Ec 2,50 2,90 3,60 5,00 5,52 6,50 7,95 11,15 14~----------------------------------------------------------------------------~

12

Frecventa

Frecventa minima acceptabila [5]

10

M1

Tipul M3 modelului

M1

M1

M2

M2

M3

Ec

Fig. 10. Frecvenie tundementets a ptenseutui, f, [Hz]

6

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

CONCLUZII

Evaluarea corecta a frecventelor proprii de vibratie depinde esential de modelarea plan;;eului. Considerarea rezemaru rigide a planseului furnizeaza valori mai mari ale frecventei fundamentale, situatie ce poate fi descoperitoare in realitate. Chiar daca se considera in modelare conditiile reale geometrice ;;i de rezemare, nu se pot obtine valorile exacte ale frecventelor proprii, avand in vedere ca proprietattle fizico-mecanice ale materialelor, in special ale betonului, sunt diferite de cele considerate in analizele numerice. Din aceste motive, apreciem ca sunt absolut necesare rnasuratort experimentale in situ pentru cazul planseelor compozite otel-beton,

Verificarea caracteristicilor dinamice ale planseelor cu deschideri mari devine obligatorie. Folosind materiale uso ar e , cu r eztstente superioare, se pot obtine plansee cu capacitate mare de rezlstenta, dar flexibile, avand frecventa fundarnentala redusa si aproplata de frecventa actiunllor dinamice produse de grupuri de oameni care se deplaseaza sau care fac qirnnastica aeroblca. Frecventa fundamentals a planseelor poate fi marita prin cresterea inaltimf grinzilor metalice, dar in detrimentul inaltimii libere de nivel.

BIBLIOGRAFIE [1]

SAIDI, 1., HARITOS, N., GAD, E.F., and WILSON J.L., "Floor vibrations due to human excitation - damping perspective", Earthquake Engineering in Australia, 2006, pp. 257-264

ALLEN, D.E., PERNICA, G., "Control of Floor Vibration", Construction Technology Update No. 22, National Research Council of Canada, 1998

NBC1995: "National Buildings Code of Canada" - Part 4: "Serviceability Criteria for Deflections and Vibrations", National Research Council of Canada, Ottawa, Ontario, 1995.

EUROCODE 5: "Design of timber structures" - Part 1-1: "General - Common Rules and Rules for Buildings", European Commission for Standardisation, Brussels, 2004

WORKSHOP "Eurocodes: Background and Applications" - "Eurocode 4. Serviceability limit states of composite beams" by Hanswille, G., Brussels, 2008

SSEDTA CD Release 2001: "Structural Steelwork Eurocodes: Development of a Trans-National Approach", EC3, lecture 03, 2001

15010137: "Basis for the Design of Structures" - Serviceability of Buildings against Vibrations, ISO, Geneva, 1992

EUROCODE 1: "Actions on Structures" - Part 1-1: "General Actions - Densities, Self weight, Imposed Loads for Buildings", European Commission for Standardisation, Brussels, 2005

Taranath, Bungale 5., "Steel, Concrete and Composite Design of Tall Buildings",

2nd Edition, McGraw-Hili, 1998

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

Siguranta la actiunea vantului

a captatoarelor solare amplasate in planul acoperisu lui clad i ri lor rezidentia Ie

PROF. UNIV. DR. ING. ELENA AXINTE* DR. ING. ELENA-CARMEN TELEMAN* DR. ING. GEORGETA VASIE$*

1. ENERGIA SOLARA

Soarele este cel mai important furnizor de energie pe Terra avand un potential energetic urias. Astfel, daca s-ar acoperi a mia parte din suprafata Terrei cu captatori avand un randament de 5%, s-ar obtine aproximativ 60 miliarde de kWh intr-o sinqure ora.

Energia solara este qratuita. reqenerabila, nepoluanta, practic inepuizabila, dispersa, user de produs. Aceasta reprez lnta una din potentialele viitoare surse de energie, folosita fie la inlocuirea definitiva a surselor conventionale de energie cum ar fi: carbune, petrol, gaze naturale etc., fie la folosirea ei ca alternative la utilizarea surselor de energie conventionale mai ales pe timpul verii, cea de a doua fiind in momentul de fata cea mai raspandita utilizare in intreaga lume.

Energia solara este convertlta in energie electrlca ;;i termica prin intermediul panourilor solare fotovoltaice ;;i a panourilor solare termice. Panourile solare montate in tarile europene capteaza, in medie, energie solara timp de 9 ore pe zi. Este deosebit de atractlva ideea utilizarii energiei solare in scopul producerii apei calde menajere de consum, incalzirii sau racirf cladirilor (fig.1), incalzirf piscinelor, pentru apllcatll industriale ;;i agricole etc. si se pare ca acesta va fi unul dintre cele mai largi domenii de apllcatle a energiei solare in viitor. Tehnologia echipamentului pentru instalatiile solare de incalzire a cladirtlor este deja destul de bine pusa la punct lntr-o serie de tari ca Japonia, S.U.A., Australia, Israel, Rusia, Franta, Canada, Gerrnania si China.

Fig. 1. Energia solara este 100% qretuttii. Un sistem solar ecoperii pima la 60% din necesarul anual de apa calda menejere fji aduce economii de energie de pana la 40"(0 In cazul sistemelor de producere a apei calde menajere cu aport la lncstztre.

Universitetee Tennies " Gheorghe Asacht" Iesi, Facultatea de Construct" fji Itisteletii

9

AICPS REVIEW 1/2010

Actualitatea utilizarf captatoarelor solare este in prezent 0 realitate lzvorata din preocuparea strinqenta a societatii umane pentru restranqerea severe a surselor de poluare cu efect de sera.

Utilizand 0 sursa inepuizabila de energie neconventlonala, energia solara reprezinta 0 solutie economlca, iar Romania se gase~te intr-o zona geografica cu 0 foarte buna acoperire solara (fig. 2a). Potentialul de utilizare a energiei solare in Romania este relativ important, existand zone in care fluxul energetic solar anual ajunge pana la 1600 kWh/m2/an.

In majoritatea regiunilor tarii, fluxul energetic solar anual se sttueaza intre 1250-;.-1450 kWh/m2/an.

Puterea termica oferita de panourile solare difera in functie de zona qeoqrafica in care este amplasat sistemul ~i de variatiile radiatlei solare de-a lungul anului (fig. 2b).

Amplasarea panourilor solare plane se poate face atat la nivelul solului cat ~i pe cladlri, pe acoperisul plat sau inclinat (fig. 3,4, 5) sau fatadele acestora.

Fig. 4. - Amplasarea panourilor solare pe ecoperisutile inclinate ale blocurilor de locuinte

a.

Energie solara medie {kWh/mp an}

6~~~-----------s.s 5 4.S 4 as 1 1.5 2 1.5

1~~~--~~~~~~~~~~----~~~ ~OCIl1C1Wdf.c

a.

Fig. 5. - Captatoare solare plane amplasate pe ecoperisuri inclinate: a. sediul Wagner - Germania, una dintre primele dedin de birouri pasive din lume ~i b. centrul de productie ~i logistica-captatoare solare

In pia nul acoperisulul, panourile pot fi montate ca un sistem integrat in acoperis sau pot fi amplasate pe acesta (fig. 6).

IU' • Fig. 2. - Zone de redietie solara: a. ale Europei; b. ale Romaniei

Fig. 3. - Amplasarea panourilor solare pe ecoperisurile inclinate ale ctsdirilor rezidentiele: a. in pozitie verticste, b. in pozitie orizontets

Fig. 6. Sisteme de amplasare a colectoarelor solare pe ecopetisurt in panta: a. sistem integrat in ecoperis; b. sistem amplasat pe ecoperis

11

10

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

Perforrnanta unei instalatii solare term ice este produsul unei serii intregi de parametri tehnici, care privesc capacitatea de conversie a radiatiei solare in energie terrnica, cat ~i cea de conservare ~i transfer a acesteia catre utilizatorul final.

Indiferent de sistemul constructiv de amplasament, unul dintre acesti parametri este orientarea panoului solar: abaterea de la dtrectia sudica (fig.6a), incllnatia fata de ortzontala (fig.6b).

Fig. 7. Orientarea panoului solar pe ecoperisul tnciinet:

a. abaterea de fa directie sudics; b. inctinetie: fata de planullnvelitorii

a.

b.

c.

Fig. 8. Efectul vimtului asupra ecoperisului In panta al clediritor rezkientiele: a. ectiune de ansamblu, b. ecoperis cu doua pante, c. ecoperis cu patru pante ( SR EN 1991-1-4/2006 pct. 7.25 ~i 7.2.6)

machete in tunel cu strat limita turbulent pentru determinarea actiun!i vantului in toate cazurile in care reqlementarile tehnice nu contin referiri sau acestea suntvagi.

In cadrul Facultatii de Constructil si Instalatf din Iasi, la Catedra de Constructii Civile si Industriale, in Laboratorul de Aerodinamlca a constructlllor- organizat de [Link] Radu, functioneaza un tunel aerodinamic cu strat limita turbulent SECO 2, de tipul celor cu circuit de revenire deschis (fig. 10). Acesta are 0 sectiune transversale de 1.4 m ~i 0 lungime a zonei de experimentare de 8.8 m, suficienta pentru dezvoltarea diferitelor profile de vlteza ale curgerii aerului in functie de stratul limlta ce urrneaza sa fie reprodus. Vitezele maxi me ce se pot dezvolta sunt de 10 ... 18 m/s,

a. b.

Fig. 9. Exemple de sisteme de fixare uzuale ale captatoarelor plane pe ecoperisuri inclinete: a. sistem de prindere universal cu surub, b. sistem de prindere para lei sau lnclinet la 20°

Fig. 10. Tunelul cu strat limita turbulent SEeo 2 din Laboratorul de Aerodinemics a constructiilor ?i vedere In lungul zonei experimentale

13

2. ACTIUNEA VANTULUI ASUPRA PANOURILOR SOLARE PLANE

Cercetarea ~tiintifica de la lnceputul secolului XXI evidentiaza necesitatea racordarii aerodinamicii constructiilor la conceptul de dezvoltare durabila. Prognozarea unor valori mai acoperitoare la actiunea aleatoare a vantului este un obiectiv imperios necesar deoarece incertitudinile proiectantllor vizeaza ~i valorile extreme sau evaluarea eronata a posibilitatilor de depasire a acestora.

In domeniul ingineriei vantului, dezvoltarea tehnicilor centrate pe optimizarea proiectarii ~i reducerea riscului la actlunea eollana care se manifests cu intensitati fara precedent, sunt de mare actualitate, constituind prtoritati ale programelor de cercetare ~tiintifica lansate pe plan international.

vantul, ca 0 components a circulatlel generale a atmosferei, induce actiuni care cu greu pot fi caracterizatedeterminist. Viteza vantului in intervalul de timp specificat poate fi definlta ca suma a doua componente: 0 cornponenta a vitezei constants in timp, dar variabtla in spatiu ~i o components variabila in timp ~i spatiu produsa de turbulenta vantulul.

Considerarea intensitatii extreme a actlunii vantului (~i nu doar valoarea medie) a devenit 0 necesitate in contextul actual cand frecventa intensificarilor neobisnuite ale vantulul creste, producand distrugeri neasteptate ale cladirilor ~i constituie un obiectiv prioritar atat pentru normative (ex. EUROCODE 1) cat §ii pentru cercetarea experirnentala.

Indiferent de amplasament, placile de captare a energiei solare sunt expuse actiunii vantului. De aiel decurg urrnatoarele probleme inqineresti:

• dimensionarea captatoarelor §ii a sistemelor care Ie sustin astfel incat sa

12

AICPS REVIEW 1/2010

fie satisfacute exiqentele de siquranta in exploatare la viteze mari ale vantului, cu consumuri minime de material §ii pe baza unor solutii structural-constructive convenabile;

stabilirea influentei curgerii aerului asupra randamentului energetic al captatoarelor.

In ambele cazuri intervin fenomene complexe de:

~ curgere a fluidelor in regim laminar sau in diverse stadii de turbulenta, determinate de viteza vantului, structura vartejurilor, prezenta obstacolelor, forma lor §ii a captatoarelor, de miscarile convective etc.;

A transfer termic convectiv cuplat cu schimburile convectie si radiatie:

~ mecanica structurilor metalice (raspuns static §ii dinamic).

i

Studiul interactiurui mecanice vant-

captatoare va avea in vedere faptul ca:

exlsta diverse tipuri de sisteme de captatoare solare;

pentru utilizarea lor se elaboreaza proiecte prin care se stabilesc solutii structural-constructive pentru sistemele de sustinere §ii ancorare;

dimensionarea structurilor de sustinere este deterrninata in principal de catre fortele generate de vant.

Efecte particulare se manifesta in cazul acoperisurilor in panta (fig. 7), indecsebl in zone limitate, situate perimetral, sau localizate in zone cu ruperi de panta sau cu lucarne, unde efectele de suctlune sunt accentuate (fig. 8).

Mai mult, influenta vecrnatatllor construite poate modifica substantial curgerea aerului, conducand la cresteri ale presiunilor exercitate de vant asupra acoperisurtlor §ii peretilor cladirilor.

Influenta efectelor vantului, lndeosebi a celor de suctiune, este decisive in conceptia sistemelor de fixare ale panourilor solare pe elementele acoperisului (fig. 9) pentru evitarea distrugerii invelitorii sau smulgerii panourilor ~i aruncar!i acestora dincolo de streasina (situatii semnalate in timpul furtunilor).

Indiferent de tipul de normativ utilizat in proiectare (cod de proiectare national sau standardul SR EN 1991) trebuie interzisa orice extrapolare dincolo de carnpul lor de aplicatii §ii trebuie totdeauna sa se apeleze la lncercari pe

AICPS REVIEW 1/2010

Tehnica experirnentarf se bazeaza pe modelare fizice, fiind reprodus stratul limita turbulent specific amplasamentului cladirii precum ~i cladirea Insa~i, imersata In acesta. A devenit irnportanta, chiar obligatorie (potrivit SR EN 1991- 1-4/2006, pct. 4.3.4), considerarea vecinatatilor construite asupra efectelor vantului pe un acoperis, indeosebi prin majora rea presiunilor, negative sau pozitive, evaluate In situatia cladir!i singulare.

Masurarea presiunilor fluctuante din vant pe suprafata machetei cladiri], pe baza carora se obtin coeficientii de presiune medii, de varf ~i abaterea

standard, se realizeaza cu ajutorul unor echipamente specifice studiilor experimentale desfasurate In tunel (sonde termoanemometrice ~i traductori de presiune produse de firme precum TSI Incorporated ~i Scanivalve din S.U.A.) existente de altfel ~i In laboratoarele de profil din stralnatate.

Macheta cladirii, modelata la scare, este echipats cu prize de presiune distribuite pe suprafata studiata, presiunile instantanee fiind apoi transmise, prin tuburi de legatura flexibile, spre traductorii de presiune ~i calculator (fig. 11).

Valorile presiunilor instantanee pe fiecare prize sunt stocate In vederea prelucrarii (fig. 12).

In baza ipotezelor utilizate In teoria statistica, presiunea dinarnica se presupune a f un proces stocastic, stationer, normal (gaussian). Astfel se considers ca valorile extreme se

, v

situeaza pe 0 banda de ± 3 a , unde a reprezinta

abaterea standard a valorilor individuale ale procesului.

Prin rnasurarea presiunii instantanee produsa de vant Pi{t} , intr-un punct i pe suprafata modelului pe un interval de timp t, se vor putea determina coeficientii de presiune locali In acel punct, functie de valoarea presiunii de baza obtinuta pe baza vitezei de referinta.

Analiza spectrala a presiunilor instantanee locale reprezlnta 0 etapa lrnportanta In studiul comportaru la actlunea vantului pe modele In tunel, impusa de calculul efectului dinamic asupra structurilor, preluat In majoritatea normelor de

Fig. 11.

Exemple de machete pentru studiul distributiitor de presiuni pe supretete ecoperisului In pentii, echipate cu prize de presiune !ji tub uri de legatura flexibile

proiectare moderne ~i detaliat In particular In SR EN 1991-1-4/2006, EUROCOD 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Aciiuni generale - Aciiuni ale ventutui. Datele primare obtinute In urma masuratorilor se reqasesc sub forma Inreqistrarilor pe 0 perioada lirnitata In timp (aproximativ un minut), a presiunilor fluctuante. Nurnarul de v~lori obtinute pe priza (esantioane) se prelucreaza cu ajutorul tehnicii de software prin programe specializate de calcul (fig. 13).

Pe baza presiunilor instantanee obtinute In dreptul prizelor de presiune distribuite pe supratata anallzata pot fi trasate harti de izopresiuni referitoare la coeflclentii de presiune, negativi ~i pozitivi, pentru valorile medii sau de varf ale acestora. Cu aceste valori se evalueaza presiunile din vant pe suprafata panourilor solare, cu utilitate deosebita pentru dimensionarea sistemelor de fixare ~i prindere pe elementele de constructie.

·100

-3000 1000 2000 3000 4000 6000 6000 7000 8000

b.

a.

Fig. 12

a. Semnal de presiune Inregistrat In cadrul unui studiu - modelare 1; 150 (pe ordonata - valori instantanee ale suctiunii, pe ebsctss - numsr de esemioene/prize); b. medierea semnelului de prestune (100 de valori/0,4 sec.)

14

AICPS REVIEW 1/2010

i 10· ~~~~~ll!

" .

~

a,

10'1 10° 10'

freeventa I Hz

10'

a. Fig. 13. b.

a. Semnal de presiune prelucrat (program VERIF.M); b. Trasarea spectrelor de presiune tiuctuente prin programul TST_PSD.M

CONCLUZII

Promovarea dezvoltaru durabile In sectorul constructitlor, a cunoasterf ~i controlului rnodlflcarilor globale, contribuie la diminuarea cotei de risc la actlunea aleatoare a vantului care se manifesta, din ce In ce mai des, cu intensttatt violente si conseclnte neasteptate. Cresterea numarulul fenomenelor extreme pe teritoriul Romaniei In ultimii ani, caracterizate ~i prin intensificarea activitatii vantului , impun reconsiderarea incarcarilor ~i efectele acestei actluni In proiectarea cladirilor ~i a ststernattzaru urbane. Aceasta afirrnatie vizeaza In special tipurile noi de cladir] ~i elemente de Inchidere, realizate din materiale usoare, caracterizate prin elasticitate ~i raspuns dinamic la actlunea vantului, ce au patruns pe plata constructiilor din tara noastra. In aceasta categorie pot fi incluse si panourile de captare a energiei solare, amplasate pe acoperisurlle sau pe fatadele cladirtlor.

Se poate constata ca, dupa un lung declin, energia solara foloslta pentru lncalzire iese din letargie ~i ideea energiei solare foloslta ca energie terrnlca trebuie relansata. Utilizand 0 sursa inepulzabila de energie neconventionala, energia solara reprezinta 0 solutie econornlca ~i pentru tara ncastra.

Amplasarea captatoarelelor solare pe acoperlsurt In panta ridica unele probleme inginere~ti, printre care dimensionarea panourilor plane ~i a sistemelor care Ie sustin astfel lncat sa fie satisfacute exiqeritele de siquranta In exploatare la viteze mari ale vantului, cu consumuri minime de material ~i pe baza unor so lut!i structural-constructive convenabile.

Pe langa metodele moderne de evaluare virtuala a efectelor curentllor de aer In curgerea lor turbulenta In jurul constructlllor, studiile experimentale In tunel aerodinamic cu strat limita turbulent I~i dovedesc In continuare, cu prioritate, capacitatea de a integra tnfluenta cornplexa a parametrilor ce rnodeleaza campurile de presiuni si viteze.

Pe de alta parte, codurile ~i standardele referitoare la constructu, ca urmare a efortului de a Ie creste acuratetea ~i gradul de informare, devin tot mai stufoase, ceea ce accentueaza rezerva utilizatorilor fata de complexitatea acestor documente, o p t a n d u= s e pentru combinatla dintre prevederi ~i investiqatu ori de cate ori este nevoie pentru stabilirea unui echilibru optim intre cost ~i rise.

BIBLIOGRAFIE

Irwin, P., (2006), Developing Wind Engineering Techiques to Optimize Design and Reduce Risk, 7th UK Conference on Wind Engineering (WES06), Glasgow, UK

Radu, A., Axinte, E., Teohari, C., (1986), Steady wind pressures on solar collectors on roofed buildlnqs, In Journal of Wind Engineering and Industrial Aerodynamics, 23/86, p. 249-258, Ed. ELSEVIER Amsterdam, ISSN 0167-6105. Radu, A., Axinte, E., (1989), Wind forces on structures supporting solar collectors, In Journal of Wind Engineering and Industrial Aerodynamics, 32/89 p. 93-100, Ed. ELSEVIER Amsterdam, ISSN 0167-6105.

Axinte, E., (1988), Modelarea fizica a interactiunf vant-structurs pentru proiectarea captatoarelor solare, Teza de doctorat, 1. P. Iasl.

Teleman, E.C., (2000), Contrtbutii privind alcatuirea ~i calculul cladirilor multietajate cu structure metalica, Teza de doctorat, U.T. "Gh. Asachi" Ia~i

Woo, GS., Denoon, RO., Kwok, KCS., (2001), Wind loads on industrial solar panel arrays and supporting roof structure - all 2 versions, Wind and Structures, [Link]

Wood, GS., Denoon, RO., Kwok, KCS., Eddy, BJ., Worrall, SJ. (2000), Influence of Solar Panel Arrays on the Wind Loading ofIndustrial Roofs - First International Symposium on Wind and Structures (WAS2000) - Techno-Press Axinte, E., Pescaru, R.-A., (2000), Studiul actlunll vantulul in tunel aerodinamic, Ed. tehnlca, ~tiintifica ~i didactics "Cermi" Iasi, ISBN 973-8000-51-3

Radu, A., Radu, V., (1981), Aerodinamica constructlilor. Indrumator pentru lucrari de laborator la Constructli civile ~i industriale, [Link]~i.

***SR EN 1991-1-4/2006, Eurocod 1: Actiunl asupra structurilor. Partea 1-4: Actlunl qenerale-Actlunl ale vantulut. ***NP-082-04, Cod de proiectare. Bazele proiectaril ~i actluni asupra constructiilor, Actlunea vantutul [Link]

__ ~.s.o~ ---------------

INTERVENTII STRUCTURALE

cu ajutorul meseriilor, materialelor si al tehnologiilor traditlonale, componente ale restaurarllor constructiilor existente ale patrimoniului arhitectural sau

SURSE DE INSPlRATIE PENTRU DEZVOLTARE DURABILA

v

MIRCEA MIRONESCU*, ADRIAN MIRCEA STANESCU* TEODOR BROTEA*, RADU COMANESCU*, DANIEL PURDEA*

Stucturile constructiilor monumente istorice sau care apartin patrimoniului arhitectural de la noi din tara, desi nu au 0 tipologie care sa reflecte particularitati deosebite au totusi caracteristici specifice, care trebuie mention ate.

In general, materialele intrebuintate au caracterisitici deosebite de cele intrebuintate in tari cu traditie in acest domeniu. Daca in tarile cu tradltle, din punct de vedere al materialului predominant, s-a dezvoltat 0 "clvillzatie a pietrei", la noi se poate vorbi mai mult de 0 "civillzatle a lemnului".

Acest aspect a avut ;;i are un impact deosebit asupra durabilitatii constructiilor monumente istorice sau de patrimoniu arhitectural de la noi din tara.

In privinta vulnerabilitatii la diferite actiuni, trebuie sublinia~ ca, in. general, actiunile ciimatice, cu ecart si repetabilitate mare, au un caracte_; ?Istructlv a.s~p~a constructlilor din tara noastra, in cornparatie cu acelea din tanle cu traditie In pastrarea monumentelor istorice. Trebuie amintit ca mai mult de 2/3 din te~itori~1 Romanlei este supus periodic, cam de trei ori pe secol la cutremure puternice din aceea;;isursa,Vrancea.

Periodic ca urmare a acestor actiuni, dintre care amintim focul ;;i inundatiile, dar mai ales dupa actlunile seismice majore sunt necesare interventii structurale asupra constructiilor monumente istorice sau de patrimoniu arhitectural.

In functie de perioada lstorica in care acestea Slu fost construite, refl~ctand nivelul de cunostinte, materialele, tehnologiile ;;i, nu in ultimul rand, mana de lucru avuta la dispozitie, acestea au fost mai mult sau mai putin adecvate cu ceea ce noi consideram acum corespunzator pastrarf in timp a constructiilor,

Marea majoritate a constructiilor monumente istorice sau de patrimoniu arhitectural de la noi din tara au in continuare nevoie de lnterventii structurale care trebuie realizate in cat mai mare masura cu materialele, tehnicile ;;i meseriile traditioriale , adaptate si lrnbunatatite cu partile pozitive ~ ale teh~i~ii contemporane, cu carecter reversibil ;;i care sa nu altereze ci, pe cat este posibll, sa puna in valoare caracterul istoric al acestora.

Din imbinarea acestor deziderate, aparent contradictorii, vom oferi intregii industrii a constructlilor surse de lnspiratle pentru 0 dezvoltare durabila care sa tina seama de cele sase exiqente esentiale, cerute de legea 10/1995, privind calitatea in constructii,

• MIRO GRUP S.R.L. (e-mail: mirogrup@[Link])

16

Figura 1 - Biserica ortodoxs

Figura 2 - Biserica romano - cetotics

TIPOLOG1A STRUCTURALA A CONSTRUCTIILOR MONUMENTE 1STOR1CE $1 DE PATR1MON1U ARHITECTURAL

Tipologia structurale a constructlllor monumente istorice ;;i de patrimoniu arhitectural este deosebit de diversificata functie de destinatia constructiilor respective.

La biserici (figura 1, Figura 2, Figura 3), locuinte, turnuri de paza (figura 4), avem subsisteme verticale realizate din coloane sau pereti de zidarie de caramida sau zidarie de piatra in diferite alcatuiri, peretl cu barne de lemn, stalpl de lemn ;;i pereti de paianta sau chirpici, subsisteme orizontale realizate din arce, bolti, cupole, pandantivi de zidarie sau piatra sau plansee cu schelet din grinzi de lemn, arce sau ferme de lemn.

Lemnul a fost unul din materialele cel mai des folosite la noi in tara ca material de constructle, pana la inceputul secolului XX, putand vorbi la noi de 0 adevarata "civilizatle a lemnului", avand realizer] tehnice ;;i artistice specifice de valoare. Ne gandim in special in cele peste 1400 de biserici din lemn (figura 5) realizate pana in anul 1918, constituind patrimoniul tehnic !'Ii artistic cel mai valoros din acest domeniu. Din punct de vedere structural, principalele tehnici constructive la bisericile de lemn sunt cu lrnbinari in "cheutori" (figura 6), in "catei"!'Ii in "furci". Dintre acestea cea care a creat faima bisericilor de lemn de la noi este aceea in "cheutori".

$i in peretf !'Ii pilastrii de zidarie lntalnlm lemnul sub forma de centuri realizate odata cu zidaria la diferite nivele. Aceste centuri pot fi !'Ii din fier forjat sau otel laminat putand fi introduse ca urmare a unor interventii structurale de consolidare.

La constructii edificii publice (Biblioteca Centrala Universitara) (figura 7) apar plansee cu grinzi meta lice !'Ii boltisoare de caramida sau placl de beton simplu la partea de jos a grinzilor metalice .

Sistemul de fundare este in general format din talpi de piatra sau caramida zidita cu mortar de slabs calitate si in ultima perioada, dupa anul 1900 cu talpi, blocuri de beton simplu sau beton armat, pentru structurile industriale.

La marea majoritate a constructiilor s-a constatat lipsa hidroizolatillor orizontale sau verticale. La corpul din 1911 de la B.C.U. de exemplu apar hidroizolatiile orizontale, dar fara hidroizolatn verticale.

La constructlile cu caracter industrial, lntalnirn structuri in cadre de beton armat cu peretii de beton sirnplu sau beton armat, seduri de beton armat, ferme de beton armat sau ferme metalice, plansee de beton armat sau cupole cu schelet metalic combinat cu capriorl !'Ii astereala de lemn.

Figura 3

Sisteme de cupole ~i botti, cu sistemul de rezemare ~i traseul eforturilor de compresiune

17

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

Figura 4 - Cula

a

b

c

d

Figura 6 - lmbtnen elemente lemn In pereti

Figura 5 - Biserica ortodoxs cu structura de lemn

Figura 7 - Sectiunt structuri BCU

MATERIALELE INTREBUINTATE $1 DURABILITATEA STRUCTURALA

Cele mai vechi materiale de constructii sunt piatra, lemnul, parnantul batut, chirpicul. Urrneaza cararnlzlle arse, varul obisnuit, varul hidraulic, cimentul, betonul simplu, fierul forjat, fonta, otelul, betonul armat, lemnullamelar, aluminiul.

Caracteristicile principale ale acestor materiale sunt descrise comparativ in continuare (tabelul 1, tabelul 2, figura 8). Tabelul 1 este 0 prezentare succlnta a rocilor sedimentare rezultate din rocile magmatice sau vulcanice prin actiunea aerului, poluare, diferente de temperatura, factori biologici, din care rezulta densitatea materialelor de constructii,

Durabilitatea naturals a lemnului este 0 problema pe care constructorii, respectiv rnesterii dulgheri 0 cunosteau in cea mai mare parte, fiind una din cunostintele principale transmise din qeneratie in qeneratle, lrnpreuna cu "secretele" meseriei.

Este recunoscut faptul ca dintre speciile de lemn lntrebuintate la noi in tara stejarul are cea mai buna durabilitate.

18

In normele actuale durabilitatea (care reprezinta capacitatea materialului de a rezista la distrugeri cauzate de factorii fizici, chimici sau biologici) este determlnata pe baze stlintifice.

Pentru cele cinci clase care definesc conditiile de exploatare globale, de rnicrocondlttt de expunere ale materialelor ~i, functie de acestea, durabilitatea lor naturals (in mediu uscat, expunere la umiditate sau la aqenti de umezire plus cicluri de inqhet dezqhet, expunere la aer saturat cu sarurl sau apa de mare, expunere la mediul chimic agresiv), detaliate cu diferite specificatii, pentru fiecare factor biologic in parte, se dau pentru materialul lemnos tabelul 4 ~i tabelul 5, tinand seama ca factorii biologici sunt cei care dau cele mai multe distrugeri pentru acest material.

Macroconditiile care au efect asupra mtcrocondttillor sunt: ploaia ~i z ap ada, cornb lnat+a vantu!ui ~i a ploii, vartatia temperaturii, variatia urniditatii relative.

Tabelull

CLASIFICAREA ROCILOR DETRITICE SAU CLASTICE (SEDIMENTARE) iN RAPORT DE MARIMEA PARTICULELOR ~I AGENTUL DE TRANSPORT

Marimea Agentul de transport
granulelor Aer Apa Ghea!a
mobile consolidate mobile consolidate mobile consolidate
Psefite [Link], morene,
grohoti~ brecie conglomerate argile cu tilit
0> 2 mm pietris blocuri
Psamite arenit, nisipuri de rau,
0,02 < 0 <2 nisip de arcoza gresii, calcare depozite glaciare
mm dune nisipuri de mare
Pelite praf loess mal, narnol argile, marne
0<0.02 mm - Tabelul2

COEFICIENJII DE DILATARE TERMICA (c) ~I COEFICIENTUL DE DEFORMAJIE TRANS VERSA LA (jJ - COEFICIENTUL LUI POISON) PENTRU DIVERSE MATERIALE

Materialul Coef. de dilatare terrnlca ( a) Coef. lui Poison (IJ)
Lemn (4 -i- 6) x 10-6
Zidarie de caramida (4-;-8)xl0-6 0,25 -;- 1
Beton (8,8 -i- 10,4) x 10-6
Beton armat 10 x 10-6 0,16 -;- 0,18
Fonta 10,4 x 10-6 0,23
otet moale 12 x 10-6 0,24 -;- 0,28
Otel 11,7 x 10-6 0,25 -;- 0,29
Calcar, granit (7 -;- 9) x 10-6
Duraluminiu 23,5 x 10-6 In(s)

Lemnul isi reduce rezistenta la compresiune, pentru umiditate cu valori de peste 15%, cu pana la 50-:-65%, functie de cresterea urniditatii de pana la 40%.

Dintre factorii biologici, care sunt cei care produc cele mai multe deqradari, ciupercile domestice "Merulius Lacrimaus" sunt cele mai agresive.

La zidarii, in aceleasi conditil de expunere la micro sau macro conditii, factorii fizici si chimici sunt cei mai distructivi. Acestla actioneaza asupra mortarului de tenculala, mortarului de legatura ~i asupra caramizilor.

In cornpozitia caramizilor, nisipului, varului sau cimentului intra urrnatoarele principale elemente chimice Si, AI, Fe, insolubile, sau Na, Ca, K, solubile.

Se stie ca mortarul de var (varul gras) (figura 9) sub diferite forme, provenit din calcar, este un liant care nu se lntareste in prezenta apei. In diferite proportii, rezultate din cornpozitia varului sau din aportul de Si, AI, Fe din agregate, acesta devine hidraulic, adica se intareste in prezenta apei, definit stiintific prin indicele de hidraulicitate (Louis Vicat, 1820). Practic este yorba de proportia dintre calcar pur, magneziu si argila exprimata chimic prin proportia dintre argila Si02 + AI203 + Fe203 ~i calciu CaO + Mg03•

amant batut (chirpic)

...

lem

INTlNDERE

otel

In(s)

Figura 8

DIAGRAMA COMPARATIVA a - E PENTRU LEMN, ZlDARIE, BETON ~I OJEL

19

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

carbonatarea varului in cllIdiri

Figura 9 - Cic/ul varului

Apa patrunde In porii zidariel sau In fisuri ~i atunci cand are 0 concentratle mare de CO, sau 50, transforrnand carbonatii nesolubili In bicarbonati sau sulfiti solubili. Acest fenomen este distructiv atat pentru pietrele de calcar cat ~i pentru zidaril ~i tencuieli. Este de asemenea evident ca acest proces este mai putin agresiv pentru materialele care contin elemente care Ie dau hidraulicitate ~i nu sunt solubile.

Exprimat chimic, apa cu 0 concentratie mare de anhldrida carbonica sau sulfurica poate transforma carbonatii In bicarbonati (calcit) sau sulfiti de calciu (ipsos) solubili.

CaC03 + CO, + H,O = Ca(HC03),

CaC03 + 50, + 3H,O = (Ca504 x 2H,O) + H,O + Co,

in general, la zidaril eflorescentele apar din cauza sarurilor solubile (sulfat de sodiu, sulfati ~i carbonat! de potasiu, calciu ~i magneziu).

Romanii au realizat cele mai bune zidarii in antichitate prin alegeri de materiale ~i executii foarte atente si riguroase.

Cararnizile erau pestrate sa se usuce natural 5 ani atunci cand nu erau arse, sau erau arse dupa 2 ani. 5e foloseau materiale cu hidraulicitate naturale, ca "puzzolana", sau adaosuri artificiale care sa dea aceleasl caracterisitici cu cele naturale. in acest fel au luat nastere betonul ~i varul roman, folosite la constructil monumentale cum ar fi

20

Colosseumul, Pantheonul, Podullui Traian.

Dar nu numai In antichitate, ci ~i In timpul Renasterii au fost realizate constructii din zidarie remarcabile, care dainuie ~i astazl, Domul din Florenta, Palatul Dogilor din Venetia sunt exemple elocvente de executie cu rnesteri de 0 calificare lnalta, bine orqaruzati In bresle.

Durabilitatea fierului sau otelului este rernarcabila la actlunea aqresiva a majorttatti factorilor fizici, chimici sau biologici. Totusi fierul este afectat de ruginire, adtca forma rea oxidului de fier hidratat In prezenta oxidului de fier si a apei, hldratii de metal Fe(OH), ~i Fe(OH)3'

intrebuin~at In constructii monumentale mai ales, incepand cu a doua jurnatate a secolului XIX, acest material, corespunzator protejat, este In buna functionare ~i astazi (Turnul Eiffel, Podul de la Cernavoda). Se rernarca la aceste constructii eleqanta structurala, cat ~i foarte buna executle a acestora. Din pacate sarcinile qravitationale tot mai mari impuse constructiilor mod erne, fac greu realizabile acum structuri metal ice de eleqanta celor din trecut.

Durabilitatea betonului si a betonului armat In special depinde foarte mult de calitatea cimentului intrebuintat, calitatea agregatelor, densitatea acestuia rezultata din curbele granulometrice ~i lntrebutntaree unui factor apa/cirnent corespunzator.

Cimentul contlne aceleasi elemente chimice de baza, ca ~i varul sau mai ales varul hidraulic (tabelul 3), rezultate din materia prima de baza (calcar, argila sau marna ~i diferiti oxizi). Modul de realizare a cimentului difera Insa, de la forma rea clincherului, prin arderea pana la 14500C a amestecului rnacinat si granulat, rnacinarea din nou a acestuia ~i amestecarea cu gips ~i eventual cu alte adaosuri. Atat betonul cat si tencuiala reallzata cu ciment sunt prod use cu permeabilitate redusa la circulatia vaporilor de apa, de 2 - 5 ori mai redusa decat tencuielile sau betonul realizat cu var sau var hidraulic. Aceasta caracteristica face ca tencuielile, respectiv materialele cu var sa fie considerate mai "sanatoase" decat cele cu ciment.

Au fost prezentati liantii minerali, dar In trecut, ca ~i astazl, la restaurari se intrebutnteaza lianti organici, precum cazeinatul de calciu, amidonul, ouale, sanqele sau urina, ra~inile naturale. Pamantul batut, chirpicul sau paianta sunt materiale simple sau compozite, realizate pe baza lutului (sol argilos) care este un amestec de argila, mal, nisip ~i pietrls mic. 5unt materiale ecologice (Tabelul 6) care, amestecate cu stabilizatori si cu prevederea de protectii impermeabile la fundatii, hidroizolatii orizontale si verticale corespunzatoare, protectie la acoperis. socluri sau subsoluri, detaliate corespunzator pentru a feri aceste materiale de prezenta apei ~i a umiditatii, dau nastere la constructii durabile .

Tabelul3

COMPOZIJIE CHIMICA VAR, VAR HIDRAULIC ~I CIMENT

compozltla chlrnlca Principalii cornpusl Formule ehimiee
Calcar pur Carbonat de calciu CaCOJ
Var nestins Oxid de calciu CaO
Var stins Hidroxid de calciu Ca(OHh
Var hidraulic natural Silicat de calciu 2CaO,SiOz*
Ciment Silicat tricalcic 3CaO, SiOz* =compusi principali atat la varul hidraulic cat !ji la ciment {AI,S03 !ji Fe,O" respectiv MgO; S03} intervin in proporiii mici !ji diferite

Tabelul4

CLASELE DE EXPLOATARE (DE RISC BIOLOGIC) A LEMNULUI PENTRU CONSTRUCJII

Clasa Conditiile de exploatare Exemple de utilizare Zona sensibilii Riseurile biologiee
Lemn uscat, umiditate Dulgherie la umiditatea Insecte
1 intertcara: pardoseli, scari 2 mm Termite, numai in
totdeauna sub 20% interioare, usi regiunile infestate
Lemn uscat a caru: umiditate Insecte
2 depaseste numai ocazional Sarpante. schelet de rezlstenta, 2 mm Ciuperci de suprafata
corect ventilate in exploatare Termite, numai in
20% reqiunile infestate
Toate piesele exterioare, Putregai
Lemn cu umiditatea frecvent vericale ale constructiei, supuse Insecte
3 superioara fata de 20% ploii, placari, ferestre. Termite, numai in
Piese adapostite ale casei in regiunile infestate
atmosfere cu condens.
Lemn dispus orizontal, pentru
Lemn cu umiditatea exterior (balcoane, terase) ~i Zone fara Putregai
4 totdeauna superioara fata de lemn in contact cu solul, cu 0 durabilitate
20% sursa de umiditate prelunqita naturale Insecte ~i termite
sau perrnanenta.
Lemn in contact permanent Zone fara Putregai
5 Pile, pontoane, lemnimbibat durabilitate Insecte
cu apa de mare naturals Animale marine Tabelul5

CLASELE DE DURABILITATE A LEMNULUI ADECVATE CLASELOR DE RISC, LA UTILIZARE

Clasa de rise Clasa de durabilitate
1 2 3 4 5
1 0 0 0 0 0
2 0 0 0 (0) (0)
3 0 0 (0) (0) - (x) (0) - (x)
4 0 (0) (x) x x
5 0 _(x) (x) x x o - durabilitate naturals suficienta: (0) - durabilitate naturale norrnala, suflclenta pentru anumite intrebulntart, se poate recomanda un tratament de protectie: (O)-(x) - durabilitatea naturale poate fi suficlenta, dar in functle de esenta de lemn, de permeabilitate §i de utilizarea sa finala, se poate dovedi necesar un tratament de protectie: (x) - tratamentul de protectie este in mod normal recomandat, dar numai pentru anumite utilizari durabilitatea naturale poate fi suticlenta: x - necesar un tratament de protectie.

21

AICP5 REVIEW 1/2010

AICP5 REVIEW 1/2010

Tabelul6

TABEL COMPARATIV PRIVIND CONSUMUL ENERGETIC PENTRU PRODUCEREA UNEI TONE DE MATERIAL $1 CANTITATEA DE CO2 ELIBERATA LA EXECUJIA UNEI GRINZI 10 X 30 cm - L = 1000 cm

Materialul Consumul de energie (Mjoule) Cantitatea de cq ellberata la executla
unei grinzi 10 x 30 em- L-1000 em
Lemn lamelar 1 6 kg
Beton 4 101 kg
Otel 60 76 kg
Aluminiu 250
Calcar 425 VULNERABILITATEA CONSTRUCTIILOR MONUMENTE ISTORICE

~I DE PATRIMONIU ARHITECTURAL LA ACTIUNI MECANICE, DE MEDIU SAU SEISMICE

Vulnerabilitatea acestor constructii este diferita, functie de tipul de structure, de materialele structurale intrebulntate ~i de tipul actiunii.

Exlsta constructii la care fundatiile sunt asezate la adancirni ~i pe terenuri necorespunzatoare. In general, constructiile de patrimoniu sunt vulnerabile la actiuntle climatice, dar mai ales la actiunile seismice.

Apele meteorice nedirijate corespunzator prin sisternatizari verticale adecvate, in cornbinatie cu actiunea aqreslva a apei ~i umiditatii, combinate cu ciclurile de inqhet-dezqhet, In nurnar mare pentru majoritatea teritoriului tarii noastre, pot afecta structura ~i integritatea ccnstructiilor;

Dar cea mai mare vulnerabilitate este acea data de actiunea seisrruca, mai ales pentru constructille cu structure cu rnasa mare din zidarie de piatra sau caramida. Este de remarcat ca marea majoritate a bisericilor ortodoxe vechi de la noi, situate In zone seismice nu mai au turlele originale. Mecanismele de avariere a acestora arata schematic ca In Figura 10 ~i Figura 11.

In general, structurile cu pereti de zidarie, tind sa se separe In blocuri ~i parti (figura 12), delimitate de zonele strabatute de goluri.

a

Studiul simplificat ~i evaluarile prin calcul care iau In considerare astfel de blocuri sau parti este foarte eficient pentru studierea comportarii acestor constructii la actiunile seismice.

Este bine ca totdeauna sa combinam evaluarile prin calcul prin metode simplificate cu cele avansate de tipul 3D - cu elemente finite.

Constructiile de patrimoniu cu schelet din beton armat sunt realizate In perioada In care nu existau rnodelarl si cunostinte suficiente pentru comportarea acestora la actiuni seismice. In general acestea supravletulesc din interactiunea cu peretil de zidarie din urnplutura ~i, de aceea, modelarea fizlca ~i rnaternatica trebuie sa puna accentul pe aceasta interactiune.

Figura 11 - Mecanisme de avariere la biserici

METODE DE INTERVENTII STRUCTURALE INTEGRATE IN LUCRARILE DE RESTAURARE

retele din profile metalice introduse In foraje matate cu mortar - beton special.

Elementele structurale Inglobate trebuie sa fie protejate spre exterior cu zidarie de caramida care sa refaca paramentul de zidarie ~i sa protejeze termic zona de tnterventie. Deasemenea, introducerea de elemente de beton armat pe extradosul arcelor ~i boltilor, In general toate interventille de consolidare din podul bisericilor, , trebuie sa fie protejate termic.

Pentru constructiile cu plansee ~i grinzi de lemn, se introduc tiranti de otel In pia nul planseelor, care sa consolideze mai ales peretii exteriori, la tendinta acestora de desprindere de leqaturile cu peretii adlacenti ~i caderea spre exterior.

CAMASUIAlA 10 em

CAWASUIAlA 15 em

b

7. Shear failure iD che piers

00001

3. MechaolsnlS due 10 [Link] im:JUlarifY

[Link] de interventil structurale sunt realizate sub forma de reparatii sau consolidari,

Re p ar a tii l e au menirea sa r e taca caracterisiticile de rigiditate ~i reztstenta a structurilor la parametrii initiali, iar consolidarile sa irnbunatateasczi aceste caracteristici.

Pentru lucrari de reparatii structurale care sa se integreze In lucrarile de restaurare este foarte important ca acestea sa se realizeze cu materiale cu caracteristrici cat mai apropiate de materialele initiale ale structurii ~i cu modul lor de a fi puse In opera asernanator,

La structurile cu elemente din lemn se Inlocuiesc parti din elemente sau elemente Intregi cu 0 atentie deosebita data Irnbinanlor, cu care trebuie sa fie compatibile (de exemplu cuie de lemn -Ia lrnbinari).

La structurile de zidarie se fac injectari In fisuri sau rnatart cu mortar In crapaturl, reteseri, sau cornpletari cu caramida a partllor degradate ale elementelor de zidarie. Injectarile e bine sa se faca cu var hidraulic, iar matarile ~i Inlocuirile de cararnlz: sa se faca cu cararnizi ~i mortar cat mai apropiate de calitatea celor originale.

La structurile cu elemente din beton ~i beton armat se fac lnjectari sau rnatari ale fisurilor ~i crapaturtlor cu ciment sau beton apropiat caracteriticilor materialelor initiale.

La structurile cu elemente metalice se Inlocuiesc piesele metalice deformate sau se refac nodurile sau zonele de petreceri degradate.

Pentru interventiile de tip consolidare pentru constructiile cu structuri din zidarie de caramida, functie de tipul de structure se folosesc camasutell cu coji de beton sau mortar armat (figura 13), retele spatlale de elemente liniare de beton armat Inglobate in zidarie, bare de otel beton protejate cu mortar special In galerii forate (figura 14), placart cu benzi din fibre de carbon sau pinze din fibre de carbon sau stlcla, lipite cu ra~ini epoxidice sau

L

c

Figura 12 - Mecanisme de avariere pereti zidarie

Figura 10 - Mecanism de avariere la arce

22

.'

-[ ..

- )

.. --~

Figura 13 - Camaguieli coli de beton sau mortar amat

23

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

o atentle speciala trebuie acordata hidroizolatiilor, protejar!l peretilor Impotriva igrasiei ~i prezenta apei ~i urniditatii In ziduri, mai ales In zonele In care se introduc elemente de beton armat, deoarece acestea favortzeaza producerea sarurilor, care dau nastere la eftorescente nedorite.

Metoda de consolidare cea mai eficienta pentru ccnstructiile monumente istorice este aceea de izolare a bazei (figura 15), care, pe langa efectul benefic de a reduce la minimum lnterventllle In corpul acestora, rezolva ~i problema hidroizolar!i la nivelul terenului, In mod eficient.

~t." .. ,,, .. ,.

~'",,' "' •• ,._~ •• _ .. ~ ~_s, ~.'

Figura 14 - Cansalidare cu retee de bare lnglabate

b)

CONCLUZII

Interventiile structurale In cadrul restaurarilor de constructii monumente istorice sau de patrimoniu de arhitectura sunt operatii complexe, de tehnicitate deosebita. Ele pot fi facute sub forma de reparatii sau consolidari ale elementelor structurale, respectiv ale structurilor acestor constructi i.

Tema principala a acestei cornunlcari se refera la reparatille structurale, dar sunt abordate toate problemele principale legate de aceste tnterventii.

Astfel, sunt descrise principalele tipuri structurale, materialele ln tr e b u ln t at e , durabilitatea lor, vulnerabilitatea structurilor pentru patrimoniu construit, metode de lnterventii, cuprlnzand, deci, ~i lucrarlle de consolidare.

[Link] de reparatii reclama In mod special meserii, materiale ~i tehnici traditionale ~i In aceasta prtvlnta se arata ca, daca folosim toate acestea cu succes la interventllle structurale pentru patrimoniul construit avem surse de inspiratie pentru a construi In general In spiritul unei dezvoltari durabile.

Stiinta constructlilor este din pacate un domeniu mai putin avansat al activitatii inqineresti. Totusi progresul este continuu, lucru de netaqaduit, dar fiind constienti ca nu putem sa expllcam stiintific toate aspectele legate de comportarea structurilor istorice ~i a materialelor componente, sau sa arneliorarn comportarea acestora fara a diminua caracterul istoric al

acestora este bine sa folosim meseriile, materialele ~i tehnicile traditionale nu numai la restaurari, ci ~i la constructii noi.

Astfel este bine sa se Incurajeze folosirea meseriilor de pietrari, ipsosari, zugravi, dulgheri, fierari, lucraturi cu caracter traditional, a materialelor traditlonale: lemnul sub diferite forme, inclusiv lemnul sub forma larnelara, lutul, varul, varul hidraulic, cararnlzt!e de argila arsa, piatra ~i tehnicile de executie traditionale.

Amintim ca pentru constructiile moderne se

impun sase exiqente esentiale:

rezlstenta si stabilitate; securitate In caz de incendiu;

lqlena, sanatate si mediu inconjurator: securitate In exploatare;

protectie Impotriva zgomotelor; economie de energie si izolare terrnlca,

Ameliorarea co rnpo rtaru structurilor istorice se poate face eficient ~i fara a dauna caracterului istoric al acestora si, pe cat este posibil, cu caracter reversibil.

Astfel, prevenirea atacului chimic, bilogic, al focului, a apei ~i In general a umiditatii se poate face respectand aceste principii, In spiritul dezideratului dezvoltarii durabile, care impune respectarea tuturor celor sase exiqente.

"Construind cu pamant. Proiectare ~i tehnologii pentru 0 arhlectura durabila" - Gernot Minke, SIMETRIA, Bucurestl, 2009

2. "Seismic damage to masonry buildings" - A. Bernadini, A.A.

BALKEMA/Rotherdam/Brookfield, 1999

25

a)

Figura 15 - a) Plan mantaj izoletori; b) Plan mantaj emortizori sdismici

INTERVENTIILE STRUCTURALE IN CADRUL RESTAURARILOR, SURSE DE INSPIRATIE PENTRU 0 DEZVOLATARE DURABILA

Interventule structurale In cadrul restaurarilor, mai ales cele de tip reparatii, sunt a sursa de inspiratie pentru a dezvoltare durabila prin extinderea acestei experiente ~i la constructii noi prin folosirea de materiale traditionale, care In general folosesc putlna energie, puse In opera de catre rneseriasi cu a calificare corespunzatoare.

Folosirea lemnului, zidariilor cu caramizi de argila arsa sau chirpici, cu mortar de var hidraulic In produsele mod erne, sau chiar parnantul batut,

24

AICPS REVIEW 1/2010

ameliorat pentru stabilizare, ca parti componente ale constructiei, care sa protejeze zonele vulnerabile ale fiecarei constructii In parte la diferitele actiuni climaticeale acestora, ne conduc la constructii In care se poate duce a viata sanatoasa.

Astfel, pentru parnantul batut protectia terrnica. difuzia vaporilor, admisia ~i eliberarea de caldura sunt proprietati care favorlzeaza crearea unui mediu ambiental corespunzator.

"Buiding construction under seismic condition in the Balkan region - Repair and strengthening of historical monuments and buildings in urban nuclei" - vol. 6, UNDP/UNIDO PROJECT 79/015, 1984

"Building with lime. A practical introduction" - Stafford Holmes, Michael Wingate, Intermediate Technology Publication, 1997

"Fundatil" - Anghel Stanciu, Irina Lungu, EDITURA TEHNICA, Bucurestl, 2006 "Durabilitatea naturale a lemnului de constructli" - drd. chim. Mariana Pruna - Revista Constructlllor nr. 55, 2009

"Repararea ~i Consolidarea Constructiilor" -Ana Maria Gramescu, A.M. Daniela Barbu, AGIR, Bucuresti, 2008

"Metodologie pentru evaluarea riscului ~i propunerile de lnterventle necesare la structurile constructlilor monumente istorice in cadrul lucrariior de restaurare ale acestora" , Buletinul Constructiilor, Vol. 21, 2005

"Masonry structures. Behaviour and design" - R. G. Drysdale, A. A. Hamid, Lawrie R. Baker, PRENTICE HALL, 1994

BIBLIOGRAFIE:

1.

3.

4.

5. 6.

7.

8.

9.

AICPS REVIEW 1/2010

TUDII SI - ROIECTARI

NERGETIC

NSTITUTUL DE

EXI6ENT·E

Observatii referitoare la prevederile Normativului P100-1-2006 pentru BAZINUL TRANSILVANIEI

Liviu CRAINIC*

1. Date generale. Formularea problemei

Evenimentul seismic de la 4 martie 1977 a fikut ca interesul major al comunitatf tehnice a inginerilor proiectanti sa se lndrepte asupra masurilor de protectie a structurilor amplasate in zonele afectate de cutremurele vrancene. Zonele care in mod traditional erau cunoscute ca avand a activitate selsrnlca de joasa intensitate, Intre care ~i Bazinul Transilvaniei, au cunoscut a mai mica atentie din punct de vedere al lnstrumentarf seismice ~i al fundamentarli prevederilor normelor de proiectare.

Ele au, totusi, a pondere semnificativa in suprafata tarii. Potrivit monografiei cutremurului de la 4 martie 1977 (Balan et ai, 1982) zonele de intensitate seismica definite de STAS 11100/1-77 sunt distribuite conform tabelului 1 :

Tabelul 1: Distributie zonelor seismice

aflate pe acest teritoriu sau in veclnatatea periferiei sale.

o Rezistenta

o Arhitectura

o Instalatii

o Plan general

2.1 Efectul cutremurelor vriincene in Bazinul Transilvaniei

Cutremurele vrancene au fast unanim recunoscute ca fiind principala sursa a activitatii seismice a Rornanlei. Ca atare, ele au fast indelung studiate, de-a lungul anilor, existand astazi informatli instrumentale bogate, pe langa cele cu caracter istoric. 0 caracterlsttca binecunoscuta a acestor cutremure a constituie aceea ca energia selsrnlca eliberata in zona de focar se propaqa cu precadere pe directia NE-SV ~i mult mai slab pe directia NV-SE, adica spre zona tntra-carpatlca.

Potrivit monografiei dedicate cutremurului de la 4 martie 1977 (Balan et ai, 1982) (pag.27), .situetis aceasta este prezumtiv exolicetii ( .. .) prin consumarea partiala a energiei seismice pe directie NV de cetre radacina muntilor - partial plesticizete - ~i de caracterul nesudat al fracturilor cuaternare de pe periferia depresiunilor intra-muntoase (Tere Barsei, depresiunea Sf. Gheorghe ~i Bretcu - Tg. Secuiesc) care, de asemenea, joecs un rol de ecran tectonic. in sprijinul interpreterii de mai sus este constatarea ca a serie de receptori instetett aici in perioada de lucru pe profilul seismic II nu a inregistrat expJozii/e care au fost insa receptionete la distente mult mai mari pe alte directii, in afara Cerpetilor".

Martori oculari confirrna faptul ca atat seismul de la 4 martie 1977, cat ~i cele din 1986 si 1990, s-au resirntit in Transilvania ca socuri minore, fara a produce stricaciuni semnificative constructlllor.

Management de proiect

) managementul sistemelor energetice smcncqernentul cladirilor

) managementu mediului

) managementul patrimoniului

Proiectare

sprolectcre PAD, PAc' PT ~i detolii de execute pentru obiective noi

sprciectore pentru constructii speciale (cosuri de fum, fundatii. echipamente cu incorccri dinamice etc.)

sproiecte de consolidori. reporotil capitale ~i rnodernizori pentru obiectivele existente

) proiecte pentru orotectn anticorozive

Consultanta tehnica

)studii de tundornentore ~i amplasament

)studii geologice, geotehnice ~i hidroenergetice ) studii de prefezabilitate ~i fezabilitate

)studii constructive pentru structuri din beton armat, metalice, ziocne ~i lemn

s cotcul structural pentru structuri plane ~i spatia Ie de complexitate deosebito

Intensitatea I Aria (krrr ) 0/0
(MSK - 64)
VI 130.635 55,01
VII 76.345 32,13
VII - VIII 385 0,16
VIII 29.455 12,41 Ne propunem aici sa anallzarn prevederile Normativului P 100 -1 - 2006 pentru constructiile amplasate in zonele Bazinului Transilvaniei.

Criteriile avute in vedere la acest demers sunt lnformatu!e existente referitoare la seismicitatea Transilvaniei, prevederile versiunilor precedente ale Normativelor de proiectare la actluni seismice ~i datele de care se dispune referitoare la raspunsul seismic al constructiilor din aceasta zona, proiectate conform acestor prevederi, la cutremurele de parnant din ultimele decenii.

Verificari $i expertize sexpertzoreo constructilor

sexpertlzoreo ~i verificarea proiectelor de constructii

urmorlreo comportarii in exploatare a consfructlllor

Ca a concluzie qenerala a celor aratate ~i a altor informatf ce conflrrna aceste constatarl se poate afirma ca efectul cutremurelor vrancene se resimte in Bazinul Transilvaniei cu 0 intensitate sdlzuta, fara a provoca stricaciuni semnificative constructlllor,

2. Seismicitatea Transilvaniei

Activitatea seisrnica din Bazinul Transilvaniei provine, pe de a parte, din efectul cutremurelor vrancene si, pe de alta parte, din focare locale

• Prof. dr. ing. fa Universitatea Tehnics de Constructii Bucuresti, Romania

27

AICPS REVIEW 1/2010

RGIE §I CONSTRUCTII dce@isoe.ro_ [Link]

L.. ___.t".l· +d021 ?In ?nRR fny· +d021 211 0

2.2 Cutremure trensilvenene din surse locale

In monografia profesorului Ion Atanasiu (Atanasiu, 1961), lucrare de referinta pentru cunoasterea activltatii seismice din Romania, se afirma: "in ultimul secol, adica incepend de la 1840 incoace, cunoestem in Bazinul Transilvaniei un singur cutremur al ceru! focar sa fie situat cu siguranta in acest bazin: este cutremurul de la 3 octombrie 1880. Celelalte zguduiri care au atins bazinul provin din focare exterioare lui, cum sunt de exemplu focarele cutremurelor fagara~ene sau ale celor moldavice. in cutremurul de la 3 octombrie 1880, teritoriul zguduit cu 0 intensitate mai mare de gradul 5+, adica teritoriul in care cliidlrile au suferit striciiciuni, are in general forma unui paralelogram cu varfurile situate aproximativ la Turda, Targu-Mure~, Bazna ~i Albe-Lulie." Suprafata totals atectata de acest cutremur (zona in care a fost sirntit de oameni) a fost de 62.000 km2 insa cea in care s-au produs stncactunl (intensitate mai mare ca 5+) a fost de numai 5000 krn'. Mai recent, la 12 noiembrie 1978, s-a produs in aceeasi zona un cutremur avand M = 3,3 ;;i 0 adancirne de focar de 10 km.

In Maramure!j se cunosc, in intervalul 1876-1926, cutremure care s-au manifestat cu intensitati de pana la gradul V. In aceeasi zona s-a produs mai recent, la 30 iunie 1978, un cutremur urmat de trei socuri in martie 1979, reslrntite la Baia Mare cu lntensitatl de V - VI.

Alta zona seisrnica activa este dezvoltata in jurul orasului Oradea, originea ei fiind, probabil, in focare situate in Carnpia Panonica, in afara teritoriului tarii.

In sfarsit, 0 zona seismic activa, de pe marginea Bazinului Transilvaniei, se afla in vecinatatea muntllor Fagara!j. Ea a fost luata in atentie mai ales in urma cutremurului de la 26 ianuarie 1916, urmat de 0 serie aproape continua de replici care s-au manifestat pana la 6 maio Cutremurul s-a resirntit pe 0 arie intlnsa, dar tntensitatl de grad 7 (apreciate pe scara Sieberg) au fost inregistrate in special in jurul orasului Fagara;;.

Fig 1. Zone de intensitate mecrosetmics (STAS 29231952, Arion 2003)

28

Ca 0 concluzie a celor aratate, putem afirma c a seismicitatea Transilvaniei se caracterizeaza prin cutremure cu focare intra - crustale, aflate la adancimi in jur de 10 km, menitestendu-se cu intensiteti maxime de grad V, cu caracter exceptional inregistrandu-se, local, gradul VI- VII, cu 0 perioada de revenire de circa 100 de ani.

Este de remarcat faptul ca gradele de intensitate seisrnica la care fac referire relatarile cu caracter istoric trebuie privite cu rnulta rezerva. De multe ori, aceste referiri nu precizeaza scara de intensitati avuta in vedere, iar datele referitoare la tipurile de constructii afectate de seism sunt extrem de vagi sau lipsesc.

3. Evolutia prevederilor normelor de proiectare la actlunl seismice pentru zona Transilvaniei

Dupa cum se stie, normele de protectie structurale la actiuni seismice au evoluat mult de-a lungul anilor perfectionandu-se atat (1) filosofia de proiectare, cat si (2) valorile tortetor seismice ;;i (3) disoozitiile constructive. Aceste trei aspecte trebuie privite ca un tot unitar ;;i nu separat, intrucat ele se cornpleteaza reciproc aducandu-si fiecare contrtbutia la definirea ;;i cuantificarea gradului de asigurare a constructiel la actiunea selsmica pentru fiecare norma de proiectare. Doar din stricte nevoi metodologice analizarn, In cele ce urrneaza, pe scurt, separat aceste aspecte.

3.1 Harti de zonare mecroseismicii Constatarile referitoare la seismicitatea Bazinului Transilvaniei se regasesc -cuantificatein hartile de zonare macroselsrnica definite prin standardele de profil (STAS 2923-1952, 2923- 1963, 11.100/1-77) respectiv in hartile de macrozonare incluse in Normativele de proiectare la actiuni seismice P100-91 ;;i -92. Hartlle actuale de rnacro-zonare (din P 100-1-2006) vor fi comentate separat, in capitolul urrnator.

Fig 2. Zone de intensitate mecroseimtce (STAS 29231963, Arion 2003)

Fig 3. Zone de intensitate mecroseimtce (STAS 11100/1-77, Arion 2003)

3.2 Valori ale tortei seismice echivalente

In tabelul 2 se dau, cu titlu exemplificativ valoril~ maxi me ale coeficientilor seismici pentr~ rnajoritatea teritoriului Transilvaniei, calculati conform diferitelor qe n erattt de norme. Normativele P13-63 sl P13-70 considerau

Fig 4. Zone de intensitate mecroseimicii (STAS 1100/1-93, Arion 2003)

Transilvania ca zona cu seismicitate neqlijabila (grad 6 MSK de intensitate), deci c = 0,00.

. Pentru cornparatie, prezentarn in tabelul 3 ;;i valonle fortelor seismice echivalente pentru Bucuresti.

Tabelul 2. Coeficienti seismici pentru Bazinul Transilvaniei (majoritatea teritoriului)

Norma Grad ks 13
seismic £ 4J c = k, 13 £ 4J
P13-70
P13-63 6 - 0.00
P100 - 81 6 0,07 2,0 0,75 0,25 0,07 x 2,0 x 0,75x 0,25 = 2,60/0 pereti
0,80 0,20 0,07 x 2,0 x 0,80x 0,20 2,20/0 cadre
P100 - 92 F 0,08 2,5 0,75 0,25 0,08 x 2,5 x 0,75x 0,25 = 3,80/0 pereti
0,80 0,20 0,08 x 2,5 x 0,80x 0,20 3,20/0 cadre Tabelul 3. Cceficienti seismici pentru Bucuresti

Norma Grad ks
seismic 13 i: 4J c = ks 13 £ 4J
P13-70 7 0,75 0,2 0,03x 2,Ox 0,75x 1,2 = 5,40/0
0,03 2,0 pereti
P13-63 0,80 1,0 0,03x 2,Ox 0,80x 1,0 = 4,80/0
cadre
P100 - 81 8 0,20 2,0 0,75 0,25 0,20 x 2,0 x 0,75x 0,25 = 7,500/0 pereti
0,80 0,20 0,20 x 2,0 x 0,80x 0,20 6,400/0 cadre
P100 - 92 C 0,20 2,5 0,75 0,25 0,20 x 2,5 x 0,75x 0,25 = 9,380/0 pereti
0,80 0,20 0,20 x 2,5 x 0,80x 0,20 8,000/0 cadre 3.3 Prevederi constructive

Nu numai nivelul fortelor seismice a crescut substantial de-a lungul anilor, de la 0 qeneratie de norme la alta, ci ;;i severitatea ;;i complexitatea p~ev:de~ilor construvctive. Ne referim aici la faptul ca, In tirnp, a aparut obligativitatea verificarti CO~dit~il?r de ductilitate qenerala ;;i locala ;;i a :Igldltatll structurii la deplasari laterale. S-au lrnplementat conditil care sa asigure realizarea unui mecanism favorabil de disipare de energie

(prin .. ierarhizarea capacltatllor de rezistenta potrivit metodei "proiectarii capacitatii de r ez ts tenta"), s-a p e rf e ct l o n a t continuu dimensionarea arrnaturtlor transversale, au aparut norme specifice pentru proiectarea sistemelor cu pereti structurali ;;i a celor in cadre. Toate aceste progrese au contribuit la cresterea substantiala a contr~lului raspunsului structural la actiuni sersrruce ;;i, implicit, a siqurantei globale a structurii.

29

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

4.

Prevederi ale normelor actuale de proiectare structurale pentru Bazinul Transilvaniei

20%

Bucuresn Transilvania

Singurele exceptli la aceasta regula qenerala, pentru structurile de beton armat, sunt:

• Pentru constructiile amplasate In zonele cu ag $ 0,16 9 se poate accepta proiectarea specifica clasei de ductilitate medie (M). Aceasta insearnna ca se accepts forte seismice de proiectare ceva mai mari decat cele corespunzatoare clasei H, dlminuand , In schimb, severitatea unelor prevederi referitoare la asigurarea ducttlitatii

• Se accepta sa nu se verifice conditia de limitare a deplasanlor laterale In starea limita ultima pentru constructu!e

amplasate In zone seismice cu ag $ 0,12 g.

Este de subliniat faptul ca actuala versiune a Normativului P100 introduce prevederi constructive foarte severe ceea ce face ca gradul de asigurare la actiuni seismice sa fie considerabil crescut fata de simpla dimensionare a structurii In gruparea specials.

o alta sursa de rezerve globale de rezistenta a structurilor proiectate potrivit noli qeneratii de coduri (Codul CR 0-2005) 0 constituie cresterea substantiala a gradului de asigurare (coeficientii partial! de siquranta) la starea limita ultima pentru Inca rca rile din gruparea nurnita anterior .fundamentala",

obligatorie. Inforrnat!i pretioase se pot obtine de la inginerii proiectanti care activeaza In aceasta regiune precum si de la specialistf de la Universitatea Tehnica Cluj-Napoca si de la filiala INCERC Cluj, care au efectuat un nurnar important de expertize tehnice si care poseda, astfel, 0 imagine de ansamblu asupra cornportaru constructiilor la cutremurele care au afectat aceasta zona.

Nu numai nivelul fortelor seismice de calcul ar trebui revazut cit mai ales, ar trebui diferentlate substantial ~i realist masurile constructive pentru aceste zone de joasa seismicitate.

Nu trebuie uitat faptul ca nivelul substantial crescut de asigurare la incarcarile qravitationale (cf. Codului CRO-2005) poate acoperi In mare masura cerintele de protectie antiseismica la clase importante de structuri.

6. Concluzii

Codul P100-1-2006 aduce, fata de qeneratille anterioare de prescriptll, modiflcarl spectaculoase ale prevederilor referitoare la constructiile din Bazinul Transilvaniei, In sensul cresterii substantiate a fortelor seismice ~i a severitatii masurilor constructive. Daca pentru zonele afectate de cutremurele vrancene 0 sporire a gradului de asigurare la actiuni seismice este pe deplin justiflcata, cresterea fortelor seismice cu aproximativ 300 % (!), (in unele subzone cu mult mai mult) ~i obligativitatea lmplernentar!i unor masuri constructive specifice zonelor de mare intensitate seisrnlca in Bazinul Transilvaniei sunt, In mod evident, exagerate.

Este de asteptat ca la urmatoarea redactare a acestui important cod sa se corecteze aceste discrepante.

MULTUMIRI

in preqetiree acestui a rtico I, autorul a primit un ajutor substantial de la colegii sai dr:_ inJI. CRISTIAN ARION, conf. dr. ing. RADU VACAREANU si conf. dr. ing. ALEXANDRU ALDEA care l-eu pus la dispozitie pretioese materiale bibliografice precum ~i intormetii transmise direct prin discutii.

BIBLIOGRAFIE

Arion, C. (2003) Zona rea selsrnica pentru ccndltlile de teren si sursele seismice specifice Rornaniei. Teza de doctorat, UTCB.

Atanasiu, I. (1961) Cutremurele de parnant din Romania. Editura Academiei Republicii Populare Romiine. Bucuresti.

Balan et al. (1982) Cutremurul de pamant din Romania de la 4 martie 1977. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. Bucuresti.

Cornea, I.; Lazarescu, V.: Geologia !?i seismotectonica Romaniei. Cap. II In Balan et ai, 1982. Enescu, D. (1982) Mecanismul de producere a cutremurului din 4 martie 1977 !?i efectele asociate de directivitate. Cap. III in Balan et ai, 1982.

Radu, c.; Polonic, G. (1982): Seismicitatea teritoriului Romeniei cu referire speciala la regiunea Vrancea. Cap. IV in Balan et ai, 1982.

31

4.1 Forte seismice echivalente

Normativul Pl00-1-2006 prevede pentru constructiile din Bazinul Transilvaniei, fata de qeneratiile precedente de Norme, valori substantial sporite ale fortelor seismice echivalente (fig.5). Aceasta crestere rezulta, In primul rand, din valorile crescute, uneori spectaculos, ale acceleratiei maxi me a terenului ("acceleratia terenului pentru proiectare" ag) (fig.6).

In tabelul 4 se dau valorile maxi me ale coeficientului seismic global c pentru Bazinul Transilvaniei conform P100-2006 pentru constructii la care s-a acceptat clasa de ductilitate M (medie). Pentru cornparatie, In tabelul 5 se dau valorile aceluiasi coeficient pentru Bucure~ti, acceptanduse (pentru a pastra aceeasi ipoteza ca In cazul Transilvaniei) aceeasi clasa de ductilitate M. Aceste valori suntsintetizateIn graficul alaturat (fig. 5).

10%

938% 8.00%

Fig. 5

4.2 Prevederi constructive

Dupa cum s-a aratat, datele de care dispunem In prezent evldentiaza faptul ca Bazinul Transilvaniei prezinta 0 cu totul alta activitate seisrnica decat zonele extra-carpatice afectate de cutremurele vrancene. Este justificat, astfel, sa situarn Bazinul Transilvaniei (cu exceptia unor subzone locale, aflate In regiunea sa perifertca) In cadrul zonelor cu activitate seismica de joesii, respectiv moderete intensitate.

Tabelul 4. Coeficienti seismlci pentru Bazinul Transilvaniei cf. Pl00-2006*

Norma ag max 13 E ljJ c
O,OS 1 O,OS x 2J5x OJ5/3,0 - 5,50/0 pereti
O,OS x 2,75x 0,SO/4,7 = 3,740/0 cadre
(0.12)2 1/3,0 0,12 x 2J5x OJ5/3,0 = 8,250/0 pereti
2J5 OJ5 0,12 x 2J5x 0,SO/4,7 = 5,620/0 cadre
Pl00 - 2006* (0,16)3 O,SO 1/4J 0,16 x 2J5x 0,75/3,0 = 11,0 0/0 pereti
0,16 x 2J5x 0,SO/4J = 7,40 0/0 cadre
(0,20)4 0,20 x 2,75x OJ5/3,0 = 13,750/0 pereti J Cluj, Alba Iulia, Deva; 2Satu Mare, Baia Mare, Oradea; 3 Sibiu; 4 Carei • Clasa de ductilitate M

Tabelul 5. Coeficienti seismici pentru Bucuresti cf. P100-2006*

Norma ag max 13 E ljJ c
2,75 0,75 1/3,0 0,24 x 2J5x OJ5/3,0 = 16,50 0/0 pereti
Pl00 - 2006 0,24 0,24 O,SO 1/4J 0,24 x 2J5x 0,SO/4J = 11,230/0 cadre • C/asa de ductilitate M

Fig. 6

30

AICPS REVIEW 1/2010

Nu ne putem astepta, deci, In aceasta ariel la cutremure capabile sa genereze conatructltlor proiectate ~i executate conform normelor din ultimele decenii stricacluni structurale majore caracterizate prin aparltia de deformatit plastice, fenomene histeretice etc.

Totusi, prin modul cum este redactat, Normativul P 100-1-2006 accepts. pentru intreg teritoriul tarii, 0 proiectare specifics actiunllor seismice de mare intensitate. Chiar ~i In zone cu hazard seismic caracterizat prin valori mai scazute ale acceleratlei terenului de proiectare (ag = 0,08g ... 0,12g) raman valabile, practic, toate prevederile de alcatuire qenerala si de control al raspunsulul, corespunzatoare comportarii postelastice a structu rii.

S. Propuneri

Generalizarea rnasurilor de prctectle antiseisrnica specifice zonelor de Inalta intensitate la nivelul Intregii tari trebuie revazuta In lumina tnforrnatiilor istorice si, mai ales, a celor deduse din modul de manifestare In diferite zone ale tarii a cutremurelordin ultimele decenii.

Activitatea selsmlca a zonelor aferente Bazinului Transilvaniei Ie plaseaza pe acestea In categoria de joasa (local medie) intensitate, In sensu I acceptat ~i de Eurocod S. Acest fapt trebuie, pe de 0 parte, confirmat prin culegerea de inforrnatii credibile, iar pe de alta parte, recunoscut explicit In cadrul viitoarei versiuni a codurilor specifice de proiectare.

Instrumentarea acestei zone, care se lntinde pe 0 arie considerabila a teritoriului national, este

AICPS REVIEW 1/2010

____ .A.I~ -------------------

Asoclatla Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (AICPS) este orqanizatie profesionala, neguvernamentala ~i nonprofit cu personalitate juridlca.

Asociajia este orqanizata ~i functioneaza pe baza unui statut bine definit.

Prezentarea docurnentatlet (art.7) In fata juriului se va face esalonat, pe baza unei proqramari, incepand cu 20 aprilie 2010.

Consiliul de Conducere AICPS va invita sa participati la acest concurs pentru a va prezenta public lucrarlle Dvs. deosebite ~i a se face cunoscut nivelul ridicat al capacitatf Dvs. profesionale ~i calitatea proiectelor elaborate.

Asteptarn cu interes Inscrierile Dvs.

b) Acordarea DIPLOMELOR OPERA OMNIA

Pentru activitate indelunqata ~i meritorie privind proiectarea structurilor pentru constructll, promovarea stiintei ~i tehnicii structurilor pentru constructii ~i contrtbutu meritorii la activitatea A.I.C.P.S., Consiliul de Conducere AICPS va acorda DIPLOME OPERA OMNIA, cu ocazia celei de a XX-a CONFERINTE NATIONALE.

$efii filialelor AICPS, societatile de proiectare ~i membrii AICPS sunt ruqati sa transrnita pana la 8 aprilie 2010, In scris, prin fax: [Link] sau email: office@[Link]: aicps1990@[Link] sau la sediul AICPS, propuneri pentru acordarea DIPLOMELOR OPERA OMNIA.

f} Masa protocolara

Incepand cu ora 16.00, AICPS va organiza 0 rnasa protocolara la Athenee Palace HILTON Bucharest. Costul de participare va fi de 130 lei/persoana.

Plata se va face In contul AICPS deschis la CEC BANK - Aqentia Cotroceni Bucurestl, sect. 5 - R087CECEB50343RON0650131, CUI: AICPS - 12043404. Dupa efectuarea platil, va ruqam sa trirniteti pe fax: [Link] sau pe e-mail copia ordinului de plata sau a chitantei,

Membrii A.I.C.P.S. sunt rugati sa participe ~i sa comunice participarea la masa protocolara pana la data de 30 aprilie 2010.

EXPOZITIE

Cu ocazia desfasurarii celei de a XX-a Conferinte Natlonale a A.I.C.P.S. In data de vineri, 28 MAl 2010, A.I.C.P.S. va organiza 0 expozitie de proiecte, lucrari de constructu deosebite executate ~i materiale de constructll. Societatile de proiectare, societattle de constructll. furnizorii de materia Ie, furnizorii de programe IT, edituri de carti ~i reviste se pot inscrie sa-~i prezinte produsele pana la 20 aprilie 2010.

INFORMATII:

Intormetii suplimentare privind prezentarea tucrsrilor, acordarea premiilor, organizarea expozitiei etc. se pot obtine de la secretariatul A. I. C. P. S.

Sediul: $os. PANDURILOR nr. 94, corp. B, et.1, (incinta AEDIFICIA CARPAJI) sect.5, Bucuresti; Tel./Fax.:(021) 412.02.04; Mobil: 0788.35.96.96; e-mail: office@[Link]; aicps1990@[Link]

CONSILIUL DE CONDUCERE A.I.C.P.S

33

AICPS

ASOCIATIA INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANTI DE STRUCTURI (A.I.C.P.S)

orqanlzeaza

A XX-a Conferinta Nationala a A.I.C.P.S. vineri, 28 MAl 2010

TEMA CONFERINTEI:

20 DE ANI DE ACTIVITATE A.I.C.P.S - CONTRIBUTIA INGINERILOR DE STRUCTURI LA PROIECTAREA COMPLEXA A CONSTRUCTIILOR iN ZONE SEISMICE

Locul de desfa~urare: ATHENEE PALACE HILTON - BUCURE$TI

PROGRAMUL CONFERINTEI

Ora 8.30 - 9.00 - Inregistrarea partlcipantilor

a) Prezentari tehnice ~i stiintifice

b) Acordarea PREMIILOR A.I.C.P.S.

c) Acordarea DIPLOMELOR OPERA OMNIA

d) Acordarea PREMIILOR RADU AGENT

e) Activitatea A.I.C.P.S.

f) Masa protocolara

a) Acordarea PREMIILOR A.I.C,P.S.

Va inforrnam In cele ce urrneaza cu privire la hotararea Consiliului de Conducere AICPS de a se acorda ~i In anul 2010 PREMIILE ASOCIATIEI INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANTI DE STRUCTURI (A.I.C.P.S.).

Regulamentul privind desfasurarea concursului pentru acordarea premiilor poate fi obtinut de la AICPS prin email: office@[Link];aicps1990@[Link]; sau de pe site-ul: [Link] ([Link]

Va ruqarn sa transmiteti pe adresa A.I.C.P.S.: $05. PANDURILOR nr. 94, corp. B, et.1, incinta AEDIFICIA CARPATI, sect.5, Bucuresti, tel/fax: 021/412.02.04, email: office@[Link]; aicps1990@[Link] inscrierile la concurs pana la 8 aprilie 2010.

Prezentarea sintetica a lucrarii pentru a fi publicata In REVISTA AICPS care se va distribui la Conferinta Nationala, va ruqarn sa ne fie transmlsa pana la 8 Aprilie 2010.

32

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

Doua repere inconfundabile ale aucurestrulut

cupola Aeroportului Baneasa ~i cladlrea care adaposteste azi Casa Presei, pentru rnulta vreme probabil cea mai mare clad ire a capitalei, au fost ambele proiectate de ing. Panaite Mazilu. Specialistti cunosc problemele legate de asezarea vasului de expansiune cu care s-a confruntat la proiectarea Aeroportului Baneasa si solutia eleqanta gasita: doua cupole, una exterioara ~i una lnterioara, cu vasul de expansiune lntre ele. Iar constructia unei cladiri de dimensiunile "Casei Scanteil" pe un teren rnlastinos ~i dificil, ca vechea albie a Colentinei, este 0 problema fara raspunsun usoare chiar ~i azl, ~i cu atat mai grea era in 1950. Constructia ei a durat sase ani sl a fost prima cladlre cu norme antiseismice din Romania.

Pentru multi dintre inginerii constructori de azi el este "dom' profesor". ~i cum ar putea fi altfel dupa 0 carters didactlca de aproape jumatate de secol! A inceput in anul 1945, ca asistent la Politehnica Bucuresti, Catedra de rnecanlca

[Link] a predat pana in 1948.

A fost apoi conferentiar de rnecanlca teoretica la Institutul de Drumuri ~i Poduri (1948-1949), conferentiar la Statica constructtllor, Institutul de Constructii Bucuresti (1948-1955), profesor la Facultatea de Hidrotehnica (1955-1962). Intre anii 1962 si 1968 a fost prorector al Institutului de Constructii Bucuresti, iar dupa retragerea din invatamant a regretatului academician Aurel A Beles, in anul1962, a preluat cursul de Rezistenta materialelor ~i a fost numit sef al Catedrei de rezistenta materialelor, pe care a condus-o cu cornpetenta pana la pensionare.

In anul 1987 s-a pensionat, dar a continuat sa predea la Facultatea de Instalatii (1988-1990). De asemenea, in paralel a predat cursuri ~i la alte institute de lnvatarnant.

Prof. univ. emerit ing. Panaite Mazilu, personalitate de searna a stiintei ~i tehnicii rornanestl, este bine cunoscut ~i apreciat ~i in strainatate, ca membru al Comitetului permanent ~i al Comisiei de lucru "Probleme teoretice" ale Asociatiei Internationale de Poduri ~i Sarpante din anul 1967, membru al Asociatiei "Tall Buildings" din SUA, presedinte al Asoctatiei Inginerilor Constructori din Romania, din anul1990, presedlnte al Uniunii Asociatiilor Inginerilor Constructori din Romania, din anul 1996, presedinte de onoare al Asociatlei Rornane de Inginerie Seisrnica.

Din 1998 este Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti ~i acelasi titlul stiintific i-a fost acordat de catre Universitatea Transilvania in anul 2007.

In anul1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Rornane si este mernbru fondator al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania din anu11997.

Astazl, la 95 de ani, are un birou la care merge zilnic, in cadrul firmei Aedificia Carpati MP. La multi ani, domnule Profesor!

La multi ani, domnule Profesor!

lNG. CRlSTIAN SAW

CE RCI!TA RI!

~--._..... ........ --------------------

Optimizarea proiectarti structurilor pentru hale parter

Tudor POSTELNICU*, Ionut DAMIAN"

Halele parter cu structura de beton sau otel au reprezentat pana in urma cu 20 de ani 0 categorie de constructii larg raspandita in tara noastra, in special pentru cladiri de productie industriala ~i depozite. Dupa 1990, odata cu schimbarea conditlilor economice, utilizarea acestui sistem constructiv pentru domeniul industrial s-a redus dramatic. Halele parter cu grinzi articulate pe stalpi de beton armat incastratl in fundatii pahar au capatat insa de atunci un alt domeniu larg, si anume domeniul constructiilor pentru cornert,

In principiu, modul particular de alcatuire a acestor structuri ar duce la incadrarea lor in categoria sistemelor tip pendul invers. Intr-adevar, ambele conditii de apartenenta la aceasta categorie sunt indeplinite, respectiv mai mult de 50% din masa totals este concentrate in treimea supenoara a constructiei, iar disiparea de energie se realtzeaza la baza unui singur element.

Codul de proiectare seismlca exclude halele parter (sali de cornert, de sport sau destinate activitatilor de productie sau depozitarll) din categoria pendulului invers daca sunt indeplinite doua conditii: capetele stalpilor sunt legate prin grinzi in ambele directii, iar forta axiala norrnalizata v; < 0.3. Prima conditie asiqura angajarea in preluarea fortei laterale a tuturor stalpilor aftati lntr-un plan in fiecare directie, sau asiqure preluarea solldara. de catre toti stalpi: halei, a fortel laterale totale, daca planseul este realizat ca 0 diafraqrna rigida pentru fortele aflate in planul sau. A doua conditie asiqura 0 capacitate substantials de ductilitate in stalpi,

Proiectarea acestor structuri nu este insa complet clanficata in P100-1/2006 ~i viitoarea edltie revlzulta va cauta sa corecteze aceasta situatie. Astfel, codul nu precizeaza factorul de comportare care trebuie considerat in acest caz la evaluarea fortei seismice. De fapt, tipul concret de structure cel mai frecvent utilizat la halele de cornert, acela cu stalpi in console ~i acoperis din tabla cutata, nu este reglementat explicit In codurile de proiectare.

In conditiile in care prin prevederea de contravantuiri la nivelul acoperisului sau prin utilizarea unor sortimente de tabla cutata cu

proprtetati de rigiditate superioare pe ambele directii, prinse adecvat, se obtine 0 comportare de diafraqrna rigida a planseului de acoperis, se pot alege valori semnificativ mai mari ale factorului de comportare, q, decat cele specifice sistemelor pendul invers, ca urmare a nurnarului mare de stalpi ductili angajati in raspunsul seismic.

Verificarea la deplasari relative de nivel rldlca probleme de ordin practic. In ultimii 15 ani sau construit un nurnar mare de hale parter pentru cornert, iar proiectarea acestora a evidentlat dificultatile deosebite in satisfacerea exiqentelor prevederilor P100-1/2006 referitoare la rigiditatea laterals a acestor structuri. Incarcarile axiale ~i orizontale relativ mici aferente singurului nivel al cladlrii fac ca sectiunile stalpilor sa nu fie dimensionate de conditiile de rezlstenta sau de ductilitate, ci de rigiditate. Dintre cele doua conditii de rigiditate, cea mai severs este cea asociata starii limita ultime (SLU). Este de observat insa ca pentru cazul halelor parter limita adrnlsa a driftului unghiular de 2.5% este mult prea acoperitoare. Atat testele de laborator, cat ~i calculul bazat pe normele curente, atesta faptul ca stalpii in console ai halelor parter caracterizati de valori v ; moderate pot suporta, fara deqradari majore, deplasari laterale de ordinul 7-8%.

Din acest motiv, se lntentloneaza sporirea in viitoarea editie a codului a deplasarii ad mise de aceste structuri. Acceptarea unor deplasari atat de mari obliga insa la considerarea in calculul de rezistenta a eforturilor obtinute in echilibrul pe pozitia deforrnata (calcul de ordinuI2).

In ceea ce priveste verificarea la deplasari laterale in conditlile starii limita de serviciu, care urrnareste protejarea componentelor nestructurale la atacurile unor cutremure cu frecventa mai mare, calea cea mai rationale este aceea de a utiliza tipuri de elemente de inchidere ~i sisteme de legatura ale acestora care sa suporte deplasarile relative produse de actlunile seismice asociate acestei stari lirnita.

La anumite valori ale incarcarllor pe planseul de acoperis, ale deschiderilor ~i ale inal~imii constructiei, economicitatea solutiei depinde in mod esential de dimensiunile ~i armarea stalptlor si a tundatltlor acestora.

• Universitatea Tehnidi de Constructii, eocuresti, Romania

36

Dimensiunile stalpllor sunt impuse de satisfacerea conditiilor de rezistenta, rigiditate ~i deformabilitate (ductilitate) pentru zona seisrnica a amplasamentului. In cazul fundatiilor pentru care trebuie asigurat un raspuns seismic elastic, dimensiunile depind practic numai de conditiile de rezistenta,

Ex i s t e nt a mai multor co n d ltj l de dimensionare a stalpilor face ca solutia sa nu fie unlca, iar rezultatele proiectarii sa nu fie aceleasi pentru aceleasi conditi: geometrice ~i de incarcar: ale halei, in birouri de proiectare diferite. Simplitatea maxima a tipului de structure permite insa efectuarea, la fiecare proiect, a unui studiu care sa furnizeze solutia cea mai avantajoasa din punct de vedere al costului sau al consumului de materia Ie, beton sl/sau otel,

Se pot utiliza instrumentele cele mai performante de calcul, respectiv calculul dinamic neliniar (time-history) sau, alternativ, calculul static neliniar de tip push-over cu spectre de raspuns, pentru structuri de beton armat. In lucrare se exemplifies metodologia de proiectare utilizata pentru optimizarea solutiilor de hale prefabricate parter.

Organizarea studiului

Metodologia de proiectare este apllcata in cadrul studiului la 0 hala prefabrlcata tip parter cu trama 12x12m, cu stalpi de 5 m inal~ime, arnplasata in zona Bucuresti, Incarcarile verticale sunt determinate pentru conditlt!e reallzarf acopertsulul din tabla cutata termotzolata, sustinuta pe grinzi ~i pane.

Parametrii considerati au fost urrnatorii:

a) incarcarea axiala norrnallzata vd=N/Ac. fcd, care reprezinta parametrul care fixeaza sectiunea de beton a stalpllor, Se propun valorile Vd= 0.1; 0.15; 0.22 si 0.30.

b) factorul de comportare q. Practic, s-a utilizat ca parametru cantitatea de armature lonqitudlnala (procentul de armare) legata direct de valoarea fortei seismice, deci de q, pentru 0 sectiune de beton data.

Studiul are in vedere:

I) Dimensionarea sectiunllor de beton ale

stalpilor pe baza valorii Vd alese in fiecare caz.

ii) Alegerea arrnaturilor longitudinale ~i a arrnaturii transversale pe baza prevederilor codului de proiectare seisrnica. S-au realizat 2 solutii: una cu beton C20/25 ~i arrnaturi PC52 ~i alta cu beton C35/45 ~i armaturi BST500.

iii) Estimarea curburii si a deplasar!i la varf capabile pentru fiecare caz de armare ales.

iv) Pentru fiecare valoare Vd ~i deplasare la varf capabila corespunzatoare fiecarui caz de armare se stabileste valoarea maxima q care asiqura un raspuns seismic adecvat. Valoarea minima a rezistentei ~i, implicit, a factorului

maxim q, se stabile~te utilizand un set de accelerograme compatibile cu spectrul de proiectare pe amplasament. In acest scop, s-au efectuat pentru fiecare caz calcule dinamice timehistory pe un model structuralla care echilibrul se reallzeaza pe pozitia deforrnata a structurii - calcul de ordinul 2. S-a utilizat un set cuprinzator de accelerograme (in nurnar de 21) artificiale compatibile cu spectrul de proiectare pentru orasul Bucuresti ~i modelul cu degradare ciclica Takeda.

v) Prin compararea valorilor factorilor de comportare (q) propusi initial ~i cu valorile q maxim rezultate pentru fiecare deplasare la varf capabila, se stabileste valoarea q maxim admisibil, corespunzatoare fiecarui nivel de incarcare axiala v-

vi) Se compare consumul de materia Ie in stalpii dimensionati cu valorile maxi me q stabilite la (v), pentru fiecare valoare v- Solutia optima este cea care duce la costul minim. Valorile vdsi q corespunzatoare sunt valorile recomandate pentru proiectarea halelor.

Exemplu de calcul

Prezentare genera/a a mode/u/ui de ca/cu/

In realizarea modelului de calcul structural s-a considerat ca hala are un grad mare de repetabilitate a tramelor ~i deci se poate analiza numai un singur stalp. Pentru exemplul de calcul s-a folosit un model cu un singur grad de libertate dinamlca (masa plasata in varful stalpului) la care ecuatia de echilibru este scrisa considerand efectu I P -l';.

Modelul hysteretic considerat este Takeda, catalogat de specialisti ca cel mai simplu model ce tine cont de complexitatea cornportar!l betonului armat.

Unul dintre parametrii modelului hysteretic este parametrul deqradarii de rigiditate la descarcare. Pentru studiul efectuat, acesta s-a considerat 0.15, ceea ce reprezlnta 0 valoare medie.

Pentru 0 valoare 0, rigiditatea la descarcare este aceeasi ca rigiditatea elastica. Efectul acestui parametru asupra comportarii hysteretice este prezentat explicit in fig. 1 pentru cazul in care nu se tine cont de efectul P -l';.

- a=[Link] a=0.15

o

Figura 1.

Efectuf parametrufui deqrediirit rigiditatii fa descsrcere

37

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

Considerarea efectului P - fl are mai multe repercursiuni asupra cornportar!i hysteretice Takeda In cazul sistemului cu un singur grad de libertate dlnarnica. Cele mai importante ar fi schimbarea curbei forta deplasare;;i schimbarea punctului de la care se incepe reincarcarea. Acestea sunt prezentate principial In fig. 2 si fig. 3.

F

efectul P - fl, panta postelastica poate fi negativa, fapt ce duce, de multe ori, la instabilitate dinarnica, Instabilitatea dlnarnica se traduce printr-o deformare infinlta ;;i In acest caz medierea rezultatelor nu poate fi aplicata. De aceea, In studiul curent rezultatele se interpreteaza In probabilitati de colaps definite simplificat, ca numarul de cazuri (din cele 21 analizate) In care s-a produs cedarea, raportat la nurnarul total. Solutia optima se consldera cea pentru care probabilitatea de cedare este sub 5%.

o prima observatie lrnportanta este ca cedarea se produce, de fiecare data, din cauza efectelor de ordinul 2, cedarea din incovoiere prcducandu-se doar izolat, In cazul unor arrnari transversale minime, conform codului.

In cazul celor doua solutii de alcatuire. din punctul de vedere al materialelor folosite, 0 valoare a fortei axiale normalizate Vd= 0.1 duce la o armare din procent minim, atat transversal, cat sl longitudinal, ;;i totodata ;;i la cel mai ridicat cost. Pe de alta parte, In cazul solutiei cu beton C35/45 si BST 500, pentru valori v; ?_ 0.2 armarea este practic imposibila, chiar ;;i cu un procent de armare de 4%, In primul rand din cauza dezvoltarii insuficiente a sectiunii de beton. Pentru restul cazurilor se pot trasa curbe simplificate de probabilitate de cedare, functle de factorul q ales, respectiv de armarea propusa.

Probabilitatea de colaps, n.=0.193. p ,=0.664%

100
80
:>!
e; 60
:::J
0
o 40
~
20 • • _...
... •• /'
.- /
. /_
• ... _/ _"'b=5% • b=O%

Probabilitatea de colaps, n .=0.193, p ,=0.664%

Probabilitatea de colaps, n ,=0.193, b =5%

100
80
~ 60
:::J
0
o 40
~
20
0 '-.. •
"- •••
~
<, •
""" ...
'\... ..... 1 100
80
_... b=5% ~ 60
:::J
• b=O% 0
o 40
ii:'
20
_"'- . /.
.. ./"---/

~ • • /
_/ ....... pe=0.66% • pe=0.50%

1.0

1.5

2.0

2.5 p[%]

3.0

3.5

4.0

3.7

4.2

4.7

5.2 q

5.7

6.2

Curba forta-deplasare tara efectul P-A

Curba forta-de lasare cu efectul P-A

o

Figura 2.

Modificarea curbei forta-deplasare produse de efectul P - fl

Modificarea regulii hysteretice Takeda pentru luarea in considerare a efectului poD

P-Delta

D

Figura 3.

Modificarea modelului histeretic prod usa de efectul P - fl

Curba forta-deplasare s-a trasat folosind unul din modelele de calcul ale metodologiei de nivel 3 din P100-3/2008, anexa B, ;;i anume modelul analitic. Rezistentele cu care s-a lucrat au fost cele medii, la care s-a aplicat sporul datorat conftnarii. Fractiunea din amortizarea critica s-a considerat 5%.

Rezu/tate/e obtinute

Un punct vital In interpretarea rezultatelor II reprezinta colapsul structural. Cedarea se produce In cazul depasirti deplasarii maxi me capabile pentru un seism individual. In P100- 1/2006 se specifics ca In cazul folosirii a cel putln 7 accelerograme, rezultatele se pot media. Asadar, teoretic, cerlnta de deplasare se poate media. Totusi, In cazul sistemelor ce tin seama de

3.7

4.2

4.7

5.2 q

5.7

6.2

6.7

Figura 5.

Aportul pantei postelastice In probabilitatea de cedare, sotutie C35/45 fji BST 500' In ebscise

procentul de armare ' ,

Folosirea unor betoane de reztstenta superioara nu se justifica decat In cazul folosirii de arrnaturi transversale de rezlstenta superioara pentru a produce 0 buna confinare a miezului de beton. Spre exemplu, s-a Incercat ;;i folosirea betonului C35/45 si a arrnaturllor transversale PC52, Insa rezultatele au fost dezamaqltoare, chiar si pentru cceficienti Vd = 0.1, In primul rand din cauza faptului ca sporul de ductilitate datorat confinar!i este redus. In acest caz, cedarea se produce chiar din Incovoiere, fara efecte de ordinul2.

o cornparatie lnteresanta este cea intre probabilltatlle de cedare pentru aceeasi sectlune ;;i armare lo nqitudin a la, dar cu armar i transversale diferite. Procentul de armare transversal pare sa fie important, In general, pentru valori q mai mici, deci pentru stalpl cu sectiuni !rmate longitudinal mai puternic, la care conteaza deplasarea capabila ;;i la care cedarea nu intervine prin instabilitate dinarnlca, ca urmare a efectului P-fl (fig. 6).

Rezultatele concrete ale acestui studiu sunt prezentate In fig. 7;;i 8;;i tab. 1 ;;i 2.

Figura 6.

Aportul procentului transversal de armare

In probabilitatea de cedare, soluiie C35/45 fji BST 500'

In abscise, factorul de reducere q ,

Pretul uni stalp functie de forta axiala normalizata, beton C20/25 si armatura PC52

1800 ~--------------------------------------~ ~1500 t--------------------------------~ 1200 ~ 900 " 600 c: 300

o

0.274

0.222

0.154

0.098

n.

Figura 7. Costul unui stalp In RON, tunctie de torte axiala normelizetii, solutie C20/25 fji PC 52

Pretul unui stalp functie de forta axiala normalizata, beton C35/45 si armatura SST 500

1200 ,-----------------------------~1000 t-----------------------------~ 800 ~ 600 VI 400 o o 200

o

0.193

0.152

0.102

Figura 4.

Aportul pantei postelastice In probabilitatea de cedare, sotutie C35/45 fji BST 500; In ebscisii, factorul de reducere q

Un pararnetru foarte important pentru analizele ce tin seama de efectele de ordinul 2 II reprezinta panta postelastica. In cazul folosirii curbelor materialelor fara consolidare ca In STAS 10107-0/90 sau EN 1992-1-1, diagramele rnornent-curbura ;;i, implicit, torta-deplasare, rezulta fara panta postelastica, ceea ce duce la un colaps mult mai rapid din efecte de ordinul 2. In realitate, 0 consolidare sectionala exlsta Intotdeauna datorita consolidarii otetulul. In prezentul studiu s-au folosit doua pante postelastice, definite ca fractiune din panta elastica, ;;i anume 13 = 0% si 13 = 5%. Fig. 4 dernonstreaza clar, pentru 0 anumita valoare a fortei axiale normalizate, lrnportanta acestui parametru asupra probabllltatii de cedare.

Figura 8. Costul unui stalp In RON, tunctie de torte axiala norrneltzetii, solutle C35/45 fji BST 500

Tabelull

Solutiile optime, C20/25 si PC52

Sec~iune n q Pe[%] p[%] Cost Cost Aa Cost
beton etrieri Costjstalp
45X45 0.274 4 0.572 3.649 304.47 676.05 190.93 1171.45
50X50 0.222 4.81 0.515 1.825 375.89 417.43 210.57 1003.88
60X60 0.154 4.25 0.52 1.047 541.28 344.85 311.98 1198.11
70X70 0.098 2.33 0.57 1.081 736.74 484.62 453.90 1675.26 Tabelul2

Solutiile optime, C35/45 si BST500

Sectiune n q Pe[%] p[%] Cost Cost Aa Cost
beton etrieri Costjstalp
40X40 0.193 4.68 0.664 2.85 304.92 417.20 171.28 893.41
45X45 0.152 4.74 0.571 1.756 385.91 325.34 190.93 902.18
55X55 0.102 3.83 0.571 1.088 576.49 301.12 288.03 1165.64 39

38

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

Ca 0 concluzie qenerala, se observe ca In cazul ambelor solutii, 0 forta axiala adirnensionala de 0.1-0.2 produce cel mai mic cost. De asemenea, factorii de reducere optimi pot ajunge pana la 5, insa 0 valoare de 4 pare sa fie justa pentru majoritatea cazurilor.

Dintre cele 2 tipuri de solutii folosite se pare

Factorul de reducere optim (q) functie de forta axiala adimensionalizata (n d). beton C20/25si armatura PC 52

ca armarea cu materiale cu proprietati fizicomecanice superioare duce la un cost mai redus datorita unei armari transversale sporite fata de procentul minim de armare din cod. De aici rezulta ca, in cazul halelor, etrierii pot rezulta in principal din conditia de ductilitate sectlcnala ~i nu din calculul efectiv la forta taletoare.

Factorul de reducere optim (q) functie de forta axial a adimensionalizata (n d), beton C35/45 si armatura BST 500

0.09

0.19

0.24

0.14

0.10

0.12

0.16

0.18

0.14

Figura 9. Factorul de reducere optim tunctie de torte axiala edimensioneis

Concluzii

Studiul a exemplificat modul de aplicare a unei metodologii de proiectare a structurilor parter cu stalpi de beton armat in console ~i planseu alcatult ca diafragma rigida. Metodologia urrnareste obtinerea unor solutii optime pentru stalpli prefabricati, din punct de vedere al cantitatii ~i al consumului de materiale. Rezultatele studiului dernonstreaza ca la proiectarea acestor structuri se pot alege valori q mai mari decat in cazul structurilor pendul invers ~i se pot accepta depasiri relative mai mari decat cele prevazute in actualul cod de proiectare.

Studiul a demonstrat faptul ca la tipul de structure analizat este obligatoriu ca echilibrul sa se faca pe pozitia deforrnata a structurii, cu considerarea efectelor de ordinul doi.

Referinte

Ibarra L.F., Krawinkler H. (2005) Global Collapse of Frame Structures under Seismic Excitations. PEER Rep. 2005/06, Pacific Engrg. Research Ctr., Univ. of California, Berkeley.

• MacRae G.A., Priestley M.J.N., Tao J. (1993) PD Design in Seismic Regions. Report No. SSRP- 93/05, Dept. of Applied Mech. and Engrg. Sciences, Univ. of California, San Diego.

• Naumoski N.D. (1998) Program SYNTH - Generation of artificial accelerograms compatible with a target spectrum

Pl00-1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri

• Pl00-3/2008 Cod de evaluare seismica a cladirilor existente

0.20

1'1

[Link]

Relatia (3) repreztnta condltia de rezistenta pentru biela cornprirnata. Din aceasta conditie rezulta unghiul minim de inclinare al bielei:

. VI. [2V )

sin G cosfi ;::: Ed sau 8 ~ -arcsm Ed (6)

bwzfcd2 2 bwzfcd2

1.2. Norma rornaneasca STAS 10107/ 0-90

Modelul la echilibrul limlta utilizat de STAS 10107/0-90 presupune ca, la rupere, grinda este rncdelata ca doua corpuri rigide care pot avea 0 rotatie relative in jurul unei articulatll situata in zona cornprirnata (Fig. 3).

Echilibrul lirnita in sectiunea inclinata se obtine printr-o ecuatie de echilibru de forte pe directia norrnala la axa grinzii ;;i printr-o ecuatie de echilibru de momente, sensa in general in raport cu punctul de aplicatle al rezultantei compresiunilor din beton. Folosind ecuatia de echilibru pe directie normala la axa grinzii rezulta, in cazul elementelor fara armature inclinata, urrnatoarea relatie a capacitatu unui element la forta taietoare pentru 0 fisura data:

Q =Q +Q =bhgR;fP +neAaeR s (8)

eb beat i

Si «.

Conform STAS 10107/0-90 forta taietoare capabila este valoarea minima a functiei Qeb(S;) pentru valori ale lui Sl lntre 0.50ho;;i 2.5ho'

Figura 2. - Modelul la echilibru limite

de beton) se obtin valori diferite ale capacitattl la forta taietoare.

In ceea ce priveste influenta clasei de beton asupra capacitatli la forta tatetoare conform EC2 din figurile 4, 5 ;;i 6 se poate observa ca aceasta are irnportanta doar in cazul procentelor de armare transversale care depasesc 0.20%, lirnita care creste atunci cand scade rezistenta otelului folosit pentru armature transversale. Punctul de intersectie dintre VRd,max ;;i VRd,$f daca se afla in

intervalul 1 ::;; cotS::;; 2.5, reprezinta de altfel capacitatea unui element de a prelua forta taietoare conform EC2.

43

Calculul elementelor de

beton armat la forta taietoare

Cornparatie Intre EN 1992-1-1 ~i STAS 10107/0-90

Cristian RU$ANU*, Radu PASCU*, Andrei PAPURCU*

Scopul acestui articol este de a pune In eVidenta diterente!e majore lntre prevederile normei europene EN 1992-1-1, denumitii In continuare Ee2, si norma rorneneescii STAS 10107/90-0 legate de calculul elementelor de beton armat la forta tiiietoere. Studiile parametrice efectuate fji 0 scurte comparare a modelelor teoretice care stau la baza celor doua norme indica diterente majore, iar comperetie cu rezultatele experimentale arata ca norma europeene este mult acoperitoare In anumite cazuri.

1. Aspecte teoretice privind modul de calculla for~a taletoare

1.1. Norma europeana EN 1992-1-1 Modelul care sta la baza vertflcar!l elementelor de beton armat la forta taietore conform EN 1992-1-1 II constitue modelul grinzii cu zabrele plastic. Acest model, a fost propus pentru prima data In 1899 de inginerul elvetian Ritter si In 1902, independent, de inginerul german Morsch ;;i a fost perfectionat de Kupfer (1964) ;;i de Lampert ;;i Thurllmann (1971). Conform acestui model elementele cu arrnatura transversale, cu betonul intins fisurat, pot fi reprezentate printr-o grinda cu zabrele echivalenta, cu talpa superioara reprezentand zona cornprtrnata de beton, talpa lnferloara, intlnsa, constituita din arrnaturlle longitudinale, diagonale comprimate din beton ;;i rnontanti intinsi constituiti din etrieri.

Ec2 presupune ca toate fisurile Inclinate fac acelasi unghi 8 cu axa grinzii, si acesta este si unghiul de inclinare al diagonalelor. Grosimea diagonalelor este grosimea minima a inimii, b.; Eforturile care se dezvolta in acest model sunt aratate in figura 1.

In cazul cel mai frecvent, In care armature de forta taietoare este dispusa pependicular pe axa elementului, determinarea eforturilor in etrieri ;;i in biela comprimata se face in modul urrnator:

- din conditia de echilibru pe directie vertlcala In sectiunile A-A;;i B-B (Fig. 1) rezulta:

v = AswO'sw(zctg8)/s V = O'cwbwzsin8cos8

(1) (2)

- daca notarn cu fCd2=V/Cd rezlstenta la compresiune a betonului din bielele inclinate ;;i cu fYWd rezistenta de calcul a etrierilor, rezulta la limita:

VRd,max =V Ib,JcdZ /(cotS + tanS) (3)

VRd,s = Asw / s Z fywd cot8 (4)

- capacitatea la forta taietoare a elernentelor de beton armat cu armatura transversal este:

(5)

Figura 1.

Fortele din ermsturt fji beton intr-o sectiune inclinata A-A fji lntr-o sectiune normala 8-8, pe baza modelului de grinda cu zebre!e

• Universitatea Tehnice de Cotistructii Bucuresti, Romania

42

AICPS REVIEW 1/2010

Unghiul de inclinare a bielei este insa limitat, inferior la 0 valoare care sa perrnita transferul de forta taietoare prin fisura ;;i superior la 0 valoare care sa permita curgerea etrierilor. In EC2 aceste valori sunt 21,8°, respectiv 45°, adlca:

1 < etgS < 2,5

(7)

Daca din relatla (7) rezulta 0 valoare ctg8 > 2,5, lnseamna ca rezistenta bielei comprimate nu este critlca. Se va alege 0 valoare ctg8 ::; 2,5. Se observe ca valoarea ctg8 = 2,5 minirnizeaza cantitatea de etrieri necesara, Daca, in schimb, ctg8 < 1, trebuie redirnensionata sectiunea de beton.

"articulatio" ~

Q

2. cornparet]] intre cele doua norme

Se poate observa din cele doua descrieri ale metodelor ca diferenta majora consta In faptul ca norma rornaneasca ia In considerare ;;i aportul betonului la determinarea capacltatii la forta taietoare dar, spre deosebire de EC2, inclinarea fisurii nu depinde direct de capacitatea bielei Inclinate de a prelua eforturile de compresiune. Desi expresia lui Qe este sirnilara cu expresia lui VRd,s (daca se inlocuieste Sf cu z cote in expresia lui Qe) faptul ca se folosesc fisuri diferite duce la un aport diferit al arrnaturll transversale In preluarea fortei taretoare.

Acest lucru este pus in evidenta ;;i de graficul urrnator (Fig. 3) in care pentru diverse variatii ale lncllnarii fisurii (sau bielei comprimate

AICPS REVIEW 1/2010

izce
V~.l • P.=O. '0 VfWh· p.:::O.90
iooo
V~.s • P.=O. 72 Vftd.,&"Pt:{l.7'1
800
V~,1' pt=O.63 Vrci~·Pe~·63
%' V ItI,!T1II:>" • OS; 45
~ 600
VFd,i • Pe=O·41 > V lU,mi •. C30/37 V 1'd,I • p.=O.41
VAII,mi •. C25/30
'00 V [Link]' • C20/25
V~,i . pt=O·31 200
180
160
140
120
~100
"C 80
0:
> 60
40
20
0 1
0 0.5 __ STAS 10107/0-90

1.5 2.5

cot(9)

Figura 3.

venetie lui VRd conform EC2 gi STAS 10107/0-90 pentru o grinda de beton armat (25x50cm) din beton clasa C20/25 si un procent de armare transversala de 0.314 %

800

700

600

500 V~,Il1l.O:' C25/3 i400 V~,tnI.· 00/2 >

200

100

(ot(9) s

05

1.5

Figura 5.

verietie lui VRd,S gi VRd,max tunctie de procentul de armare gi cJasa betonului - otel PC52

Comparat cu STAS 10107/0-90, calculul la forta taietoare dupa EC2 conduce la capacitati reduse pentru procente de armare transversale sub 0,25% folosind otel tip OB37 ~i 0 class de beton C20/25.

In cazul armaturilor de tip PC52 aceasta lirnita scade la aproximativ 0.15% iar la Bst 500 limita se apropie de procentul minim de 0.10%. Se observe totusi ca rnarind clasa betonului aceste valori limita cresc In general cu aproape 50%.

1.5

_ VRd,ECZ/VRd, 5TA5· G5/45

- VRd,EC2/VRd, 5TAS - CZO(25

_ VRd,EC2/VRd,5TAS· (25/30

............ VRd,EC2/VRd,5TA5 - (30/37

0.5

0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80

Pe(%)

Figura 8.

venetie raportului [Link]/VRd,STAS tunctie de procentul de armare gi clasa betonului - Otel PC52

44

700

VJIj,,' Pe=O.n

Tabelul 1 prezinta datele experimentale obtinute de diversi cercetatori ~i capacitatile obtinute folosind cele doua norme. Se poate observa 0 dlferenta mare lntre EC2 ~i capacltatlle obtlnute experimental.

Din tabelul 1 ~i figura 10 se poate observa ca la procente de armare transversale situate sub valorea de 0.20% diferentele intre valorile experimentale ~i cele obtinute conform EC2 sunt foarte mario In schimb, la valori ale procentelor situate aproape de 0.40% se observe 0 buna corelare intre experiment ~i norma europeana, Asa cum indica coloana a treia, In general,

procentele de armare lonqitudinala sunt mari ~i prin urmare se poate presupune ca ~i zona cornprirnata de beton este suficient de mare pentru a permite preluare unui procent important din forte taietoare prin intermediul betonului.

Aceasta conduce la 0 corelare mai buna a calculelor conform STAS 10107/0-90 cu datele experimentale, dat fiind faptul ca norma rornaneasca tine cont de aportul betonului ~i al arrnaturu longitudinale. Totusi, pr edictttle conform STAS 10107/0-90 sunt In general peste valorile obtinute experimental la procente mari de armare transversals.

VF<;I,mu .• C3's/4

600

500

Tabelul1.

Rezultate experimentale $i valori de calcul conform EC2 $i STAS 10107/0-90

Pe P VRd,EC2 VRd,STAS VRd,EXP
Experiment ~Rd.EC2 ~[Link]
(%) (%) (KN) (KN) (KN) VRd,Exp VRd,Exp
0.41 2.47 171.62 201.92 170.50 0.45 0.79
Leonhardt 0.41 2.47 165.20 196.92 186.00 0.43 0.79
and
WaltherS 0.59 2.47 173.29 204.27 187.50 0.67 1.14
0.59 2.47 177.60 210.44 189.00 0.66 1.12
0.10 1.80 105.41 183.33 233.20 0.65 1.11
0.10 2.28 104.95 193.69 244.80 0.68 1.14
Bresler 0.15 2.43 115.06 179.84 222.50 0.52 0.81
and
Scordelis 3 0.15 2.43 116.31 177.02 200.20 0.58 0.88
0.20 1.80 104.31 138.48 156.10 0.75 1.07
0.20 3.66 103.36 151.58 161.50 0.74 1.12
0.11 1.69 110.36 185.35 162.50 0.67 0.89
0.22 2.28 123.48 178.79 163.50 0.64 0.94
0.25 1.67 140.00 146.67 164.50 0.66 0.80
0.10 1.71 111.32 189.02 165.50 0.66 0.79
Bresler 0.15 2.26 124.45 178.46 166.50 0.76 1.09
and
Scordelis " 0.20 1.69 110.36 133.57 167.50 0.85 0.89
0.10 1.76 111.21 188.63 168.50 1.01 1.18
0.15 2.34 125.67 190.14 169.50 0.89 1.06
0.20 1.75 112.55 134.26 170.50 0.92 1.09
0.10 1.77 110.97 191.19 171.50 0.94 1.11 1.20
I. •
•
Q. 1.00
~ •
w
,,; .. :
c::
~ 0.80 .- ....
"iij • •
c
,,; • •
c::
> 0.60
•
0.40 *
0.2 Concluzii

VAII,tnI.

Plr;tAlea!

Vr.j,l • pt=O· SO

•

•

VA;!,IIliI' ·0.5/3

!4QO [Link] •• C20/2

l!

:>300

200

100

.J.---~--_------~--- lOl(S) 3

05

15

25

Asa cum indica studiile parametrice si datele experimentale, norma europeans este foarte acoperitoare la dimensionarea arrnaturtl transeversale, mai ales In cazul procentelor mici de armare transversals (sub 0.20%). Prin cornparatie STAS 10107/0-90 se coreleaza bine cu datele experimentale, dar tinde sa fie descoperitor In cazul procentelor mari (0.40%). In cazurile curente de proiectare, conform EC2 lnfluenta clasei betonului nu conteaza In calcululla forta taietoare, sporul de rezistenta fiind dat doar de cresterea rezistentei otelului pentru armature transversale.

Figura 4. verietie lui VRd,S gi VRd,max tunctie de procentul de armare gi clasa betonului - ote! 0837

(ot(9) 3

•

•

05

2.5

• VRd,[Link]

• VRd,STASNRd,Exp

15

Figura 6.

venetie lui VRd,S gi VRd,max tunctie de procentul de armare gi c/asa betonului - otel 8st500

1.5

_ VRd,EC2/VRd, STA5· (35/45

0.4

0.6

0.8

- VRd,ECZ/VRd, STAS - (20/25

_ VRd,EC2!VRd,STA5· (25/30

_._ VRd,EC2/VRd,STAS - GO/37

pe (%)

Figura 10.

Rapoarte tntre predictiile conform EC2 gi STAS 10107/0-90 gi valorile experimentale

45

AICPS REVIEW 1/2010

0.5

~ = ~ = ~.~ ~ = ~ p~(%)

Figura 7.

venetie raportului VRd,EC/VRd,STAS tunctie de procentul de armare gi cJasa betonului - otet 0837

1.5

_._ VRd,ECl/VRd.5TAS· 00/37

- VRd,EC2/VRd, STA5 - (20/25

_ VRd,E(2/VRd,5TA5 - CZ5/30

_ VRd,ECZ/VRd. 5TAS - (35/45

0.5

0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 050 0.60 0.70 0.80

Pe(%)

Figura 9,

venetie lui VRd tunctie de procentul de armare gi c/asa betonului conform EC2 gi STAS 10107/0-90 - Ote! 8st 500

AICPS REVIEW 1/2010

[Link] PRODUCAl"ORILOR DE CONSTRUCTII METALICE DIN ROMANIA - APCMR

in colaborare cu

Iill!]

~i

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMI!jOARA CENTRUL DE EXCELENTA PENTRU CERCETARI IN MECANICA MATERIALELOR ;;1 SIGURANTA STRUCTURILOR - GEMSIG

ACADEMIA ROMANA - FILIALA TIMI!jOARA CENTRUL DE CERCETARI TEHNICE FUNDAMENTAL!: ;;1 AVANSATE SECJIA DE CONSTRUqII METALICE 51 SUDURA

va adreseaza lnvitatia de a participa la

A 12-a CONFERINTA NATIONALA DECONSTRUCTI,I MEITAL,ICIE

II '

TIMI$OARA 26-27 noiembrie 2010

Tematici: II

Noutatl ;;i tendinte In metodologia de calcul, in proiectare, in executie si in norrnele tehnice din

domeniul constructiilor metalice ;;i compuse din otel-beton. "

Constructll remarcabile: proiectare, executie, montaj.

Comportarea constructiilor meta lice la actiuni externe. "

Reabilitarea constructiilor prin solutli constructive bazate pe utilizarea matertalelormetalice. Impactul asupra rnediului inconjurator: 'criter!i ;;i parametri de dezvoltare .durabila. II

Date importante: " II ". "

• Trimiterea rezumatelor:' 30 Aprilie 2010 ( Confirmarea rezumatelor pana in 1S iunie 2010).

Trimiterea lucrarilor: 10 Septembrie 2010 (Confirmarea acceptarf lucrarllor pana in 10 Noiernbrie 2010). " II " Programul final al conferintel: 25 Octombrie 2010.

Contact:

[Link]. Adrian CIUTINA, [Link]. Viorel UNGUREANU Facultatea de Constructil, Departamentul de Constructil Metalice Str. loan Curea Nr.l

300224 Tirnlsoara

Tel: 40.256.403932 Fax: 40.256.403932

ad rian. ci utina@[Link]@[Link]

46

AICPS REVIEW 1/2010

CE'RCET,AR:e

PLAN~EE PERFORMANTE

v

PENTRU CLADIRI MULTIETAJATE

Zoltan KISS', Attila PUSKAS', Karoly Balint'

Printr-o analiza simpla a spetiulut in care ne desfa$uram ectiviisti!« putem observe interdependente strimsa dintre evolutie sociala $i cea tehntcii: simbiotismul cetor doua parcurge 0 dezvoltare paralela. Cerintele investitorilor fata de tot ce inseemne produsul .constructie" se scnimbe, evolueeze sitntitor de la un an la altul $i de la 0 constructie la alta. Aceste cerinte formulate corect din punct de vedere tehnic definesc parametrii de optimizare pentru fiecare obiectiv.

in cazul constructiitor multietajate, punctele definitorii care fac diterente pentru investitori sunt: inaltimea lib era de nivel, inaltimea totete a constructiei si termenul de realizare al investitiei. Cu eceesi greutate, sau poate chiar mai mare, i$i pun amprenta factorii economici: costul realizarii obiectivului $i costurile de tntretinere $i tunctionere al produsului finit. Acestor cerinte Ii se adauga toate celelalte nevoi tehnice formulate prin standarde $i normative privind calculul $i conformarea structurii de rezistentii. in plus fata de celelalte se mentioneeze prevederile producetoriior de materiale privind utilizarea $i punerea in opera in vederea obtinerii unui produs de calitate coresounzetor cerintelor.

Aseder, procesul de creetie al inginerului devine unul complex in care trebuie sa se tina seama de toate aceste cerinte. Posibiiitetik: alegerii sistemelor constructive sunt practic nelimitate, totusi sunt putine variantele care pot indeplini concomitent toate ceriniete mentionete. in cazul specific al plenseelor utilizate pentru cteairi multietajate, alegerea sistemului constructiv depinde in mare masura de inginerul proiectant care concepe structure. Oeoarece, in graba cotidiene, de obicei nu ramfme timp suficient studierii acestor sisteme, in ceea ce urmeeze se prezintii diferite variante de plensee utilizabile la realizarea ctediriior multietajate cu deschideri mario

Sisteme de plansee

• Incarcari permanente: Gk=2,OO kN/m2 (peste greutatea proprie a structurii de rezistenta)

• Incarcari variabile: Qk=5,OO kN/m2, cu un coeficient cvasipermanent 4)2=0,50.

Incarcarea de cca. 0,50 kN/m2 din pereti despartttort ;;i de cca. 0,40 kN/m2 din instalatil se poate considera deja inclusa in incarcarlle variabile.

Deformatele pf anseului s-au limitat conform EN 1992 la L/250, ceea ce la deschiderea de 10,00 m insearnna 4,00 cm.

Stalpii s-au considerat 60x60cm pentru toate variantele.

Din punctul de vedere al proiectantllor planseele performante sunt cele realizate cu elemente inovatoare fata de practica inqinereasca curenta. Prin aplicarea acestor elemente noi aceste plansee pot acoperi trame din ce In ce mai mari, dar cu 0 Inaltime constructive din ce in ce mai mica.

In vederea studierii unor sisteme de plansee considerate performante, autorii prezentei lucrari au comparat patru tipuri de plansee utilizabile la cladiri multietajate. Pentru studiu s-a ales 0 trarna de 10,OOx10,OOm. Astfel suprafata de planseu care se descarca pe un stalp este de 100 rn".

Acest studiu s-a limitat la obtinerea rezultatelor pentru 0 sinqura trama, rezultatele fiind caracteristice ;;i pentru 0 structure intreaqa. Incarcarile verticale s-au luat In considerare astfel:

Varianta nr. 1

Planseul se compune din grinzi prefabricate pe 0 directie, fa;;ii cu goluri pe cealalta directie ;;i suprabetonare (figura l;;i 2).

• Universitatea Tehnidi din Cluj-Nepoce, Romania

47

AICPS REVIEW 1/2010

Detoliu plonseu

Figura 1. Varianta de plenseu cu grinzi T lntoerse, fa~ii cu goluri ~i suprebetonere.

Vedere qenerelii ~i detaliu.

Sectiune A-A

Figura 2. Varianta de plenseu cu grinzi T lntoerse, fa~ii cu goluri ~i suprebetonere.

Sectiuni.

Figura 3. Detaliu fixare grinzi pe console

48

Din punct de vedere static, grinda se considera dublu articulata pe consolele perimetrale ale stalpilor, rezemarea reallzandu-se prin intermediul capetelor chertate la partea inferioara, Fixarea grinzilor este reallzata cu ajutorul dornurilor conform figurii 3. Grinda principala este precornprirnata, cu sectiune T intoarsa, avand latimea la partea inferioara de 80 cm, la partea superioara de 50 cm, lnaltirnea de 70 cm, lungimea totals de 9,46 m, respectand tolerantele de montaj de 2-2 cm la capatul elementului.

Pe consolele grinzii sunt amplasate fa~ii cu goluri de 26,5 cm inaltime, 120 cm latime, precomprimate, dublu articulate cu lungimi de rezemare de cate 10-10 cm la ambele capete. Lungimea totala a fi3~iilor este de 9,40 m. Deasupra fa~iilor se toarna 0 suprabetonare cu grosimea de 8 cm armata cu plase legate. Astfel grosimea totala de planseu la fa~ii devine 34.5 cm, iar la grinda 80 cm. Pe directie transversals grinda nu poate fi strapunsa de goluri tehnologice pentru lnstalatii. asadar instalatille vor trece sub nivelul grinzilor.

Varianta nr. 2

Planseul este com pus din grinda prefabricate pe 0 directie, predale precomprimate tip "filigran" pe cealalta directie ~i suprabetonare (figura 4 ~i 5).

[ I ' Ii; i 1

I • iei 1'<>

!~ !8

!

I

i i. i I

: [ilL 6 iii

- --~ r --;;" -----------;;:-;~-=----=--==~~t ----

Predala cu ferme de rigidizare in Europa de Vest este cunoscuta sub denumirea de predala "filigran". Solutia a fost brevetata de Stefan Keller, originar din Banat. Keller a plecat din Romania in 1948. Inventia sa a contribuit la reconstructla Germaniei de dupa razbol, fapt unanim recunoscut de societatea construetorilor locali.

Grinda p r l n ci p a l a are s e ct i u n e a dreptunqhiulara, cu latimea de 80 em ~i inaltimea de 55 cm. S-a realizat in varinata precomprimata, dublu articulata la eapete. Este rezernata pe eonsolele stalpului, iar fixarea este realizata eu ajutorul dornurilor. Lungimea grinzii, respectand tolerantele de montaj de 2-2 em la capatul elementului, devine 9,46 m. Deasupra grinzii principale sunt dispuse predale preeomprimate eu grosimea de 12 em, rezernandu-se pe grinda principala pe 0 lungime de 10 em la ambele eapete ale elementului. Lungimea totala a predalelor este de 9,40 m. Suprabetonarea deasupra predalelor preeomprimate va avea grosimea de 13 em. Astfel grosimea totala de planseu in camp devine 25 em, iar la grinda de 80 em. Pe dlrectle transversale grinda nu poate fi strapunsa de goluri tehnologiee pentru instalatii, asadar instalatiile vor trece sub nivelul grinzilor.

Detoliu plonseu

Figura 4. Varianta de plenseu cu grinzi dreptunghiulare, predale tip filigran ~i suprabetonare.

Vedere qenersle ~i detaliu.

~ rn ~

- + - m+ - .

'm. ';t

!,nm~w""'W((('Ii",RW.@i!lf'mf""f""f""f((qf0'(feqx1'W'Wf"'(::p :;6+

J - 10.00 J

Figura 5. Varianta de plenseu cu grinzi dreptunghiulare, predale tip filigran ~i suprabetonare. Sectiuni

49

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

<X>
":D
"" Sectiune A-A
U">
e-, I~f~

'0 I:>:
-"" I
Sectiune 8-8 Varianta nr. 3

Plan;;eul monolit propus pentru studiere este unul de tip planseu dala cu goluri realizate din elemente din masa tip "BEEPLATE" (figura 6;;i 7).

Grosimea totala de planseu este de 45 cm, plan;;eul rezernandu-s s direct pe stalpt. Dimensiunile stalpilor in aceasta situatie nu sunt modificate fata de celelalte soluttl datorita inaltirnll mai mari a dalei ce se poate utiliza mentinand 0 greutate proprie ecnivalenta cu 0 dala plina. Plan;;eul se calculeaza pe doua directii, armarea fiind efectuata cu otel moale tip 5500,

fara pretensionare. Grosimea totala de planseu rarnane de 45 cm peste tot, permitand utilizarea cofrajelor moderne, de productivitate marita la realizarea planseului. Armarea se realizeaza cu bare independente legate in sui cu ajutorul unor benzi metalice, armare tip BAMTEC si nu cu plase sudate. In aceasta vartanta instatatiile pot fi montate direct sub nivelul planseului,

Deoarece acest tip de planseu este sensibil la strapunqera in zona stalpilor placile se vor realiza pline.

Figura 6. Varianta de plenseu tip Beep/ate. Vedere genera/a fji deta/iu.

Sectiune A-A

i i

i

10.00

Figura 7. Varianta de plenseu tip Beep/ate. Sectiune.

Figura 8. Montarea ermeturitor tip BAMTEC.

50

Varianta nr. 4

Planseul utilizat este unul cu grinzi principale dreptunghiulare late, grinzi secundare dreptunghiulare, predale precomprimate cu conectori obisnuiti din etrieri ;;i suprabetonare (Figura 9).

Atat grinda principals cat ;;i grinda sccundara au sectiunea dr eptunqhiular a. Dimensiunile grinzii principale prefabricate in varianta precornprtrnata sunt: 90 cm latimea ;;i 44 cm inalttmea. iar cele ale grinzii secundare precomprimate: 60 cm latimea ;;i 44 cm inaltimea.

Sectiune A-A

Grinzile secundare reazarna pe grinzile principare prin intermediul unei console metalice ascunse. Predale precomprimate de 8 cm grosime sunt dispuse pe directie paralela cu grinzile principale, rezernandu-se pe 0 lungime de 10 cm pe grinda secundara, Deasupra predalelor cu conectori obisnuiti din etrieri se toarna 0 suprabetonare cu grosimea de 8 cm. Astfel grosimea planseului in zona predalelor este de 16 cm, in zona grinzilor de 60 cm. Nici grinda prlncipala ;;i nici grinda secundara nu pot fi strapunse de goluri tehnologice pentru instalatii, asadar instalatlile vor trece sub nivelul grinzii.

Sectiune 8-B
! 4.40 60, 4.40 !
eootA ,
• !~
~ 10.00 Figura 9. Varianta de ptenseu cu grinzi dreptunghiu/are principa/e fji secutuiere, preda/e fji suprabetonare.

Compararea rezultatelor

Prin studiu s-a urmarit timpul de realizare, grosimea sistemului de planseu, consumul de materia Ie. 5tudierea stalpilor ;;i a altor elemente verticale de rezistenta nu a constituit obiectul analizei. Principalele caracteristici geometrice ale diferitelor variante sunt prezentate in tabelul 1, iar In tabelul2 sinteza costurilorde realizare.

Din valorile date in tabelul 1, se poate observa ca grosimea minima se obtine cu planseul gala tip BEEPLATE realizat monolit. Totusi, trebuie rernarcata ;;i varianta 4, la care planseul prefabricat se apropie foarte mult de varianta rnonolita.

Cornparand costurile obtinute in tabelul 2 se poate observa ca cel mai mic pret s-a obtinut la varianta 1 de planseu, in schimb inaltimea este relativ mare.

Tabel 1. Grosimi/e de ptenseu.

Grosime in camp [cm] Grosime la reazeme [cm]
Varianta 1 36,50 80,00
Varianta 2 25,00 80,00
Varianta 3 45,00 45,00
Varianta 4 16,00 60,00 51

AICP5 REVIEW 1/2010

AICP5 REVIEW 1/2010

Tabel 2. Costurile de realizare pentru variantele prezentate de ptensee.

I·
Pret Transport ~i Lucrari de beton Proiectare Pre] total
prefabricare montaj monolit
Varianta 1 3 944,82 1 380,69 1 968,60 291,76 7 585,86
Varianta 2 5 257,25 1 682,32 2 233,15 366,91 9 539,63
Varianta 3 440,00 - 8467,92 356,32 9 264,24
Varianta 4 5275,54 1477,15 1 727,83 339,22 8819,74 Este de rnentionat ca In calculul preturilor sa tinut cont de costul realizarii prefabricatelor de la un singur prefabricator, ceea ce limiteaza generalizarea rezultatelor obtinute la sursele de aprovizionare ale prefabricatorului, tehnologia disponibila ~i cheltuielile de regie proprie.

in ceea ce priveste timpul de realizare al diferitelor variante, se poare remarca industrializarea prefabrlcar!l In cazul variantelor 1, 2 ~i 4, ceea ce duce la un timp mai redus de realizare pentru aceste variante de planseu, Presupunand 0 suprafata totals de planseu de cca.

50.000 rn' ~i luand In considerare capacitatea de prefabricare a uzinei, perioada de executle este estimate In cazul variantei 1 la 3 luni, In cazul variantei 2 la 3.5 luni, In cazul variantei 3 la 6 luni iar in cazul variantei 41a 4luni.

Evident aceste termene pot fi influentate de varianta realizaril stalpilor (prefabricate/monolite), de posibilitatea dispunerii macaralelor turn ~i de posibilitatea utilizari) automacaralelor pentru montajul stalpilor ~i elementelor de planseu pentru nivelul de baza.

Concluzii

Alegerea sistemului de planseu optim necesita analiza mai multor parametri, respectiv stabilirea exacts a criteriilor de optimizare. Din punct de vedere al timpului de executie, varianta 1 (de planseu cu grinzi prefabricate Tintoarse, fa~ii cu goluri ~i suprabetonare) este de preferat. Daca criteriul de alegere este Inaltimea structurale, varianta de planseu de tip Beeplate prezinta avantaje clare fata de celelalte variante.

In cazul in care doar costul de realizare este cel care conteaza, varianta 1 prezinta pretul cel mai scazut de realizare, ceea ce lmpreuna cu termenul redus de executie subliniaza eficienta acestei variante. insa In cazul in care toate aceste criterii sunt importante la alegerea sistemului de planseu, varianta 4 cu grinzi dreptunghiulare principale ~i secundare, predale ~i suprabetonare pare alegerea optima. Trebuie sa atragem atentia asupra fatului ca toate variantele studiate necesita riqidizar! cu diafraqrne de beton armat pentru preluarea incarcartlor orizontale.

Deoarece In literatura de specialitate din tara rareori gasim lucrari care sa of ere proiectantllor orientan In alegerea solutiei de planseu, autorii au incercat sa prezinte cateva din variantele posibile de utilizat In tara.

Reterinte

• EN 1992, Proiectarea structurilor din beton.

• Kiss z., Onet; T. (2008) Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1, Eflitura Abel, Cluj-Napoca, 2008.

• Steinle A., Hahn V. (1988) Bauen mit Betonfertigteilen im Hochbau, Editura Ziiblin AG, Berlin, 1988.

EXIGENTE

------------------ -----

Calculul silozurilor de beton armat

in conformitate cu normele europene

GHEORGHE VLAICU*, TIBERIU PASCU*

1. Prezentarea problemei

In anul 2010 este prevazuta Inlocuirea normelor de calcul rornanesti cu normele europene EN 1990.;-1998 (Eurocoduri). Acest lucru este valabil ~i pentru normele de calcul pentru silozuri din beton armat. in acest sens s-a efectuat traducerea In limba romans a acestor coduri ~i s-au elaborat Anexele Nationale aferente (de catre autorii prezentului material).

in ansamblul normelor europene exista doua norme de baza care se refera la problema silozurilor din beton armat pentru materiale pulverulente (materiale definite prin conditia ca diametrul granulei d sa respecte condltla: d s 0,03d, unde d, este diametrul interior al celulei): SR EN 1991-4 (Eurocode 1 - Actiuni asupra structurilor-Partea 4- Silozuri ~i rezervoare), SR EN 1992-3 (Eurocode 2- Proiectarea structurilor de beton-Partea 3-Silozuri ~i rezervoare) ~i SR EN 1998-4 (Eurocode 8 - Calculul structurilor la actiuni seismice - Partea 4- Silozuri, rezervoare ~i conducte). Acestea urrneaza sa lnlocutasca normele dupa care s-au calculat In ultimii ani silozurile In Romania si anume:

"Instructiuni tehnice pentru proiectarea silozurilor de cereale" elaborat de IPCT si UTCB ~i "Normativ departamental pentru proiectarea silozurilor din industria liantilor" elaborat de ICPlLA, dar care preia relatiile de calcul ale presiunilor datorita materialului insllozat din Instructiunile IPCT.

2. Calculul peretllor de celule conform normelor rornanestl

Codul se aplica doar celulelor de siloz ce respecta cond itia: he '21 ,sJA.

Se considers doua situatii de solicitare: presiuni care apar la umplere ~i depozitare precum ~i presiunile care apar In timpul descarcaril. in practice, insa, situatia de proiectare este cea din timpul descarcartl materialului insllozat.

Baza calculului este data de teoria "restransa" Janssen-Koenen care considera echilibrul unui "disc elementar" de granule asupra caruia sunt aplicate presiunile interactive dintre materialul insilozat ~i peretele celulei. Se scrie 0 ecuatie de proiectie pe directia vertlcala ce permite aflarea presiunii orizontale pe pereti, a presiunii verticale din materia lui insilozat ~i a presiunii din Intinderea datorata frecarli cu peretele (fig.1).

Peretii celulelor din beton armat se calculeaza la starea limita ultima si la starea limita de deschidere a fisurilor, iar peretii celulelor poligonale se calculeza ~i la starea lirnlta de deforrnatii. Calculul la star: lirnita ultime se face conslderand presiunea materialului granular pe peretii celulelor ca incarcare ternporara de lunqa durata actionand static, ce este afectata de un coeficient al lncarcaru cu valoarea 1,3.

N

Figura nr. 1

Determinarea formulei Janssen-Koenen

Rezulta urmatoarele expresii ale presiunilor:

[ _k1!.z]

Ph(Z)= y~p l-e p (1)

unde Ph este presiunea orizontala la nivelul "z"

[ _k1!.z]

Pw(z)=Y'p l-e p (2)

unde Ph este presiunea din frecare la nivelul "z"

• Universitatea Tehntce de Constructli eucuresti, Romania

53

AICPS REVIEW 1/2010

[ _kl!:.z]

Pv(z) = y.p l-e p

k·fJ.

unde p, este presiunea verticala la nivelul "z

(3)

3. Calculul peretllor de celule conform EN 1991-4

Normele Eurocode beneficiaza de cunostintele acumulate in ultimii 25 ani si tin seama de problemele teoretice ~i practice aparute de aplicarea relatiilor Janssen. In plus, se recornanda ca proprietatile materialului insilozat sa fie determinate prin incercart. pentru silozuri importante. Este yorba de coeficientii YI u, cP ~i in special k, a carui valoare din teoria Janssen a fost puternic contestata. In lipsa unor incercari se recornanda ca valoarea medie a acestui coeficient sa se ia: km =l,l·~-sinCPm) .

Incarcarile date de materiale insilozate vor fi clasificate ca actiuni varia bile cu pozitie fixa sau variabila conform EN 1990. Pentru toate celulele

,

calculele se vor face in doua ipoteze: situatia de umplere ~i situatia de golire a celulei. In fiecare dintre cele doua situatu se calculeaza presiunile prod use de doua tipuri de incarcart:

• inca rca rile simetrice, care sunt reprezentate de 0 presiune orizontala pe suprafata intertoara a peretelui vertical, 0 presiune perpendiculara pe suprafata lnclinata a peretelui care produce eforturi tanqentiale de intindere pe perete ~i 0 presiune verticals in materialul depozitat;

• incarcartle nesimetrice cu mici excentricitati de umplere vor fi reprezentate de incarcar! locale. Aceste incarcar! vor fi exprimate ca 0 presiune orizontala Ph' Pentru reprezentarea unor lncarcart suplimentare defavorabile, cum ar fi cele din timpul golirii se utiltzeaza coeficienti "C" de majorare a presiunilor.

o atentie decsebita se acorda excentricttatf curgerii materialului, deoarece excentrlcltatlle mari conduc la sporuri importante ale eforturilor. Principalele tipuri de curgere sunt prezentate in Fig.2., dar se pot avea in vedere ~i alte tipuri de curgere rnixta. In cazurile in care apare curgerea tubulara ~i este intotdeauna in interiorul materialului, presiunile din timpul golirii se pot neglija.

3.1. Silozuri zvelte 3.1.1 fndirdiri fa umpfere

[Link] Incarcarea sirnetrica la umplere

Su rafata echivalenta

in care:

Y este greutatea speciflca a materialului insilozat

fJ este coeficientul de frecare a materialului insllozat pe perete

A

p = U este raportulintre aria interioara ~i

perimetrul celulei

k=t 2(45-~J

g 2 unde k=Ph/Pw ~i tp este

unghiul de frecare interns

Deoarece experienta a aratat ca silozurile calculate cu aceasta formula au prezentat numeroase avarii in exploatare, aceste relatii se folosesc doar pentru calculul solicltarilor in situatia de umplere. La golire, pe langa presiunea Ph uniform dlstribulta se adauqa presiuni locale echivalente: inelare, pe fa~ii (Ia celule circulare) pe

o inaltime egala cu O,25d, :

PI = a1 . Ph (4)

~i presiuni locale distribuite uniform pe doua suprafete diametral opuse ale celulei cu suprafata n·de x n·de

12 12

(5) pentru celule circulare sau

(6) pentru celule rectangulare sau poligonale

Presiunile au aceeasi forma ca cele calculate cu formula Janssen, diferind doar valoarea coeficientului K. Apar presiunea orizontala Phf' intinderea datorata frecarli cu peretele Pwf ~i presiunea verticala PVf care se deterrnina cu relatiile urrnatoare (fig.3):

z

in care: a, a, sunt coeficlenti de sporire locale a presiunii care se deterrnina din tabelul 2 din normativ, in functie de raportul hJd, ; a3=O,20 pentru celule cu h,>15m ~i a3=O,10 pentru celule cu h,« 15m

In calculul eforturilor N ~i M, presiunile P2 se pun sub 0 forma modificata:

d d2

N = (1+U1)Ph' ; ~i M = "z 'Ph : (7)

Valorile coeficientilor sunt :

In aceste relatli:

Figura nr. 2 Maduri principele de curgere a materialului a) Curgere In mesii; b) Curgere tubuters: c) Curgere mixtii.

54

(8)

Pwf(Z)=f..L 'PhO' YJ(z) 1

Phf (z) = K' PhO . Y J (z)

(9)

(10)

z

Figura nr. 3

Presiuni simetrice la umplere

1 A

in care: PhO=y·[Link]; zO=[Link].·U; YJ(z)=l-e zO

A= aria tnterioara a celulel;

U=perimetrul interior al celulei

Se observe ca:

-~ K·fJ. K

z 1 ---z A ~z

O)=y·K,-,p·(l-e p )= ____:_E_.(l-e P )

K·f.L f.L

adlca formula lui Janssen.

[Link] Incarcarea locala la umplere

cu E = 2ef/dc, Cop= factorul de referinta pentru material ~i ef = excentricitatea maxima a suprafetei superioare in timpul umplerii. Inaltirnea zonei pe care se aplica inca rca rea locals se va lua s=O,2d,.

Incarcarea locala consta numai din presiuni normale. Diagrama presiunilor locale de umplere depinde de forma constructive a silozului. Pentru silozurile circulare cu pereti de beton armat (figAa):

Ppfi = Phf /7 (13)

Incarcarea locale la umplere se utlllzeaza pentru a reprezenta asimetriile accidentale la umplere asociate e x c e n t r i c i t a t i l o r ~i irnperfectiunilor din timpul procesului de umplere. Marimea de referinta a presiunii locale dirijata catre exterior se calculeaza cu relatia:

Ppf = C pf . Phf (11)

:p:a:e~'21Cop[1 +2E2 {_, -1 ,5[~41 ]>0 (12)

Pentru silozurile circulare cu pereti subtin (metalice) varlatia pe clrcurnferlnta se va lua (figAb):

p c. =p f' cosd

P1S P

(14)

in care 8 este coordonata cilindrica.

Figura nr. 4

Presiuni locale la umplere

a) Celula cu pereti qros!

b) Cetule cu pereti subtiri

Pentru silozurile necirculare incarcarea locale de umplere poate fi reprezentata de 0 crestere a presiunii simetrice. Marimea cresterii presiunii simetrice se va lua:

P f =O,36'Phf P ,DC

( 15)

a)

b)

55

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

3.1.2. indiircari la golire

[Link] incarcarea simetrlca la golire

Cresterile simetrice de presiune se utilizeaza pentru reprezentarea cresterilor tranzitorii de presiune ce pot aparea in timpul golirii. Presiunile simetrice care apar in timpul descarcaru celulelor sevorcalcula cu relatiile:

Phe = Ch . Phf (16)

( 17)

3.2 Silozuri cu zvettete intermediara §i mica

In mod similar, in EN 1991-4 se dau relatii de calcul si pentru alte zvelteti de celula, cu 0 structure sirnilara, dar care nu se mai prezinta din lipsa de spatiu.

4. Exemplu de aplicare a EN1991-41a un Siloz de cereale cu celule rotunde dlstantate tip IPCMC-celula circulara

Corpul de depozitare se compune din 3x3 celule cilindrice circulare, avand diametrul interior dc=6.50m ~i cu distants lntre centrele lor de 7.50m pe ambele directii .

4.1 Ca/culul presiunilorconform EN-1991-4

Caracteristici geometrice celula:

H=36.00m d,=6.50m hjd,=5.54

Figura nr. 5 Sectiune celule

4.1.1. Incarcarile pe peretii verticali rezultate din incarcarea celulei:

Phf (z)= P hO . Y J (z) s: presiunea orizontala pe pereti;

- presiune din frecarea pe perete;

z

unde Km reprezinta valoarea medie a raportului presiunilor laterale

a, -reprezinta factorul de variatie a presiunii laterale a solidului;

I-Iu=a" *I-Im-valoarea maxima; I-I,=I-Im/a"-valoarea minima;

a"-factorul de variatie a coeficientului de frecare pe perete;

I-Im-valoarea medie a coeficientului de frecare pe perete;

cp;u=aF*CP;m-valoarea maxima a unghiului de frecare interne:

CP"=CP;m/a,,,-valoarea minima;

a",- factorul de variatie a unghiului de frecare interna

Cop- factor de referinta al incarcarf pentru solide.

Rezulta din tabelul E1 urrnatoarele valori: y,=7.5 kN/m3

yu=9 kN/m3

Km=0.54 I-Im=0.57(perete tip D3) CP;m=340

a",= 1.12

Pentru a obtine presiunea maxima din frecare: I-Iu, Ku, cP"

Pentru a obtine presiunea verticals maxima: 1-1" K" CP;u

Ku=ak*km=0.599 l-Iu=0.661 cp;u=33.6°

K,=Km/ak=0.486 1-1,=0.491 cp,,=26.8°

Determinarea presiunii maxi me normale pe [Link]) :

Pho=y*K*zo= 26.48 kN/m2

Ph'(Z) = 30.55* (1_e'0157*Z) z=0;4;8; 12; 16;20;24;28;32;36 zo=(A/U)*[l/ (ku*I-I,)

Presiunea totala orlzontala. la umplere, pe peretele celulei este suma dintre presiunea orizontala simetrica (determinate mai sus) ~i 0 presiune locala.

PhU(Z) = Ph'(Z)*( 1 +Cp,) cu Cp, conf (12) E=2*e,/dc; e, reprezinta excentricitatea maxima in timpul umplerii;

Cop=0.5 dc=6.50m; hc=36m; hjdc=36/6.5=5.54

e,=1.95m

e,/dc= 1. 95/6.5=0.3

Cp,=O. 21 *0.5* 1.36*( 1_e'Ls'454) =0 .12

PhU(Z)= 1.12* Ph'(Z) la lncarcare

a) Determinarea presiunii maxime normale pe perete - Ph,(Z)

~ ~ .~ 1= ~~ .,= ~
YJ(Z) Pho Phf(Z) Z ku ZO-Phf V kl J.l1 [Link] A/U Phf,u(Z)
0.52 26.48 13.64 4 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 15.28
0.76 26.48 20.25 8 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 22.68
0.89 26.48 23.46 12 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 26.27
0.94 26.48 25.01 16 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 28.02
0.97 26.48 25.77 20 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 28.86
0.99 26.48 26.13 24 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 29.27
0.99 26.48 26.31 28 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 29.47
1.00 26.48 26.40 32 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 29.56
1.00 26.48 26.44 36 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.625 29.61 b) Determinarea presiunii maxime din frecare pe perete - Pw'(z)

.--.,___,_ ~. "" .. "C
I, YJ(;) . Pho Pwf(Z) Z ku V kl J.l1 [Link] A/U ZO-Pwf
0.62 19.67 8.09 4 0.599 8 0.49 I 0.491 0.661 1.625 4.10
0.86 19.67 11.15 8 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 4.10
0.95 19.67 12.30 12 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 4.10
0.98 19.67 12.74 16 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 4.10
0.99 19.67 12.90 20 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 4.10
1.00 19.67 12.96 24 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 4.10
1.00 19.67 12.99 28 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 4.10
1.00 19.67 12.99 32 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 4.10
1.00 19.67 13.00 36 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 4.10 57

unde C, este factorul de golire pentru presiunea orlzontala ~i C, este factorul de golire pentru intinderea din frecare. La silozurile lncarcate pe la varf acesti coeficientl au valoarea 1.

Pentru silozurile obisnuite Ch=CO= 1,15 iar Cw=l,10.

[Link] Incarcarea locals la golire

Incarcarea locale la descarcare se utilizeaza la reprezentarea asimetriilor accidentale ale incarcarii in timpul golirii, sau ale excentricitatilor dispozitivelor de alimentare ~i evacuare. Pentru silozurile obisnuite marirnea de referinta a presiunii locale de golire indreptate spre exterior este:

Ppe =Cpe 'Phe in care pentru hjdc>l,2:

[ -i 5(~c.~111

Cpe =O,[Link][1+2E2] l~e ' de

pentru hjdc<l,2 Cpe este dat de cea mai mare valoare dintre:

Cpe ~max[ O,272Cop[ :: -1+ E}oJ

(18)

(19)

(20)

cu E = 2e Ide unde "e" este maximul intre excentricitatea maxima a varfulu: suprafete: superioare a materialului ~i excentricitatea centrului dispozitivului de evacuare.

Incarcarea locala consta numai din presiuni norma Ie. Diagrama presiunilor locale de umplere depinde de forma constructiva a silozului. Pentru silozurile circulare cu pereti de beton armat:

P . =P /7

pel pe

(21)

Pentru silozurile circulare cu pereti subtlrl (metalice) variatia pe circumferinta se va lua:

Ppes = P . eos8

pe

in care 8 este coordonata cilindrica.

(22)

Pentru silozurile necirculare inca rca rea iocala de umplere poate fi reprezentata de 0 crestere a presiunii simetrice. Marimea cresterii presiunii simetrice se va lua:

Ppe ne = 0,36 . p

, pe

(23)

56

AICPS REVIEW 1/2010

1

Phf (z) = K . PhO . YJ (z) - presiunea verticala la orice

adancimez.

in care:

1 A

PhO = Y . K . Zo ; Zo = K . f.! . u ;

A= aria mterioara a celulei; U=perimetrul interior al celulei

Caracteristici material:

Ku =ak*Km-valoarea maxima K,=Km/ak-valoarea minima

Cornbinatii pentru peretii verticali:

Pentru a obtlne presiunea maxima normals pe perete: 1-1" ku, cP"

AICPS REVIEW 1/2010

c) Determinarea presiunii maxime pe fundul celulei - Pv,(z)

I YJ(z) Pho Pvf(Z) Z ku V kl IJI lJu A/U ZO-Pvf
0.44 26.48 24.20 4 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81
0.69 26.48 37.65 8 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81
0.83 26.48 45.13 12 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81
0.90 26.48 49.28 16 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81
--
0.95 26.48 51.59 20 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81
0.97 26.48 52.87 24 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81
0.98 26.48 53.59 28 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81
0.99 26.48 53.98 32 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81
0.99 26.48 54.20 36 0.599 8 0.49 0.491 0.661 1.625 6.81 4.1.2. Incercer! pe peretii verticali rezultate din descsrceree celulei:

Determinarea presiunii maxime normale pe

perete - Phe(Z):

Phe = Ch 'Phf Pwe =Cw' Pwf

Ch=Co= 1.15 repreztnta factorul de

descarcare pentru presiunea orlzontala

Cw=1.10 reprezlnta factorul de descarcare pentru presiunea din frecarea pe perete.

Presiunea totala orizontala pe peretele celulei este suma dintre presiunea orlzontala simetrica (deterrninata mai josj si 0 presiune locals.

Ppe =Cpe 'Phe cu Cpeconf. (19) E=2*e,/d,

ef reprezinta excentricitatea maxima In timpul umplerii;

Cop=0.5 d,=6.50m; h,=36m; hjd,=36/6.5=5.54

ef=1.95m

e,/d,= 1. 95/6.5=0.3

Cpe=0.42*0. 5* 1. 36*( 1_e-15*454)=0.24

Phe,u(Z)= Phe(Z)* (1+x*Cpe)

Phe,u(Z)= 1.24* Phe(Z) la golire

a) Determinarea presiunii maxime normale pe perete - Phiz)

~.- =
YJ(z) Pho Phe(Z) Z ku ZO-Phf y kl IJI lJu Ch Phe,u(Z)
0.52 26.48 15.69 4 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 19.45
0.76 26.48 23.29 8 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 28.88
0.89 26.48 26.98 12 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 33.45
0.94 26.48 28.77 16 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 35.67
0.97 26.48 29.63 20 0,599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 36.74
0.99 26.48 30.05 24 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 37.27
0.99 26.48 30.26 28 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 37.52
1.00 26.48 30.36 32 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 37.64
1.00 26.48 30.40 36 0.599 5.53 8 0.486 0.491 0.661 1.15 37.70 b) Determinarea presiunii maxime din frecare pe perete - Pwiz)

ace-
YJ(z) Pho Pwe(Z) Z ku ZO-Pwf y kl IJI ; lJu A/U Cw
0.62 19.67 8.90 4 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0.661 1.625 1.10
0.86 19.67 12.26 8 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0.661 1.625 1.10
0.95 . 19.67 13.53 12 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0,661 1.625 1.10
0,98 19.67 14.01 16 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0.661 1.625 1.10
0.99 19.67 14.19 20 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0,661 1.625 1.10
1.00 19.67 14.26 24 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0.661 1.625 1.10
1.00 19.67 14.28 28 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0.661 1.625 1.10
1.00 19.67 14.29 32 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0.661 1.625 1.10
1.00 19.67 14.30 36 0.599 4.10 8 0.486 0.491 0.661 1.625 1.10 Referinte

EN 1991-4: 2006- Actions on structures-Part 4: Silos ans tanks.

EN 1992-3: 2006- Design of concrete structures-Part 3: Liquid ans retainment structures. EN 1998-1: 2004 Design of structures for earthquake resistance-Part 4:. Silos, tanks and pipelines

E. Titaru, [Link] - Evolutia conceptiei de proiectare atructurala a silozurilor in Romania - Constructii nr.7-8,1985

ACI 313-88 Silos and bunkers

***[Link], G. Vlaicu - Protect de "Instructiuni tehnice pentru calculul silozurilor de cereale" - UTCB 1995

G. Vlaicu, [Link] - Specific aspects in seismic behavior of Romanian PCA grain silos - Bulletin of the Technical University of Civil Engineering n02/2002

STUDIU DE CAl

DEZVOLTAREA DURABILA

"

IN MEDIUL CONSTRUIT

DAN DUBINA*, ADRIAN CIUTINA*, VIOREL UNGUREANU*

Lucrarea de fata pune In discutie problematica dezvoltartl durabile In constructii.

Aceasta abordare modifica practic modul de concepere al unei structuri, prin Inglobarea In procesul de proiectare a impactului asupra mediului (proiectare inteqrata). Evaluarea impactului asupra mediului Insa nu trebuie realizata numai pentru procesul initial de constructie, ci trebuie sa integreze atat procesul de intretinere, cat ;;i de debarasare a materialelor la sfarsitul ciclului de viata. In prima parte a lucrarii sunt prezentate abordari de tip LCA (evaluarea ciclului de viata) ;;i LCC (costul ciclului de vlata). facandu-se de asemenea ;;i 0 trecere In revlsta a documentelor normative In domeniul dezvottarli durabile In constructii, In cea de-a doua parte a lucrarii este prezentat, ca exemplu, un studiu de caz care evalueaza impactul asupra mediului pe durata ciclului de viata a unei locuinte unifamiliale (proiect realizat).

Introducere

Dezvoltarea durabila este un termen foarte des folosit In ultima decada, iar pentru industrie a ajuns un laitmotiv In prezentarea produselor. De cele mai multe ori, lnsa, prezentarea produselor "eco" se face, In general, pe baza unei analize simpliste, adesea prin cornparatle cu prod use similare ;;i include numai analiza fazei de productie a respectivului prod us, fara a lua In calcul afectarea mediului In tirnpul si la sfarsitul ciclului de viata.

Oricum, In conditiile unei gandiri bazate pe 0 analiza pur econornlca factorul .rnediu" nu reprezlnta decat un principiu secundar de alegere a unui produs. Prin urmare, fara 0 politics coerenta de amendare a produselor care afecteaza major mediut lnconjurator nu se poate ajunge la 0 analiza economica care sa integreze factorul .rnedtu". Exemple de succes pentru asemenea politici de integrare a factorului de mediu exists pentru automobile (clasificare In sistem EURO pentru emisii), sau pentru aparatura electrocasnica (prin categoriile de poluare si consumul de energie).

In prezent, mai mult decat In trecut, iar In viitorul apropiat semnificativ mai mult decat In prezent, produsele/procesele trebuie sa fie concepute In asa fel Incat sa prezerve resursele existentei noastre sl sa minimizeze impactul asupra mediului.

Factorul primordial care contribuie la degradarea mediului 0 reprezinta energia consurnata In toate stadiile pentru producerea ;;i exploatarea produselor (procesare, transport, utilizare, inclusiv pentru debarasare).

Asa cum dernonstreaza The Chartered Institute of Building, UK, aproximativ 45% din energia rnondiala qenerata este folosita pentru a permite functionarea ;;i rnentinerea cladirilor ;;i 5% pentru constructia acestora. Incalzirea - raclrea ;;i iluminarea cladlrilor prin intermediul arderii combustibililor fosili (gaz, carbune, petrol) st, indirect, prin folosirea electncitatu reprezlnta sursa primordiala pentru emisiile de dioxid de carbon si sunt cauza a jurnatate din emisiile de gaz cu efect de sera. Prin urmare, domeniul constructiilor poate fi considerat principalul vinovat pentru degradarea mediului. Diminuarea ;;i controlul impactului asupra mediului reprezinta rrusrurie a strategiei denurntta "dezvoltare durabila";;i constituie una din directlile prioritare In momentul de fata si In urrnatoarea perioada de timp.

Implementarea conceptului de dezvoltare durebtle In constructii nu se poate realiza decat prin inovare la nivel conceptual ;;i tehnologic. Procesul este In mod evident pluri- ;;i interdisciplinar. Se poate construi durabil, pe baza unor modele conceptuale performante (functionalitate, siquranta, neutre sau cu impact redus fata de mediu), folosind materiale cu caracteristici fizico-mecanice superioare (reciclabile si cu consumuri Inglobate scazute de resurse primare ;;i energie), aplicand sisteme constructive si tehnologii adiacente (siquranta, flexibilitate, consumuri energetice scazute, impact minim fata de mediu).

* Universitatea POLITEHNlCA din Tlmisoere, Facultatea de Constructii, Departamentul de Constructli Metalice ~i Mecanica Constructiilor, str. loan Curea, nr. 1, 300224 Tlmisoere, Romania

59

AICPS REVIEW 1/2010

Utilizarea energiei pe Intreaga durata de serviciu a cladirii, denumita ;;i energie operatlonala, este una din cele mai importante chei In sectorul de constructii. In cazul cladirilor, pertormantele term ice, respectiv eflcienta enerqetica au un important impact economic, social, cat ;;i asupra mediului.

Proiectarea unei constructii pentru 0 durata de viata, stabilita prin normele de proiectare la SO- 100 ani, nu se mai poate face iqnorand impactul acesteia asupra mediului, respectiv construit ;;i locuit, atat prin consumul de resurse si efectele sale In momentul initial -In faza de constructie -, cat si pe parcursul exploatarii. 0 constructie ;;i aria aferenta acesteia trebuie sa raspunda urmatorilor parametri: alegerea eficienta a amplasamentului, proiectarea In termeni de durabilitate a

constructiei, selectla materialelor, executia, managementul deseurilor, utilizarea eflclenta a energiei ;;i apei, calitatea aerului interior, utilizarea, demontarea, refolosirea componentelor, reciclarea, toate acestea cu impact In evaluarea ciclului de viata.

tuand In considerare cantitatea irnensa de energie ;;i materia Ie utilizate In constructii. impactul asupra mediului este tot mai mult privit ca o conditie necesara procesului de proiectare. Mai mult decat atat, acest aspect trebuie considerat In toate fazele constructiei, cum sunt realizarea constructiei, exploatarea ;;i sfarsitul ciclului de viata. Analizele pe ciclu de viata (Life Cycle Analysis - LCA) reprezlnta cea mai buna modalitate de determinare a efectelor asupra mediului a produselor sau a proceselor.

EVALUAREA IMPACTULUI CONSTRUCTIILOR ASUPRA MEDIULUI PE DURATA CICLULUI DE VIATA - LCA (LIFE CYCLE ASSESSMENT)

LCA este 0 metodologie pentru evaluarea aspectelor de mediu ;;i a potentialului asociat unui produs prin:

• compilarea unui inventar al datelor de intrare si de iesire ale unui sistem;

• evaluarea impactului asupra mediului potential asociat datelor de intrare si iesire:

• interpretarea rezultatelor In relatie cu obiectivele studiului.

LCA studiaza impactul posibil al produselor asupra mediului, de la achizitionarea materialului brut, prin procesul de productie, utilizare ;;i evacuare (craddle - to - grave). Categoriile generale de impact asupra mediului care trebuie considerate includ folosirea resurselor, sanatatea umaria ;;i conseclntele ecologice (conform ISO 14040). In acest context au fost definite un nurnar de categorii de impact pentru care pot fi calculate contributiile datorate cladirilor; Acestea reprezinta indicatori LCA.

Prin efectuarea unei analize LCA se pot obtirie lnformatii cantitative privitoare la contributia cladirii la (spre exemplu) schimbarea climatului ;;i reducerea resurselor. Ulterior acestea pot fi comparate cu alte rezultate similare ale cladirilor (mentlnand aceleasi conditii de margine).

Principiul unei analize LCA este relativ simplu, ;;i anume: pentru fiecare stadiu al ciclului de viata sunt investigate cantitatile de materiale ;;i energie folosite si emisiile asociate acestor procese.

Emisiile (cea mai mediate fiind ermsia de CO2) sunt apoi multiplicate cu factori de caracterizare proportlonali cu puterea acestora, fiecare avand un impact diferit asupra mediului. De multe ori una din emisii este aleasa ca referinta, iar rezultatul este prezentat In echivalenti fata de impactul substantei de referinta,

Nurnarul de echivalenti lnsumati pentru fiecare categorie de impact pot fi ulterior normalizati ;;i ponderati pentru a ajunge la un rezultat agregat (final). Diferite instrumente de calcul pot utiliza factori de caracterizare diferiti ;;i date de emisie diferite daca procesul de productie si cele de combustie dlfer a. De asemenea, instrumente diferite de calcul pot avea metode de normalizare ;;i de agregare diferite care vor conduce la rezultate diferite.

Un instrument LCA de baza poate include 0 baza de date qenerica cu lnformatii asupra emisiilor pentru un nurnar de materiale de constructii, procese si de tipuri de energii. Este de preferat ca aceste inforrnatii sa fie extrase din EPD (Environmental Product Declarations - Decleretiile de Mediu ale Proauseicr). Instrumentele LCA sofisticate au nevoie de acces la baze de date lnternatlonale, specifice fiecarui produs/proces/ material. Inforrnatii!e de intrare necesare diferitelor stadii ale ciclului de viata sunt date In Figura 1.

Pentru fiecare activitate sunt necesare datele de intrare, respectiv de iesire

Energie Materiale Transport

Fazele unei evaluart LCA

Pentru efectuarea unei evaluart LCA sunt necesare anumite elemente cheie. Cu toate ca nu exista 0 sinqura metoda pentru a conduce un studiu LCA, este asteptat ca LCA sa include urrnatoarele faze:

• Definitia scopului si a domeniului de

aplicatle

• Analiza inventarului

• Evaluarea impactului

• Interpretarea rezultatelor

Pentru definirea scopului ;;i a domeniului de aplicatie trebuie definita 0 unitate functlonala (fata de care impactul asupra mediului se raporteaza), respectiv conditiile de margine (conditii incluse In evaluare) In conformitate cu scopul studiului. Trebuie incluse cel putin doua stadii ale ciclului de viata, spre exemplu producerea materialelor de constructie, si a fazei operationale, pentru a justifica abordarea pe ciclu de vlata.

Definitia unitatii functionale este In mod particular lmportanta atunci cand sunt comparate diferite produse (clad!ri). In conformitate cu CEN3S0 (European Standardisation Process Sustainability in Construction) se recornanda ca aceasta sa se nurneasca echivalent functional.

Pasii care trebuie urrnati In efectuarea unei analize LCA sunt prezentati In Figura 2.

Rezultate LCI - generice si specifice

--------A

A se le ct!a categoriilor de impact,
indicatori ai categoriilor ;;i modele de
caracterizare;
A clasificarea rezultatelor LCI;
A calculul rezultatelor indicatoarelor pe
categorii (caracterizarea). Evaluarea Costul Ciclului de Via~a - LCC (Life Cycle Cost)

Costul ciclului de viata (LCC - Life Cycle Cost) reprezmta un instrument pentru evaluarea perforrnantei costului total al unui produs pe durata unei perioade, Incluzand achizitia, tun ctlo nar e a , m e nt e n ant a s i costul de debarasare. Analiza LCC consta In evaluarea diferitelor optluni pentru a atinge obiectivele clientilor, In care alternativele nu difera doar In costurile initiate, ci includ si costurile operationale secventiale.

LCC reprezinta punctul central In tendinta actuala internationala de a asigura 0 distributie financiara eftcienta pentru constructii ;;i bunuri construite. Tendinta curenta In dezvoltarea durablla este de a minimiza atat costul initial cat ;;i impactul asupra mediului.

Inventarul componentelor In constructii pentru utilizarea In LCA poate fi folosit ;;i In cazul LCC, dar este nevoie de lnforrnatli complementare de transformare In €/Mj;;i €/kg.

Beneficiul unei analize LCC consta In faptul ca se poate studia pretul pe Intregul ciclu de viata pentru diferite produse de constructii, respectiv constructia In sine si alegerea unei solutll de proiectare adecvate. Pentru 0 evaluare cat mai corecta trebuie examinate diferite scenarii pentru ciclurile de viata.

Produs Emisie Pierderi

Obligatorii

I

Selectarea indicatorilor de categorii si caracterizare

l

Integrarea LCA ~i LCC

Datorita faptului ca atat LCA, cat ;;i LCC se bazeaza pe ciclul de viata, cu asumarea unui ciclu de viata pentru materiale ;;i procesul de constructie, ele pot fi combinate pentru a oferi atat un cost potential pentru ciclul de viata, cat sl impactul asupra mediului. Cornbinatia acestora poate fi folosita pentru:

alegerea unei solutii tehnice alternative; identificarea unei solutil tehnice care indeplineste tinta de mediu pentru costul cel mai mic;

recalcularea impactului asupra mediului In costuri;

evaluarea investitiei.

Activitate pasulx

Figura 1.

I1ustrarea stadiilor ciclului de viata a unei c1adiri ~i datele de intrare pentru LeA

I

Repartizarea rezultatelor LCI - clasificare

l

Prin urmare LCC ;;i LCA pot fi folosite In scopuri comune In cadrul unui proces de evaluare mai larg, In care fiecare proces poate deveni baza de intrare pentru celalalt.

60

AICPS REVIEW 1/2010

I

Calculul indicatorilor de categorii - caracterizare

I

_11_1-

Profil LCAI

Indicatori

Optional

Calculul rezultatelor in relatie cu referinte - normalizare Grupare

Analizare

Analiza calitatii datelor

Figura 2.

I1ustrarea ectiuniior efectuate In evaluarea unui ciclu de viata (ISO 14042)

Analiza inventarului reprezinta procesul de ~ompilare a informatiilor necesare pentru evaluare. Intr-un pas ulterior, este efectuata evaluarea impactului pe ciclu de viata (LCIA - Life Cycle Impact Assessment). Pentru efectuarea LCIA sunt necesare cateva elemente:

61

AICPS REVIEW 1/2010

CADRUL LEGAL ACTUAL

La nivel european exlsta In cadrul Comitetului European de Standardizare (European Committee for Standardization - CEN) comitetul tehnic 350 (TC350) care ofera baza cadrului legislativ privind dezvoltarea durablla In sectorul de constructii. Documentele CEN TC350 vor fi reunite In normative europene, documentele de lucru actuale fiind pre-normative Europene cum sunt:

- prEN 15643: Sustainability of construction works - Assessment of buildings;

- prEN 15804: Sustainability of construction

works Environmental product

declarations;

- prEN 15978: Sustainability of construction works - Assessment of environmental performance of buildings.

Aceste documente se bazeaza ln parte pe familia de standarde internationale ISO 14000. In 2006 ISO a publicat a doua editie a standardelor privind LCA: ISO 14040 Environmental

STUDIU DE CAZ. CASA "CONSTANTIN"

Casa Constantin este 0 casa unifarnillala, construita In anul 2005 In Ploiesti, Structura de reztstenta a acestei case pe doua nivele este reallzata profile de otel cu pereti subtiri tip LINDAB. Solutia arhitecturala aleasa a tinut cont de constranqerlle din amplasament precum ;;i de reqlementarile urbanistice (a se vedea Figura 3).

Management - Life-cycle Assessment - Principles and Framework, irnpreuna cu ISO 14044 - Environmental Management - Life-cycle Assessment - Requirements and Guidelines.

Standardul ISO 14040 descrie principiile si cadrul pentru efectuarea unei analize LCA. Acesta ofera ;;i 0 prezentare qenerala a rnodalltatilor de efectuare a unei analize LCA. Datorita faptului ca standardul este aplicabil In diverse sectoare industriale ;;i de consum, el are doar un caracter general. Cu toate acestea, el include 0 serie cuprinzatoare de termeni ;;i defimtil, un cadru metodologic de aplicare, consideratii de raportare, abordari privitoare la recenziile critice precum ;;i 0 anexa care descrie aplicatiile LCA. Standardul ISO 14044 speciflca cerintele ;;i ofera lndlcatli de aplicare pentru LCA. Standardul este gandit pentru preqatirea ;;i conducerea analizelor de tip ciclu de viata precum ;;i pentru a oferi indicatii pentru interpretarea impactului ;;i a diverselor faze LCA, precum ;;i asupra naturii ;;i calitatii datelor colectate.

Din punct de vedere arhitectural, principala provocare a proiectantului a fost cea a arnplasarf acestei case private, pe un lot cu forme neregulate, de numai 168m2• Cladirea rezultata este forma cubica ;;i are 0 suprafata construita de 84m2 pe fiecare nivel (vezi Figura 4).

Figura 3. Vedere 3D a casei familiale Constantin

o 1 2 S

~

62

Figura 4.

Plan parter ~i plan ecopetis ale casei Constantin ""- ..... ~

Plan parter:

1. sufragerie; 2. buditarie; 3. camera de zi; 4. birou; 5. camera tehnice:

Avand In vedere vecinatatea cladirilor de pe proprietatlle adiacente, dificultatea a constat In gasirea echilibrului lntre arhitectura, lumina naturals ;;i intimitate. Din cauza faptului ca aceasta cladirea se afla pe limita de proprietate, pe partea respectiva a fost irnposibila dispunerea de ferestre. Acest lucru a fost, de asemenea, unul dintre motivele pentru care acoperisul a fost realizat intr-o srnqura panta, ceea ce a condus la o variatie a Inaltimii cladir!i de la 9m la 10.5m. Fiecare etaj are Inaltimea utila de 2.75m, iar panta acopertsului este de 30°. La nivelul acopensului au fost amplasate doua luminatoare deasupra casei scarf ;;i holului, pentru a spori aportul de lumina pe zona centrals.

Structura este reallzata din profile de otel cu pereti subtiri cu sectiunea de tip C (C150/1.5), dispuse la intervale de 600mm, cu 0 grosime de 1.5mm, fixate cu suruburi autofiletante cu diametrul 4.8mm (vezi Figura 5a). Inaltimea sectiunii transversale a profilelor este de 150mm, ceea ce a condus la stabilirea grosimii peretilor, Pentru rezistenta ;;i rigiditatea structurii la actiuni

orizontale, peretii au fost rtqidlzati cu placi OSB de 12 mm grosime, dispuse pe ambele parti ale profilelorC (Figura 5b).

Grinzile de planseu sunt realizate din profile C200/1.5 dispuse la intervale de 600mm, aceasta distributie rezultand mai deqraba din conditia de control a vibratiilor planseului, decat din conditiile de rezrstenta. Panele de acoperis au rezultat ca profile Z150/1.5 dispuse la intervale de 1200mm. Efectul de dlafraqrna al planseului ;;i acoperisului a fost realizat pe acelas: principiu de acoperire cu OSB. Plan;;eele au fost realizate In tehnologie uscata, fara a se folosi beton.

Fundatiile izolate de sub stalpi au fost legate prin grinzi de fundare. Placa de peste teren (placa de beton de 10 cm) a fost realizata pe un strat de pietris compactat (vezi Figura 6).

Figura 6 prezinta structura In doua etape diferite: (a) structura din otel finalizata, (b) structura din otel, irnpreuna cu toate panourile structurale din OSB atasate. Figura 7 prezlnta vederi din interiorul si exteriorul casei finalizate.

'.: .. : ..

··co

• t 1 5

~

Plan etaj:

6. dormitor matrimonial; 7. bibliotecs; 8. dormitor; 9. qerderobii;

10. baie; 11. loggia

····co

Figura 5.

a) Structura meteticii; b) Structura placata cu asa

a) structura metstics complete

b) structura metalica placata cu panouri asa

Figura 6.

Structura In timpul constructiei

63

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

Figura 7.

Casa unifamiliala Constantin - casa finalizata

Casa eu structura rnetalica usoara

15 1. Placa de gips-carton 12.5mm

2. Bariera contra vaporilor (folie) 2mm

3. Placa OSB 12mm la interior

4. Profillaminat la rece! Vata minerals 150mm

5. Placa OSB 12mm la exterior

6. Termoizolatie (polistiren extrudat) 20mm

7. PIasa armare (fibre de sticla)

8. Tencuiala pentru exterior (Silicone Baumit) 1.5cm

64

Pentru proiectare ;;i cornparatie s-a considerat aceeasi locatie a cladtrll, respectiv aceleasi incarcari utile si climatice.

Cele doua solutii au fost proiectate pentru 0 durata de viata a casei de 50 de ani, In conformitate cu EN 1990 (2002): Bazele proiecterti structurilor.

In Figura 8 se prezinta stratificatiile utilizate pentru componentele distincte ale casei: peretii exteriori, peretii interiori, planseu peste parter, acopetis si fundatf (inclusiv placa de beton pe sol).

Pereti exteriori

Casa traditionala (zidarie)

15 I. Tencuiala pentru interior

+----->1-----4__ (mortar de ciment) 1.5cm

2. Zidarie (caramizi) 25Cl11

3. Adeziv

4. Termoizolatie (polistiren extrudat)

5. PIasa pentru armare (fibre de sticla)

6. Tencuiala pentru exterior (Silicone Baumit) 1.5cm

Pereti interiori 1 . Placi din gips-earton la

interior si exterior 12.5mm 2. Placa OSB la interior si exterior 12ml11

3. Bariera contra vaporilor (folie) 2mrn

4. Profillaminat la rece! Vata minerals 150mrn

i II
II
II
II
II
II
II
II
II "
II
II
II
II ~
II 1'1 1. Tencuiala pentru interior (mortar de ciment) 1.5cm

2. Zidiirie (caramizi) 25cm

3. Tencuiala pentru interior (mortar de ciment) 1.5cm

AICPS REVIEW 1/2010

Casa in solutie traditlonala

Urrnarind aceeasi planuri arhitecturale s-a proiectat 0 casa cu structura din zidarie de caramida. Sistemul structural este compus de pereti de zidarie de 25 cm, planseu din beton, fundatli continue si structure de lemn pentru acoperis. Avand In vedere grosimile diferite ale peretilor utilizati In cele doua solutii, ideea principala a fost de a obtine acelasi volum interior pentru toate camerele.

Plansee

1. Placa de gips-carton la interior [Link]

2. Termoizolatie, vata minerala SOmm

3. Profillaminat la rece

4. Placa OSB lSmm S. Fonoizolatie 3mm

6. Placa OSB 12mm

7. Finisaj

1. Tencuiala pentru interior (mortar de ciment) O.8em

2. Placa de beton (beton) 13cm

3. Sapa (mortar de ciment) 3cm

4. Finisaj

Acoperis

1. Placa inferioara de gips-carton [Link]

2. Bariera contra vaporilor (folie) 2mm, bariera anticondens 2mm

3. Vata minerala 200mm

4. Profillaminat la rece

5. Folie antireflex 3mm

6. Placa OSB 15mm

7. Astereala din lemn (lernn prelucrat)

8. Tabla de otel (otel zincat)

1. Placa inferioara de gips-carton 12.5cm

2. Bariera contra vapori (folie) 2mm, bariera anticondens 2mm

3. Vata minerala 150mm

4. Caprior

5. Astereala din lernn (Iernn prelucrat)

6. Tigle ceramice

Fundatii ~i pardosea

1. Sol de fundare

2. Sol eompaetat 40em

3. Balast l Ocm

2. Termoizolatie (polistiren extrudat) Scm

5. Bariera contra vaporilor (folie) 2mm

6. Placa din beton 10em

7. Sapa (mortar de ciment) 3em

8. Finisaj

0~

® 4

3 )-----j--'---;___:'___' ,-'-. -i- -c-<I

Figura 8.

Stretiticetii folosite pentru elementele structurale.

65

AICPS REVIEW 1/2010

Limitele de aplicare. Condifil de margine

Analiza comperatlva LCA a fost efectuata utilizand programul SimaPro. In analiza au fost inciuse productia materialelor, constructia, scoaterea din uz pentru materialele considerate, precum ~i un scenariu de intrettnere pe 0 perioada de viata a casei de 50 de ani.

Analiza de inventar a fost facuta in concordanta cu llrnitele de aplicare ale sistemului, cu scopul de a stabili elementele de intrare (de inventar), atat pentru simplificarea modelului, cat si pentru economisirea timpului. In acest sens, au fost luate in considerare urrnatoarele aspecte:

• toate componentele ~i materiale care sunt identice ca dimensiuni ~i qreutati pentru ambele sltuatii de proiectare au fost excluse din cornparatie, aducand practic aceleasl intrari ~i iesiri (de exemplu, vopsirea peretllor sau finisajele pentru pardoseli). In aceeasi categorie

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Rezultate pentru stadiul de constructle

Pentru calculul LCA al constructiei, materiale de intrare au fost luate in considerare in functie de elementele constructive: (1) pereti exteriori; (2) pereti interiori; (3) planseu: (4) acoperis: (5) fundatie-infrastructura, Figurile 9-14 prezinta impactul asupra mediului prin luarea in considerare a datelor de intrare de mai sus pentru faza de constructie, dar fara a tine cont de materialele ~i procesele comune, in concordanta cu limitele descrise la punctul precedent. Toate rezultatele sunt prezentate in "Eco-puncte" pentru a avea rezultate unitare ~i comparabile. Metoda utilizata pentru analiza de impact este Eco-indicator '99.

Figura 9 prezinta impactul asupra mediului pentru casa traditionala pentru procesul de constructie, Se poate observa ca de departe impactul major este dat de combustibilii fosili, deoarece aceste resurse sunt folosite la fabricarea de materiale de constructil la toate nivelurile. Dintre acestea, se poate evidentia cararnida (materia lui utilizat pentru pereti) care trece printrun proces de ardere. De asemenea, valori importante de impact sunt inregistrate pentru emisiile de substante anorganice ce creeaza probleme respiratorii, substante ce produc schirnbarile cllrnatice si de utilizare a terenului.

Figura 10 prezinta rezultatul acelulasi stadiu dasat pe elementele constructive. Impactul major corespunde in acest caz peretilor exteriori si fundatiilor, Ambele elemente constructive sunt mari consumatori de resurse, si au de asemenea un mare impact asupra sanatatii umane (fiecare cu mai mult de 300 de puncte). Cu toate acestea, nu acelasi lucru se poate spune despre sistemul de acoperis, pentru care impactul major asupra mediului este dat de calitatea ecosistemului, in principal datorita utllizarii unor cantitati importante de lemn.

Analizand casa rnetallca in acelasl mod,

66

sunt lncluse ~i uslle, ferestrele, respectiv sistemele electrice sau de incalzire:

• transportul materialelor nu a fost luat in considerare, cu toate ca valorile (in special qreutatile) sunt mult mai mici in cazul structurii din profile de otel laminate la rece. Totusi acesta poate fi introdus in cornparatie in orice moment ca parametru separat;

• apa / gaz / consumul de energie electrica nu au fost integrate in studiu, deoarece aceasta cornparatie a fost axata numai pe etapa de constructie:

• energia utilizata pentru construire (cum ar fi macarale ~i alte utilaje tehnologice) nu au fost integrate in cornparatie.

Trebuie remarcat ca, pentru inventar, din cauza lipsei de inforrnatii pentru procesele si materialele din Romania s-au folosit valorile medii europene.

aceleasl categorii de impact sunt predominante, ca in cazul casei traditionale (folosirea de combustibili fosili, emisiile de substante anorganice ce creeaza probleme respiratorii, utilizarea terenurilor). Rezultatele clasificate pe elemente constructive arata ca, de asemenea, peretii exteriori ~i fundattlle produc cel mai mare impact asupra mediului.

Intr-o analiza de impact comparative directa, pentru casa traditionala rezulta valori de impact mai mari pentru toate categoriile, dupa cum se poate observa in Figura 11. Pot fi de asemenea observate mari diferente in cazul utllizar!i terenului (de 2.5 ori mai mare decat impactul casei rnetalice), in cazul folosirii combustibililor fosili, al emisiilor de substante anorganice ce creeaza probleme respiratorii, precum ~i in cazul substantelor ce produc schlrnbarlle clirnatice (cel putin de 1.5 ori mai mare pentru casa tradltionala).

Intr-o analiza de tip scor unic (a se vedea Figura 12) suma graficelor de mai sus se exprlrna intr-un scorgeneral de 1931 de puncte pentru casa rnetallca, cu 73% mai mic decat scorul global pentru casa traditionala (3300 puncte).

I

I

AICPS REVIEW 1/2010

[ijroof traditional house .int wall traditional .foundations traditional Ofloor traditional·

.ext wall traditional

1.40 1.20

1.0 0.80 0.60 0.40 0.20

0.0 +-",!Lr-,J-,--L,--,-"---,--""'Y=-,-"'''_-=-,J......,

Figura 9. Impactul asupra mediului pentru casa traditionala - faza de constructie (apreciere finala)

ext wall floor foundations int wall roof

traditional traditional traditional traditional traditional

house

Figura 10.

Impactul asupra mediului pe elemente componente pentru casa traditionala - faza de constructie

3.50
• Resources
3.0 o Ecosystem Quality
2.50 • Human Health

2.0
1.50
1.0
0.50
0.0
home » metallic home ~ traditional 1.60 t[-
1.40 .lI::
1.20
1.0
0.80
0.60
0.40
0.20
0.0 Figura 12.

Comperetie privind impactul asupra mediului tntre casa metelics gi cea traditionala (scor global)

Rezultate conslderand faza de constructle ~i cea de sfar~it al ciclului de viata (reclclare, refolosire ~i eliminare)

In cazul in care avem in vedere 0 abordare de tip ciclu de viata este cert ca procesul de constructle nu este complet fara etapa de sfar~it al ciclului de viata pentru material. In mod normal, destinatia finala a deseurilor materialelor de constructle reprezinta 0 problema in fiecare tara, si poate diferi chiar in interiorul unei tari, de la zona la zona.

Exista materiale care pot fi refolosite in forma exlstenta pentru acelasi scop (balastul, de exemplu), altele care ar putea fi reutilizate pentru alte scopuri de natura inferioara (de exemplu, beton concasat ca strat pentru fundatia drumurilor) ~i altele care au nevoie de tratament ca deseuri (incinerare) sau care sunt utlllzate pur si simplu ca urnplutura. In scopul studiului nostru, etapa de sfarsit al ciclului de viata (ellrninare) a materialelor integrante a fost gandita in functie de conditille actuale din Romania, pentru reciclare, refolosire ~i eliminare.

Figura 11.

Comperetie privind impactul asupra mediului lntre casa metelics gi cea traditionala (apreciere finala)

1.80 r-~--""""""'_""""-__"'~-="'''''_~~-''''_~''''l 1.60 1.40 1.20

1.0

0.60 0.40 0.20

0.0 +--=-r-'"'-''''t-'IL..J. ... '-4~~~,-'-4----y---.L'-r'"-=,.---.u

Figura 13.

Comperetie privind impactul asupra mediului intre casa metslice gi cea traditionala (apreciere finala) - faza de constructie gi de eliminare

horne > metallic

home ~ traditional

Figura 14.

Comperetie privind impactul asupra mediului lntre casa metelics gi cea traditionala (scor global) - faza de constructie gi de eliminare

Acestea sunt rezumate in Tabelul 1 pentru principalele materiale de constructie luate in considerare.

67

AICPS REVIEW 1/2010

Tabel1.

Etapa de sfarslt al ciclului de viata pentru materiale de constructie

Materialul de constructle Refolosire Reciclare [%] Incinerare [%] Umpluturi [%]
[%]
profile metalice, tabla --- 100 --- ---
otel -
zincata
Otel arrnaturi --- 80 - 20
Cararnizi, tigla --- --- 100
Lemn 35 --- 65
Balast 70 --- 3D
Beton, mortar --- --- -- 100
Alte materia Ie inerte --- --- -- 100
Alte materiale combustibile --- --- 100 --- Prin cornparatia ciclurilor de viata care in acest caz considera etapa de constructie ~i scenariile de eliminare rezulta diferente mai mari de impact fata de cele inregistrate in cazul Sir:nPlu al stadiului de constructie (cornparatie intre Figurile 13 ~i 14 si, respectiv, 1 ~ ~i 12)_; Exprirnand impactul printr-un scor uruc, rezulta faptul ca impactul casei tradltlonale este mai [Link] decat dublul impactului dat de constructia metallca.

Integrarea fazei de lntretlnere a cladlrtlor

Indiferent de sistemul constructiv ales, 0 cladire are nevoie de lucrari de intretinere pe durata ciclului de viata al acesteia. Aceste lucrari pot fi de diferite tipuri ~i in functie de tipologia structurale vor fi mai mult sau mai putin costisitoare ~i sunt 0 parte foarte irnportanta a ciclului de viata al constructiei, Integrarea lucrarllor de intretinere pentru 0 structure este dificil de realizat, pentru ca previziunile car~ ar putea fi facute in avans pot sa nu corespunda cu realitatea.

Chiar ~I In aceste conditii, pentru a completa ciclul de viata al cladirilor considerate, urrnatoarele predictii (un fel de intrettnere planificata) au fost facute pentru fiecare casa, gandite pentru 0 durata de viata standard de 50 de ani:

i) in cazul casei treditionele:

9 redecorari interioare (0 data la 5 ani);

3 redecorarl exterioare (0 data la 12.5 ani);

3 schirnbarl ale obiectelor sanitare pentru baie / bucatarie: gresie, mobilie~ sanitar, placi de gips-carton etc. (0 data la 12.5 ani);

1 schimbare a sistemului electric ~i de incalzire (0 data la 25 de ani);

1 schimbare a sistemului de acoperire (Iemn ~i invelitoare) (0 data la 25 de ani);

68

AICPS REVIEW 1/2010

1 schimbare a termo-sistemului exterior (0 data la 25 de ani).

ii) in cazul casei metalice:

A 9 redecorari interioare (0 data la 5 ani); 3 redecorarl exterioare (0 data la 12.5 ani);

3 schimbari ale obiectelor sanitare pentru baie / bucatarie: gresie, mobilie~ sanitar, placi de gips-carton etc. (0 data la 12.5 ani);

1 schimbare a sistemului electric si de incalztre (0 data la 25 de ani);

1 schimbare a tablei zincate (0 data la 25 de ani);

1 schimbare a termo-sistemului (0 data la 25 de ani).

E important de remarcat faptul ca, in cazul de structurii metalice, doar elementele structurale din o t e l raman (teoretic) neschimbate, in timp ce toate celelalte elemente sunt modificate 0 data in 50 de ani.

Pentru casa traditlonala, intretlnerea se reduce la nivelul tencuielii pentru pereti, termosistem ~i 0 parte a structurii din lemn pentru acoperis. Pentru ambele cazuri nu au fost considerate lucrarl de intrettnere pentru infrastructure.

In plus, pentru evaluarea ciclului de vlata, au fost luate in considerare aceleasl conditii de debarasare la sfarsltul ciclului de vlata, (vezi tabeluI1).

Figura 15 prez inta impactul asupra mediului produs doar de procesul de intretine:e_; Deoarece cantitatile introduse pentru analiza sunt mai mici decat cele ale procesului de constructie, scorul final este, de asemenea, mai mic. Categoriile de impact majore sunt aceleasi (combustibili fosili, substante respiratorii anorganice ~i utilizarea terenului) ~i produc mai mult de 85% din scorul total.

In cazul lntretlnerll casei metalice, ecotoxicitatea ramane, de asemenea, 0 categorie importanta din scorul total.

.Mtn. only - metallic OMtn. only .:.~aditional

Figura 15.

Comperetie privind impactul asupra mediului lntre casa metstics gi cea traditionala pentru procesul de intretinere (apreciere finala)

Suma eco-punctelor prezentate in Figura 15 va conduce la un total de aproximativ 1000 de eco-puncte in cazul casei metalice si, respectiv, 600 de eco-puncte pentru casa traditlonala. Acest lucru este oarecum in contradictie cu valorile derivate din procesul de constructie, unde raportul este inversat in favoarea casei metalice.

Explicatia pentru aceasta deriva din faptul ca, pentru casa metalica, straturile peretilor, podelei ~i acoperis sunt inloculte (ramanand, practic, numai scheletul de otel), in timp ce in cazul casei traditionale, carerntda, betonul ~i structura principata din lemn a acoperisului raman in forma oriqinala.

Rezultatele analizei conslderand faza de constructle, cea de sfar§it al ciclului de viata §i cea de lntretlnere (ciclu de viata complet)

Figurile 16 ~i 17 prezinta etapele descrise mai sus ale ciclului de vlata al cladirilor; ca 0 surna directa a:

fazei de constructie:

elirninarli, la sfarsitul ciclului de viata, a diferitelor materiale;

lntretiner!i cladirti pentru 0 perioada de viata de 50 de ani la nivel de materia Ie.

Ca 0 tendlnta qenerala, urmatoarele categorii de impact sunt cele mai importante (vezi Figura 16):

(i) folosirea combustibililor fosili, a substentetor anorganice cu efecte respiratorii !ji a schtmberttor climatice: in principal din cauza proceselor de fabricatie care necesita cantttati mari de energie ~i care atecteaza direct cantitatlle de combustibil fosil folosit. Aceste procese contribuie in mare masura la emisiile de substante anorganice ~i gaze care produc schirnbari climatice;

2.0 -
1.80 e,
'""
1.60
1.40
1.20
1.0
0.80
0.60
0.40
0.20
0.0 OMtn. and home - traditional

Figura 16.

Com para tie privind impactul asupra mediului lntre casa metalica gi cea traditionala (apreciere finala) pentru construire, inctuzend faza de intretinere gi

cea de sfargit al ciclului de viata

4.50

[- .Resou-;;;;~-~---

OEcosystem Quality .Human Health

4.0

3.50

3.0

2.50

2.0

1.50

1.0

0.50

[Link] home - metallic

Mtn. and home - traditional

Figura 17.

Comperetie privind impactul asupra mediului tntre casa metetics gi cea traditionala (scor unic) pentru construire, inciuzend faza de tntretinere gi cea de sfargit a ciclului de viata.

(ii) utilizarea terenurilor: din cauza afe ct ar!i utf liz ar!i terenului (exploatarea lemnului, balastiere etc).

Ca regula qenerala, diferentele obtinute in analiza ciclului de viata, lncluzanc faza de intretinere. urrneaza tendlnta observata in cazul procesului de constructie in sine, ~i anume aproape toate categoriile de impact asupra mediului sunt mai mari pentru casa traditionala.

Exprirnand impactul printr-un scor unic (vezi Figura 17) si tlnand cont de limita~il~ sistemului prezentate anterior, casa metallca (2750 eco-puncte) prezinta un avantaj important in rata casei traditionale (4220 eco-puncte).

Desigur, 0 multi me de parametri (cum ar fi particularitatile nationale sau regionale, zonele climatice sau distanta de la distribuitorii de materiale) pot afecta aceste rezultate.

69

AICPS REVIEW 1/2010

CONCLUZII

Cu siquranta ca toate rezultatele prezentate in studiul de caz sunt obtinute tinand cont de 0 serie larga de ipoteze si scenarii. Schirnband unele dintre aceste scenarii, s-ar putea ajunge la rezultate diferite. In orice caz, rezultatele prezentului studiu, arata foarte clar faptul ca solutiile moderne ale cladirilor rezidentiale pot conduce la solutii via bile in consens cu dezvoltarea durabila ;;i prietenoase cu mediul inconjurator; Acest tip de analize vor fi in viitor parte a unei proiectari integrate a cladlrilor, care sa acopere pe langa calculele structurale ;;i de cost ;;i cele de impact asupra mediului. Nota:

Studiul de caz este prezentat in detaliu in articolele [1] ;;i [2] prezentate in bibliografie. Studiul extins

contine si integrarea aspectului energetic.

In ceea ce priveste implicarea Rornaniei in aplicarea conceptului de dezvoltare durablla, in prezent se d e sf as o ar a d o u a programe guvernamentale,;;i anume: (1) Programul national "Casa verde" de inlocuire sau completare a sistemelor de lncalzlre cu sisteme care utilizeaza energie solara, qeotermala si eoliana sau alte sisteme, respectiv (2) Programul de Reabilitare Termica, un program guvernamental multi-anual pentru reabilitarea terrntca a blocurilor de locuit, construite in perioada 1950-1990 ([Link]).

BIBLIOGRAFIE

1. Ciutina A., Ungureanu V., Grecea D. & Dubina D. (2009a). Family house: cold-formed steel framing and asa cladding vs. masonry - Case study. Proceedings of Workshop Sustainability of Constructions:

Integrated approach to life-time structural engineering. COST C25 Publication (ISBN 978-973-638-428- 8). Timisoara, Romania, 23-24.10.2009. p. 373-390.

2. Ciutina A. & Ungureanu V. (2009b). Family house: cold-formed steel framing and asa cladding vs. masonry - LC Energy approach. Proceedings of Workshop Sustainability of Constructions: Integrated approach to life-time structural engineering. COST C25 Publication (ISBN 978-973-638-428-8). Timisoara, Romania, 23-24.10.2009. p. 391-400.

3. Dubina, D., Ungureanu, V. & Mutiu M. (2007a). Sustainable building structures for housing. International Conference on Sustainable Buildings 2007: Sustainable Construction. Materials and Practices, Vol. 2, p. 1096-1103, ISBN: 978-1-58603-785-7, lOS Press, Lisbon, Portugal, 12-14 September 2007.

4. Dubina, D., Ungureanu, V. & Mutiu M. (2007b). Sustainable mixed building technologies applied to residential buildings: some Romanian examples. Cost C25 - Proceedings of the first Workshop:

Sustainability of Constructions, Integrated Approach to Life-time Structural Engineering, p. 3.93-3.102, ISBN: 978-989-20-0787-8, Lisbon, Portugal, 13-15 September 2007.

5. ISO 14040: Environmental management - Life cycle assessment - Principles and framework.

International Organization for Standardization, 2006.

6. ISO 14044: Environmental management - Life cycle assessment - Requirements and guidelines.

International Organization for Standardization, 2006.

7. prEN 15643: Sustainability of construction works - Assessment of buildings, European Committee for Standardisation, Draft, July 2009.

8. prEN 15804: Sustainability of construction works - Environmental product declarations, European Committee for Standardisation, Draft, 2008.

9. prEN 15978: Sustainability of construction works - Assessment of environmental performance of buildings, European Committee for Standardisation, Draft, 2009.

[Link] 7. "Software and database manual". Amersfoort, The Netherlands, 2008, [Link]. [Link] Chartered Institute of Building- ClOB. Sustainability and Construction, [Link].

SOLUIIJ[ -------------------- ............. -----

Studiu privind eficienta solutiei

de izolare seisrntca a bazei, pentru structuri din beton armat din Romania

VASILE VIRGIL OPRI~OREANU*, DAN ZAMFIRESCU*

1. Introducere

In incercarea de a atenua efectele cutremurelor de parnant asupra cladirilor; podurilor etc., pe parcursul anilor au fost elaborate 0 serie de tehnologii ;;i metode de proiectare a structurilor rezistente la actiuni seismice. 0 astfel de metoda, relativ recenta ;;i in continua evolutie este ;;i izolarea seismlca

In esenta, izolarea seismica consta in instalarea unui sistem special care sa decupleze structura de rniscarea terenului cauzata de cutremure ce pot provoca pagube materiale si/sau ornenesti. Solutia de izolarea a bazei la actiunea seisrnica prezinta 0 serie de avantaje in raport cu solutia uzuala de calcul a structurilor amplasate in zone cu seismicitate ridicata precum ;;i de asemenea dezavantaje mai mult de natura econornlca. Avantajele cele mai importante sunt:

limitarea drastica a drift-ului conducand implicit la eliminarea deqradarllor in elementele nestructurale chiar si la actiunea cutremurului de cod;

asigurarea functionalitatil permanente chlar si pe durata actiunii seismice (avantaje majore in cazul cladirilor a carer functionalitate este necesara in situatii de urqenta):

raspuns preconizat cu grad ridicat de incredere al sistemului izolator (dispozitivele utilizate sunt testate in laborator)

in cazul unei proiectarl complete este eltminata necesitatea efectuarii unui calcul dinamic neliniar.

Dezavantajul major consta in costul init;ial mare (costul este ridicat datortta faptului ca solutla impune realizarea a d o u a sisteme de Infrastructure).

iar amortizarea s-a realizat cu amortizori histeretici din plumb (Lead Damper, fig.1), utilizati uzual in Japonia. Desi pe plan mondial dispozitivele cele mai utilizate sunt izolatorii cu miez de plumb (Lead Rubber Bearings), in studiul de fata s-a preferat realizarea izolar!l, respectiv amortizartl, prin dispozitive distincte care sa perrnita un control mai strict al raspunsulul structural, cat si pentru a evidentia influenta fiecarei componente in raspunsul global al structurii.

Figura 1. Amortizor din plumb (histeretic)

1.3. Mod de proiectare (Metoda simpliticetii)

Sistemul de izolare seismica format din izolatori si amortizori are 0 comportare neliniara, Energia disipata intr-un ciclu histeretic de catre un sistem inelastic se poate determina exact numai printr-un calcul neliniar. In mod simplificat, se echivaleaza sistemul inelastic cu un sistem elastic avand rigiditate secanta (Keff), cu amortizare clasica ;;i care disipa intr-un ciclu aceeasl energie ca ;;i sistemul biliniar. Metoda este recornandata pentru constructii curente si in P100/2006.

F"

K'D=~

T'D =2rr ~ ~ KeJT

* Universitatea Tehnice de Construct;ii Bucuresti, Romania

71

1.2. Dispozitive folosite

In lucrarea de fata sistemul de izolare ;;i amortizare ales a fost unul "clasic". Izolarea bazei s-a asigurat cu ajutorul unor izolatori din cauciuc natural (NRB) extrem de utilizati pe plan mondial,

AICPS REVIEW 1/2010

Cu acest sistem elastic echivalent se determina deplasarea maxima ~u din spectrul elastic de deplasare.

Teff 2 ~II = SDe (Tel! ,Self) = Sd (TefI'Sel!)' (2;)

Prin egalarea ariilor ciclurilor histeretice ale celor doua sisteme, inelastic si respectiv elastic echivalent se obtine fractiunea din amortizarea critica efectlva:

2 F 11

~ =-(~--Y) sejf'

. 11: F/I 11/1

Prin iteratii succesive cu relatiile de mai sus se determina 11/1,Seff,T;fJ' In acest moment se poate calcula forta taietoare de baza a structurii izolate seismic:

t; =Ylag~(refJ)l1M

unde: 11=JIO/(5+Seff)20.55

Fortele orizontale aplicate la fiecare nivel al suprastructurii se calculeaza pentru fiecare directie orizontala cu expresia:

f = mS (r ~ ) unde m este masa nivelului j.

j J e a->« J

2. Structura cu peretl (P +8E)

Cladlrea proiectata este caracterizata de dimensiuni in plan de 18.00m lungime ;;i 18.00m latime, are regimul de inaltime parter si opt etaje iar peretf sunt dispusi perimetral cate unul pe fiecare latura. Structura a fost arnplasata in Bucuresti (ag = 0.24 g, perioada de colt Tc =1.6 sec), respectiv Bacau (ag = 0.28g, perioada de colt Tc =0.7 sec). Din punct de vederea al structurii de rezistenta la actiunea seisrnica cladirea se lncadreaza in grupa sistemelor cu pereti (peste 70% din forta seisrnica este preluata de peretii structurali din beton armat).

Figura 2. Plan etaj curent

[Link] sistemului de izolare

Dimensionarea sistemului de izolare s-a efectuat conform algoritmului simplificat prezentat la punctul 1.3 ;;i presupune respectarea urrnatoarelor conditil:

• Limitarea efortului unitar axial de compresiune in izolatori (0, :515 N/mm2);

72

• Limitarea efortului unitar axial de intindere in izolatori (oj:51 N/mm2);

• Limitarea deplasarii laterale a sistemului

izolat (~,er,'ta :5~,apab");

• RaportuIT"/T,,, > 3;

• Amortizarea efectiva ~ff ::::20-30% Aplicand algoritmul rnentionat anterior ;;i

tinand cont de limitarile impuse se obtin urrnatoarele solutii de izolare a structurii:

y Structure amplasata in Bucuresti:

• 16 izolatori NRB cu diametru de 650mm, avand un factor de forma S2 = D/n*tR= 4 (D - diametrul, n -nr de straturi de cauciuc, t, - grosimea unui strat de cauciuc) si modul de elasticitate a cauciucului G= 0.35 N/mm2. Factorul de forma mai mare sau egal cu 4 qaranteaza comportarea la deplasar i mari fara apar itia fenomenului de flambaj.

• 20 amortizori U-180 cu urrnatcarele

proprietati:

Fy= 100 KN - forta de curgere ~y=0.0083 m-deplasarea la curgere k, = 12 t/crn - rigiditate elastica

k2=0 t/crn - rigiditate post-elastica

Diametrul izolatorilor a rezultat din conditia ca deplasarea maxima indusa de cutremur sa fie mai mica decat deplasarea capabila a izolatorului. Caracteristicile dinamice ale structurii izolate folosind solutia de izolare propusa mai sus sunt:

• Amortizarea efectlva ~ff' =20.6% -> 11=0.624

• Perioada efectlva secanta : Teff=3.01s

• Deplasarea certnte (P100-2006): ~,er"ta=0.32m

y Structure arnplasata in Bacau:

16 izolatori NRB cu D = 650mm, S2 = 4 si G= 0.35 N/mm2

• 20 amortizori U-180

Diametrul izolatorilor a rezultat din conditia de limitare a efortului unitar de intindere in izolatori. Caracteristicile dinamice ale structurii izolate folosind solutia de izolare propusa mai sus sunt:

• Amortizarea efectiva ~eff' =23.7% -> 11=0.589

• Perioada efectlva secanta : Teff=3.09s

• Deplasarea cer in ta (P100-2006): ~,er"ta=0.23m

2. 2. Proiectare structurii izolate la baza

St r u ctur a iz o l a t a la b a z a a fost dirnensionata la eforturile rezultate prin aplicarea Incarcarf seismice respectiv a incarcarilor qravitationate.

Actiunea incarcarl! seismice a fost rnodelata printr-o serie de forte orizontale dispuse constant pe inaltimea structurii (modul 1 de vibratie = deplasare de corp rigid). Avand in vedere ca suprastructure a fost rnodelata pentru a avea un raspuns in domeniul elastic (q=1.5 fiind aproximativ egal cu suprarezistenta asteptata),

elementele structurale au 0 comportare strict in domeniul elastic dimensionarea acestora se face din eforturile rezultate din calculul static.

in tabelul urrnator sunt prezentati 0 serie de parametrii ai raspunsului structurii izolate acestia fiind raportatl la cei caracteristici structurii neizolate:

Structura Nelzolata Structu ra lzolata
P+8E (Bucuresti)
cx=cy 0.14025 0.09653
Fb (KN) 5524.85 3802.72
Mr (KNm) 99447.45 51336.72
P+8E (Bacau)
Cx=Cv 0.164 0.066
Fb (KN) 6460.4 2599.93
Mr (KNm) 116287.92 35099.1 2.3. Verificarea sotutiei de izolare (Calcul Dinamic Neliniar)

Calculul dinamic neliniar s-a efectuat cu ajutorul programului de calcul ETABS Nonlinear in care suprastructura a fost rnodelata cu elemente caracterizate de 0 comportare liniara. Modelarea sistemului de izolare ;;i amortizare s-a facut cu ajutorul elementelor de tip LINK caracterizate de legi de comportare liniare, iar pentru comportarea histeretica a amortizorilor s-a optat pentru modelul histeretic Wen.

Metoda de calcul utillzata in calculul dinamic este FNA (Nonlinear Modal Time-History Analysis) iar solicitarea selsrnica a fost modelata cu ajutorul unui set de accelerograme naturale ;;i sintetice compatibile cu spectrul de proiectare.

in continuare sunt prezentate 0 serie de rezultate obtinute in urma calculului dinamic.

in figura 3 sunt prezentate acceleratille inregistrate in structure la diferite cote, sub actiunea unor acceleratii ale terenului cu diferite cornpozttii de frecvente: in grafic acceleratia a fost trunchiata fiind prezentata doar durata in care s-au inregistrat valorile maxi me.

in Figura 4 este prezentat drift-ul inregistrat in structure sub actiunea diferitelor acceleratu ale terenului. Rezultatele obtinute prin calculul dinamic au fost comparate cu valorile obtinute pentru structura neizolata (atat pentru SLU cat ;;i pentru SLS). Din punct de vedere al drift-ului se observe 0 reducere drastica, se atinge astfel unul din dezideratele metodei, de reducere a drift-ului structural pentru a proteja atat elementele structurale cat ;;i cele nestructurale.

Din punct de vedere al elementelor structurale, analiza dinarnica a pus in evidenta faptul ca nu au fost depasite eforturile capabile. Astfel, ipoteza comportaril in domeniul elastic considerate la dimensionarea structurii a fost conflrrnata.

P+E Sueur •• i

- ,c_~

-BasekC2PGA02Ig

TocAccePGAO 219

.:: 0 Jttt.1W~ltInlJ~"AAI~M

s. :::-I¥---t ...

-2 t-----;~+--------___,

-3 t-----=--------___1

Tnls)

P+8E ~cau

i~hOOr_------------------~ 3~OOt-~----~----------~ 2OC~'OO t--t-r+-:

:;: 1 Co)E·OO t:-r-tlt!- .... t-l ~o~oo :!.l00£·M

..<II( ._ './J

·200f·OO t----iH---I'i~H-l_:.....,----__, ·3~OO t---___;..-_.;.....;_------l

.4~.~) 4-~~ _.___'

Figura 3. Accelerat;ie indusa In structure

Drift
ETAJ8 B_ r·~
ETAJ7 ~
~
ETAJ6 [Link](KOBE-A)
ETAJ5 ~ [Link](86INCl3-A)
f ETAJ.4 ~ [Link]{T7INC11-A)
GI §,T [Link]{T7INCl3-N)
ETAJ3 .[Link]
ETAJ2 [Link]
ETAJ1 ~.
PARTER ~
0 0.005 0.01 0.015
Drift Figura 4. Unghiul de drift

73

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

3. Structura in cadre (P +SE )

3.1. Proiectarea sistemului de izolare

Structura in cadre are aceeasl confiquratie a planseului ca ~i cea cu pereti structurali, diferind numai regimul de inaltime (P+5E). Proiectarea sistemului de izolare pentru structura in cadre urrnareste acelasi algoritm ca in cazul structurii cu pereti, In continuare sunt prezentate in mod sintetic rezultatele obtlnute:

~ Structure arnplasata in Bucuresti: 16 izolatori NRB cu D = 650mm. 20 amortizori U-1S0

Diametrul izolatorilor a rezultat din conditia ca deplasarea maxima indusa de cutremur sa fie mai mica decat deplasarea capabila a izolatorului.

Caracteristicile dinamice ale structurii izolate folosind solutia de izolare prcpusa mai sus sunt:

• Amortiza rea efectiva ~f," = 21. 7% --+ 11=0.611

• Perioada efectiva secanta : Teff=2.56s

• Deplasarea cer lnta (P100-2006):

IJ. cedn\a=0.32m

~ Structure amplasata in Bacau:

16 izolatori NRB cu D = 450mm. 20 amortizori U-1S0

Diametrul izolatorilor a rezultat din conditia ca deplasarea maxima indusa de cutremur sa fie mai mica decat deplasarea capabila a izolatorului.

Caracteristicile dinamice ale structurii izolate folosind solutia de izolare propusa mai sus sunt:

• Amortizarea efectiva ~ef," =31.7% --+ 11=0.521

• Perioada efectiva secanta : Teff=2.5Ss

• Deplasarea cerinta (P100-2006):

[Link]\a=[Link]

3.2. Proiectare structurii izolate la baza

In tabelul urmator sunt prezentati 0 serie de parametri ai raspunsului structurii izolate, acestia fiind raportati la cei caracteristici structurii neizolate:

3.3. Verificarea solutiei de izolare (Calcul Dinamic Neliniar)

In continuare sunt prezentate 0 serie de rezultate obtlnute in urma calculului dinamic:

• Acceleratia indusa structurii (Ia diferite cote) :

Bueuresti Cadre Pt5E - PGA=024g

-I ~-__:'--------":"""---1

~J __ ~~~~ ~~

Time ~I

BaCIllI Cadre P+5E - PGA=O.28g

1 OOE+oo ,._--~--..,._-_".-".........", 300£+00 +------,.,.---------j 200E+00 +---.,I-!r-:lI·_"*H-rltl!-------j

...----,

:;; 1 OOE+OO h-tl~Uf!lllJ:1llr~IHI\+_3; .. HM!lh'

.!§ OOOE+OJ ~-1 OO£tOO

"'"

-2 OOE tOO +---JUl'--+-II,-+ ...... ---· ... ---;

-3OO[tOO +---::........,-::........-------;

.100E;{lJ .L... ..... _ .....

Time lsI

. __ ~~!ll

Figura 5. Acceleretle indusa In structure

Drift

a s".~.StU(KOB"A)

• [Link](I(IIIoC" .... ) oSu.k S U(771NC1I-A)

os •• SLU(77N::I3./oO I

• SIl.~.SlU

oSuNeu SLS

0.01 0 02 0.01

Drift

Figura 6. Unghiul de drift

Structura Neizolata Structura Izolata
P+SE (Bucuresti)
Cx=cy 0.OS31 0.133
Fb(KN) 2226.52 3571.95
Mr (KNm) 2771S.25 32147.62
P+SE (Bacau)
Cx=cy 0.096 0.072
Fb(KN) 2571.S1 1928.85
Mr (KNm) 30861.72 17359.7 74

AICPS REVIEW 1/2010

4. Concluzii

(Tc=O. 75) ~i eflcienta pentru zona Bucuresti (Tc=1.6s) .

Coeficientul seismic este redus cu: 65 % Bacau ~i 44 % Bucuresti;

Momentul de rasturnare este redus cu: 71 % Bacau si 54 % Bucuresti,

Drift-ul structurii este mult redus (deqradarile in elementele nestructurale scad) in ambele cazuri.

Rezultatele obtinute in urma acestui studiu de caz conduc la 0 serie de concluzii privind aplicabilitatea metodei de izolarea a bazei la actiunea seisrnica.

Metoda simpliflcate ofera rezultate similare cu cele obtinute prin calculul dinamic neliniar atat pentru deplasarile maxi me ale stratului de izolare, cat ~i pentru eforturile maxime in suprastructure.

Nici P100-2006 ~i nici ECS nu prevad 0 verificare explicita la starea limita de supravietuire (IMR=475 conform P100/2006), dar, cu toate acestea, autorii acestui studiu consldera ca 0 astfel de verificare se impune deoarece tipul de cedare (in sistemul de izolare sau in suprastructure) se poate modifica de la 0 stare limita la alta.

Pentru sistemele structurale propuse, aflate in conditii diferite de amplasament, se pot trage urrnatoarele concluzii:

4.2. Structure in cadre

Solutia de izolarea a bazei la actiunea seisrnica este relativ eflcienta pentru zona Bacau (Tc=O. 75) ~i putin eftcienta pentru zona Bucuresti (Tc=1.6s) .

Coeficientul seismic: se reduce cu 25 % Bacau ~i creste cu 46 % Bucuresti .

Momentul de rasturnare: se reduce cu 34 % Bacau ~i creste cu 29 % Bucuresti,

Drift-ul structurii este de asemenea mult

4.1. Structure cu pereti:

Solutia de izolarea a bazei la actiunea seismica este foarte eficienta pentru zona Bacau

redus.

REFERINJE

CEN (2004) Eurocode 8: Design of concrete structures EN 1998-1-1

Edward L. Wilson (2002) Three-Dimensional Static and Dynamic Analysis of Structures

R. Ivan Skinner, Willian H. Robinson, Graeme H. McVerry (New Zealand-1993) An Introduction to Seismic Isolation

Postelnicu T. et al. (2006) Codul de proiectare seismica Pl00-l/2006

75

AICPS REVIEW 1/2010

REGlEMENTIRITEHNICE

Lista standardelor conflictuale cu standardele EUROCODE, anulate la 31 martie 2010

~ ~
. ,n . il [. IilfTl..-.!iTi1
1 STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a SR EN 1990:2004
sigurantei constructiilor. SR EN1990:2004/NA:2006
2 STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea SR EN
si gruparea actiunilor. 1990:2004/NA:2006
Actiuni in constructii. Clasificarea SR EN
3 STAS 10101/0A-77 si gruparea actiunilor pentru 1990:2004/NA:2006
constructii civile si industriale.
4 STAS 10101/1-78 Actiuni in constructii. Greutati SR EN 19911-1: 2004SR EN
tehnice si incarcari permanente. 1991-1-1 :2004/NA:2006
5 STAS 10101/20 -90 Actiuni in constructii. Incarcari SR EN 1991-1-4:
date de vant. 2006/NB:2007
6 STAS 10101/21-92 Actiuni in constructii. Incarcari SR EN 1991-1-3:
date de zapada. 2005/NA: 2006
7 STAS 10101/23-75 Actiuni in constructii. Incarcari SR EN 1991-1-5:
date de temperatura exterioara. 2004/NA: 2008
Actiuni in constructii. Inca rca ri SR EN 1991-1-5:
8 STAS 10101/23A-78 date de temperaturi exterioare in 2004/NA: 2008
constructii civile si industriale.
Actiuni in constructii. Incarcari SR EN 1991-1-1:2004;
9 STAS 10101/2-75 datorita procesului de exploatare. SR EN 1991-1-1:
2004/NA: 2006
Actiuni in constructii. Incarcari
10 STAS 10101/2Al-87 tehnologice din exploatare pentru SR EN 1991-1-1:
constructii civile, industriale si 2004/NA: 2006
agrozootehnice.
Constructii civile, industrialai SR EN 1993-1-1:2006/
11 STAS 10108/0-78 agricole. Calculul elementelor din NA:2008; SR EN 1993-1-
otei. 8: 2006/NB:2008
Constructii civile, industriale si SR EN 1993-1-8:
12 STAS 10108/1-81 agricole. Prescriptii pentru proiec- 2006/NB:2008
tarea constructiilor din tevi de otei.
Constructii din otei. Calculul elemen SR EN 1993-1-3:
13 STAS 10108/2-83 telor din otel alcatuite din profile cu 2007/NB:2008
pereti subtiri, formate la rece.
Constructii civile, industriale si SR EN 1996-1-1:
14 STAS 10109/1-82 agrozootehnice. Lucrari de zidarie. 2006/NB: 2008
Calculul si alcatuirea elementelor.
Poduri de cale ferata si sosea.
15 STAS 10111/2-87 Suprastructuri din beton, beton SR EN 1992-2:
armat si beton precomprimat. 2006/NA: 2009
Prescriptii de proiectare.
Principii generale de proiectare SR EN 1998-1:
16 STAS 9165-72 pentru constructii din regiuni 2004/NA: 2008
seismice. Ii
0
R
tJ)
,....
Ii- Q.)
0
Ii :::l
-
-.
H :::l
(t)
..., CD
(t)
I~'
o..."U--1 < -
o 0 ::::l. o :=J
Ooe.3 --..co
c .-+ _. ~.~
II 3 :::::!. CO
co3_ c_
:=J 0),
:=J _. _. CO
.-+ .-+ "'"
CO CO CD· CO c
«n
- 0--.. -0
"0 ::::[Link] 0) --..
0)0 3 0...0...
I~ :=J CO CO CO
0),- 0) en
- o...::::l. ~c
0) CO 0... :=J~
--co 0)=
.en. 0) -N
-.0)
_. "0 CO ......
Ii· CO en 0) --
--.. _.:=J 0)'0)
CO 0... 0)
CO ( 0),<
o...c- 0)
CO ::::l.0) CO :=J
0...- ~ a 0...
_."0 0 --.. -)
R 300 _-. :=J
CO:E:o --.. 0
-. --..
:=Jco~ en CO
0...--.. 00...
_. "0 CO
C 0 en CO
:=J -.-::;: 0) --..
_.:=J c CO
U 3 _.-+G) 0 0
O)::::nCO 0 0)
--.. --- :=Jo...
-·3· -0)
'CO c.-+
--1- N CO
n -- CD·CO
110
11'-+ 0...
- 0 c ..-
"Utg --..
3 III
(J)O) :=J ::l
o::::n CO (f)
r 0) CD'
-- '0...
C- O CO < --..
:::l O)'en o --..
~CO 0) III
o CO :=J ~"O
0 ...... CO --.. _ .
Ii _. - O)e o,
"0 o,
0
CO CD
--.. ::h
0)
::::n «o
_. CD
--..
.. CD
~~ 3
III
::!. v

BAZELE PROIECTARII $1 CALCULUL

STRUCTURILOR DE CONSTRUCTII

CATEVA CUVINTE PRIVIND STANDARDIZAREA iN DOMENIU

SR EN 1995-1-2:2004INB:2008

z UJ

'" (/)

Standardizarea In acest domeniu face referire la: terminologie ~i simboluri utilizate, lncarcart, actiuni ~i alte solicltari, precum si limitarea de deforrnatii:

stabilirea ansamblului de reguli de proiectare structurale a cladirllor ~i lucrarilor de inginerie clvila:

examinarea ~i coordonarea cerintelor de baza pentru fiabilitatea constructiilor In ansamblu;

executia, controlul, stabilirea regulilor de proiectare pentru principalele materiale specifice (otel, beton, lemn, compozit,

zidarie si aluminiu), In vederea elaborarii unei abordari comune prevazute de Eurocoduri;

dispozitive antiseismice;

perf'orrnante ambientale a cladirilor; eficienta enerqetica, constructii durabile, declaratii de mediu (toate sub mandat CEN/M350)

Eurocodurile, la fel ca toate standardele, au caracter de aplicare voluntara. Ele pot fi impuse in totalitate sau partial prin reqlernentari nationale, dar In orice caz vor rarnane ca documente de referinta de cel mai lnalt nivel.

78

/ .

Aici gaslm reguli comune de proiectare structurata pentru calculul complet al structurilor sl produselor componente de natura tradltionala sau inovatoare.

Deoarece eurocodurile nu abordeaza, In mod special, cazuri de constructii cu forme neregulate sau conditii deosebite de proiectare, proiectantul trebuie sa apeleze la experti pentru consideratii suplimentare referitoare la aceste cazuri.

Standardele eurocod recunosc responsabilitatea autoritatllor de reglementare din fiecare stat membru ~i stlpuleaza dreptul acestora de a stabili, la nivel national, valori ale unor parametri de calcul, care sa fie incluse In reqlementarile privind slquranta constructiilor, In cazul in care aceste valori continua sa fie diferite de la 0 tara la alta.

Statele membre ale UE !ji ale AELS recunosc eurocodurile ca standarde de referinta pentru urrnatoarele utllizari:

• ca mijloc de a proba conformitatea cladirilcr ~i a lucrarilor civile cu cerintele esentiale din Directiva 89/106/CEE "Produse pentru constructii", respectiv cu:

Cerinta Esentiala nr. 1 - Stabilitatea ~i rezistenta rnecanica:

Cerinta Esentiala nr. 2 - Securitate In caz de incendiu.

• ca baza de speciflcatli In contractele pentru lucrari de constructii ~i pentru serviciile tehnice asociate; acestea se refera la Directiva 93/37/EEC ~i Directiva 92/50/EEC, directive care acopera achizitiile publice de cladlrt ~i lucrarl civile, respectiv achizitiile publice de servicii.

• cadru pentru realizarea specificatiilor tehntce armonizate pentru produsele pentru constructii.

Beneficii:

Faclliteaza circulatia serviciilor de proiectare ~i constructii pe plata europeans. furnizand sisteme comune de referinta pentru preqatlrea ofertelor si contractelor pentru proiectarea ~i executia cladirilcr:

Permit dezvoltarea proiectelor comune In interiorul Europei, care vor conduce la cladlrl sau constructii civile mai economice dar si mai sigure;

Permit comunicarea privind proiectarea structurilorintre: proprietari, executanti si utilizatori, proiectanti, contractori ~i producatori de produse pentru constructii:

Permit preqattrea de instrumente ajutatoare sau de software de proiectare comune;

• Conduc la cresterea cornpetitivitatii firmelor de constructii civile, contractorilor, prolectantilor ~i producatorilor de materiale de constructii In activitatea lor.

Este necesar sa existe 0 coerenta in ceea ce prlveste speclflcatille tehnice armonizate pentru produsele de constructil !ji regulile tehnice pentru lucrarile de constructil. Pe langa aceasta, orice lnformatle referitoare la eurocoduri, care lnsoteste marcajul CE pentru produsele de conatr uctf l, trebuie sa mentioneze dar parametrii determlnatl la nivel

national care au fost luatl in considerare.

Implementarea ~i utilizarea eurocodurilor pentru lucrarl de constructii ~i produse structurale de constructii se face conform Recomenderii Comisiei Europene 2003/887/EC; Ghidului L, subsecvent Directivei 89/106/CEE privind libera circuletie a produselor pentru constructii; directiva este transpusa In leqlslatia rornana prin HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii (cu rnodiflcarile ulterioare: HG 796/14.07.2005 si HG 1708/21.12.2005); Ordinului 620/2005: Art. 4. (1) Eurocodurile ~i anexele nationale, aprobate ca standarde nationale, se utilizeaza ca documente normative de referints In reqlernentarile tehnice In constructii.

Standardele natlonale care adopta eurocodurile cuprind Intregul text al eurocodului (inclusiv toate anexele) asa cum a fost publicat de CEN; acest text este precedat de 0 paqina natlonala de titluri ~i de un preambul national; poate fi urmat si de 0 anexa natlonala.

Anexele natlonale (NA, NB) contln lnforrnatii ~i date privind parametrii din eurocod definiti drept parametri care se determina la nivel national (NPD). Inforrnatiile ~i datele care fac obiectul optiunii autoritatilor nationale sunt utilizate pentru proiectarea constructiilor ~i a lucrarilor inqineresti din tara respective ~i se refers la:

• valori sl/sau clase pentru care eurocodul prevede alternative nationale:

• valori care se pot utiliza In cazul In care eurocodul nu furnizeaza valoarea parametrului si indica numai simbolul acestuia;

date specifice tarii respective (geografice, climatice etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru lncarcarea data de zapada;

procedura care trebuie utilizata atunci cand eurocodul prezinta proceduri alternative;

• decizii de aplicare a anexelor informative ale eurocodului;

referiri la lnformatii ~i date complementare, care sa nu contravlna textului standardului, cu scopul de a asista utilizatorulla aplicarea eurocodului.

Pentru evolutia viitoare a eurocodurilor se au In vedere urmatoarele aspecte:

• Asigurarea unei cornpatibilltati complete lntre regulile de proiectare ~i cele 7 cerinte de baza ale viitorului Regulament pentru Produsele de Constructii (CPR);

• Sustinerea prin eurocodori a dezvoltarii cladirilor durabile;

Introducerea de abordarilor bazate pe performanta:

Reducerea numarului de NPD (parametrii determ-inati national) ~i simplificarea Eurocodurilor; Elaborarea de documente tehnice pentru materialele noi;

• Evaluarea structurilor existente.

Standardele asiqura un limbaj comun, reguli ~i cerinte de baza comune, dar pentru a avea valoare reala ele trebuie sa reflecte valorile ~i aspiratille inginerilor care Ie vor aplica. In aceste pagini incurajam dialogul, singura cale de a obtine standarde cu grad ridicat de reprezentativitate.

79

AICPS REVIEW 1/2010

AICPS REVIEW 1/2010

EVENIME:NTE 2010

.............. ------------------

,..

SIMPOZIOANE, TARGURI, EXPOZITII

Perioade de Numele Descriere Locatie Organizator
desfasurare Targului
CONSTRUCT Expozitie internationala pentru
11.05 - 15.05 EXPO Romexpo Romexpo SA
ANTREPRENOR materiale si sisteme pentru constructii
11.05 - 15.05 CONSTRUCT Expozitie internationala pentru utilaje Romexpo Romexpo SA
EXPO UTILAJE de constructii.
Expozitie internationala de amenajari
CONSTRUCT interioare, materia Ie de finisaj,acoperiri
11.05 - 15.05 EXPO murale si pardoseli, usi si ferestre, Romexpo Romexpo SA
AMBIENT tamplarie si vitraje, decoratiuni, corpuri
de iluminat, articole diverse
20.05 - 24.05 Bucovina Masini, materia Ie, instalatii si Shopping City CCIA
Construct echipamente pentru constructii Suceava Suceava
CAMEX Expozitia nationala de constructii si Sala Sporturilor
09.09 - 12.09 Cluj-Napoca instalatii, oferte imobiliare, solutii Horia Demian AB Plus
financiare pentru constructii
17.09 - 20.09 DOMUS Salon national de constructii si ITC Brasov ITC Brasov
instalatii
Expozitie nationala, specializata pe Centrul Regional
24.09 - 27.09 CASA TA finantari, asigurari, imobiliare, de Afaceri DET CCIAT
constructii si amenajari Timisoara
CAMEX Expozitie Nationala de Constructii si Sala Olimpia si
01.10 - 04.10 Timisoara Instalatii Oferte Imobiliare solutii Centrul Regional AB Plus
financiare pentru constructii de Afaceri
International ExpoConference of
06.10 - 09.10 GIS Grunge, Infrastructure and NI AB Plus
Superstructure DEZBATERI

•

DEZBATER!

DEZBATER!

in legatura cu propunerile pentru revizuirea unor prevederi din cadrul P100 - 2006

din revista AICPS nr.4j2009,

autori Tudor Postelnicu §i Viorel Popa, ne exprimiim urmstoerele opinii:

[Link] HALELOR PARTER

Propunerea de a mari limita admisibila a driftului unghiular de la 2,5% la 4% nu credem ca este benefica.

Sunt multe hale parter care au supante pe suprafete mari, au peref despartitori antifoc rigizi, dimensiunile rosturilor dintre tronsoane ;;i chiar prinderile peretilor de inchidere sunt aspecte care ne conduc la concluzia ca nu este bine sa relaxarn aceasta lirnita,

Cu ocazia revizuirii unor aspecte din cod, ar trebui explicitat la ce stare limita se dirnensioneaza rostul intre tronsoanele care au caracteristici diferite.

Coroborat cu cerinta de la cap. [Link](5) (nu se admit valori 8 ;:: 0,3) este chiar mai economic sa se pastreze limita la 2,5%, care poate conduce la stalpi cu dimensiuni putin mai mari, dar cu un consum de otel beton mai rnic si cheltuieli mai mici pentru sistemele de prindere a elementelor secundare.

2. PRECIZARI $1 COMPLETARI LA PREVEDERILE DE PROIECTARE A STRUCTURILOR CU PERETI DE BETON ARMAT

2.1.

Suntem partizanii redistributillor - poate chiar cu procente mai mari decat cele din norme (20%-;-'30%)- daca ele suntjustificate prin evaluari de tip push-over.

2.2.

In legatura cu peretii cuplati cu grinzi puternice. Realizarea zonelor disipative in baza constructiilor cu exlstenta lor pe cate doi spaleti (In loc de fiecare in parte), din care unul intlns cu armature in zona plastica, iar celalalt cu 0 parte intinsa cu armature partial in stadiul plastic partial elastic ;;i 0 parte cornprimata pana la stadiul ultim, dupa care la alternante sa-;;i schimbe lntre ei aceleasi start, conduc la elemente greu de controlat prin rnodelari de calcul practice. Cornbinand astfel de elemente cu nuclee centrale in care modelarea lntampina aceleasi disfunctionalitatl, daca se ajunge in situatia unor spaleti lntinsi dincolo de stadiul elastic, ramanern in aceeasi zona a incertitudinilor de evaluare.

Cand admitem zone disipative la capetele grinzilor de cuplare puternice (ceea ce este de dorit pentru consumul de energie), va fi greu de stapantt prin proiectare ca acestea sa se plastifice toate lnainte de zona din baza peretllor, asa cum este bine.

Daca se plastiflca intai zona din baza peretilor, pierdem avantajul consumului de energie din plastifierea grinzilor de cuplare.

Cu cat se rnaresc fortele de parqhie intre zonele lntinse si cele comprimate, cu atat se rnaresc si deforrnatiile specifice armaturii in stadiul plastic de la intindere la compresiune, cu consecintele negative cunoscute.

Despre nivelul rnasurilor de confinare ne-am exprimat parerile in articolul din

revista AICPS nr.1/2009;;i nr. 2-3/2009. .

Mircea Mironescu, Adrian Mircea Stsnescu.

Teodor Brotea, Radu Comenescu, Daniel Purdea

•

I
II
0
D
en
~
r Q)
:. 0
I[ :::l
-
_.
H :::l
(D
I!· 0.-0-1 < ::::)
o 0 ~. 0 --
(")..z.3 """"' CD
c ___ . ~.~
3 ~. CD
II CD3_ c_
::::) 0)(
::::) ;::::;.:.(j)' COc
-- CD -.
CD CD CD-<f)
- 0""""' -0
-0 ~.CD 0) """"'
0»(") 3 0.0.
I~ ::::) CD CD CD
0)(- 0) CJ)
- o.~. ~c
0) CD 0. ::::)~
--CD 0)=
.(j)' 0) _N
-'0)
_ . CJ) -0 CD __
Ii· CD _ 0» --
""""' _.::::) 0)(0)
CD 0. 0)
CD ( tll«
o.c- 0»
CD ~.O) CD ::::)
0. - ~ ao.
-'-0 0 """"' -)
e 300 -_. ::::)
CD:Eo """"' (")
_ . ....,
::::)CDS: CJ)CD
0."""", (")0.
-'-0 OJ CD
c 0 CJ) """"'
::::) -.-=: 0) CD
-.::::) c
U 3 --- G) o o
O)~OJ 0)
""""' --- go.
_. 3 . -0)
'CD c--
-1- NCD
n -- (i)'CD
110
11-- 0.
- 0 c .-
-o~ .,
3 ru
(J)O) ::::) ~
o~ CD en
_. -.,
r 0) CD
_. 'a..
C. < .,
o CD 0
O)(CJ) .,
::J 0) ru
0 !:tCD $2.-0
0 CD ::::) ...., _.
__ CD 0)( Q.
U _. -
-0 Q.
0 CD
CO
...., ~
0) I{f)
~ co·
.,
CD
3
ru
~. SOLOII]:

TORSIUNEA DE ANSAMBLU A STRUCTURILOR prlvita prin prisma normelor seismice actuale

DIETLINDE KOBER*, DAN ZAMFIRESCU*

NORMA EUROPEANA EN 1998-1: 2004 $1 CODUL DE PROIECTARE SE1SM1CA P100-1/2006

Avand in vedere ca fenomenul de torsiune de ansamblu este considerat defavorabil, se impun reguli generale de a l ca tu i r e a constructiilor. Astfel, orice structure trebuie inzestrata cu suflcienta rigiditate ~i rezlstenta la torsiune pentru a limita manifestarea unor miscart de rasuclre in ansamblu a constructiei, care ar putea spori periculos eforturile ~i deplasarile orizontale ale claditilor, Solutia cea mai eficienta pentru aceasta este dispunerea adecvata a unor elemente suficient de rigide si rezistente pe perimetrul constructiel (cel putin doua pe perimetrul constructlei).

Fenomenul de torsiune de ansamblu se datoreaza majoritar nereqularitatii structurale in plan. Conform codurilor P100-1/2006 ~i EN 1998- 1: 2004 0 structure trebuie sa indepllneasca mai multe criterii pentru a fi considerate requlata in plan, printre care:

• Constructla trebuie sa fie aproximativ simetrica in plan in raport cu doua directii ortogonale, din punct de vedere al dlstributiei rigiditatii laterale, capacltatilor de rezistenta ~i al maselor.

• La fiecare nivel, in fiecare din directiile principale ale cladirii, excentricitatea va satisface conditiile:

eox S O,30rx eay S O,30ry

(1 ) (2)

• Alternativ conditiilor expuse anterior, conform P100-1/2006 structura se considera requlata, cu sensibilitate relativ mica la rasucirea de ansamblu, daca deplasarea maxima lnreqistrata la 0 extremitate a cladirii, este de cel mult 1,35 ori mai mare de cat media deplasarilor celor doua extrernltatl.

In vederea proiectartl seismice a unei structuri neregulate, se impun urrnatoarele condltli:

• Model structural spatial. Nu se accepts utilizarea modelelor de calcul plane.

• Procedeu de calcul modal. Nu se accepts aplicarea procedeului simplificat al fortei laterale echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de raspuns)

In cazul co n s tru cti ilo r cu p l ans e e indeformabile in planul lor, efectele generate de incertitudinile asociate distributiei maselor de nivel ~i / sau a variatiei spatia Ie a rniscar!i seismice a terenului se considera prin introducerea unei excentricitati accidentale aditionale.

Aceasta se considera pentru fiecare directie de calcul ~i pentru fiecare nivel ~i se raporteaza la CM.

Excentricitatea accidentala se considers ±5% din dimensiunea planseului perpendiculars pe directia actiunii seismice.

Norma europeans EN 1998-1: 2004 permite considerarea efectelor torsiunii accidentale in cazul structurilor simetrice (Ia care atat masa cat ~i rigiditatea sunt distribuite simetric in plan) prin amplificarea eforturilor obtinute in elementele structurale din calculul static cu forte seismice echivalente, cu coeficientul O.

(3)

unde:

eox , eOy - distanta intre centrul de rigiditate ~i centrul maselor, rnasurata in directie norrnala pe directia de calcul

r, , ry - radacina patrata a raportului intre rigiditatea structurii la torsiune ~i rigiditatea laterala in directia de calcul. EN 1998-1: 2004 prevede ca r, respectiv ry sa fie cel putin egale cu raza de qiratie a planseului (raza de qiratie a pl ans eulu! repreztnta radacina patrata a raportului dintre momentul de inertie polar al masei ~i masa planseulul).

In care: x - distants de la elementul structural considerat pana la centrul maselor, rnasurat perpendicular pe directla actiunii seismice

* Universitatea Tehnice de Constructii Bucuresti, Romania

83

AICPS REVIEW 1/2010

L, - distants lntre elementele structurale extreme care participa la preluarea fortelor orizontale, masurata perpendicular pe directia actiunli seismice.

De asemenea, EN 1998-1:2004 defineste sistemele sensibile la torsiune (sistemele nucleu). Astfel, un sistem sensibilia torsiune este un sistem in cadre, dual sau cu pereti, ce nu dispune de rigiditatea minima la [Link] astfel pentru dlrectia y:

{eox ~ o,», (4)

r, ;::: Is

STUDIU COMPARATIV

Introducere

Abordarea statlca elastica a fenomenului torsiunii de ansamblu (propusa pana in prezent de codurile de proiectare seismica) nu surprinde comportarea reala a structurilor nesimetrice (ce poate fi obtlnuta prin calcule dinamice neliniare laborioase). De aceea, cercetarea in domeniu s-a concentrat in ultimii ani asupra elaborarii de metode simplificate de calcul care sa Inloculasca calculului dinamic neliniar ~i care sa of ere totusi rezultate de acuratete acceptabila.

In continuare sunt prezentate comparativ rezultatele obtinute dintr-un calcul dinamic neliniar realizat cu programul Torsdin (Zamfirescu, 2000), dintr-un calcul static elastic cu forte echivalente conform cod (P100-1/2006 ~i EN 1998-1:2004) ~i prin aplicarea metodei SESA (Kober ~i Zamfirescu, 2009). Metoda SESA se aplica la determinarea

10

unde:

r, - raza de torsiune, egala cu raportul dintre rigiditatea structurii la torsiune ~i rigiditatea structurii la translatie pe directia actiunii seismice;

Is - raza de qiratie a planseulul

Verificarea relatiilor (4) trebu ie facuta pentru fiecare nivel ~i pentru fiecare directie de calcul.

raspunsului seismic in domeniul elastic ~i utllizeaza calculul modal cu spectre de r a sp uns supraamortizate al unui sistem nesimetric cu un singur nivel. Astfel, metoda surprinde amplificarea raspunsulul seismic structural datorita torsiunii de ansamblu, rnentinand totodata simplitatea calculului spectral (in domeniul elastic).

Descrierea structurilor analizate

In acest studiu s-au analizat doua tipuri structurale ce se deosebesc fundamental din punct de vedere al cornportarti la torsiune: 0 structure cu rasuclre Hbera (vezi fig.1a, denumlta in reprezentarile grafice ale rezultatelor TL) ~i 0 structure cu rasuctre lrnpiedicata (vezi fig.1b, denumita in reprezentarile grafice ale rezultatelor TI).

Rigiditatea elementelor a fost stabilita astfel lncat perioada de translatie a structurii sa fie egala cu ls. Planseele structurilor sunt considerate diafragme orizontale, iar capacitatea de rezistenta la translatie este de 0.15G (G reprezinta greutatea structurii). Peretii structurali sunt rnodelati ca resorturi biliniare (elastic-perfect plastice) actionand pe directia x si pe dlrectia y.

In aceasta lucrare se prezinta rezultatele obtinute cu accelerograma Bucurestl . 77 NS cornpatibila cu spectrul de proiectare din normativul P100-1/2006 pentru perioada de colt eqala cu 1,6s ~i scalata pentru doua niveluri de intensitate: 0,2g (nivelul Ll) ~i 0,4g (nivelul L2). Nivelul de intensitate Ll corespunde starf limita ultime (SLU), iar nivelul de intensitate L2, starii lirnita de supravietulre (SLSV). Prin modificarea riqiditatii structurale s-au obtinut ~i rezultate in domeniul elastic de comportare (SLS).

Rezu/tate obtinute

Pentru structurile considerate, in fig. 2 sunt reprezentate domeniile de excentricitate pentru care structura se considera a fi sensibila la torsiune. Cele doua variante corespund prevederilor alternative indicate in codurile P100-1/2006 ~i EN 1998 -1:2004. Varianta 1, care utilizeaza pentru clasificare limitarea excentncttatlt ( eox , eOy) fata de radactna patrata a raportului lntre rigiditatea structurii la torsiune ~i rigiditatea laterala in directia de calcul (rx,ry) se dovedeste a fi mai restrictiva. Ordonata zero indica insensibilitate torslonala, iar ordonata unu sensibilitate torslonala.

Diferentele Intre cele doua variante propuse sunt semnificative mai ales pentru structura cu torsiune lrnpiedicata (varianta 1 indica sensibilitate torsionala incepand cu 0 excentricitate de 13%, limita ce se extinde la 19% in cazul variantei 2).

sensibilitate la torsiune P100, EC8

In fig. 3 sunt reprezentate fortele in peretele mai puternic (F,) respectiv in peretele mai slab (F2) obtinute fie prin calcul static cu considerarea excentricitatii accidentale (curba eli), fie prin multiplicarea cu coeficientul () . Rezultatele din fig. 3 sunt valabile atat pentru structura cu torsiune libera cat ~i pentru cea cu torsiune lrnpiedicata.

Din fig. 3 rezulta faptul ca ambele procedee de considerare a excentricltatli accidentale duc la valori apropiate. Varianta multiplicar!i eforturilor din calculul static cu coeficientul () este cu pana la 25% mai acoperitoare decat varianta considerar!i directe a excentricitatii accidentale. Diferentele cresc 0 data cu excentricitatea.

(F1)static

ICR=CM=CF~

ED .-

t r,

1
, ~
0 I ~ lCJ'ar_2j

I

I

l

5

10

10m

CM=CF=CR
~I • ~
§IfFY
4
10m
; 20m
b) ~~ ~~~~~ (Q"tC)l0N...:-<o OOp~~~ ~r<l • [%j

------------,~~-----------

-25 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25

• [%j

t

a)

sensibilitate la torsiune P100, EC8

a)

(F2)static

25

-25 -20 -15 -10 -5 0

.[%j

10 15 20 25

20

y

a) Figura 1. Structuri analizate: a) cu rssucire tiberii; b) cu riisucire lmpiedicete

~~ ~~~~'9 (Q"tC)J0NVf.O OO~~;t~ ~@ • [%j

b)

Figura 3. Forte In pereti: a) perete tare; b) perete slab

Figura 4, Figura 5 ~i Figura 6 prezinta pentru accelerograma Bucuresti . 77 NS ~i pentru domeniul de excentricitati considerat, valorile deplasarilor centrului maselor, rotirii structurale ~i a deplasarilor peretilor situati pe directia actiunii seismice. Legenda reprezentarllor grafice este expllcltata in introducerea la acest capitol.

Datortta aportului neglijabil al peretilor dispusi perpendicular pe directia actiunii seismice la raspunsul structural elastic, rezultatele expuse in fig. 4 sunt valabile atat pentru structura cu rasucire libera, cat ~i pentru cea cu rasucire impledlcata.

Pentru cazul analizat, calculul conform cod la SLS este descoperitor.

Metoda SESA ~i calculul dinamic elastic duc la rezultate apropiate pentru starea limita de serviciu. Observatia este valabila pentru raspunsul maxim ~i nu pentru cel minim, fapt ce se explica prin limltarile compunerii modale.

Observatiile asupra rezultatelor obtinute se bazeaza pe un studiu realizat cu mai multe tipuri de accelerograme (Bucure~ti'77 NS, Focsani'Bf NO,7W, EICentroEW) ~i sunt prezentate in continuare.

85

y

Ambele structuri analizate sunt structuri idealizate, cu un singur nivel, alcatuite dintr-o diafraqrna de planseu rigida ~i din pereti structurali ca elemente rezistente la forte laterale. Axa y este 0 axa de simetrie pentru structurile analizate. Masa structurii este concentrate in centrul de mass (CM).

La structurile din figurile 4.1 ~i 4.2 centrul de rigiditate (CR), centrul de rezistenta (CF) ~i centrul maselor (CM), coincid. Structurile nesimetrice corespunzatoare se obtin prin translatarea CM pe

84

AICPS REVIEW 1/2010

directia axei y cu pana la ± 25% din latura cladir!i perpendiculara pe directia actiunii seismice, fata de pozitia sa din structura de baza.

Structurile cu un singur nivel ~i neregulate in plan surprind suficient de exact comportarea structurilor cu mai multe niveluri pentru care la toate nivelurile centrul maselor (CM) si centrul de rigiditate (CS) se situeaza aproximativ pe aceeasi verticala ~i rigiditatea placilor in planul lor este mare comparativ cu rigiditatea laterals a elementelor structurale verticale.

b)

Figura 2. Sensibilitate la torsiune: a) TL; b) TI

AICPS REVIEW 1/2010

I ~ SESA ",I /:" .......
_. -TORSDIN • " .
I -PlOD I ~I
I I
I
i
30 ·30 ·20 ·10
ey[%] S-a evitat exprimarea procentuala a diferentelor intre rezultatele obtinute, deoarece se doreste formularea unor concluzii generale in urma unui studiu parametric mai amplu.

SESA estirneaza mai bine raspunsul structural de translatie in CM, fata de calculul conform cod, care este uneori excesiv de acoperitor.

Calculul static indica 0 crestere a deplasaru CM cu excentricitatea ~i cu intensitatea cutremurului. Rezultatele calculului dinamic si cele obtinute prin aplicarea metodei SESA

uxCM-TL

- 0.,30

contrazic aceasta presupunere. Se observe 0 crestere moderate a deptasaru CM 0 data cu excentricitatea la nivelul de intensitate Ll, iar contrar asteptarilor; deplasarlle CM sunt aproape constante indiferent de excentricitate, pentru nivelul de intensitate L2. Fenomenul se explica prin faptul ca miscarea de rotire este puternic arnortizata in domeniul neliniar ~i prin faptul ca in calculul static nu se tine seama de inertia la rotirea masei, ce contracareaza tendlnta de rotire a structu ri i.

uxCM·TL

• •• 'SESA-Ll

- •. TORSDIN-L 1

-PlOD

• • • ,SESA-L2

- •• TDRSDIN-L2

teta-Tl,

1-

E -;-. _-/-;

~ ~==~=_-_._ _-,_'_' _- _,-- _.-=-::~::::~~~=. -=, _.=- _-- •• =~~-"=:-J~~~==

-- /

·30

-20 -10

10 20

teta·TL

, .'

.-=

,---------~.~I,-----------~

. _ _, .

: /' ./

::::::::: .. : ..... :.:- . ~ '.

, '. \

ey[%]

0,025,~---------'

-30

-20 -10

10 20

30

• .• SESA-L 1

- • - TORSDIN-L 1

-PlOD

••• ,SESA-L2

- •• TORSDIN-L2

ey[%]

.: ,/'

....' --

a)

ux1·TL

l

a)

ux1-TL

• •• SESA-Ll - ~ • TORSDIN-L

--PlOD

• • • 'SESA-L2 - •• TORSDIN-L

I- ....... --=---'-'.~'a-iy,' "/ --

..... :::".,._. •••• ~~,~ •• I ~ .

ey[%]

_ .. -"'- ..

...

b)

~ " . .
-
...... -30

-20

-10

10

20

30

- .• ·SESA

"'_'_

ux2·TL

-30

-20

-10

10

20

30

. . :..:----:-:- . . .

ey[%]

TORSDIN

ey[%]

(LJ

_,,-"_

••• ,SESA-Ll

- •• TORSDIN-L 1

---Pl00

••• 'SESA-L2

- •• TORSDIN-L2

.: /' :

r·

-30

-20

-10

10

20

30

(c)

_PlOD

10

20

30

oy[%]

(UJ

Figura 5.

Structure cu rasucire /ibera /a SLU ~i [Link]: a) dep/asarea centru/ui meselor; b) rotirea; c) dep/asarea peretelui Pi; d) dep/asarea perete/ui P2

uxCM·TI teta-Tl
j
-'-

. :.""" ••• ,SESA-Ll · .. SESA-L 1
E ". . ,.... . \ ..- ........
'0 ___ - .0- ....... _ - •• TORSDIN-L 1 'C
i - - TORSDIN-L 1
o -Pl00 ~ /
• .. \ /., -Pl00
, - •• ·SESA-L2 ]i
~ ..... :"-,. • •• ,SESA-L2
.. _ .. - .. - - •• TORSDIN-d 6' .;«:
- ... - - ,7
~ l:;~ - . TORSDIN-L
V.v. ~. I
-30 -20 -10 0 10 20 30 -30
-20 -10 10 20 30
oy[%] oy[%]

a) b)
ux1·TI ux2·TI
. -6 v .r

-'- ._ ....
- •• ,SESA-Ll -:. .... =;_.t'- --:" ......... _ .. SESA-L 1
I .... - _.- - •• TORSDIN-L 1 :,_,--- .. ----
I - - . TORSDIN·L 1
x ~ ........ -Pl00 . ~,
N -Pl00
, . .... 0-
• • • ,SESA-L2 , • - • ,SESA-L2
.. _ .. -
. - ~ . .~"- - •• TORSDIN-L .- ... ..-. - •• TORSDIN-L
- ~
-30 -20 -10 10 20 30 -30
-20 -10 10 20 30
oy[%] oy[%) ~ (d)

Figura 6.

Structurii cu rssuctre impiedtcets /a SLU ~i SLSV: a) dep/asarea centru/ui meselor: b) retiree:

c) dep/asarea perete/ui Pi; d) dep/asarea perete/ui P2 ' ,

87

b)

ux2-TL
}.
~:~f - -
E .. . / - • -SESA
. .
N / _ - - ·TORSDIN
" - , :n 1
, - --PlOD
. - - o. • /
<, ,ol..
---- _
-30 -10 10 30
ey[%] (d)

Figura 4.

Structure TL ~i TI /a SLS: a) dep/asarea centru/ui msselot; b) rotirea; c) dep/asarea perete/ui Pi; d) dep/asarea perete/ui P2

Pentru structura cu torsiune liber a, majoritatea valorilor rotirii totale a CM determinate prin metoda SESA sunt apropiate de cele obtinute prin calcul dinamic neliniar. Pentru structura cu torsiune lmpledicata, majoritatea valorilor rotirii totale a CM determinate prin metoda SESA, sunt acoperitoare mai ales pentru nivelul de intensitate L2.

Este de remarcat faptul ca valorile rotirii totale a CM estimate prin calcul conform cod sunt descoperitoare pentru ambele tipuri structurale ~i ambele accelerograme utilizate. Chiar daca raspunsul de translatie in CM este supraevaluat de cod, se poate spune ca, intr-o apreciere qlobala, aplicarea prevederilor din cod duce la 0 estimare descoperitoare a r a s o u n s u l u i structurilor nesimetrice analizate.

Conform calculului static era de asteptat ca

86

AICPS REVIEW 1/2010

peretele Pi, care oeste mai puternic, sa nu inregistreze deplasari mult diferite fata de situatia structurii simetrice (avand escentricitate nula), contrar peretelui P2. To tu si se inreqistreaza variatii de deplasare in peretele Pi ~i varlatii moderate de deplasare in peretele P2, comparativ cu sltuatia structurii simetrice, dernonstrand ca abordarea statics nu surprinde suficient de bine comportarea unei structuri nesimetrice la actiuni seismice.

Spre deosebire de calculul conform cod, metoda SESA este de cele mai multe ori in acord cu tendlnta doplasanlor peretilor Pi ~i P2 obtinute prin calcul dinamic neliniar.

Datorita ltrnttartlor compunerii modale, SESA ofera 0 estimare mai buna pentru domeniul arnpllflcarii deplasarilor peretilor Pi ~i P2.

AICPS REVIEW 1/2010

CONCLUZII

Calculul simplificat conform cod nu se poate aplica 'in forma actuala deoarece trateaza 0 sinqura stare limite, iar comportarea structurilor nesimetrice la actiuni seismice depinde esential de intensitatea accelerogramei considerate.

De asemenea, metoda de calcul static elastic prornovata de codurile de proiectare seisrnica actuale nu poate surprinde comportarea neliniara ~i nici efectele inertiei masei mobilizate la actiuni dinamice.

Pentru sttuatiile analizate 'in acest studiu comparativ, metoda SESA de determinare a arnplificar!i deplasarllor structurale datorate torsiunii generale, bazata pe calculul spectral utilizand spectre supraamortizate, ofera de multe ori rezultate apropiate de cele ale calculului dinamic neliniar.

REFERINTE

Arnpllficarile torsionale sunt mai mari 'in domeniul elastic decat 'in domeniul plastic (SLSf--+ SLU).

Rezultatele obtinute sunt 'incurajatoare pentru demararea unui studiu parametric mai larg prin care sa se valideze metoda propusa pentru 0 plaja mai larga a perioadelor, conflquratiilor structurale ~i a accelerogramelor utilizate. De asemenea, se urrnareste concretizarea 'in relatil simple a influentei torsiunii asupra raspunsulut structural si , astfel, imbunatattrea prevederilor incluse la ora actuala 'in normele de proiectare, referitoare la torsiunea de ansamblu.

EN 1998-1: 2004 Design of structures for earthquake resistance. General rules, seismic actions and rules for buildings.

P100 -1/ 2006 Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladlri. ISSN 1453 - 4495

Kober D., Zamfirescu D. (2009) Simplified methods used for evaluation of the displacement gain due to general torsion. Scientific journal of the technical university of civil engineering Bucharest, volume 5, no.2

Zamfirescu D. (2000) TORSDIN - program de calcul dinamic neliniar al structurilor cu 3 GLD

n

TARGU-MURES: BI!II!~Qrdu,11S48 nr.58113, t I; +41).745-656-802, II-moil: officQ@collSQfiJO BUCURESTI: sl1'. Sf. Coostantin nr. 13AJ2, see.l, till: +40-152-191-944, tel: +40-745-656-802 MIERCUREA-CIU(: AI Q Nar€i$l!lor nr. lA/9, ttll: +40-266.312·858. e-mail: Qlis@coU$QftJQ

(