Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Determinarea Raspunsului Seismic PDF

    Încărcat de

    Valentin Viziteu
    27 vizualizări4 pagini

    Titlu original

    Determinarea raspunsului seismic.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    27 vizualizări4 pagini

    Determinarea Raspunsului Seismic PDF

    Încărcat de

    Valentin Viziteu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 4
    Determinarea raspunsului seismic al unei structuri in proiectarea bazata pe performanta prof. univ. emerit dr. ing. cutremure puternice. Modelarea structur se face tinand seama de urmatoarele principil + Dac& migcdrile de translatie lateral ale structurii sunt clar decu- plate se poate considera un model bidimensional, cu cate un grad de libertate dinamic& la nivelul fiecdrui torsiune sunt cuplate, atunci se impune alegerea unui model tridi- mensional, cu cel putin trei grade de libertate dinamicd pentru fiecare plangeu, cu respectarea urmatoare- lor condifi: = Gradele de libertate dinamica 8 fie doua translatii orizontale si 0 rotatje fat de 0 exé perpendiculara pe plangeu = Fiecare plangeu sa fie indefor- mabil in planul sau si sa luereze ca 0 saiba rigid care va antrena in migcare tof stalpii odata. Pentru cladirile cu plangee flexi- bile nu mai sunt utilizabile modelele cu trei grade de libertate dinamic’ ta fiecare nivel. Diferentele semnifica- tive de rigiditate intre diferitele zone ale plangeului pot conduce la modi- ficari ale distributiei fortelor laterale in interiorul structuri in acest caz, la elementele verticale de rezistenta (stalpi, diafragme) se pot produce efecte nedorite de torsiune. ‘in unele situati se poate conta pe efectele de interactiune intre ele- mentele rezistente la fortole laterale (cadre) si elementele nestructurale (pereti). Daca acesti pereti nu sunt distribuii uniform in plan $i in ele- vatie, pot aparea neregularitaf torsio- nale. Aceste efecte suplimentare de torsiune conduc Id cresteri ale efor- turilor si deformafilor in elementele EI Structura de rezistenta a unei constructil se dis spatial, far in dreptul maselor structurii, Configuratia regulaté sau neregulata a Departamentul de Re fa noduri, perimetrale. De asemenea, 0 confi- uratie neregulata pe verticala (exis tenta etajelorflexibile sau a nivelelor cu igi diferte, o constructie malta alaturi de una joasa $.2.) poate pro- \yoca concentra ale tensiunilor tan- genial din forfecare gi din rasucire. © excentrcitate pronuntat’ a cen- trului meselor, in raport cu centrul rigiditatilor, capata o important hotérdtoare, orice amplasare necon- trolaté in plan a perstilor structural putand conduce la solicitari de tor tune genoralé foarte dofavorabile. (© alta categorie de excentricitit © formeazé cele datorate asimetri- ilor pe verticala - corpuri de cladire invecinate cu diferente mari de inalfime, neseparate intre ele prin rosturi antiseismice. De regulé, in astiel de situafi este destul de dificil 8 50 elimine aceasté deficient prin crearea de rosturi antiseismice, ast- fel o& torsiunile respective trebuie luate ca atare si verifcate prin calcul consecintele lor. in situatiile cand se creeaza saibe orizontale rigide la nivelul plangeelor este necesara gi o pre- ‘ocupare pentru reducerea, prin masuri adeovate, 2 asimetrilor de rigiditatt si luarea In considerare, in calcul, a efectulul defavorabil al torsiunit generale. in situaile cAnd nu pot fi evitete {orsiunile generale mei importante, este de dorit ca acestea si fe prelu- ale de elementele portante verticale (pereli structural), cu un brat de parghie cat mai mare. In acest scop, este avaniajos si se provada, col putin dupa una dintre direct, pereti structurali dispusi la extremitatile constructie. scretizeaza in elemente fin ‘se aplicd forfele laterale seismice conventionale. structurii influenfeazé pertormanta privind comportarea la Mircea IEREMIA - Universitatea Tehnicé de Constructii Bucuresti, istenta Materialelor, Poduri $i Tuneluri Intr-un sistem plan sau jin orice caz, la constructille mai fnaite si dezvoltate in plan, preve- derea de pereti structurali perime- trali este recomandata. Chiar daca structura este simetric& si deci nu genereazii, prin alcatuirea el, tors- luni generale sub aciiunea forlelor laterale, o excentricitate @ rezultantei acestor forte seismice este inevi- tabla, din cauza caracterului nesin- cron al actiunii migcdrii seismice (asa_numita “excentricitate aditio- nal’), dificil de evaluat calitativ Este neceser ca, print-o analiza dinamic& modala (stabilrea valorilor gi vectorilor propri) sa se determine perioada proprie fundamentala de \ibratic @ elementulul de constructie (@ constructiei) - T. [s] si/sau frec- vena tehnicS natural ~ ffciclils]; [Hz], in scopul prevenirii fenomenu- lui de rezonanta Intereseaz& raportul intre peri- cada fundamentala a vibratilor pro- pil ale constructici - T, si perioada de vibratie a ferenulu, in momentul amplitudinii maxime a miscéii seis- mice - T,. Se defineste, astfel, coefi- cientul de amplificare dinamica 6. Cu cat.cele doua perioade au va- lori mai apropiate, ou atat amplifi- carea dinamica este mal pronuntata 31 este posibilé o intrare in rezonanta ‘a constructiel odata cu. migcarea terenului. Acest fenomen s-ar pro- duce efectiv daca migcarea terenului ar avea un caracter ordonat (de tip sinusoidal). Practic, sub actlunea nui cutremur sever se produce doar © ampificare dinamic’ a vibratilor, care poate ajunge, insa, la valori mati, respectiv la fenomenul foarte periculos de “quasi - rezonanta’. contnareinpsgeast Freupimiomengera| pmo da prs La cutremurul vrancean din 1977, curba spectrala, determinata prin prelucrarea seismogramelor masurate efectiv in Bucuresti, a avut perioada proprie maxima de vibralie a terenu- lui T, = 1,5 5; pentru judetul Calarasi se aprociaz T, = (1,2 > 1,5) s Astfel se explica de ce cladirile joase, cu structura rigid&, au fost mal putin afectate de seism, in timp ce cladirile cu structura flexibila (de ex. structuri in cadre), cu perioade proprii de vibratie de peste 1,2 s, au pre- zentat amplificéri dinamice maximo. Ca urmare, in Bucuresti s-au prai- busit un numar mare de blocurl rea- lizate in perioada interbelicd, cu structuri de rezistenta flexibile din grinzi 1 stalpl, f&ra diafragme de beton armat De remarcat c& perioada de vibralie a terenulul in momentele de Intensitate maxima a cutremurulul wancean (Ty= 1,4... 1,58) sa regast a Bucuresti la seismul major urma tor din 1986. Fortele seismice echivalente se ‘obtin prin traterea independent a fiecdrui mod propriu de vibratie “’, caracterizat prin perioada proprie de vibratie - T,, vectorul propriu de vibrafie - s, $i masa modala echiva- lent - m,. Penttu fiecare mod de vibratie a structurii cu un numér finit de GLD - grade de libertate dina~ mic, se considera un sistem dinamic echivalent cu un GLD cu aceeasi perioada proprie de vibratio si aceeasi forté taietoare de baz’. Foriele seismice modale maxime de nivel, obtinute prin distributia fortel t&ietoare de beza in funclie de vectorul propriu de vibratie, actio- neazi ca forfe slatice laterale la nivelurile structuri Noul cod seismic admite, pentru proiectarea curenta, cele doua pro- cedee de calcul consacrate: + metoda fortelor laterale, asc ‘modului fundamental de vibratie; + metoda calculului (spatial) modal ou spectru de raspuns. Metoda forfelor seismice static echivalente, bazate pe modul fun- damental de vibratie, se aplica numal in cazul stiucturilor care se pot reduce le sisteme plane pe doud direcfi orlogonale si al c&ror réspuns total nu este influentat semniticativ de modurile superioare de vibralie. Metoda principala de caloul, in codul de proiectare 100-2004, ramane metoda calculului spatial modal cu spectru de raspuns. ‘Acfiunea seismica este reprezentata unidirectional prin spectrul de spuns de proiectare, in cazul struc turilor regulate in pian si in elev: Se pot efectua mai multe analize, pentru fiecare directie de actiune re- event in rspunsul structuri De 0 bund perioada de vreme a apérul, cu prioritate, in multe {ari cu risc seismic mare, necesitatea eva~ {wari vulnerabilittii_constructillor existente. Aceasta evaluare este ecesard pentru a se stabili con- secinfele producerii unui seism intr-o anumité zon3 sia se identifica cladirle cu cea mai mare sensibili tate la un cutremur, in perspective tunei consolidari a structuril de rezis- tenta. in acest sens, vulnerabilitatea trebuie s& fie exprimatarsub o forma compatibilé cu nofiunea de alee seismicd, astfel incat s8 se poata estima impactul sau asupra_unei zone construite. Alcea seismic se defineste prin probabilitatza de a se atinge sau a se depasi un anumit nivel de soli- citare seismica, intr-o regiune data, {ntr-o perioada specificata de timp. Exist& trei milloace clasice de a reprezenta aleea seismic’: « Intensitatea; + Acceleratia maxima a solului ~ PGA, Peak Ground Acceleration; + Spectrul de raspuns: acest miloc este din ce in ce mai mult uti lizat, datorité faptului ca integreaza parametrii important! precum: conti- utul frecvenfial, vileza_ maxima, deplasarea maxima si impune uti- lizarea, in calcul, a metodelor in deplasari ‘in realitate, actiunea seismic’ se limiteaz’ la 0 deplasare impusa la baza constructiei. Forta seismics mentionata de norme nu este decat o consecinfa (reactiunea) la aceasté deplasare. Atata timp cat deplasarea siforta respectiva sunt legate printr-0 relate liniara, analiza dinamica prin ‘aproximarea in forte echivaleaza cu © analizi in deplasar. Aceasté echivalent& inceteaza, ined, de a ‘mai fi valabila in momentul tn care comportarea materialului nu mai este liniar elastica. In acest caz se recurge la aproximarea in forfe, apeland fie la metode de calcul numerice capabilo $4 traduca pas cu pas comportamentul structural fizic neliniar, fie la coeficienti de reducere a efortului respectiv (coeficienti de comportare) iar prevederile cor structive impuse asiguré structurii ductilitatea corespunzatoare. ‘in concluzie, cand se dimensi- oneaza sau se verific& o structurd, prin noile norme de proiectare para- seismic’, se urmareste $8 se con- troleze deplasatile si nu sé se echilibreze fortele provocate de seism. In plus, actiunea seismic’ poate fi reprezentata, in mod natu- ral, printr-o deplasare si nu printr-o forfa sau o simpla acceleratie. Parametrul esential in. caracteri- zerea raspunsului seismic al unel structuri, atét in satisfacerea exi- gentelor de sigurantd a viet, cat sia celor de limitare a degradarilor, este doplasarea laterala. Din acest motiv, asigurarea prin conceptie a unei ‘rigiditéti laterale suficiente devine primordiala in prolectarea seismic’. in acest sens, réspunsul seismic al constructilor cu vibrafi de torsiune majore provocate de cupla- rea modurilor de vibratie de torsiune cu cele de translatie este unul nefa- vorabil, cu sporuri semnificative ale deplasatilor laterae. Aspectul analizarii deplasarilor hu apare, din nefericire, exprimat, in mod dlr, in toate codurile de pro- lectare seismic ce incearca s& pastreze posibilitatea utlizarii unel logict ingineresti de proiectare baza- 14 pe forte. Fortele sunt ovaluate printr-un calcul elastic si apoi reduse printr-un coeficient de reducere, R, a c&rvi marime este data de regula- ment. Valoarea acestul_ coeficient depinde de materialul folosit pentru structuré (otel, beton, zidérie) gi de schema sa structurala (cadre, dia- fragme, ...); altfel spus, de valoarea maxima admis a deplasari pe care conten pina 8S + Resaee Construtilor # mai ate (p umd pao ss sistemul 0 poate accepta sau, de 0 maniera echivalent’, de ductitatea maxima acceptabila. Tn acest sens,denumirea analizei neliniare tip ,Push-over’ sau ,Impin- gere progresiva” provine de la fun- damentul metodei: stabilirea _unei ‘curbe_unice_efort-deplasare” care ‘88 caracterizeze comportarea structuni de rezistent& supusa la 0 excitatie - impingere” monoton crescatoare, din ce in ce mai putemic’. Criterile de verificare ale ele- mentelor structurale ,primare™ si nestructurale .seoundare” sunt defi- nite comparand deformatia maxima efectiva produs de seism cu capa- citatea lor maxima de a se deforma si inmagazina energie, Analiza neliniaré static echiva- lenté tip .Push-over’, bazata pe repartiia fortelor laterale corespun- zBtoare modului fundamental de vibratie, nu este, ins, pertinenta pentru un calcul seismic decat dacé modul fundamental devine prepon- derent, adicé masa antrenaté in vibratie reprezinté peste 80% din masa totalé a structurii. Aceasta implicé o dispozitie cvasi-regulata, in plan si pe verticala, atat a maselor, Ct sia rigiitititor. in cazul unei structuri cu dis tributia maselor si rigiditailor oare- care, $a propus 0 analiza’ specifica tip ,Push-over modal’, capabila de a fine seama si de participarea mo- durilor superioare in vibratia struc- turii. Aceasta revine la a realiza 0 analiza’ tip .Push-over" pentru fie- care mod propriu de vibratie, struc- tura fiind asimilaté ou un oscilator simplu gi utilizdind 0 repartitie a efor- tur laterale asemanditoare cu defor- mata modala caracteristic’ pentru flecare dintre aceste moduti. Tinand seama de fiecare mod de vibratie, specirul in deplaséiri furni- zeazi direct deplasarea modala corespunzatoare, pe baza regulei de echivalenté a deplasérilor modifi- cate. Aceste deplaséri sunt, in con- secint’, combinate tinénd cont de factorii de participare modali, dupa regula de compunere modala SRSS - Square Root of Square Sum (radacina patrata din suma patra telor), sau dupa regula CAC - Com- pletely Quadrat . Combination (combinatia patratica completa). Eforturile sunt apoi determinate Jn functie de deplasérile obtinute si Jn raport cu legile de comportare neliniare ale elementelor utiizate. Réspunsul structural total maxim (in eforturi sau deplasari) este esti- mat, mai precis, cu regula SRSS sau QC, in cazul cand miscarea seis- mica are 0 compozitie spectral cu banda tata de freovent’ si o durat efectivl mai mare decat perioada proptie fundamentalé de vibratie a structuri Regula SRSS se va aplica aturici cand réspunsurile modale cu con- ‘ributii semnificative pot fl conside- rate independente, modurile proorii de vibrati find clar separate. Regula de compunere CQG se va aplica atunci cand modurile de vibratie corespunzatoare oscilatillor J sik oarecare nu pot fi considerate independente; in acest caz se va considera un coeficient de corelatie modala. ‘Curba ,Push-over’, reprezentand capacitatea de rezistenté 2 unei structuri supuse aotiunil Seismice, se poate obtine plecand de la un calcul static neliniar efectuat pe un mode! Element Finit avénd la baz o lege constitutiva specifica. Astfel, materi- alul beton armat impune un compor- tament neliniar al materialului din cauza fisuraci la intindere si zdrobit la compresiune a betonului $i respectiv curgeri plastice a ofelulul moale de constructi. Aceste nelinia- ritSti constitutive pot fi luate in con- siderare prin legi de comportament structural monoton sau ciclic, care se pot reprezenta in 3 mari fami + Modele globale, bazate pe legi biliniare elasto-plastice, culfara eoru- isare (ex. pentru ofel) sau respectiv pe legi triliniare Takeda (ex. pentru betonul armat) care leag’i momentul incovoietor de curbura sau forla taietoare de deformatia specifica Uunghiular’s, * Modele locale cu ajutorul tora se poate descrie _comportarea fiecdrul material constitutiv din care sunt alodituite elementele structur fier, beton, aderenta fier-beton, Zidarie s.a.; + Modele semi-globale sau mo- dele multstrat sau modele cu fibré La proiectare, formarea succe- siv8 a articulatilor plastice trebuie controlat’ in cadrul fenomenului de adaptare @ structuril. Se recomanda

    S-ar putea să vă placă și