Elemente de Calcul Pentru Structuri Din Otel PDF

V.E. ROŞCA E. AXINTE E.C. TELEMAN S.C. MELENCIUC G.
BAETU
ELEMENTE DE CALCUL PENTRU STRUCTURI DIN OŢEL. Proiectarea unei platforme după SR EN 1993.
ELEMENTE DE CALCUL
pentru
STRUCTURI din oŢEL
Proiectarea unei platforme după SR EN 1993
ISBN 978-606-582-026-5
COLECŢIA: CONSTRUCŢII METALICE
EDITURA SOCIETĂŢII ACADEMICE „MATEI-TEIU BOTEZ”

V.E. ROŞCA, E. AXINTE, E.C. TELEMAN, S.C. MELENCIUC, G. BĂETU
ELEMENTE DE CALCUL PENTRU

STRUCTURI DIN OŢEL
Proiectarea unei platforme după SR EN 1993
EDITURA SOCIETĂŢII ACADEMICE „MATEI-TEIU BOTEZ”

IAŞI 2013
Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ŢĂRANU
Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
Prof. univ. dr. ing. Mihai BUDESCU
Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
Descrierea CIP a BiblioteciiNaţionale a României

ELEMENTE DE CALCUL PENTRU STRUCTURI DIN OŢEL.
Proiectarea unei platforme după SR EN 1993 / V.E.Roşca, E. Axinte,
E.C. TELEMAN, S.C. MELENCIUC, G. BĂETU - Iaşi: Editura
Societăţii Academice “Matei-Teiu Botez”, 2013
Bibliogr.
ISBN 978-606-582-026-5
I. Roşca, Victoria Elena

II. Axinte, Elena
III. Teleman, Elena Carmen
IV. Melenciuc, Silviu Cristian
V. Băetu, Georgeta
624.014
© Copyright 2013: Toate drepturile pentru prezenta ediţie aparţin în exclusivitate autorului.
Editura Societăţii Academice "Matei – Teiu Botez"

B-dul Dumitru Mangeron nr. 43
Director: Prof.univ.dr.ing. Constantin Ionescu
e-mail:cionescu@ce.tuiasi.ro
PREFAŢĂ
Editarea volumului „Elemente de calcul pentru structuri din oţel. Proiectarea unei
platforme după SR EN 1993” este motivată de necesitatea aprofundării principiilor de
proiectare ale elementelor şi structurilor din oţel, potrivit prevederilor standardelor din
categoria SR EN 1993.
Conţinutul lucrării este structurat în două părţi: prima parte cuprinde aspecte teoretice
privind alcătuirea, dimensionarea, verificarea la stări limită a platelajelor din tablă, a
elementelor structurale (grindă şi stâlp) din oţel, precum şi rezolvarea îmbinărilor de tip
rezemare grindă secundară-grindă principală; a doua parte conţine un exemplu de calcul
numeric pentru o platformă metalică sudată.
Volumul este alcătuit din opt capitole şi Anexe, astfel:
Primul capitol “Materiale pentru elemente metalice” este o trecere în revistă a sortimentelor
de oţel, a produselor laminate precum şi a materialelor pentru îmbinări utilizate în
alcătuirea structurilor metalice.
Al doilea capitol “Principiile proiectării la stări limită” prezintă informaţii referitoare la

acţiuni şi rezistenţele materialului, precum şi valori recomandate ale deplasărilor sub
efectul acţiunilor.
În capitolul 3, intitulat“Platelaje din tablă sudată”, se prezintă metode de analiză globală

de ordin I şi II ale platelajelor metalice. Un subcapitol este dedicat soluţiilor analitice pentru
analiza de ordin II a plăcilor cu imperfecţiuni geometrice iniţiale.
Capitolul 4, “Proprietăţi secţionale. Clasificarea secţiunilor”, conţine o prezentare

sintetică a caracteristicilor secţionale ale elementelor metalice necesare verificării la stări
limită. Se precizează metodologia de încadrare a secţiunilor în Clase de secţiuni în scopul
stabilirii metodei de calcul.
4 Prefaţă
Capitolul 5,“Grinzi cu inimă plină”, prezintă suportul teoretic privind dimensionarea

optimă a grinzilor metalice proiectate să lucreze atât în domeniul elastic, cât şi plastic. Sunt
definite rezistenţele secţiunilor la acţiunea momentului încovoietor, a forţei tăietoare şi a
interacţiunii dintre eforturi. Flambajul prin încovoiere - răsucire este tratat atât prin metoda
generală de calcul, cât şi prin metoda alternativă pentru profile laminate sau secţiuni sudate
echivalente. Se prezintă de asemenea, metoda simplificată pentru verificarea stabilităţii
grinzilor cu legături transversale. Sunt tratate aspecte referitoare la stabilitatea locală a
inimii, cu abordarea din SR EN 1993-1-5, precum şi alcătuirea şi verificarea prin calcul a
rigidizărilor transversale.
În capitolul 6 intitulat “Îmbinări”, sunt informaţii privind îmbinările cu şuruburi şi sudate.
Comentariile şi soluţiile constructive de îmbinări între grinzile secundare şi principale
prezentate vin în sprijinul explicitării metodelor de calcul ale îmbinărilor structurale
prezentate în standardul SR EN 1993-1-8.
Capitolul 7, “Stâlpi”, tratează alcătuirea şi calculul stâlpilor metalici având secţiune plină şi
cu zăbrele (secţiune compusă din elemente depărtate solidarizate cu plăcuţe). O atenţie
specială se acordă bazei stâlpului, pentru calculul căreia se aplică conceptul de element T-
echivalent la plăcile de bază, în funcţie de mecanismele plastice de cedare.
Ultimul capitol “Exemplu numeric. Platformă metalică sudată”, este rezervat calculului
unei platforme din oţel, amplasată într-o hală industrială şi utilizată pentru depozitare.
Fundamentată pe principiile teoretice cuprinse în prima parte a lucrării, proiectarea
elementelor componente şi a îmbinărilor platformei este finalizată prin planşe de execuţie.
Lucrarea prezentă se adresează îndeosebi studenţilor ce urmează cursurile disciplinei

Elemente de construcţii metalice, dar şi inginerilor care frecventează cursuri
postuniversitare, de master sau formare continuă, precum şi inginerilor constructori
proiectanţi care activează în domeniul structurilor metalice.
AUTORII
CUPRINS
1 MATERIALE PENTRU ELEMENTE METALICE 11

1.1 Simbolizarea oţelurilor pentru structuri metalice 11
1.2 Caracteristici mecanice ale produselor laminate la cald 13
1.3 Materiale pentru îmbinări cu şuruburi 14
1.4 Materiale pentru sudură 15
1.5 Produse laminate lungi (bare) 15
1.6 Produse laminate plate (table) 17
2 PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ 18

2.1 Stări limită 18
2.2 Situaţii de proiectare 19
2.3 Valori caracteristice şi de calcul ale rezistenţelor materialului 20
2.4 Acţiuni 21
2.4.1 Valori reprezentative ale acţiunilor variabile 21
2.4.2 Valori de calcul ale acţiunilor 22
2.5 Grupări de acţiuni pentru verificări la stări limită 23
2.5.1 Grupări de acţiuni pentru situaţii de proiectare
permanente sau tranzitorii 23
2.5.2 Grupări de acţiuni pentru situaţii de proiectare
accidentale şi seismice 24
2.5.3 Grupări de acţiuni pentru verificări la stări
limită de serviciu 25
2.6 Deformaţii şi deplasări 25
3 PLATELAJE DIN TABLĂ 28

3.1. Alcătuirea platelajelor metalice 28
3.2. Metode de analiză a plăcilor 31
3.3. Considerarea efectului imperfecţiunilor 32
6 Cuprins
3.4. Calcul planşeelor prin analiza elastică liniară 34

3.5. Analiza elastică de ordin I a plăcilor plane dreptunghiulare 35
3.6. Analiza elastică de ordin II a plăcilor plane dreptunghiulare
lungi, articulate 37
3.6.1 Încovoierea cilindrică a plăcilor dreptunghiulare
lungi, articulate 37
3.6.2 Metodă simplificată pentru determinarea
eforturilor de calcul 42
3.7. Plăci plane dreptunghiulare lungi, cu imperfecţiuni iniţiale 43
4 CARCACTERISTICI SECŢIONALE. CLASIFICAREA SECŢIUNILOR 46

4.1 Caracteristici secţionale ale elementelor metalice 46
4.1.1 Sisteme de notare 46
4.1.2 Caracteristici secţionale 47
4.2 Clasificarea secţiunilor transversale 52
4.2.1 Stabilirea clasei secţiunilor elementelor comprimate
şi încovoiate 58
4.2.2 Caracteristicile secţiunii eficace ale secţiunilor din
Clasa 4 61
5 GRINZI CU INIMĂ PLINĂ 65

5.1 Principii de alcătuire 65
5.2 Principii de proiectare 66
5.3 Alegerea dimensiunilor grinzilor cu secţiune plină 67
5.3.1 Înălţimea minimă a inimii grinzii 68
5.3.2 Dimensiuni optime ale inimii grinzii 70
5.3.3 Dimensiunile tălpilor grinzilor 73
5.4 Rezistenţa secţiunii la moment încovoietor 74
5.5 Rezistenţa secţiunii la forţă tăietoare 77
5.5.1 Verificarea la forfecare a secţiunilor de Clasă 1 şi 2 77
5.5.2 Verificarea la forfecare a secţiunilor de Clasă 3 79
5.6 Interacţiunea dintre moment încovoietor şi forţă tăietoare 81
5.6.1 Interacţiunea dintre încovoiere monoaxială şi
forţă tăietoare 81
Cuprins 7
5.6.2 Interacţiunea dintre încovoiere biaxială şi forţă

tăietoare 83
5.7 Stabilitatea generală a elementelor încovoiate 84
5.7.1 Momentul critic elastic la încovoiere pură 84
5.7.2 Verificarea stabilităţii generale a grinzilor fără
legături laterale 90
5.7.3 Verificarea stabilităţii generale a grinzilor cu legături
laterale 94
5.8 Stabilitatea locală a inimii grinzilor solicitate la forfecare 96
5.8.1 Cedarea inimii grinzii la forfecare pură 96
5.8.2 Verificarea inimii grinzii la pierderea stabilităţii
prin forfecare 98
5.8.3 Contribuţia inimii 99
5.8.4 Zvelteţea relativă a inimii 101
5.8.5 Contribuţia tălpilor 102
5.8.6 Verificarea inimii grinzilor la interacţiunea dintre
încovoiere şi forfecare 104
5.8.7 Rigidizări transversale curente ale inimii grinzii 105
5.8.8 Rigidizări de reazem 110
5.9 Voalarea indusă de talpă 116
6 ÎMBINĂRI 119
6.1 Analiză, clasificare şi modelare 119
6.2 Îmbinări cu şuruburi 121
6.2.1 Prevederi constructive 122
6.2.2 Categorii de îmbinări 126
6.2.3 Eforturi rezistente ale şuruburilor obişnuite 128
6.2.4 Eforturi rezistente ale şuruburilor pretensionate 130
6.2.5 Îmbinări care lucrează la întindere 132
6.3 Îmbinări sudate 142
6.3.1 Tipuri de cordoane de sudură. Reprezentări 143
6.3.2 Caracteristici geometrice ale îmbinărilor realizate
prin cusături cap la cap 144
8 Cuprins
6.3.3 Caracteristici geometrice ale îmbinărilor realizate

prin cusături de colţ 147
6.3.4 Rezistenţa de calcul a îmbinărilor sudate 148
6.4 Îmbinarea de continuitate (înnădirea) a grinzilor cu şuruburi 154
6.5 Rezemarea de nivel a grinzilor secundare pe grinda principală 158
6.5.1 Rezemare simplă, pe scaun independent 158
6.5.2 Rezemare simplă, prin intermediul rigidizării
transversale 159
6.5.3 Rezemare simplă, cu şuruburi şi placă de capăt
flexibilă 160
6.5.4 Rezemare simplă, cu eclise sudate de inima
grinzii principale 164
6.5.5 Rezemare continuă, cu eclise sudate 170
7 STÂLPI 174
7.1 Alcătuiri constructive pentru stâlpii cadrelor cu un nivel 174
7.2 Alegerea secţiunii stâlpului 175
7.3 Rezemarea grinzilor principale pe capitelul stâlpilor 177
7.4 Determinarea solicitărilor de calcul 179
7.5 Determinarea lungimii de flambaj 180
7.6 Verificarea stabilităţii elementelor comprimate din oţel 185
7.7 Determinarea factorului de reducere la flambaj prin încovoiere 187
7.8 Dimensionarea la compresiune a stâlpilor cu secţiune plină 189
7.9 Verificarea stâlpilor cu inimă plină solicitaţi la
compresiune şi încovoiere 191
7.9.1 Stâlpi cu secţiuni transversale de clasă 1 şi 2 191
7.9.2 Stâlpi cu secţiuni transversale de clasă 3 193
7.10 Stabilitatea stâlpilor cu inimă plină solicitaţi la
compresiune şi încovoiere 194
7.10.1 Verificarea stabilităţii stâlpilor cu secţiuni de
clasă 1, 2 şi 3 prin Metoda A 196
7.10.2 Verificarea stabilităţii stâlpilor solicitaţi
la compresiune şi încovoiere prin Metoda B 200
Cuprins 9
7.10.3 Recomandări pentru predimensionarea secţiunii

stâlpului solicitat la compresiune cu încovoiere 205
7.11 Stâlpi cu zăbrele, solidarizaţi cu plăcuţe 206
7.11.1 Alcătuiri constructive 206
7.11.2 Determinarea eforturilor de calcul în ramura
mai comprimată 207
7.11.3 Verificarea elementelor de solidarizare la
forţă tăietoare 210
7.11.4 Predimensionare secţiunii stâlpului şi stabilirea
distanţei dintre plăcuţele de solidarizare 212
7.11.5 Verificarea stâlpului cu zăbrele solidarizat cu plăcuţe 215
7.12 Capitelul stâlpilor 218
7.13 Rezemarea stâlpilor pe fundaţii 221
7.13.1 Alcătuirea bazei stâlpilor 221
7.13.2 Transmiterea forţelor tăietoare la fundaţie 223
7.14 Prinderea articulată a stâlpului în fundaţie 224
7.15 Prinderea încastrată a stâlpului în fundaţie 225
7.16 Calculul bazei stâlpului solicitat la efort axial 227
7.16.1 Verificarea plăcii de bază solicitată la compresiune 230
7.16.2 Verificarea plăcii de bază solicitată la forfecare 230
7.17 Calculul bazei stâlpului solicitat la moment încovoietor
şi efort axial 231
7.17.1 Rezistenţa de calcul la încovoiere a plăcii de bază 232
7.17.2 Rezistenţa zonei comprimate, FC, Rd 236
7.17.3 Rezistenţa zonei întinse, FT, Rd 237
7.17.4 Efortul rezistent de calcul al şuruburilor de ancoraj
solicitate la întindere 240
8 EXEMPLU NUMERIC. PLATFORMĂ METALICĂ SUDATĂ 242

8.1 Date iniţiale 242
8.2 Stabilirea sistemului constructiv 243
8.3 Verificarea tablei groase striate 244
8.4 Dimensionarea grinzii secundare 247
10 Cuprins
8.5 Dimensionarea grinzii principale curente 252

8.6 Rezemarea grinzii secundare pe grinda principală 274
8.7 Calculul înnădirii grinzii principale cu eclise şi şuruburi de
înaltă rezistenţă pretensionate 280
8.8 Calculul stâlpului curent 289
ANEXE 311
Anexa 1 Caracteristici secţionale ale profilelor laminate 313
Anexa2 Dimensiuni optime pentru grinzi cu secţiune compusă,
de clasă 2 339
Anexa 3 Eforturi rezistente de calcul la flambaj ale profilelor
laminate 342
Anexa 4 Coeficienţi pentru calculul plăcilor în teoria deformaţiilor
mici 376
Anexa 5 Factori de interacţiune pentru elemente solicitate la
compresiune cu încovoiere 378
Anexa 6 Şuruburi obişnuite, de înaltă rezistenţă şi de ancoraj 382
BIBLIOGRAFIE 392
MATERIALE PENTRU ELEMENTE
1
METALICE
1.1 Simbolizarea oţelurilor pentru structuri metalice
Definiţiile şi clasificarea mărcilor de oţel sunt prevăzute în SR EN 10020. Conform

standardului, oţelurile se diferenţiază funcţie de clasele de calitate sau funcţie de
compoziţia chimică.
În scopul identificării oţelurilor, este necesară o simbolizarea cât mai semnificativă.

Marca oţelului este definită în general printr-un sistem de notaţii care indică:
simboluri principale, care definesc domeniul de utilizare al oţelului şi anumite

caracteristici mecanice, ca de exemplu:
S – oţeluri pentru structuri metalice;

XXX – trei cifre care reprezintă valoarea minim garantată a limitei de curgere (fy
exprimată în N/mm2) pentru grosimi minime de livrare.
Acest grup este însoţit de simboluri adiţionale care reprezintă:
o literă care se referă la structura oţelurilor cu granulaţie fină şi la metoda de tratament

termic aplicată:
M – laminare termomecanică;
N – laminare normalizantă;
Q – călire.
un grup de două simboluri ce precizează exigenţe de calitate privind compoziţia

chimică şi caracteristicile mecanice de rezistenţă şi tehnologice la anumite temperaturi
(Tab. 1.1şi Tab. 1.2).
JR pentru garantarea energiei minime de rupere de 27 J determinată la încercarea de

încovoiere prin şoc la temperatura de 20°C;
JO pentru garantarea energiei minime de rupere de 27 J la temperatura de 0°C;
12 1. Materiale pentru elemente metalice
J2, K2 pentru garantarea energiei minime de rupere de 27 J la -20°C, respectiv de 40 J

la temperatura de -20°C.
Tab. 1.1 Simboluri ce caracterizează energia de rupere
Energia [J] 27 40 60
Simbol J K L
Tab. 1.2 Simboluri ce caracterizează temperatura de încercare la încovoiere prin şoc
Temperatura [oC] + 20 0 -20
Simbol R 0 2
opţional, litera G care se referă la:
G1 – oţeluri necalmate;
G2 - oţeluri cu altă stare decât cea necalmată;
G3, G4 – cu alte caracteristici garantate (sudabilitate etc).
litera Z ce indică exigenţe speciale de evitare a desprinderii lamelare pe direcţia

grosimii (contracţie relativă minimă în zona ruperii): Z15, Z25, Z30.
simboluri care se referă la specificări precum:
C – oţeluri recomandate pentru prelucrare la rece;

W – oţeluri rezistente la coroziunea atmosferică;
H – profile cave.
Exemplu de notare:
S 235 J2 G2 Z25
oţel de uz limita de energia calmat valoare de calcul a capacităţii

general curgere de minimă de materialului de a evita
pentru 235 N/mm2 rupere de desprinderea lamelară de Z25
construcţii 27 J la 20oC
1. Materiale pentru elemente metalice 13
Caracteristicile de material ale oţelului au valori prezentate în Tab. 1.3:
Tab. 1.3 Valorile de calcul ale caracteristicilor oţelului recomandate de SR EN 1993-1-1
Tip oţel E G [N/mm2] αl

[kg/m3] [N/mm2] [oC-1]
nealiat
7850 210 000 81 000 0,3 12 x 10-6
aliat
masa volumică
coeficientul Poisson
E modul de elasticitate longitudinal (Young)
αl coeficient de dilatare termică liniară
G modul de forfecare
1.2 Caracteristici mecanice ale produselor laminate la cald
Valorile nominale ale caracteristicilor mecanice pentru oţelul laminat (S235, S275 şi S355)
sunt prescrise în SE EN 1993-1-1 şi în standardele de produs SR EN 10 025.
Tab. 1.4 Valori nominale ale limitei de curgere, fy pentru oţelul de construcţii
Marca oţel SR EN 1993-1-1
Grosime [mm] fy [N/mm2] fu [N/mm2]
S235
t 40 235 360
40 t 80 215 360
S275 t 40 275 430

40 t 80 255 410
S355 t 40 235 510

40 t 80 215 470
Tab. 1.4 prezintă valorile nominale ale limitei de curgere fy. Standardul SR EN 1993-1-1
prescrie valori ale limitei de curgere corespunzătoare pentru două categorii de grosimi
(t 40mm şi 40 mm t 80 mm).
1.3 Materiale pentru îmbinări cu şuruburi
Şuruburile sunt executate din materiale cu caracteristici fizico-mecanice cerute de

standardul SR EN ISO 898-1, iar piuliţele de SR EN ISO 898-2, în gama de dimensiuni:
M4 … M42 şi lungimi 8…340 mm, în funcţie de diametru.
Conform SR EN 1993-1-8, şuruburile obişnuite se execută în 7 clase de caracteristici

mecanice: 4.6, 4.8, 5.6, 5.8, 6.8, 8.8, 10.9. Simbolul unei clase de caracteristici mecanice
este alcătuit din două numere:
primul număr înmulţit cu 100 reprezintă rezistenţa minimă de rupere la întindere,

exprimată în N/mm2;
produsul celor două numere înmulţit cu 10 reprezintă limita de curgere exprimată în

N/mm2.
Tab. 1.5 Valori nominale ale limitei de curgere fyb şi ale limitei de rupere fub pentru şuruburi
Tip Clasa fyb [N/mm2] fub [N/mm2]
obişnuite 4.6 240 400

4.8 320 400
5.6 300 500
5.8 400 600
de înaltă rezistenţă 8.8 640 800

10.9 900 1000
1.4 Materiale pentru sudură
La fel ca şi în cazul materialelor de bază, care au fost prezentate într-un subcapitol anterior,
există cerinţe şi pentru materialele pentru sudare folosite la realizarea îmbinărilor sudate.
Materialul de adaos pentru cusăturile sudate poate fi constituit din:
electrozi înveliţi, în cazul sudării manuale obişnuite;

electrozi neînveliţi (sârmă de sudură), în cazul sudării protejate printr-un strat de flux
sau în atmosferă neutră.
La alegerea electrodului, se urmăreşte ca metalul depus să prezinte valori ale limitei de

curgere, limitei de rupere şi a tenacităţii minime mai mari sau cel puţin egale cu ale
materialului de bază.
Caracteristicile mecanice ale electrodului (în special limita de curgere şi alungirea

specifică) nu trebuie să fie însă mult superioare materialului de bază deoarece pot apărea
deficienţe la sudare sau în exploatare.
1.5 Produse laminate lungi (bare)
Profilele de uz general utilizate în structurile metalice sunt laminate într-o gamă

diversificată de produse, pentru destinaţii multiple.
Produsele lungi (bare profilate) prezintă secţiune transversală constantă pe lungime care
este, în mod uzual, definită de un standard care precizează gamele de dimensiuni curente
precum şi toleranţele de dimensiuni şi toleranţe de formă.
Indicarea toleranţelor dimensionale este necesară deoarece dimensiunile profilelor pot varia
în măsură suficient de mare.
Mărcile de oţel folosite pentru profilele laminate la cald sunt S235, S275 şi S355, conform
normelor europene adoptate ca standarde naţionale (Tab. 1.6).
Tab. 1.6 Principalele produse laminate lungi (bare profilate)
Denumire produs Dimensiuni Standard de material Standard de produs
Profil IPN IPN 80 - 550 EN 10 025 SR EN 10 024

SR EN 10034
Profil IPE IPE 80 – 600 EN 10 025 SR EN 10 024

SR EN 10034
Profil HE HE-A 100 - HE-A 1000

HE-B 100 - HE-B 1000 EN 10 025 SR EN 10034
HE-M 100 - HE-M 1000
Profil UPN UPN 30-65 EN 10 025 SR EN 10 056
Profil UPE UPE 80 – 400 EN 10 025 SR EN 10 056
Cornier cu aripi egale LPN 20x20x3 SR EN 10 025 SR EN 10 056 -2

LPN 250x250x28
SR EN 10 210-2
Cornier cu aripi inegale L 30x20x3 SR EN 10 025
L 250x90x16
Profile cave cu secţiune pătrată SHS 40 - SHS 400 SR EN 10 210-1 SR EN 10 210-2
Profile cave cu secţiune RHS 50x25

dreptunghiulară RHS 500x300 SR EN 10 210-1 SR EN 10 210-2
Profile cave cu secţiune CHS 33,7 - CHS 1219 SR EN 10 210-1 SR EN 10 210-2

circulară
Profil T T 20 - T 50 SR EN 10 113 STAS 566-86
Profil rotund 12 - 300 SR EN 10 113 STAS 333-87

STAS 794-90
Profil pătrat 8- 140 SR EN 10 113 STAS 334-88

1.6 Produse laminate plate (table)
Produsele laminate plate au secţiunea transversală dreptunghiulară şi lăţimea mult mai mare
decât grosimea. În general, suprafaţa acestor produse este netedă, dar în anumite cazuri (de
exemplu table striate) poate prezenta amprente sau denivelări distribuite uniform.
În Tab. 1.7 se prezintă gruparea principalelor produse laminate plate funcţie de

caracteristicile dimensionale.
Tab. 1.7 Principalele produse laminate plate
Caracteristici Dimensiuni Simbol Standard

Denumire produs
dimensionale [mm]
Bandă Îngustă lăţimea 10 … 99
laminată la Mijlocie 100 … 370 LBC SR EN 10 051
cald Lată Peste 370
Bandă Îngustă 10 … 99
laminată la Mijlocie lăţimea 100 … 370 LBR SR EN 10 139
rece Lată peste 370
Tablă Neagră grosimea până la 3mm TS SR EN 10 051
subţire Ondulată TO STAS 2029-68
Tablă uz general TG SR EN 10 029
groasă construcţii sudate grosimea peste 4 mm TGGF SR EN 10 028
Striată TGS STAS 3480-80
Platbandă - latura 160 … 600 PLB SR EN 10 163

2 PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ
2.1 Stări limită
Principiile referitoare la proiectarea construcţiilor metalice prin metoda stărilor limită sunt
indicate în SR EN 1990 sau CR0 - 2012 şi implică coeficienţi de siguranţă diferenţiaţi, ce
ţin seama de pronunţata variabilitate a factorilor care influenţează siguranţa clădirilor pe
toată durata de viaţă. Durata de viaţă a unei clădiri, definită prin SR EN 1990, este
prezentată în Tab. 2.1.
Tab. 2.1 Categorii de durate de viaţă pentru proiectare
Categoria duratei de Durata de viaţă (ani)

Exemple
viaţă proiectate
1 10 Structuri tranzitorii
2 10-25 Părţi structurale înlocuibile (de ex. reazeme)
3 15-30 Structuri agricole şi similare
4 50 Clădiri şi alte structuri obişnuite
5 100 Structuri monumentale, poduri
Standardul SR EN 1990 face referire la două grupări de stări limită, prezentate în Tab. 2.2,
după cum urmează:
• stări limită ultime (SLU) ce corespund epuizării capacităţii portante, ruperii elementelor
în secţiunile critice (unde tensiunile ating rezistenţele de rupere) sau pierderii stabilităţii;
• stări limită ale exploatării normale (SLS) ce corespund fisurării elementelor de
construcţii, deformaţiilor statice sau dinamice, a căror depăşire împiedică exploatarea
normală a clădirii.
2. Principiile proiectării la stări limită 19
Tab. 2.2 Principalele fenomene avute în vedere în proiectarea la stări limită
Stări limite ultime Stări limită de serviciu
(1) ECH: pierderea echilibrului static a structurii sau a (1) deformaţii statice sau
unei părţi a acesteia, considerată ca un corp rigid dinamice
(2) STR: cedarea sau deformarea excesivă a structurii sau (2) vibraţii excesive
ale elementelor structurale:
(3) deteriorări sau fisurarea
ruperea secţiunilor critice (unde eforturile ating
elementelor de
rezistenţele secţionale limită);
construcţii.
stabilitate locală şi generală a elementelor;
pierderea echilibrului structurii în ansamblu prin
transformarea structurii sau oricărei părţi ale a
acesteia într-un mecanism.
(3) GEO: cedarea sau deformarea excesivă a solului
(4) OB: ruperi prin oboseala materialului.
2.2 Situaţii de proiectare
Situaţiile de proiectare asociate stărilor limită trebuie alese astfel încât să fie suficient de
severe şi variate, pentru a include toate condiţiile care pot apărea în mod previzibil în
timpul execuţiei şi utilizării structurii. Situaţiile de proiectare se clasifică în:
permanente sau normale, care se referă la condiţii normale de utilizare ale structurii;
tranzitorii, care se referă la condiţii temporare ce pot surveni în timpul execuţiei sau
reparaţiei;
accidentale, care se referă la condiţii excepţionale, cum sunt expunerea structurii la

incendiu, explozii sau impact;
seismice, care se referă la structuri supuse acţiunii seismice.

20 2. Principiile proiectării la stări limită
2.3 Valori caracteristice şi de calcul ale rezistenţelor materialului
Rezistenţele de calcul ale materialului sau ale produselor sunt reprezentate prin valori
caracteristice şi a coeficientului parţial de siguranţă M.
Tab. 2.3 Valori ale coeficienţilor parţiali de siguranţă aplicaţi materialului
Verificări Simbol Valoare
Rezistenţa secţiunilor transversale, cedare guvernată prin M0 1,0

atingerea limitei de curgere
Rezistenţa barelor la instabilitate M1 1,0
Rezistenţa la rupere a secţiunilor transversale întinse M2 1,25
Rezistenţa îmbinărilor
Rezistenţa şuruburilor, niturilor, bolţurilor M2 1,25
Rezistenţa plăcilor la presiune pe gaură M2 1,25
Rezistenţa la lunecare
la starea limită ultimă M3 1,25
la starea limită de exploatare M3, serv 1,1
Rezistenţa la presiune pe gaură a şuruburilor injectate M4 1,0
Rezistenţa nodurilor grinzilor cu zăbrele din ţevi M5 1,0
Rezistenţa bolţurilor la starea limită a exploatării M6, erv 1,0

normale
Pretensionarea şuruburilor de înaltă rezistenţă M7 1,1
Atunci când o stare limită este sensibilă la variaţia unei proprietăţi de material, este
convenabil să se ţină seama de valorile caracteristice superioare şi inferioare ale acestei
proprietăţi. Rezistenţa de calcul a materialului sau produsului se obţine prin împărţirea
valorii caracteristice a rezistenţei Rk, la un coeficient M:
Rk
Rd (2.1)
M
unde
M coeficient parţial care cumulează incertitudinile în modelul de rezistenţă şi abaterile

geometrice cu posibilitatea unor abateri nefavorabile ale proprietăţii/rezistenţei
materialului de la valoarea sa caracteristică.
Coeficienţii parţiali de siguranţă sunt definiţi funcţie de solicitarea din element, dar şi de
tipul prinderilor (Tab. 2.3).
2.4 Acţiuni
Acţiunile sunt clasificate după variaţia lor în timp în acţiuni permanente, variabile şi
accidentale.
Tab. 2.4 Standarde naţionale pentru acţiuni în construcţii
Simbol Tip Denumire Standarde
G Acţiuni Greutăţi proprii pentru clădiri SR EN 1991-1-1/2004

permanente
Q Acţiuni Încărcări utile pentru clădiri Q SR EN 1991-1-1/2004

variabile Acţiunea zăpezii, Z CR-1-3/ 2012
Acţiunea vântului, V CR-1-4/ 2012
A Acţiuni Explozii, impact - SR EN 1991-1-7/ 2007

accidentale Acţiuni seismice AE SR EN 1998-1; P100/2006
2.4.1 Valori reprezentative ale acţiunilor variabile
Unul dintre criteriile de aprecierea situaţiilor de risc este probabilitatea suprapunerii mai
multor acţiuni. Valorile reprezentative Frep, ale acţiunilor variabile simultane sunt acţiuni
ponderate prin coeficienţi parţiali de grupare i (prezentaţi în Tab. 2.3):
 valoare frecventă: Frep = 1Qk; 1 1;

 valoare cvasipermanentă: Frep = 2Qk; 2 1;
 valoare de grupare a mai multor acţiuni variabile simultane: Frep = 0Qk; 0 1.
Tab. 2.5 Valorile coeficienţilor de grupare pentru încărcări variabile
Acţiunea Coeficienţi
0 1 2
Încărcări din exploatare normală pentru clădiri
Categoria A: clădiri rezidenţiale 0,7 0,5 0,3
Categoria B: clădiri de birouri 0,7 0,5 0,3
Categoria C: spaţii cu aglomerări de persoane 0,7 0,7 0,6
Categoria D: spaţii comerciale 0,7 0,7 0,6
Categoria E: spaţii pentru depozitare 1,0 0,9 0,8
Categoria F: spaţii destinate traficului de vehicule,
greutatea vehiculului 30 kN 0,7 0,7 0,6
Categoria G: spaţii destinate traficului de vehicule 30

kN greutatea vehiculului 160 kN 0,7 0,5 0,3
Categoria H: acoperişuri 0,7 0 0
Acţiunea zăpezii, toate amplasamentele 0,7 0,5 0,4
Acţiunea vântului, toate amplasamentele 0,7 0,2 0
2.4.2 Valori de calcul ale acţiunilor
Valorile caracteristice Fk, sau, după caz, cele reprezentative Frep, sunt multiplicate prin
coeficienţi parţiali de siguranţă ( f) pentru a se obţine valorile de calcul ale acţiunilor Fd:
Fd γf Fk (2.2)
Fd γ f Frep , unde Frep i Qk ; (2.3)
Valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă ale acţiunilor (Tab. 2.6) sunt stabilite în funcţie
de natura acţiunilor, de tipul stărilor limită la care se face verificarea şi de categoria
grupărilor de acţiuni.
2.5 Grupări de acţiuni pentru verificări la stări limită
2.5.1 Grupări de acţiuni pentru situaţii de proiectare permanente sau

tranzitorii
Valorile de calcul ale acţiunilor pentru verificări la stări limită STR/GEO (v. Tab. 2.2)
pentru situaţii de proiectare permanente sau tranzitorii se determină cu relaţia1:
Ed γGj, sup G kj, sup γGj, inf G kj, inf γ Q, 1 Qk, 1 γ Q, i ψ0, i Qk, i (2.4)
j j i 1
în care Gj = Gj, sup sau Gj, inf şi Gj, inf sunt coeficienţi parţiali de siguranţă pentru acţiuni, cu
valori recomandate prezentate în Tab. 2.6.
Tab. 2.6 Valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă pentru acţiuni funcţie de starea limită ultimă
Acţiuni funcţie de starea limită ultimă Denumire Valori recomandate pentru clădiri
Acţiuni permanente (STR/GEO) Gj, sup 1,35
Acţiuni permanente (STR/GEO) Gj, inf 1
Acţiuni permanente (ECH) Gj, sup 1,1
Acţiuni permanente (ECH) Gj, inf 0,9
Acţiuni variabile (STR) Q 1,5
Simplificat, pentru clădiri, pentru verificări ale structurii (STR) se pot considera
următoarele grupări de acţiuni:
Dacă se consideră doar cea mai defavorabilă acţiune variabilă:
Ed 1,35 G kj, sup 1,5 Qk, 1 (2.5)

j
1
SR EN 1990/2004- Anexa A1, relaţia 6.10
Dacă se consideră mai multe acţiuni variabile ce acţionează concomitent:
Ed 1,35 G kj, sup 1,5 Qk, 1 1,5 ψ0, i Qk, i (2.6)

j i 1
Notaţii:
Gkj,sup / Gkj,inf valoarea caracteristică superioară/inferioară a acţiunii permanente;
Qk,1 : valoarea caracteristică a acţiunii variabile dominante (care va fi succesiv,
fiecare acţiune variabilă);
Qk,i : valoarea caracteristică a acţiunilor variabile însoţitoare.
2.5.2 Grupări de acţiuni pentru situaţii de proiectare accidentale şi seismice
Pentru situaţii de proiectare accidentale2:
ψ1, 1 Qk, 1
Ed G k, j Ad sau ψ2, i Qk, i (2.7)
j ψ2, 1 Qk, 1 i 1
Pentru situaţii de proiectare seismice 3:
Ed G k, j AEd ψ2, i Qk, i (2.8)

j i 1
în care
Ad valoarea caracteristică a acţiunii accidentale;
AEd valoarea caracteristică a acţiunii seismice;
Gk, j valori caracteristice ale acţiuni permanente (Gkj, sup, Gkj, inf);
1, 1 · Qk, 1 valoare frecventă a acţiunii variabile predominante;
2, i · Qk, i valoare cvasi-permanentă a acţiunii variabile predominante sau ale acţiunilor

însoţitoare.
2
CR0/2012 - relaţia 6.10
3
CR0/2012 - relaţia 6.11
2.5.3 Grupări de acţiuni pentru verificări la stări limită de serviciu
Grupările de acţiuni pentru verificări la stări limită serviciu sunt definite funcţie de efectele
produse asupra structurii sau elementelor: reversibile sau ireversibile. Astfel se pot distinge
următoarele tipuri de grupări:
Gruparea caracteristică4:
Gruparea caracteristică este combinaţia de acţiuni care are ca efect producerea unor
stări ireversibile de degradare a căror depăşire implică ruperea elementelor.
Ed = G k, j Qk, 1 ψ0, i Qk, i (2.9)

j i 1
Gruparea frecventă5:
Gruparea frecventă este utilizată de obicei pentru stări limită produse sub efectul
acţiunilor de lungă durată:
Ed G k, j ψ1, 1 Qk, 1 ψ2, i Qk, i (2.10)

j i 1
Gruparea cvasipermanentă6:
Ed G k, j ψ2, i Qk, i (2.11)

j i 1
2.6 Deformaţii şi deplasări
Săgeţile verticale trebuie să se încadreze între limitele stabilite cu beneficiarul, în

conformitate cu confortul utilizatorilor sau cu buna funcţionare a structurii, a finisajelor şi a
4
CR0/2012 - relaţia 6.13
5
CR0/2012 - relaţia 6.14
6
CR0/2012 - relaţia 6.15
materialelor depozitate. Atunci când nu sunt prescrise, se pot utiliza limitele definite
conform SR EN 1990 şi prezentate în Tab. 2.7.
Tab. 2.7 Valori limită ultime recomandate pentru săgeţi maxime
w1 w0
w2 wmax
l
acoperişuri în general (accesibile doar pentru w max l / 200 cu w 2 l / 250

întreţinere)
w max l / 250 cu w 2 l / 300

planşee în general; acoperişuri circulabile
planşee care susţin stâlpi w max l / 400 cu w 2 l / 500
wmax = este săgeata totală în stadiul final: w max w1 w2 w0
w0 = este contrasăgeata dată grinzii la montaj

w1 = este săgeata sub acţiunea încărcărilor permanente imediat după punerea sub încărcare
w2 = este săgeata sub acţiunea încărcărilor variabile
Observaţii:
Pentru grinzile în consolă, valorile maxime ale săgeţilor se iau pentru l = 2lc, cu lc
lungimea consolei.
Vibraţiile şi oscilaţiile planşeelor trebuie să fie limitate pentru a înlătura inconfortul

utilizatorilor.
În general, acceleraţiile şi frecvenţele susceptibile de a provoca sentimente neplăcute

utilizatorilor (vibraţii excesive pe durata circulării persoanelor) şi defecte ale instalaţiilor se
determină prin analiză dinamică şi nu trebuie să depăşească valorile recomandate:
a) pentru planşee pe care se circulă normal, frecvenţă proprie de minim 3 cicluri pe

secundă (f > 3Hz), sau exprimată indirect prin deplasări, wmax = w1 + w2 28 mm
pentru gruparea frecventă de acţiuni;
b) pentru planşee puternic circulate, pe care se dansează, se sare, se deplasează în cadenţă

etc., frecvenţă proprie de minim 5 cicluri pe secundă (f > 5Hz), sau exprimată indirect
prin deplasări, wmax = w1 + w2 28 mm pentru gruparea frecventă de acţiuni.
În Tab. 2.8 sunt date deplasările maxime pentru cadre simple şi la clădirile cu mai multe
niveluri.
Tab. 2.8 Valori limită ultime recomandate pentru deplasări orizontale
wa
w w1 w2
h1
l ha
h2
Cadre simple cu un nivel Structuri etajate
h1 h2
h • între fiecare etaj w1 ; w2
fără poduri rulante: w 300 300
150
• pe ansamblul ha
wa
h 300
alte tipuri de clădiri cu un w structurii
300
nivel
3 S PLATELAJE DIN TABLĂ
3.1. Alcătuirea platelajelor metalice
Planşeele metalice, ca mod de definiţie, sunt elemente structurale formate din plăci plane
care preiau încărcări transversale şi au rolul de a le transmite grinzilor. Stratul de rezistenţă
al planşeului poate fi alcătuit din platelaje metalice din tablă de oţel netedă sau striată,
rezemată pe grinzi metalice, amplasate în cadrul clădirilor industriale (Fig. 3.1). În funcţie
de procesul tehnologic şi de fabricaţie, de locul şi destinaţia clădirii, planşeele metalice pot
avea rolul de platforme de lucru şi depozitare, planşee industriale şi pasarele de circulaţie.
Pot fi alcătuite, în principiu, din două straturi: un strat de uzură şi unul de rezistenţă.
tablă
grinzi
secundare
grinzi
principale
Fig. 3.1 Structura de rezistenţă a unui planşeu la care tabla striată reazemă pe grinzi secundare.
Plăcile planşeelor se pot realiza şi din grătare prefabricate sau din plăci cu nervuri din oţel
turnat.
Platelajele din table groase striate se folosesc în general în cazul platformelor de circulaţie,
deoarece striurile superioare împiedică alunecarea, evitând accidentele. O astfel de
3. Platelaje din tablă 29
pardoseală prezintă avantajul că este uşoară, comod de executat şi are rezistenţă mare.
Platelajele din gătare au avantajul că permit pătrunderea luminii şi scurgerea precipitaţiilor

prin ochiurile formate de lamele, fiind utilizate pe scară largă la platformele amplasate în
aer liber şi când nu se pune problema scurgerii unor materiale sau căderii unor piese prin
ochiurile grătarelor. Platelajele cu grătare au rigiditate relativ redusă la încovoiere, fiind
indicate în special în special pentru zonele de circulaţie pietonală sau la încărcări care nu
depăşesc 500 daN/m2.
Platelajele din plăci nervurate turnate având grosime mare (10 … 15 mm), se folosesc de
regulă în cazul platformelor grele, cu încărcări foarte mari şi pe care circulă cărucioare,
vagoneţi, mijloace auto.
După modul de rezemareal planşeelor metalice, se pot distinge:
planşee cu plăci şi grinzi dispuse pe o singură direcţie;

planşee cu plăci, grinzi secundare şi grinzi principale (Fig. 3.2). În cazul în care
grinzile secundare sunt supraînălţate faţă de grinzile principale, plăcile pot rezema
direct pe grinzile secundare (Fig. 3.2, b);
planşee din plăci nervurate (Fig. 3.3).
tablă
(a) (b)
grindă secundară
grindă principală
Fig. 3.2 Rezemarea plăcii: (a)– pe grinzi principale şi secundare; (b) – pe grinzi secundare.
Îmbinările dintre plăci se realizează deasupra unor benzi de oţel sau a unor corniere, prinse
30 3. Platelaje din tablă
de una din table înainte de montarea la poziţie (Fig. 3.4).
grindă secundară
nervuri
grindă
b
principală
a a a
Fig. 3.3 Rezemarea plăcii pe nervuri echidistante.
1 1
nituri de sudură
nervură de
rigidizare
grindă secundară
1–1 îmbinarea cu sudură

cap la cap a tablei
Fig. 3.4 Aşezarea tablei pe grinzi. Detalii de prindere.

Atât la tablele groase netede, dar mai ales la tablele groase striate, datorită faptului că au
grosimea foarte mică în raport cu deschiderea, sub table se sudează rigidizări din oţel lat
aşezate pe cant sau corniere, la distanţe egale, care nu depăşesc în general, dublul
deschiderii plăcii. În cazul plăcilor cu deschideri mari, rigidizările pot fi mai dese şi mai
puternice, în funcţie de săgeata admisă a platelajului. Dacă pasul rigidizărilor nu depăşeşte
de 70 de ori grosimea tablei, placa se comportă ca o placă ortotropă.
Atunci când tabla reazemă pe o reţea de grinzi, tablele se aşează perpendicular pe direcţia
grinzilor secundare, prinzându-se cu cordoane de sudură de colţ sau prin bucşe sau nituri de
sudură pe talpa superioară a grinzilor secundare şi cu cordoane de sudură cap la cap între
ele.
3.2. Metode de analiză a plăcilor
Eforturile şi tensiunile din plăci încovoiate se determină folosind metode simplificate de

calcul care oferă estimări acoperitoare. De aceea, structura din plăci trebuie împărţită în
segmente individuale de placă, care pot fi rigidizate sau nerigidizate.
Eforturile din plăci pot fi calculate prin următoarele ipoteze:
calcul elastic în toate cazurile, printr-un calculul de ordin I sau de ordin II(geometric
neliniar), care introduce efectul forţelor axiale asupra deformării din încovoiere şi/sau
efectul imperfecţiunilor;
calcul plastic, numai dacă compresiunea sau forfecarea plăcii sunt mai mici de 10%
din rezistenţa la încovoiere într-o linie plastică:
fy
NEd (VEd ) 0, 25 t 2 (3.1)
γ M0
La planşeele supuse la încărcări tehnologice cu caracter dinamic sau la oboseală este

interzisă efectuarea calcului în domeniul plastic.
În funcţie de raportul dintre grosimea plăcii t şi deschiderea de calcul a, se deosebesc două

categorii de plăci:
1) plăci subţiri având deformaţii mici;
Pentru se consideră că platelajul alcătuit din tablă subţire are deformaţii mici
comparativ cu grosimea. Eforturile ce caracterizează solicitarea plăcii sunt momentele
de încovoiere şi se pot determina pe baza teoriei plăcii încovoiate.
2) plăci subţiri având deformaţii mari. În cazul plăcilor foarte subţiri, deplasarea w0
poate deveni foarte mare în comparaţie cu grosimea, iar în calcul trebuie ţinut cont de
neliniarităţile geometrice. In cazul deformaţiilor mari, se deosebesc două cazuri:
primul caz, când marginile plăcii sunt nedeplasabile, şi al doilea caz când marginile se
pot deplasa liber în planul plăcii, deplasare care poate avea o influenţă considerabilă
asupra mărimii deformaţiilor şi eforturilor. În general, placa planşeului este prinsă cu
sudură de grinzi (v. Fig. 3.4), caz în care marginile plăcii sunt considerate fixe şi vor
apărea forţe suplimentare de întindere (de membrană). În funcţie de raportul dintre
deschiderea plăcii şi grosime, se poate face distincţia:
pentru se consideră că placa platelajului este subţire. În cazul

deformaţiilor mari, datorită încovoierii suprafeţei mediane a plăcii, vor apărea
eforturi suplimentare din întindere care vor predomina şi care acţionează în sens
invers acţiunii de încovoiere; încărcarea va fi transmisă reazemelor parţial prin
rigiditatea la încovoiere a plăcii şi parţial prin acţiunea de membrană a plăcii.
Placa lucrează la întindere cu încovoiere.
pentru , placa platelajului are grosimea neglijabilă în raport cu
dimensiunile principale. Însumând tensiunile pe grosimea t, vor rezulta momente
încovoietoare şi forţe tăietoare rezultante atât de mici, încât ele pot fi neglijate.
Singurele necunoscute care rămân sunt eforturi de întindere. Forţele sectoriale de
întindere, găsite pe această cale se numesc şi forţe de membrană, iar teoria
plăcilor bazată pe omiterea eforturilor din încovoiere se numeşte teoria de
membrană.
3.3. Considerarea efectului imperfecţiunilor
Pentru cazurile în care elementele au o zvelteţe mare, imperfecţiunile nu pot fi neglijate.

Calculul de ordinul II poate include şi efectele locale P-δ date de imperfecţiunile locale.
Pentru analiza de ordinul II, curbura iniţială a barei (Fig. 3.5) poate fi inclusă direct în
modelul de analiză printr-o imperfecţiune locală în arc, cu săgeata la mijloc e0:
(1 λ 2p ) (1 )
eo (3.2)
în care
a, b, t lungimea, lăţimea, respectiv grosimea plăcii;
factor de reducere pentru voalarea plăcii, conform SR EN 1993-1-5 şi
definiţiilor indicate în §4.2.2;
λp zvelteţea relativă a plăcii, a se vedea §4.2.2;
6b2 (b2 a 2 ) (1 ) a
2 2 2
cu 2;
t(a b ) b
ν fiind coeficientul Poisson (Tab. 1.3).
e0
Fig. 3.5 Imperfecţiunile geometrice iniţiale de încovoiere pentru un segment de placă.
Observaţii:
Acoperitor, valoarea imperfecţiunii se poate considera:
a
eo (3.3)
200
Atunci când este cazul, forma imperfecţiunilor geometrice echivalente trebuie

adaptată detaliilor constructive şi imperfecţiunilor prevăzute ca rezultat al
fabricării.
Imperfecţiunile se vor include în analiză în cazul în care tensiunile de compresiune
sau de forfecare datorate efectelor de ordin II sunt predominante.
3.4. Calcul planşeelor prin analiza elastică liniară
Comportarea structurilor din plăci subţiri sunt modelate pe baza teoriei plăcilor încovoiate
asociată cu geometria perfectă a plăcii, pe ipotezele legii materialului liniar elastic şi a
teoriei micilor deplasări.
Calculul liniar (de ordin I) poate fi utilizat dacă efectul compresiunii sau forfecării sunt
neglijabile, comparativ cu rezistenţa la încovoiere (mai mici de 10%). Acest caz este în
general valabil pentru a/t 50.
Raportul laturilor plăcii influenţează asupra repartizării încărcării. Astfel, în cazul plăcilor
lungi, la care raportul laturilor b/a 2, încărcarea ce se realizează paralel pe latura scurtă,
a, creşte,iar cea care se transmite pe direcţia lungă, b, scade. Când raportul laturilor este
egal cu 2, pe direcţia scurtă se repartizează circa 94% din încărcarea totală ce acţionează
asupra plăcii, iar pe direcţia lungă 6%.
În cazul plăcilor lungi, la care raportul laturilor a/b 2, calculul static al planşeului poate fi
efectuat, aplicând teoria încovoierii cilindrice a plăcilor plane subţiri.
1mm
a
q
b
t
a
q
N q N
x
a x
w(x)
Fig. 3.6 Încovoierea cilindrică a plăcilor lungi.
Studiul se poate limita, prin urmare, la studiul unei fâşii elementare decupată din placă (de
exemplu 1 mm). Atunci, dacă lăţimea plăcii se notează prin a, fâşia elementară poate fi
tratată ca o bară de secţiune dreptunghiulară de lungime a şi de grosime t (Fig. 3.6).
Deformaţia acestei fâşii este dată de o ecuaţie diferenţială similară ecuaţiei de deformaţie a
unei grinzi încovoiate:
2
w
D M (3.4)
x2
unde D înlocuieşte pe EI la grinzi şi reprezintă modulul de rigiditate la încovoiere cilindrică

a plăcii:
E t3
D 2
(3.5)
12 (1 )
în care
E modul de elasticitate longitudinal (Tab. 1.3);
coeficientul Poisson (Tab. 1.3);
t grosimea plăcii.
În practica proiectării, se poate admite ca metodă simplificată de calcul, modelarea plăcii ca

o riglă echivalentă în direcţia de preluare a încărcării, EI fiind înlocuit cu D.
Întreg calculul pentru determinarea deplasărilor se reduce la integrarea ecuaţiei (3.4) care
are aceeaşi formă ca şi ecuaţia diferenţială pentru încovoierea grinzilor.
Dacă placa este solicitată numai de încărcări transversale, iar marginile plăcii sunt libere să
se deplaseze - să se apropie una de cealaltă, ca în cazul grinzilor simplu rezemate, sau în
consolă - se poate determina cu uşurinţă expresia momentului încovoietor, conform
încovoierii grinzilor.
3.5. Analiza elastică de ordin I a plăcilor plane dreptunghiulare
Acest tip de analiză are la bază teoria liniară de încovoiere a plăcilor în ipoteza micilor
deplasări, iar tensiunile variază proporţional cu deformaţiile.
Deplasările plăcii sunt guvernate de ecuaţia de echilibru cu derivate parţiale de ordinul IV:
4 4 4
w w w qk
4
2 2 2 4
(3.6)
x x y y D
sau prescurtat
4 qk
w (3.7)
D
în care
qk încărcarea uniform repartizată transversal pe placă (valoarea caracteristică
corespunzătoare grupării de acţiuni pentru verificări la stări limită de serviciu);
D modulul de rigiditate la încovoiere cilindrică al plăcii, determinatcu rel. (3.5).
Determinarea soluţiilor analitice exacte prin integrarea ecuaţiei cu derivate parţiale a

plăcilor în concordanţă cu condiţiile de margine, este posibilă numai pentru anumite
încărcări, geometrii şi rezemări.
Pentru determinarea eforturilor în plăcile plane încovoiate, pentru condiţii de rezemare şi

distribuţii de încărcări generale, pot fi utilizate şi metode semianalitice sau metode
numerice, cum este metoda elementului finit.
Pentru cazul particular al plăcii dreptunghiulare, cu încărcări uniform distribuite pe toată

placa sau pe zona centrală, SR EN 1993-1-7 furnizează tabele de coeficienţi, prezentaţi şi în
Anexa 4 a prezentei lucrări. Deplasările şi tensiunile de încovoiere bx, Ed şi by, Ed pot fi
calculate cu următoarele relaţii:
q Ed a 4
w kw (3.8)
E t3
q Ed a 2
σ bx, Ed k bx (3.9)
t2
q Ed a 2
σ by, Ed k by (3.10)
t2
în care
qEd valoarea de calcul a încărcării distribuite;
E modul de elasticitate longitudinal al oţelului (Tab. 1.3);

kw, k bx, k by
coeficienţi determinaţi conform Anexa 4.
Tensiunea echivalentă nu trebuie să depăşească valoarea de calcul a limitei de curgere a

materialului, după cum urmează:
fy
σeq, Ed σ2bx, Ed σ2by, Ed σ bx, Ed σ by, Ed (3.11)
γ M2
în care
σbx,Ed, tensiuni de încovoiere într-un segment de placă după direcţia axei x-x,
σbxy,Ed respectiv y-y;
fy limită de curgere (Tab. 1.4);
M2 coeficient parţial de siguranţă (Tab. 2.5).
3.6. Analiza elastică de ordin II a plăcilor plane dreptunghiulare

lungi, articulate
3.6.1. Încovoierea cilindrică a plăcilor dreptunghiulare lungi, articulate
În practică, plăcile de planşeu sunt fixate de obicei pe reazeme şi marginile acestora nu sunt
libere să se deplaseze. Acest fel de rezemare dă naştere la eforturi de întindere de-a lungul
marginilor plăcii, odată cu încovoierea. Aceste reacţiuni încep să fie de acelaşi ordin de
mărime cu a momentelor încovoietoare, contracarând încovoierea produsă de încărcarea
transversală care intră în expresia (3.4). Această acţiune creşte o dată cu creşterea
deformaţiei plăcii, obţinându-se o reducere a efortului maxim de încovoiere.
Problema se reduce la studiul încovoierii unei fâşii elementare supusă la o încărcare

transversală, cât şi la o forţă axială care depinde de încovoierea fâşiei 1. Echilibrul trebuie
exprimat sub formă deformată.
1
Sub această formă problema a fost studiată pentru prima data de I.G. Bubnov , în 1914 []
qk
Nk Nk
x
wN
w0 a
Fig. 3.7 Deplasări ale plăcilor flexibile cu reazeme articulate.
O fâşie elementară, separată din placa cu marginile lungi libere să se rotească, dar care nu
se pot apropia în timpul încovoierii plăcii, se află în situaţia unei grinzi articulate, uniform
încărcată, solicitată axial de forţa Nk (Fig. 3.7).
Momentul încovoietor caracteristic într-o secţiune în rigla echivalentă dublu articulată este:
qk a qk x 2
M k (x) x Nk w (3.12)
2 2
Înlocuind această expresie în ecuaţia (3.4) se obţine:
2
w w qk a x qk x2
Nk (3.13)
x2 D 2 D 2 D
Introducând notaţia:
Nk a 2
u2 (3.14)
D 4
soluţia generală a deformaţiei dată de ecuaţia (3.13) devine:
2 x
qk a 4 cos h (u ) 1 qk a 2 x
w a (a x) (3.15)
16 u 4 D 1 8 u2 D
cos h (u )
Deformaţia fâşiei elementare depinde prin urmare de cantitatea u, care la rândul ei este
funcţie de valoarea forţei axiale Nk. Cum marginile fâşiei sunt fixe în lungul axei x, forţa de
întindere se poate determina din condiţia ca diferenţa dintre lungimea arcului curbei
deformate şi alungirea fâşiei să se anuleze. În ipoteza micilor deplasări, aceasta se exprimă
prin:
2
1 a dw Nk a 1 ν2
dx (3.16)
2 0 dx t E
Substituind în (3.16), soluţia deformaţiei dată de relaţia (3.15), prin integrare se obţine
valoarea parametrului u. Detalii ale soluţiilor numerice pot fi consultate în bibliografie
(Timoshenko,1960).
Cu parametrul u, din relaţia (3.14) se poate determina efortul de întindere, Nk. La stabilirea
valorilor de calcul ale eforturilor se va ţine cont că soluţia a fost determinată din ecuaţia
fibrei medii deformate, cu încărcări obţinute din gruparea acţiunilor la stări limită de
serviciu. Prin urmare, valorile de calcul ale efortului axial şi ale momentului încovoietor
devin:
4 D
NEd γd u2 (3.17)
a2
Mmax, Ed M0 0 (u ) (3.18)
cu notaţiile
qd a 2
M0 (3.19)
8
1 sec h (u ) (3.20)
0 (u )
u2
2
în care
γd = qEd/qk;
D rigiditatea la încovoiere cilindrică a plăcii, conform rel.(3.5);
qd valoarea de calcul a încărcării;
qk valoarea caracteristică a încărcării;
u parametru determinat dinTab. 3.1.
Pentru simplificarea calculului tablei, valorile coeficienţilor u, w şi se pot obţine prin

interpolare liniară cu ajutorul Tab. 3.1 în funcţie de valoarea , unde are
expresia următoare:
4
E t
2
(3.21)
(1 ) qk a
Tab. 3.1 Coeficienţii u, w şi pentru calculul tablei striate
lg (104 ) u w
> 3,883 0 1,000 1,000

3,889 0,5 0,908 0,905
3,483 1,0 0,711 0,704
3,173 1,5 0,532 0,511
2,811 2,0 0,300 0,367
2,584 2,5 0,281 0,268
2,486 3,0 0,213 0,200
2,311 3,5 0,166 0,153
2,155 4,0 0,132 0,120
2,014 4,5 0,107 0,097
1,886 5,0 0,088 0,079
1,768 5,5 0,074 0,066
1,660 6,0 0,063 0,055
1,560 6,5 0,054 0,047
1,467 7,0 0,047 0,041
1,380 7,5 0,041 0,036
1,298 8,0 0,036 0,031
1,221 8,5 0,032 0,028
1,148 9,0 0,029 0,025
1,079 9,5 0,026 0,022
1,014 10,0 0,024 0,020
0,951 10,5 0,021 0,018
0,892 11,0 0,020 0,017
0,835 11,5 0,018 0,015
0,780 12,0 0,016 0,014
Deplasarea maximă se va găsi la mijlocul fâşiei:
w max w0 f0 (u) (3.22)
în care
w0 deplasarea de la mijlocul fâşiei din încărcarea transversală:
5 qk a 4
w0 (3.23)
384 D
Funcţia f0(u) se calculează cu expresia:
u2
sec h (u ) 1
f 0 (u ) 2 (3.24)
5u 4
24
Dacă nu ar fi existat reacţiunea de întindere de la capetele fâşiei, deplasarea maximă ar fi

fost egală cu 5qka4/(384 D). Efectul reacţiunilor de întindere este dat de factorul f0(u), care
scade repede pe măsură ce creşte u.
Verificarea de rezistenţă a plăcii se face respectând următoarele etape:
1. Se determină mărimea cu relaţia (3.21) şi valoarea lg (104 );
2. Se determină valorile funcţiilor , u şi v din Tab. 3.1;
3. Se determină valorile de calcul ale forţei axiale de întindere N Ed, momentul

încovoietor maxim Mmax, Ed şi săgeata maximă la mijlocul deschiderii wmax, folosind
relaţiile (3.18), (3.17) şi (3.22);
4. Se determină tensiunile maxime în placă şi se verifică ca acestea să nu depăşească

rezistenţa de calcul a materialului.
Tensiunile în placă, pentru o fâşie unitară de 1 mm, se pot calcula cu relaţiile:
NEd
σ N, Ed (3.25)
t
2
6 3 t
σ M, Ed M max, Ed qd 0 (3.26)
t2 4 a
Tensiunea maximă în placă se obţine însumând tensiunile din încovoiere şi cele de

membrană:
fy
σ max, Ed σ N, Ed σ M, Ed (3.27)
γ M0
3.6.2. Metodă simplificată pentru determinarea eforturilor de calcul
O expresie aproximativă pentru axa deformată a unei fâşii elementare produsă de solicitarea
compusă provenitădin încărcarea transversală qk şi cea de întindere Nk, poate fi aproximată
prin relaţia:
w0 x
w sin (3.28)
1 a
unde w0 are aceeaşi semnificaţie ca în paragrafele precedente, iar parametrul este dat de
relaţia:
Nk Nk a 2
2
(3.29)
Ncr D
Prin analogie cu grinzile încovoiate, reprezintă raportul dintre efortul axial Nk şi efort
critic Euler Ncr, pentru această fâşie elementară.
Introducând expresia (3.28) în ecuaţia (3.16) şi integrând, se obţine:
Nk a 1 2
π 2 w 02
(3.30)
t E 4 a (1 )2
Folosind notaţia (3.29) şi introducând pentru D expresia (3.5), se obţine în final:
3 w 02
(1 )2 (3.31)
t2
Utilizând notaţia:
3 w 02
k (3.32)
t2
soluţia ecuaţiei de gradul 3 devine:
2 2
3 k k 1 3 k k 1
1 2
2 4 27 2 4 27 (3.33)
Parametrul u se va determina din relaţia de mai jos:
Nk a 2 π2
u2
D 4 4 (3.34)
Eforturile de calcul pentru o fâşie unitară de 1mm, se pot calcula cu relaţiile:
π2 D
N Ed γd
a2 (3.35)
1
Mmax, Ed 0 (3.36)
1
in care
γd = qEd/qk;
M0 momentul pentru o grindă simplu rezemată, determinat cu rel. (3.19).
Verificarea de rezistenţă se face conform relaţiei (3.27).
Săgeata maximă la mijlocul deschiderii:
1
w max wo w adm (3.37)
1
în care
wadm valoarea limită a săgeţii (se poate adopta conform Tab. 2.7).
3.7. Plăci plane dreptunghiulare lungi, cu imperfecţiuni iniţiale
În cazul în care placa are o încovoiere iniţială sinusoidală, ca în Fig. 3.8, dată de ecuaţia:
x
w1 e0 sin (3.38)
a
soluţia aproximativă este de forma:
w0 x e0 x
w sin sin (3.39)
1 a 1 a
Pentru e0 = 0, ecuaţia se reduce la exprimarea deformaţiei plăcii fără curbură iniţială, dată
de (3.28).
a
e0
Nk Nk x
w
w0
Fig. 3.8 Deformaţii cu imperfecţiuni geometrice iniţiale cilindrice pentru un segment de placă cu
margini articulate.
Cum marginile fâşiei sunt fixe, efortul de întindere se determină din condiţia ca alungirea
fâşiei produsă de efortul N k să fie egală cu diferenţa dintre lungimea arcului curbei
deformate şi lungimea iniţială a fâşiei. În ipoteza micilor deplasări, diferenţa este dată de:
a 2 a 2
1 dw 1 dw 0
dx dx (3.40)
2 0 dx 2 0 dx
Înlocuind expresiile deplasărilor w şi w1 date de (3.38), (3.39) şi (3.40), prin integrare, se

obţine:
2 2
w 0 e0
e0 (3.41)
4 a 1
2
Egalând cu alungirea fâşiei N a (1 - )/(t E) produsă de efortul axial, rezultă:
3 (w 0 e0 )2 3 e02 (1 )2
(1 )2 (3.42)
t2 t2
Pentru e0 = 0, ecuaţia se reduce la exprimarea deformaţiei plăcii fără curbură iniţială dată de
relaţia (3.31).
Momentul încovoietor corespunzător deformatei iniţiale exprimat prin al doilea termen al

ecuaţiei (3.39) este:
d2 e0 π x π2 e0 D x
M0 D 2
sin 2 2
sin (3.43)
dx 1 a (1 ) a a
Tensiunea maximă produsă de săgeata iniţială va avea valoarea:
6 π2 e0 D
0, Ed d (3.44)
t 2 (1 )2 a 2
Tensiunea maximă în placă se va obţine în final, prin suprapunerea tensiunilor date de

încovoiere şi de întindere din cazul grinzii cu margini articulate obţinute la §3.6 şi cele
datorate curburii iniţiale:
max , Ed σ N, Ed σMv 0, Ed (3.45)
în care N, Ed şi M, Ed sunt determinate conform relaţiilor (3.25), respectiv (3.27).

CARACTERISTICI SECŢIONALE.
4
CLASIFICAREA SECŢIUNILOR
4.1 Caracteristici secţionale ale elementelor metalice
4.1.1 Sisteme de notare
Pentru secţiuni transversale, se va utiliza convenţia de notare a axelor prezentată în Fig. 4.1.
b b
tf z
z
r z
tw t t
D y y h
y y d h y y
z z
c
z
d = h - 2(tf + r) d = h - 2(t + r)
b b
tf z b
z z
tf tf
tw tw
tw
d h h d y y h d
y y y y
z c z
z
d = h - tf - 2aw, cu aw grosime cordon sudură
z b z b
v
u t
h
y y h y y
zG t
yG z
b
u v
z
Fig. 4.1 Notaţii şi simbolizare axe conform SR EN 1993-1-1.
SR EN 1993-1-1 utilizează următoarele simbolizări:

4. Caracteristici secţionale. Clasificarea secţiunilor 47
● x – x axa în lungul elementului, perpendiculară pe secţiunea transversală,

● y – y axa secţiunii transversale:
paralelă cu tălpile – pentru profile dublu T;

paralelă cu latura scurtă – profilele rectangulare;
paralelă cu aripa scurtă – pentru profile cornier.
● z – z axa secţiunii transversale:
- perpendiculară pe tălpi – pentru profile dublu T;

- paralelă cu latura scurtă – pentru profilele rectangulare;
- perpendiculară pe aripa scurtă – pentru profile cornier.
Pentru profilele cu secţiuni nesimetrice, atunci când momentele de inerţie principale nu

coincid cu axele y – y sau z – z (ex. corniere), se mai definesc următoarele axe:
● u – u axa principală de rigiditate maximă, după momentul de inerţie principal;
● v – v axa principală de rigiditate minimă, după momentul de inerţie secundar.
4.1.2 Caracteristici secţionale
4.1.2.1 Momentul de inerţie axial (Iy, Iz)
Momentele de inerţie ale profilelor laminate sunt calculate luându-se în considerare razele
nominale de rotunjire ale colţurilor. Valorile momentelor de inerţie după axele principale se
găsesc în Anexa 1.
Pentru profilele dublu T cu secţiune compusă din table (Fig. 4.1), momentele de inerţie se
determină conform relaţiilor:
t w h 3w b t 3f hw tf
2
Iy 2 b tf mm 4
12 12 2
(4.1)
h w t 3w tf b 3
Iz 2 mm 4
12 12
48 4. Caracteristici secţionale. Clasificarea secţiunilor
4.1.2.2 Modul de rezistenţă elastic (Wel, y, Wel, z)
Modulul de rezistenţă elastic este utilizat pentru calculul elementelor în domeniul elastic,la
determinarea tensiunilor de încovoiere în fibra extremă a secţiunii transversale. Modulul de
rezistenţă în raport cu o axă este egal cu raportul dintre momentul de inerţie respectiv şi
distanţa de la axa considerată până la cel mai îndepărtat punct al secţiunii.
I
Wel mm3 (4.2)
d max
în care dmax este distanţa de la axa neutră la fibra extremă a elementului.
Pentru profilele dublu T cu secţiune compusă din table, momentele de inerţie se determină
conform relaţiilor:
2I y
Wel, y mm3
hw
(4.3)
2Iz
Wel, z mm3
b
Pentru profilele cornier, modulul de rezistenţă elastic este calculat în funcţie de distanţa de
la centrul de greutate la fibra extremă (Fig. 4.1):
z h zG [mm]
(4.4)
y b yG [mm]
în care
yG, zG poziţiile centrului de greutate faţă da axa y – y, respectiv z – z.
4.1.2.3 Modul de rezistenţă plastic (Wpl y, Wpl, z)
Modulele de rezistenţă plastice al profilelor laminate, exceptând cornierele, sunt prescrise

în tabelele cu caracteristici secţionale pentru secţiuni de clasă 1 sau 2.
Axa neutră plastică împarte secţiunea în două arii egale, A1 şi A2, ca în Fig. 4.2.
z fy
FC = f y A1
A1
d1
ANP
y y
d2
A2
FT = f y A2
z fy
Fig. 4.2 Determinarea axei neutre plastice (ANP).
A
F 0 FC = FT f y A1 f y A2 0 A1 A2
2 (4.5)
Modulul de rezistenţă plastic este egal cu suma momentelor statice ale celor două zone
plastificate ale secţiunii (de o parte şi de alta a axei neutre plastice).
Wpl = S1 + S2 [mm3] (4.6)
cu
S1 A1 d1
(4.7)
S2 A2 d2
în care
d1 distanţa de la centrul de greutate a ariei comprimate A1 la axa neutră plastică;
d2 distanţa de la centrul de greutate a ariei întinse A2 la axa neutră plastică.
Pentru secţiuni simetrice, S1 = S2, modulul de rezistenţă plastic are expresia:
Wpl 2S1 2S2 mm3 (4.8)
Pentru secţiuni compuse dublu T simetrice, modulele de rezistenţă plastice sunt determinate
conform relaţiilor:
t w h 2w
Wpl, y 2Sy b t f (h w tf ) mm3
4
(4.9)
t f b2 h w t 2w
Wpl, z 2Sz mm3
4 4
4.1.2.4 Raza de giraţie (iy, iz)
Semnificaţia fizică a razelor de giraţie este aceea că reprezintă distanţa de la axa sau polul
considerat până la un punct fictiv, în care ar fi concentrată întreaga arie a secţiunii.
Iy
iy [mm]
A
(4.10)
Iz
iz [mm]
A
4.1.2.5 Aria de forfecare (Av)
Aria de forfecare se determină diferenţiat, în funcţie de forma secţiunii transversale şi de

direcţia forţei tăietoare.
z z z
Avy Avy Avy

Vz Vz Vz
y y y y y y
z z z
Avz Avz z
z z
Vy Vy y y
y y y y Vy
z
z z Avz
Fig. 4.3 Arii de forfecare.

Tab. 4.1 Determinarea ariei de forfecare pentru profile laminate
Tip de secţiune Direcţia de acţiune a forţei Aria efectivă de forfecare Av
Profile laminate I şi H paralel cu inima A 2bt f (t w 2 r) t f hw tw
paralel cu tălpile A 2 (t f r) t w
Profile laminate U paralel cu inima A 2 b tf (t w r) t f
paralel cu tălpile A 2 (t f r) t w
Profile cave dreptunghiulare paralel cu înălţimea A h / (b h)
paralel cu lăţimea A h / (b h)
Profile tubulare şi ţevi cu
- 2A /
grosimea uniformă
Secţiuni sudate I, H sau cheson paralel cu inima (h w t w )
paralel cu tălpile A (h w t w )
= 1,2 conform SR EN 1993-1-5; conform SR EN 1993-1-1 poate fi luat acoperitor 1,0.
4.1.2.6 Moment de inerţie la răsucire liberă (It) şi moment de inerţie sectorial (Iw)
Momentele de inerţie la răsucire liberă It, (constanta de răsucire Saint Venant) şi momentul
de inerţie sectorial Iw, (constanta de răsucire împiedicată) ale profilelor laminate calculate
luându-se în considerare razele nominale de rotunjire ale colţurilor, se găsesc în Anexa 1.
Momentul de inerţie la răsucire liberă It şi respectiv, momentul de inerţie sectorial Iw,

pentru secţiuni I sau H, sunt calculate conform relaţiilor:
2 b t 3f h w t 3w
It mm 4 (4.11)
3
şi
(h t f ) 2
Iw Iz mm6 (4.12)
4
Momentul de inerţie la răsucire It pentru secţiuni închise dreptunghiulare se calculează

conform relaţiei:
16 t (a t) 2 (b t) 2
It (4.13)
a b 2t
Momentul de inerţie la răsucire It, pentru secţiuni închise circulare se calculează conform
relaţiei:
It 2 I (4.14)
în care I este momentul de inerţie principal (v. §4.1.2.1).
4.2 Clasificarea secţiunilor transversale
Secţiunile elementelor metalice pot fi considerate în general, ca fiind compuse din plăci
plane, proiectarea acestora trebuind să ţină seama de posibilitatea cedării plăcilor
componente prin voalare sau deformaţii locale exagerate. În practică, secţiunile elementelor
metalice sunt compuse din:
● pereţi interiori (de ex., inimile grinzilor profilelor cu secţiune deschisă sau tălpile
profilelor cu secţiune închisă),
● pereţi în consolă (de ex., tălpile profilelor cu secţiune deschisă şi aripile cornierelor).
Pentru evitarea cedării premature prin instabilitate locală, se impune limitarea zvelteţii
elementelor structurale supuse la compresiune prin raporturi maxime admisibile între
lăţimea unei plăci drepte şi grosime a acesteia, în condiţiile unei distribuţii date ale
tensiunilor de compresiune, precum şi ale condiţiilor de rezemare ale peretelui respectiv.
Standardul SR EN 1993-1-1 defineşte patru clase de secţiuni care dictează alegerea metodei
de analiză (elastică sau plastică) şi verificările la stări limită (Fig. 4.4) şi Tab. 4.2.
Observaţii:
1. Clasificarea secţiunilor este stabilită doar din efectele voalării plăcilor datorită
tensiunilor din compresiune (constante sau variabile pe secţiune).
2. Conceptul de secţiune sau lăţime eficace se foloseşte pentru a ţine seama de
efectele voalării şi/sau shear lag. Shear lag este fenomenul de producere a unei
distribuţiei neuniforme a tensiunilor normale pe lăţimea tălpii datorate tensiunilor

tangenţiale pe direcţia tălpii.
3. Efectele combinate de voalare sub tensiuni normale şi shear lag este luat în
considerare prin intermediul lăţimii eficace, conform SR EN 1993-1-5.
Mpl Clasa 1
Clasa 2
Mel
Clasa 3
Moment MRd
Clasa 4
rotire
Fig. 4.4 Dependenţa M - funcţie de clasa secţiunii.
Standardul SR EN 1993-1-1 permite o redistribuire a momentelor elastice pe reazeme,

determinate printr-o analiză elastică de ordin I, de maxim 5 … 15% pe alte elemente mai
puţin solicitate, cu condiţia ca aceste secţiuni să se încadreze în clasele 1 sau 2;
5 … 15%
Fig. 4.5 Redistribuirea momentelor elastice pe reazeme în domeniul plastic.
Încadrarea într-o clasă de secţiune a elementelor comprimate sau/şi solicitate la încovoiere

se face conform Tab. 4.3 … Tab. 4.7.
Tab. 4.2 Clasificarea claselor de secţiuni şi domeniul de analiză
Clasa Tip de analiză Verificarea

Criteriu
secţiunii structurală secţiunii
permit formarea articulaţiilor plastice şi

analiză globală domeniul
1 redistribuirea momentelor de încovoiere în
plastică plastic
secţiuni mai slab solicitate (Fig. 4.5)
admit plastificarea secţiunii, dar capacitatea de analiză globală domeniul

2
rotire este limitată datorită voalării elementului elastică plastic
permit atingerea limitei de curgere fy

3
într-o fibră extremă, dar voalarea împiedică
elastică elastic
plasticizarea întregii secţiuni
voalarea împiedică atingerea limitei de curgere

4 fy. Fenomenul de voalare se ia în considerare
elastică elastic
prin intermediul „lăţimii eficace”
Observaţii:
1. Clasa secţiunii depinde de limita de elasticitate a oţelului şi de tipul de solicitate

(încovoiere sau compresiune). De exemplu, secţiunea transversală a unui profil
laminat IPE 360 poate fi în Clasa 1 atunci când este solicitat la încovoiere pentru
mărcile de oţel S235, S355 şi S460; când este solicitat la compresiune, în Clasa 2
pentru marca S235, în Clasa 3 pentru marca S355 şi în Clasa 4 pentru S460.
2. Dacă diferitele elemente (tălpi, inimi) comprimate ale secţiunii fac parte din clase
diferite, atunci secţiunea transversală va fi clasificată la clasa superioară (cea mai
defavorabilă).
Secţiunile din Clasa 4 pot fi tratate ca fiind din Clasa 3, dacă rapoartele maxime lăţime-
grosime sunt inferioare celor definite pentru Clasa 3 (v. Tab. 4.3 … Tab. 4.7), în care se
multiplică cu (f y / γM0 ) / σcom, Ed , cu σcom, Ed tensiunea maximă de compresiune de calcul
exercitată în perete, determinate printr-un calcul de ordinul I sau II.

Tab. 4.3 Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţi interni, perpendiculari pe axa de încovoiere
Clasa Perete supus la Perete supus la Perete supus la încovoiere şi

încovoiere compresiune compresiune
Distribuţia + fy +fy +fy

tensiunilor
(compresiune
h d αd h
pozitivă) d h d
fy - fy―
fy―
α 0,5 : d / t w 396ε / 13α 1

1 d/tw 72 d/tw 33 0,5 : d / t w 36 / α
2 d/tw 83 d/tw 38 α 0,5 : d / t w 456 13α 1

α 0,5 : d / t w 41,5ε / α
+ fy +fy + 2
h
d d
d/2
fy ―
+fy 1
ψ 1: d / t w 42ε / 0,67 0,33ψ

3 d/tw 124 d/tw 42
ψ 1: d / t w 62 1 ψ -ψ
= σ2 / σ1; α conform rel. (4.17)

Tab. 4.4 Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi ai cornierelor
Clasa Secţiune comprimată
Distribuţia tensiunilor
+fy
(compresiune pozitivă) +fy
h
t
3 h/t 15 : b+h / 2t 11,5
Tab. 4.5 Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru secţiuni tubulare
Clasa Secţiune supusă la compresiune şi/sau încovoiere
Distribuţia tensiunilor
t d
(compresiune pozitivă)
2
1 d/t 50
2 2
d/t 70
3 d/t 79 2
Tab. 4.6 Coeficient kσ pentru elemente în consolă
= σ2 / σ1 +1 0 -1 +1 -1
Extremitate comprimată
2
kσ 0,43 0,57 0,85 0,57 – 0,21· + 0,07 ·
Extremitate întinsă
2
kσ 0,43 0,578/( + 0,34) 1,7 1,7 – 5· + 17,1 ·
Tab. 4.7 Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţi în consolă
Clasa Talpă comprimată Extremitate comprimată Extremitate întinsă
αc αc
Distribuţia +
+ +
tensiunilor ― ―
(compresiune
pozitivă) c c c
1 c/tf 9 c/tf 9 /α c/tf 9 /(α α)
2 c/tf 10 c/tf 10 /α c/tf 9 /(α α)
+
+
+ ― ―
c
c c
3 c/tf 14 c/tf 21 kσ1 c/tf 21 kσ 1
Observaţii:
1. Secţiunile transversale cu inima în Clasa 3 şi tălpi în Clasa 1 sau 2 pot fi considerate

ca secţiuni efective în Clasa 2, atunci când zona comprimată a inimii este înlocuită
printr-o secţiune eficace conform Fig. 4.6.
2. Dacă inima preia doar forţă tăietoare, fără a avea nici o participare la rezistenţa
secţiunii la încovoiere sau efort axial, atunci secţiunea transversală poate fi încadrată
în Clasa 2, 3 sau 4, funcţie doar de clasa tălpilor.
1
Pentru valorile kσ a se vedea Tab. 4.6
fy
―
20 ·tw
zonă neglijată
ANP 20 ·tw ―
fy
Fig. 4.6 Inimă eficace pentru secţiuni dublu T.
4.2.1 Stabilirea clasei secţiunilor elementelor comprimate şi încovoiate
Pentru elementele supuse la solicitări simple de compresiune sau încovoiere, încadrarea

secţiunilor în clase, conform Tab. 4.3 …Tab. 4.7, este simplă. Când elementul este solicitat
la interacţiunea dintre compresiune şi încovoiere, elementele componente ale secţiunii
transversale pot fi comprimate în întregime sau parţial, datorită forţei axiale sau a
momentului încovoietor. Clasificarea secţiunilor depinde de proporţiile fiecăruia dintre
elementele componente comprimate. În cazul elementelor solicitate la compresiune şi
încovoiere, repartizarea tensiunilor este mai favorabilă decât la elementele comprimate
centric.
O încadrare simplificată se poate face presupunând secţiunea solicitată doar la

compresiune. Dacă secţiunea rezultă de Clasă 1, nu se mai obţine nici o economie a
calculului. Dacă secţiunea rezultă de Clasă 2, 3 sau 4, încadrarea secţiunii se va determina
exact, ţinând cont de parametrul care defineşte partea comprimată a secţiunii, conform
Fig. 4.7 şi Fig. 4.8 pentru încovoiere în jurul axei y– y şi Fig. 4.9 pentru încovoiere în jurul
axei z– z.
În cazul elementelor solicitate la compresiune şi încovoiere, definirea clasei secţiunii va

ţine seama de poziţia axei neutre. În cazul elementelor de clasă 1 şi 2 supuse la încovoiere
în jurul axei y-y (Fig. 4.7), inima va prelua momentul încovoietor, iar în cazul încovoierii în
jurul axei z - z, tălpile vor prelua momentul (Fig. 4.9).
fy fy fy
+ =
My, Ed - My, Rd - -
NRd
y y
NEd
ANP
+ +
fy fy fy
Fig. 4.7 Distribuţia tensiunilor din compresiune şi încovoiere în jurul axei y –y pentru secţiuni
simetrice dublu T: secţiuni Clasă 1 şi 2.
M N 1
– – –
My, Ed My, Rd
NRd
y y + =
NEd
ANP
+ +
· 1
Fig. 4.8 Distribuţia tensiunilor din compresiune şi încovoiere în jurul axei y –y pentru secţiuni
simetrice dublu T: secţiuni Clasa 3.
Pentru secţiunile care nu se încadrează în clasele 1 sau 2 sub efectul combinat al

compresiunii şi încovoierii, rezistenţa critică este funcţie de raportul tensiunilor la cele două
extremităţi ale inimii, = σ1/σ2, ca în Fig. 4.8.
z z
Mz, Ed Mz, Rd
fy fy +
NEd – NRd
y y
+
ANP
– fy
z z
Fig. 4.9 Distribuţia tensiunilor din compresiune şi încovoiere în jurul axei z –z pentru secţiuni
simetrice dublu T: secţiuni de Clasă 1 şi 2.
Pentru secţiunile de Clasă 1 şi 2, poziţia axei neutre plastice se determină din eforturile de
calcul de compresiune NEd, şi încovoiere MEd, considerând secţiunea complet plastificată,
ca în Fig. 4.10.
fy fy
C
–
fy
z =αd
– My, Rd
NRd
y y
–
d
NEd My, Ed =
ANP + C’
+ T
+
fyfy
Fig. 4.10 Distribuţia tensiunilor pentru secţiuni simetrice dublu T de Clasă 1 şi 2. Semne: pozitiv –
compresiune (C şi C´); negativ – tensiune (T).
Din condiţia de echilibru a forţelor, se obţine:
C=T preiau încovoierea

F 0
C' =N Ed preia compresiunea (4.15)
Forţa de compresiune C` a zonei comprimate a inimii este simetrică de o parte şi de cealaltă

a axei neutre plastice, prin urmare:
d
(z ) 2 t w fy N Ed
2 (4.16)
Cunoscând că z = d, parametrul se determină din relaţia (4.16):
z 1 N Ed
= (1+ )
2 2 d tw fy (4.17)
4.2.2 Caracteristicile secţiunii eficace ale secţiunilor din Clasa 4
Standardul SR EN 1993-1-5 prevede pentru calculul secţiunilor din Clasa 4 (suple)

conceptul de secţiune eficace.
Procedura de rezolvare a secţiunilor din Clasa 4 constă în următoarele:
determinarea secţiunii eficace, redusă faţă de secţiunea brută, aplicând conceptul de

lăţime eficace;
aplicarea criteriilor de dimensionare valabile pentru secţiuni de Clasă 3.
Etapele de determinare ale lăţimii eficace a zonei comprimate pentru secţiuni din Clasa 4
sunt prezentate în următorii paşi descrişi mai jos:
(1) determinarea raportului tensiunilor , în care tensiunile σ1 şi σ2 se iau cu semnele

lor, conform Fig. 4.8.
(2) determinarea lăţimii eficace a tălpilor. Raportul tensiunilor al tălpii se calculează

folosind secţiunile brute. Pentru determinarea lăţimii eficace a inimii, coeficientul
folosit în Tab. 4.8 se obţine folosind aria eficace a tălpii comprimate şi aria brută a
inimii.
(3) calculul factorului de voalare kσ cu formulele date în Tab. 4.6 pentru elementele în
consolă (tălpi) şi în Tab. 4.8 pentru elemente interioare (inimi sau tălpi);
Tab. 4.8 Coeficient kσ pentru elemente comprimate interne (dublu rezemate)
= σ2 / σ1 +1 0 > >1 0 -1 < < 0 -1 -3 < < -1
8,2 2 2
kσ 4 7,81 7,81 – 6,29 +9,78 23,9 5,98(1 - )
1,05
(4) determinarea zvelteţii relative a secţiunii brute:
fy fy b
b 1 2 t
p 12(1 ) (4.18)
cr t k E 28, 4 k
în care
σcr tensiunea critică de voalare elastică:
2 2
E t
cr k 2
(4.19)
12(1 ) b
b, t lăţimea plană, respectiv grosimea plăcii şi au semnificaţia din Fig. 4.11;
p
zvelteţea relativă a plăcii;
235 / f y cu f y în [N / mm2 ].
.
(5) determinarea factorului de reducere care ţine seama de voalarea plăcii, cu

relaţiile:
pentru elemente interne comprimate:
1 pentru λp 0, 673
p 0, 055(3 ψ) (4.20)
1 pentru λp 0, 673, unde 3 ψ 0
λp2
pentru elemente comprimate în consolă:

1 pentru λp 0, 748
λp 0,188 (4.21)
1 pentru λp 0, 748
λp2
(6) determinarea lăţimii eficace se face funcţie de tipul elementului component (inimă
sau talpă, conform Fig. 4.11), cu relaţia:
beff b (4.22)
inimă
inimă
tălpi în consolă
c c
talpă interioară
b
b h
h h
tălpi secţiuni t
RHS
corniere cu aripi inegale corniere cu aripi egale
Fig. 4.11 Stabilirea lăţimii plane .
(7) repartizarea lăţimii eficace pe element conform Tab. 4.9 şi Tab. 4.10.
Tab. 4.9 Repartizarea lăţimii eficace pentru elemente comprimate interne
Distribuţia tensiunilor (compresiune pozitivă) Lăţime eficace beff
σ1 σ2
beff b
be1 be2 ψ 1:
be1 0,5beff , be2 0,5beff
σ1
σ2 beff b
1 ψ 0: 2
be1 be2 be1 beff , be2 beff be1
5 ψ
σ1
b
beff bc
σ2 ψ 0: 1 ψ
be1 be2
be1 0, 4beff , be2 0,6b eff
Tab. 4.10 Repartizarea lăţimii eficace pentru elemente comprimate în consolă
Distribuţia tensiunilor (compresiune pozitivă) Lăţime eficace beff
σ2 σ1
0 ψ : beff b
beff
bt bc
σ1
b
ψ : beff bc
σ2 beff 1 ψ
σ1
σ2
beff 0 ψ : beff b
bt
σ1
b
ψ : beff bc
beff σ2 1 ψ
bc
5S GRINZI CU INIMĂ PLINĂ
5.1 Principii de alcătuire
Grinzile sunt elemente solicitate în principal la încovoiere. Secţiunea lor se dezvoltă în

planul de acţiune al momentului încovoietor, cu materialul distribuit cât mai departe de axa
neutră.
z z z
z
z
y y y y y y
y y y y
z z z
z profile laminate închise (bare cave)
z
profile laminate deschise
z z
z z
y y
y y y y y y
z z
z z
secţiuni compuse, constante sau variabile
se sudează
se taie
Fig. 5.1 Tipuri de secţiuni pentru grinzi metalice.
Diferite soluţii de grinzi sunt prezentate în Fig. 5.1. La solicitări reduse, grinzile se pot
66 5. Grinzi cu inimă plină
realiza din profile laminate la cald sau formate la rece. Creşeterea capacităţii portante a
grinzilor se realizează prin tăierea şi recompunerea profilelor: astfel sunt realizate grinzile
cu înălţime variabilă sau grinzile cu goluri în inimă (ajurate). În cazul unor solicitări
importante şi deschideri mari, grinzile cu secţiune plină se realizează prin asamblarea unor
table groase alcătuind o secţiune compusă sudată: rezultă secţiuni dublu T cu tălpi egale sau
inegale, secţiuni închise etc. Se recomandă folosirea unor secţiuni care să permită aplicarea
unor tehnologii de sudare automată, tehnologii la care tensiunile reziduale şi deformaţiile
remanente din sudare să fie minime. Dacă grosimea inimii este mică, tălpile se leagă de
inimă cu suduri de colţ. În cazul unor grosimi de inimă mai mari, prinderea tălpilor de
inimă se face cu sudură în K sau ½ V (v. Tab. 6.14).
După modul de rezemare, grinzile cu secţiune plină pot fi simplu rezemate, încastrate sau
continue. Grinzile simplu rezemate necesită un consum mai mare de material în comparaţie
cu cele continue, dar sunt mai uşor de montat şi nu sunt influenţate de tasările de reazeme şi
de variaţiile de temperatură.
5.2 Principii de proiectare
Standardul SR EN 1993-1-1 are în vedere încadrarea secţiunilor transversale ale

elementelor în patru clase de secţiuni. La evaluarea caracteristicilor secţionale se va avea în
vedere eliminarea zonelor inactive ale secţiunii transversale datorită fenomenului de
voalare a tablelor subţiri respectiv, determinarea unei secţiuni eficace care participă la
preluarea eforturilor. Principalii factori care intervin în proiectarea grinzilor sunt:
a) rezistenţa secţiunii transversale în secţiuni critice (pentru secţiuni solicitate la moment

încovoietor maxim, forţă tăietoare maximă sau interacţiunea la acţiunea simultană dintre
acestea). Rezistenţa secţiunii transversale este dată de rezistenţa materialului, de
caracteristicile geometrice ale secţiunii transversale şi de zvelteţea elementelor
individuale ce compun secţiunea.
b) flambajul prin încovoiere – răsucire al întregii secţiuni este un alt factor important în
dimensionarea grinzilor. Acest fenomen depinde de gradul de prevenire al pierderii
stabilităţii laterale a grinzilor prin legare laterală, care să împiedice atât deplasarea
laterală cât şi răsucirea secţiunii; de distribuţia diagramei de moment încovoietor în
lungul grinzii; de zvelteţea elementului după axa minimă şi de zvelteţea tălpii
5. Grinzi cu inimă plină 67
comprimate.
c) stabilitatea locală a tălpii comprimate, când talpa poate să voaleze sub acţiunea forţelor
axiale de compresiune provenite din moment încovoietor. Acest fenomen poate produce
atingerea rezistenţei critice în cazul schimbării bruşte a liniei de acţiune a forţei de
compresiune din talpă. Voalarea tălpii comprimate în planul inimii antrenează voalarea
inimii grinzii încovoiate. O metodă de prevenire este rigidizarea inimii grinzii.
d) pierderea stabilităţii locale a inimii grinzii datorate compresiunii, forfecării, forţelor
concentrate mari. Metoda de prevenire este dispunerea de rigidizări pe inima grinzii.
e) verificarea grinzii la săgeată maximă. Este necesară impunerea unor limite ale
deplasării maxime pentru confortul utilizatorilor, aspectul estetic şi protecţia
elementelor auxiliare ce reazemă pe element. Chiar la valori mici ale efortului de
compresiune, efectele de ordin II pot amplifica în mod substanţial valoarea săgeţii
maxime în planul grinzii.
5.3 Alegerea dimensiunilor grinzilor cu secţiune plină
În Fig. 5.2 se prezintă sistemul de notaţii utilizat în concordanţă cu SR EN 1993-1-1 pentru

secţiunea unei grinzi dublu T monosimetrice, sudate.
A
bf1
z c tf1
za zs
C d
zG y G y hw hf
tw
bf2 tf2
z
Fig. 5.2 Sistemul de axe şi caracteristici dimensionale ale secţiunii dublu T monosimetrice, sudate.
G centrul de greutate;
C centrul de forfecare;
A punctul de aplicaţie al forţei;
zs distanţa între centrul de răsucire şi centrul de greutate;
za distanţa între centrul de greutate şi punctul de aplicaţie al forţei;
hf distanţa dintre centrele de greutate ale tălpilor;
bf1(2) lăţimea tălpii superioare (inferioare);
tf1(2) grosimea tălpii superioare (inferioare);
hw înălţimea inimii grinzii.
5.3.1 Înălţimea minimă a inimii grinzii
În practică, grosimea tw a inimii grinzii se ia minim 6 mm la grinzi puţin solicitate şi 8 mm

la grinzi puternic solicitate. În cazul grinzilor cu încărcări de intensitate mare, se va verifica
încă de la început capacitatea inimii de a prelua tensiuni tangenţiale
În cazul în care inima grinzii este prea zveltă sau nu este rigidizată, aceasta nu este capabilă
să ofere o suficientă rezemare a tălpii, producând fenomenul de voalare indusă prin talpă
(§5.9). Pentru prevenirea voalării tălpilor comprimate în planul inimii, dimensiunile inimii
trebuie stabilite astfel încât să împiedice voalarea tălpii comprimate:
hw E Aw
k (5.1)
tw fy Afc
în care
hw înălţimea inimii;
tw grosimea inimii;
Aw aria secţiunii transversale a inimii;
Afc aria eficace a secţiunii transversale a tălpii comprimate;
k conform §5.9. Pentru elemente compacte, de clasă 1, se poate considera k = 0,3
în afara cazurilor când analiza este în domeniul elastic sau fără redistribuirea
momentelor plastice. Pentru grinzi simplu rezemate se poate considera k= 0,4.
Pentru a se putea ajunge la dimensiuni raţionale, care să satisfacă condiţiile de exploatare

normală şi să conducă la un consum minim de oţel, este necesar ca înălţimea grinzii şi
celelalte dimensiuni ale secţiunii transversale să fie apreciate cât mai exact, astfel încât să
asigure săgeata admisă (hmin) şi în acelaşi timp un consum minim de oţel (hopt).
Înălţimea definitivă a inimii grinzii hw se stabileşte din condiţia:
hw, min hw h w, opt (5.2)
Înălţimea minimă a unei grinzi cu secţiune plină se stabileşte din condiţia de săgeată
maximă:
wmax wadm (5.3)
Astfel, dacă se consideră o grindă simplu rezemată cu deschiderea L, încărcată cu o

încărcare uniform distribuită q k, obţinută din gruparea acţiunilor la SLS, se poate scrie:
q k L2 1 2
8 L
5 qk L 4
5 8 γd 5 M Ed L2
w max
384 EI 384 h 24 E γ d Wel, y h w
E Wel, y w (5.4)
2
2
5 fy L
w adm
24 γ d E h w
de unde
5 f y L2
h w, min (5.5)
24 γd E w adm
în care
γd = MEd/Mk coeficientul acţiunilor de calcul;
MEd moment încovoietor de calcul determinat cu valorile de calcul ale
acţiunilor;
Mk moment încovoietor caracteristic determinat cu valorile caracteristice ale
acţiunilor;
wadm valori limită ultime recomandate pentru deplasări verticale (Tab. 2.7);
fy limită de curgere nominală a oţelului (Tab. 1.4);
E modul de elasticitate longitudinal al oţelului (Tab. 1.3).
La stabilirea înălţimii hw, se recomandă alegerea unor valori multiplu de 50 mm dacă

h<1000 mm, respectiv multiplu de 100 mm dacă h ≥ 10000 mm. Respectarea acestei
recomandări conduce la pierderi minime de material prin prelucrarea lăţimii tablelor la

dimensiunea aleasă.
Celelalte dimensiuni ale secţiunii transversale a grinzii se apreciază în funcţie de înălţimea

stabilită a inimii grinzii.
5.3.2 Dimensiuni optime ale inimii grinzii
Determinarea dimensiunilor inimii grinzii (tw şi hw) se determină de obicei din condiţia de
greutate minimă.
5.3.2.1 Secţiuni de Clasă 1 şi 2
O metodă de predimensionare este din condiţia de greutate minimă (Farkas, 1980).

Momentul de calcul este preluat de întreaga secţiune şi are ca valoare maximă momentul
rezistent al secţiunii dat de suma momentelor rezistente ale tălpilor şi inimii:
t w h 2w
M Ed Mc, Rd b t f h w f yd f yd (5.6)
4
în care
fyd limita de curgere de calcul a oţelului (Tab. 1.4)
= fy/γMo ( M0 = 1,0);
b lăţimea tălpii;
tf grosimea tălpii.
Pentru determinarea dimensiunilor optime ale grinzilor, se va folosi notaţia:
M Ed
W0 (5.7)
f yd
Aria unei tălpi se determinată din relaţia (5.6):
MEd tw hw W0 tw hw
b tf (5.8)
h w f yd 4 hw 4
Aria întregii secţiuni este dată de suma ariilor elementelor componente ale secţiunii:
A 2 b tf hw t w (5.9)
Introducând relaţia (5.8) în (5.9), se poate determina acum aria în funcţie de valoarea
momentului încovoietor de calcul:
2 W0 tw hw 2 W0 tw hw
A= hw tw 2 (5.10)
hw 4 hw 2
Definind zvelteţea inimii w = hw/tw 83 (conform Tab. 4.3), astfel încât inima să se
încadreze în clasa 1 sau 2, aria se poate rescrie după cum urmează:
2 W0 λ w t 2w
A= (5.11)
λw t w 2
Funcţia A = f (tw) are valoare minimă pentru valoarea lui tw care anulează derivata de ordin
întâi a funcţiei, dA/dtw = 0:
dA 2 W0
= λw t w 0 (5.12)
dt w λ w t 2w
Soluţia optimă a grosimii inimii se poate determina cu relaţia:
2 W0
tw 3 (5.13)
λ 2w
Cum hw = w tw, înălţimea optimă a inimii devine:
hw 3 2 λ w W0 (5.14)
Prin urmare, aria optimă a inimii Aw se poate exprima prin relaţia:
4 W02
Aw 3 (5.15)
λw
Aria unei tălpi a grinzii Af în funcţie de momentul de calcul şi de dimensiunile optime ale
inimii grinzii se determină din relaţia (5.8):
W02 1 1
Af b tf 3 3 3 (5.16)
λw 2 16
de unde:
W02 1 1
3 3 3
Af λw 2 16 1 (5.17)
Aw 4 W02 4
3
λw
Soluţia optimă este când aria inimii este de patru ori mai mare decât aria unei tălpi.
5.3.2.2 Secţiuni de Clasă 3
Momentul de calcul preluat de întreaga secţiune are ca valoare maximă momentul rezistent
al secţiunii, dat de caracteristicile elastice:
t w h 2w
M Ed M c, Rd b t f h w f yd f yd (5.18)
6
Aria unei tălpi se determinată din relaţia (5.18) :
MEd tw hw W0 tw hw
b tf (5.19)
h w f yd 6 hw 6
Introducând aria tălpii în expresia ariei secţiunii, relaţia (5.9) devine:
2 W0 tw hw 2 W0 2 tw hw
A= hw tw 2 (5.20)
hw 6 hw 3
Impunând zvelteţea inimii w = hw/tw 124 (conform Tab. 4.3), astfel încât inima să se
încadreze în clasa 3, aria devine:
2 W0 2 λ w t 2w
A= (5.21)
λw t w 3
Pentru a se obţine soluţia optimă, dA/dtw = 0, iar relaţia (5.21) devine:
dA 2 W0 4
= λw t w 0 (5.22)
dt w λw t 2w 3
Soluţia optimă a grosimii inimii se poate determina acum cu relaţia:

3 W0
tw 3 (5.23)
2 λ 2w
Cum hw = w tw, înălţimea optimă a inimii devine:
3
hw 3 λ w W0 (5.24)
2
Prin urmare, aria optimă a inimii Aw se poate exprima prin relaţia:
9 W02
Aw 3 (5.25)
4 λw
Aria unei tălpi a grinzii Af se determină cu relaţia (5.19):
W02 2 1 9
Af b tf 3 3 3 (5.26)
λw 3 6 4
de unde:
W02 2 1 9
3 3 3
Af λw 3 6 4 1 (5.27)
Aw 9 W02 2
3
4 λw
Soluţia optimă este când aria inimii este dublă faţă de aria unei tălpi.
5.3.3 Dimensiunile tălpilor grinzilor
Grosimea tf a tălpii grinzilor cu secţiune compusă trebuie să respecte condiţii minime

constructive:
tw 2 mm tf (2 ... 3) t w
(5.28)
12 mm tf 30 mm
Fenomenul de shear lag poate fi neglijat dacă porţiunea în consolă (v. Fig. 5.2) c Le/50,
unde Le este lungimea dintre punctele de moment încovoietor nul. Dacă c depăşeşte
valoarea limită, în calcule se va considera o lăţime eficace beff, determinată conform SR EN
1993-1-5. Prin urmare, pentru ca talpa să lucreze cu secţiunea brută, aproximându-se b ≈

2c, lăţimea tălpilor nu trebuie să depăşească valoarea:
Le
b 2c (5.29)
25
Lăţimea tălpii se determină din relaţiile (5.8) pentru secţiuni de clasă 1 şi 2 sau cu relaţia
(5.19) pentru secţiuni de clasă 3:
M Ed
Af b tf tw hw (5.30)
h w f yd
în care
ξ =1/4 pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2;
=1/6 pentru secţiuni de Clasă 3.
Grosimea tălpii se determină impunând pentru zvelteţea tălpilor f = c/tf valori

corespunzătoare clasei de secţiuni în care este grinda încadrată, conform Tab. 4.3:
bf 2 c 2 λf t f
A f =b t f 2 λ f t f2 (5.31)
Af
tf
2 λf
Lăţimea tălpii se determină din relaţia (5.30):
M Ed tw hw
b (5.32)
h w t f f yd tf
5.4 Rezistenţa secţiunii la moment încovoietor
În fiecare secţiune transversală a grinzii solicitată la încovoiere monoaxială trebuie să se

verifice relaţia:
M Ed
1 (5.33)
Mc, Rd
în care
Mc, Rd moment rezistent de calcul determinat ţinând cont de slăbirea secţiunii datorită
găurilor pentru şuruburi (v. şi Fig. 5.3).
Rezistenţa de calcul a secţiunii transversale a grimzii solicitată la încovoiere monoaxială în

raport cu una din axele principale de inerţie se determină în funcţie de clasa secţiunii astfel:
fy
M pl, Rd Wpl pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2
γ M0
M c, Rd (5.34)
fy
M el, Rd Wel, min pentru secţiuni de Clasă 3
γ M0
cu
Mpl, Rd moment rezistent plastic al secţiunii brute;
Mel,Rd moment rezistent elastic al secţiunii brute;
Wpl modul de rezistenţă plastic ;
Wel, min modul de rezistenţă elastic corespunzător fibrei în care se dezvoltă tensiunea
maximă.
Pentru încovoiere biaxială, relaţia acoperitoare de verificare la încovoiere în fiecare

secţiune transversală pentru secţiuni dublu T (v. şi Tab. 5.2), se poate exprima în
următoarea formă:
a) Secţiuni de Clasă 1 şi 2:
2
M y, Ed M z, Ed
1 (5.35)
M y, c, Rd M z, c, Rd
în care, rel. (5.35) este determinată pentru secţiuni dublu T cu NEd = 0. În cazul în care
există efort axial, se va utiliza relaţia de interacţiune (5.57).
b) Secţiuni Clasă 3:
M y, Ed M z, Ed
1 (5.36)
M y, c, Rd M z, c, Rd
în care s-au utilizat următoarele notaţii:

M y, c, Rd Wy f yd
(5.37)
Mz, c, Rd Wz f yd
în care
Wy(z) =Wpl y(z) pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2;
= Wel y(z) pentru secţiuni de Clasă 3.
În zona găurilor dispozitivelor de prindere, secţiunea este slăbită, iar în calcule se va ţine
cont, dacă este cazul, de secţiunea netă (Fig. 5.3).
z
z
MEd
– zonă comprimată
y y
Aw + zonă întinsă Aw, net
Af
z z Af, net
secţiune brută secţiune netă
Fig. 5.3 Definirea secţiunii nete.
Slăbirea secţiunii tălpii din zona întinsă datorată găurilor de prindere poate fi neglijată (Fig.
5.3) dacă la talpa întinsă este verificată relaţia:
0 ,9 f u fy
Af, net Af (5.38)
γ M2 γ M0
Slăbirea secţiunii nete a inimii datorate găurilor de prindere din zona întinsă a inimii poate
fi neglijată cu condiţia ca în zona întinsă (talpa întinsă plus zona întinsă a inimii) să fie
satisfăcută relaţia (5.38):
0 ,9 f u fy
(Af, net A w, net ) (Af Aw ) (5.39)
γ M2 γ M0
În zona comprimată a inimii, se va ţine cont de reducerea secţiunii doar în cazul găurilor
ovalizate.
5.5 Rezistenţa secţiunii la forţă tăietoare
5.5.1 Verificarea la forfecare a secţiunilor de Clasă 1 şi 2
Verificarea la forţă tăietoare se face cu relaţia:
VEd
1 (5.40)
Vc, Rd
în care
Vc, Rd valoarea de calcul a efortului rezistent la forfecare.
Pentru calculul plastic, Vc, Rd este valoarea de calcul a efortului plastic rezistent la forfecare,
Vpl, Rd. În absenţa răsucirii, acest efort se determină cu relaţia:
Vpl, Rd A v τ yd (5.41)
în care
Av arie de forfecare, determinată conform Tab. 4.1;
yd valoarea de calcul a rezistenţei la forfecare pură a materialului:
fy
yd (5.42)
3 M0
Verificarea cu relaţia (5.40) este valabilă atâta timp cât tensiunea din forfecare nu produce
voalarea inimii şi dacă zvelteţea inimii nu depăşeşte limitele date de relaţiile (5.43)şi (5.44):
d 72
inima grinzii nerigidizată: (5.43)
tw
d 31
inima grinzii prevăzută cu rigidizări: k (5.44)
tw
în care
= 1,2 conform Tab. 4.1;
kτ coeficient de flambaj determinat conform §5.8.4, rel. (5.83) şi (5.84);
d, tw dimensiuni geometrice ale inimii grinzii definite în Fig. 5.2;
= , cu
Dacă aceste limite sunt depăşite, verificarea la voalare din forfecare a inimii grinzii se va
face conform §5.8.2.
La capetele grinzii, în zona de îmbinare cu şuruburi, inimii grinzii poate ceda prin rupere în
bloc (Fig. 5.4).
a1 a3 a1
Lv Lv
Lv
a3
a3
a1
a2 a2 a2
a1 a1
Lv Lv do,v
do,v
a3 a3
do, t
do, t
a2 a2
Fig. 5.4 Determinarea ariei de forfecare nete a secţiunii slăbite de găurile şuruburilor.
Verificarea rezistenţei la rupere în bloc se face cu relaţia:
0 ,5 f u fy
VEd Veff, Rd A nt A nv (5.45)
γ M2 3 γ M0
în care
A nt arie netă de forfecare, determinată conform rel. (5.46);
A nt arie netă de forfecare, determinată conform rel. (5.46);

fy limita de curgere (Tab. 1.4)
fu rezistenţa la tracţiune (Tab. 1.4);
coeficient parţial de siguranţă aplicat materialului pentru rezistenţa
M2
caracteristică la tracţiune, conform Tab. 2.3.
coeficient parţial de siguranţă aplicat materialului pentru rezistenţa secţiunii,
M0
conform Tab. 2.3.
Anv = tw · Lv; Ant = tw · L2

Lv, eff = Lv + L1
(5.46)
L1 = a1 5d
fu
L2 (a 2 kd o,t )
fy
în care
d diametrul nominal al şurubului;
d0, t diametrul găurii pe direcţia efortului de întindere;
d0, v diametrul găurii pe direcţia efortului de forfecare;
k = 0,5 pentru un singur rând de şuruburi;
= 0,25 pentru două rânduri de şuruburi;
n numărul găurilor în lungul liniei de forfecare a inimii grinzii;
tw grosimea inimii.
5.5.2 Verificarea la forfecare a secţiunilor de Clasă 3
Verificarea secţiunilor într-un punct critic al secţiunii care lucrează în domeniul elastic, se
face cu următoarea relaţie:
Ed
1 (5.47)
yd
Tensiunile tangenţiale τEd pot fi calculate cu relaţia:
VEd S
Ed (5.48)
I t
în care
S moment static al secţiunii situate sub punctul considerat;

I moment de inerţie la încovoiere al întregii secţiuni;
t grosimea elementului în punctul considerat.
Relaţia (5.48) este scrisă la modul general. Pentru determinarea tensiunilor după una din
cele două direcţii principale este suficient să se intervină cu indici (y, z) şi să se considere
preluarea forţei tăietoare după caz, de către inimă, respectiv de tălpi.
tf
y y
τmax, Ed
hw
tw
Fig. 5.5 Distribuţia tensiunilor tangenţiale în domeniul elastic.
Pentru secţiuni I sau H, standardul SR EN 1993-1-1 permite determinarea simplificată a

tensiunii din forfecare τEd, cu relaţia:
VEd
Ed dacă A f /A w 0,6 (5.49)
Aw
în care
Aw aria inimii grinzii:

= hw tw pentru secţiuni sudate;
= (h - 2 tf) tw pentru secţiuni laminate;
Af aria unei tălpi:
= b tf.
5.6 Interacţiunea dintre moment încovoietor şi forţă tăietoare
5.6.1 Interacţiunea dintre încovoiere monoaxială şi forţă tăietoare
Secţiuni de Clasă 3
Pentru verificarea de rezistenţă într-un punct critic al secţiunii se foloseşte criteriul von
Mises:
2 2
σ Ed τ Ed
3 1 (5.50)
f yd τ yd
în care
τEd tensiuni tangenţiale de calcul determinate cu rel. (5.48) sau (5.49);
Ed tensiuni normale din încovoiere:
M y, Ed z / I y .
Secţiuni de Clasă 1 şi 2
Comportarea experimentală a grinzilor a confirmat faptul că atâta vreme cât forţa tăietoare
poate fi preluată de inima integral plastificată, momentul încovoietor rezistent al secţiunii
nu este practic influenţat. În caz contrar, acesta se va reduce pentru valori semnificative ale
forţei de tăietoare:
VEd 0 ,5 Vpl, Rd (5.51)
tf fy
fyr
ANP
tw
fyr
b fy
Fig. 5.6 Distribuţia tensiunilor reduse datorită forfecării.

SR EN 1993-1-1 consideră un moment încovoietor rezistent redus (Fig. 5.6), determinat cu

o limită de curgere redusă :
f yr (1 ) fy (5.52)
cu
2
2 VEd
1 (5.53)
Vpl, Rd
ceea ce corespunde unei relaţii de interacţiune de forma:
2 2
σ Ed τ Ed
1 (5.54)
f yd τ yd
Tab. 5.1 Reducerea momentului încovoietor rezistent din forţă tăietoare
Direcţia de aplicare Tip de secţiune Moment încovoietor rezistent pentru

VEd 0,5 Vpl, Rd
My, Ed My, V, Rd secţiuni dublu T simetrice

z A2w
M y, V, Rd Wpl, y f yd
4 tw
secţiuni dublu T nesimetrice My, V, Rd (1 z) Wpl, y f yd
Mz, Ed Mz, V, Rd orice tip Mz, V, Rd (1 ρy ) Wpl, z f yd
dar
MV, Rd Mc, Rd
în care
2
2 Vz, Ed
z 1 cu Vpl, z, Rd A v, z τ yd
Vpl, z, Rd
2
2 Vy, Ed
y 1 cu Vpl, y, Rd A v, y τ yd
Vpl, y, Rd
Ariile de forfecare - a se vedea Tab. 4.1; Mc, Rd - a se vedea rel. (5.33) şi (5.34).
Verificarea secţiunilor supuse la acţiunea simultană a momentului încovoietor după una din
direcţiile principale de inerţie (My, Ed sau Mz, Ed) şi forfecare (Vz, Ed sau Vy, Ed) se va face în
acest caz conform Tab. 5.1.
5.6.2 Interacţiunea dintre încovoiere biaxială şi forţă tăietoare
Secţiuni de Clasă 3
Pentru verificarea de rezistenţă într-un punct critic al secţiunii se foloseşte criteriul von
Mises dat de relaţia (5.50), unde:
M y, Ed z M z, Ed y
σ Ed f yd (5.55)
Iy Iz
în care
Ed valoarea de calcul a tensiunii longitudinale în punctul considerat;

I y, I z momente de inerţie;
z, y distanţa de la axa considerată până la cel mai îndepărtat punct al secţiunii.
Secţiuni de Clasă 1 şi 2
Relaţia de verificare pentru cazul general, când elementul este solicitat la acţiunea
simultană de încovoiere biaxială şi forfecare, atunci când influenţa forţei tăietoare este
semnificativă:
VEd 0 ,5 Vpl, Rd (5.56)
este prezentată sub forma generală:
M y, Ed M z, Ed
1 (5.57)
M y, V, Rd M z, V, Rd
în care
My, V, Ed,
momente încovoietoare rezistente reduse conform Tab. 5.1;
Mz,V, Ed
, coeficienţii supraunitari ce descriu interacţiunea dintre M y, Ed şi Mz, Ed,
determinaţi prin analize numerice pentru tipuri particulare de secţiuni (Tab.

5.2).
Acoperitor pentru toate clasele de secţiuni transversale, se poate utiliza o însumare liniară
de rapoarte solicitare/efort rezistent:
M y, Ed M z, Ed
1
M y, V, Rd M z, V, Rd
(5.58)
Tab. 5.2 Coeficienţi şi
Secţiune
2 1
2 2
1,66 1,66
5.7 Stabilitatea generală a elementelor încovoiate
5.7.1 Momentul critic elastic la încovoiere pură
Grinzile cu secţiune plină, ce au talpa comprimată insuficient dezvoltată sau nu este fixată
corespunzător lateral, îşi pot pierde stabilitatea generală prin flambaj de tip încovoiere-
răsucire.
Pentru cazul teoretic (grindă cu secţiune dublu T simetrică, fără imperfecţiuni (provenite
din tensiuni reziduale şi geometrice), solicitată la încovoiere cu moment uniform,
încastrată la extremităţi, cu reazeme de tip furcă ce împiedică deplasările şi rotirea în jurul
axei longitudinale, lăsând liberă rotirea în jurul axei z-z (Fig. 5.7) şi nesprijinită lateral),
valoarea momentului critic rezultă din relaţia:
2 2
E Iz E Iw
Mcr, 0 2 G It (5.59)
L L2
în care
Iz moment de inerţie după axa de rigiditate minimă z-z;

Iw moment de inerţie sectorial;
It moment de inerţie la răsucire liberă;
L deschiderea grinzii sau distanţa între punctele de fixare în plan orizontal ale tălpii
comprimate (Fig. 5.9);
E, G caracteristici de material (Tab. 1.3).
plan
reazeme tip furcă
A 1 2 A
1–1
M M
z
x z
x
z z
1 2
deformarea grinzii după pierderea
L
stabilităţii
2–2
u
vedere A – A z
z
x x y
z
y
Fig. 5.7 Pierderea stabilităţii prin încovoiere-răsucire a grinzilor solicitate la încovoiere – caz
teoretic.
zg = h/2
C zg= 0
C C
zg= – h/2
Fig. 5.8 Efectul excentricităţii poziţiei punctului de aplicare a încărcării.
Cazul ideal al grinzii cu secţiune dublu simetrică, cu reazeme de tip furcă şi solicitată la
moment încovoietor uniform este rar întâlnit în cazurile practice.
Cazul grinzilor cu secţiuni mono-simetrice, având expresia generală a momentului critic

pentru flambaj prin încovoiere-răsucire în jurul axei de rigiditate maximă y-y (coeficienţi
suplimentari C3 şi zj), nu este studiată în prezenta lucrare.
Pentru grinzile având secţiune transversală constantă, bisimetrică, la care centrul de răsucire
coincide cu centrul de greutate, pentru cazul general, cu distribuţii reale de încărcare şi
rezemare, momentul critic se poate determina cu relaţia:
2 2 2
E Iz kz Iw kz L G It
Mcr C1 2 2
(C2 zg )2 C2 z g (5.60)
L kw Iz E Iz
în care
kz, kw coeficienţi de reducere a lungimilor de flambaj prin încovoiere, respectiv prin
răsucire;
C1, C2 factori ce depind de modul de încărcare şi de condiţiile de rezemare la capete,
valoarea acestora regăsindu-se în Tab. 5.3;
zg coordonata punctului de aplicare al încărcării faţă de centrul de greutate al
secţiunii (pozitiv dacă sensul de acţiune al încărcării este spre centrul de
forfecare, conform Fig. 5.8) .
5.7.1.1 Influenţa distribuţiei încărcării
Tab. 5.3 Valori ale coeficienţilor C1 şi C2
Încărcări şi condiţii de rezemare Diagrama de momente kz C1 C2

încovoietoare
ψ=1 1,0 1,00

0,5 1,05
MEd ψ MEd
1,0 1,14
ψ= 0,75 0,5 1,19
1,0 1,31
MEd ψ= 0,5
ψ MEd 0,5 1,37
1,0 1,52
ψ = 0,25
0,5 1,60
1,0 1,77
ψ= 0,00
0,5 1,86
1,0 2,06
ψ= - 0,25
0,5 2,15
1,0 2,35
ψ= - 0,5
0,5 2,42
1,0 2,60
ψ= - 0,75 0,5 2,45
ψ= - 1 1,0 2,60
0,5 2,45
qEd
1,0 1,13 0,46
0,5 0,97 0,30
qEd
1,0 1,28 1,56
0,5 0,71 0,65
QEd 1,0 1,36 1,55

0,5 1,07 0,43
QEd 1,0 1,56 1,27

0,5 0,94 0,71
QEd QEd 1,0 1,00

0,5 1,05
Valorile coeficienţilor C1 şi C2 pentru diferite distribuţii de încărcări sunt prezentaţi în Tab.

5.3.
Cazul cu cel mai mare risc de pierdere a stabilităţii prin flambaj prin încovoiere-răsucire
este pentru grinda cu reazeme de tip furcă (împiedicări minime la răsucire) solicitată de
momente cu valori egale la extremităţi. Astfel, talpa grinzii va fi supusă la un efort de
compresiune constant pe toată lungimea grinzii, situaţie cu risc major de pierdere a
stabilităţii laterale.
5.7.1.2 Influenţa condiţiilor de rezemare
Valoarea momentului critic elastic de pierdere a stabilităţii generale prin încovoiere –

răsucire Mcr, depinde de condiţiile de împiedicare a răsucirii cu deplanarea secţiunii
(coeficientul kw) şi la deplasarea şi rotirea secţiunii după axa z (coeficientul kz). Pentru
cazurile practice, se pot considera conform Tab. 5.4. În Fig. 5.10 sunt prezentate soluţii de
rezemare pentru împiedicarea totală sau parţială a răsucirii. Aceşti coeficienţi permit
reducerea lungimii de flambaj prin răsucire-încovoiere corespunzătoare reazemelor de tip
furcă.
Tab. 5.4 Coeficienţii lungimii de flambaj kz şi kw
Condiţii de rezemare pentru încovoiere în planul xz Condiţii de împiedicare a răsucirii
kz = 1,0 kw = 1,0
kz = 0,5 kw = 0,5
kz = 0,7 kw = 0,7
5.7.1.3 Influenţa legăturilor laterale
Prezenţa reazemelor laterale intermediare (Fig. 5.9 şi Fig. 5.10) nu modifică modul de
încovoiere după axa principală y-y, dar reduc lungimea de flambaj prin încovoiere-răsucire.
Pentru astfel de situaţii, se verifică separat fiecare segment de grindă delimitat de legăturile
laterale. Această ipoteză simplificată este acoperitoare dacă se consideră valorile
coeficienţilor de flambaj kz = 1 şi 0,5 sau 0,7. Fig. 5.11 prezintă „liniarizarea” diagramei de
momente încovoietoare pe segmentul de grindă dintre două legături laterale consecutive,

pentru determinarea coeficienţilor C1 şi C2.
L3
L2
L1
Fig. 5.9 Influenţa legăturilor laterale asupra lungimii de flambaj a grinzii.
grindă secundară
talpă talpă
comprimată comprimată
talpă
comprimată
grindă secundară
grindă secundară
planşeu din
talpă comprimată tablă
contrafişă
talpă comprimată
Fig. 5.10 Tipuri de legături laterale.

legături laterale
L1 L2 L3
L2
L1
Fig. 5.11 „Liniarizarea” diagramei de momente încovoietoare pe segmentul dintre două legături
laterale.
5.7.2 Verificarea stabilităţii generale a grinzilor fără legături laterale
O grindă care nu este fixată lateral şi este solicitată la încovoiere după axa principală y-y, se
verifică cu una dintre relaţiile următoare, în funcţie de clasa secţiunii:
Clasa 1 şi 2 Clasa 3
fy fy
My, Ed Mb, Rd χ LT Wpl, y χ LT Wel, y (5.61)
γ M1 γ M1
în care
Mb, Rd moment rezistent de calcul la încovoiere – răsucire;
LT factor de reducere pentru flambaj prin încovoiere – răsucire ;
Wpl, y, Wel, y modul de rezistenţă plastic, respectiv elastic după axa de rigiditate
maximă y– y;
M1 coeficient parţial de siguranţă al materialului (Tab. 2.3).
5.7.2.1 Curbe de flambaj prin încovoiere – răsucire, caz general
Valoarea factorului de reducere LT determinat în funcţie de zvelteţea relativă :
1
χ LT f( LT ) cu χ LT 1 (5.62)
2 2
ΦLT ΦLT λLT
unde:
ΦLT 0,5 1 α LT ( LT
2
0,2)+λLT (5.63)
în care
LT factor de imperfecţiune pentru flambaj prin încovoiere-răsucire (Tab. 5.5);

zvelteţe relativă determinată în funcţie de clasa secţiunii, cu una dintre relaţiile
(5.64).
Clasa 1 şi 2 Clasa 3
Wpl, y f y Wel, y f y
(5.64)
LT M cr M cr
în care
Mcr moment critic elastic de flambaj prin încovoiere - răsucire al secţiunii
brute, determinat funcţie de condiţiile de încărcare reale şi legăturile
laterale;
Wpl, y, Wel, y modul de rezistenţă plastic, respectiv elastic, după axa y – y.
Recomandările pentru alegerea curbelor de flambaj prin încovoiere – răsucire sunt

prezentate în Tab. 5.5.
Observaţii:
Pentru LT 0,2 sau MEd/Mcr 0,04, efectele flambajului prin încovoiere – răsucire
pot fi neglijate.
Tab. 5.5 Valori ale factorului de imperfecţiune LT în funcţie de forma secţiunii şi curba de flambaj
pentru cazul general (rel. (5.62))
Secţiune Limite Curbă de LT
flambaj
Secţiuni I - laminate h/b 2 a 0,21
h/b > 2 b 0,34
Secţiuni I - sudate h/b 2 c 0,49

h/b > 2 d 0,76
Alte secţiuni transversale ― d 0,76
5.7.2.2 Curbe de flambaj prin încovoiere – răsucire. Caz particular: profile laminate
sau secţiuni sudate echivalente
Pentru profile laminate sau secţiuni sudate echivalente solicitate la încovoiere, valorile
factorului de reducere LT, se poate determina alternativ cu relaţia:
1
1
χ LT cu χ LT 1 (5.65)
2 2
ΦLT ΦLT λLT 2
λLT
cu
ΦLT 0,5 1 α LT ( LT 0,4)+ 2

λLT
(5.66)
în care
LT factor de imperfecţiune pentru flambaj prin încovoiere-răsucire (Tab. 5.5);

zvelteţe relativă;
= 0,4 (valoare minimă pentru profile laminate);
=0,75 (valoare minimă pentru profile laminate).
Recomandările pentru alegerea curbelor de flambaj prin încovoiere – răsucire pentru cazul
particular când se utilizează relaţia (5.65), sunt prezentate în Tab. 5.6.
Pentru secţiuni laminate I sau H, zvelteţea relativă se poate determina cu:

λ LT
LT (5.67)
1
în care
E
1 93,9 (5.68)
fy
Zvelteţea elementului LT pentru secţiuni I sau H simetrice, se determină conform relaţiei

următoare:
L/i z
LT 0 ,25
(5.69)
1 L/i z
C1 1
20 h/t f
în care
iz rază de giraţie după axa z– z;
h, tf înălţimea, respectiv grosimea tălpii secţiunii profilului laminat;
C1 coeficient de corecţie din Tab. 5.3.
Tab. 5.6 Valori ale factorului de imperfecţiune LT în funcţie de forma secţiunii şi curba de flambaj
pentru cazul particular (rel. (5.65)).
Secţiune Limite Curbă de LT
flambaj
Secţiuni I - laminate h/b 2 b 0,34

h/b > 2 c 0,49
Secţiuni I - sudate h/b 2 c 0,49

h/b > 2 d 0,76
Observaţii:
Pentru ( = 0,4 valoare maximă pentru secţiuni laminate) sau MEd/Mcr

, efectele flambajului prin încovoiere – răsucire pot fi neglijate.
5.7.3 Verificarea stabilităţii generale a grinzilor cu legături laterale
5.7.3.1 Metodă simplificată
Dacă grinda are legături fixe la talpa comprimată, la distanţe la care zvelteţea tălpii
satisface următoarea condiţie:
k c Lc M c, Rd
λf λc0 (5.70)
if, z 1 M y, Ed
stabilitatea generală este asigurată.
În relaţia de mai sus s-a notat:

Lc distanţa între punctele de fixare în plan orizontal ale tălpii comprimate
(Fig. 5.9);
1 conform rel. (5.68);
λ c0 = + 0,1;
Mc, Rd moment rezistent de calcul determinat cu rel. (5.34);

My, Ed momentul de încovoiere de calcul între două legături transversale;
if, z raza de giraţie a tălpii echivalente comprimate, formate de talpa comprimată a
grinzii plus 1/3 din partea comprimată a inimii, în raport cu axa minimă z – z a
secţiunii;
kc factor de corecţie al zvelteţii care ţine seama de distribuţia momentului
încovoietor între legături (Tab. 5.7).
tf
hw/6 If, z
if, z
hw/2 1
Af A w, c
3
–
hw
Af – aria tălpii comprimate

+
Aw,c – aria părţii comprimate a
inimii
tw
Fig. 5.12 Metoda tălpii comprimate echivalente.

Tab. 5.7 Factor de corecţie kc
Distribuţia momentului kc
1
MEd ψ MEd
1,33 0,33
-1 Ψ 1
0,94
0,9
0,91
0,86
0,77
0,82
Dacă zvelteţea tălpii comprimate echivalente depăşeşte valoarea limită dată de rel. (5.70),
momentul rezistent la încovoiere-răsucire se poate determina simplificat:
Mb, Rd kfl χ Mc, Rd (5.71)
în care
factor de reducere pentru talpa comprimată echivalentă, determinat cu conform
următoarelor curbe de flambaj:
curba d – pentru secţiuni sudate, cu condiţia: h/tf 44 ;
curba c – pentru toate celelalte secţiuni;
kfl = 1, factor de corecţie ce ia în considerare caracterul acoperitor al metodei tălpii

comprimate echivalente.
5.7.3.2 Caz particular: secţiuni laminate sau sudate echivalente
Verificarea stabilităţii generale a grinzilor între două legături laterale se face cu relaţia
(5.61). Pentru a lua în considerare distribuţia momentelor între legăturile laterale, factorului
de reducere LT se aplică un coeficient de corecţie:
χ LT
χ LT, mod cu χ LT , mod 1 (5.72)
f
în care, coeficientul f este determinat prin analize numerice şi depinde de distribuţia

diagramei de momente încovoietoare între legăturile laterale. Valori conservative pentru f
se pot determina cu relaţia:
f 1 0,5 (1 k c ) 1 2 (λLT 0,8)2 dar f 1 (5.73)
LT factor de reducere pentru flambaj prin încovoiere-răsucire determinat cu rel.

(5.62) pentru cazul general sau (5.65) pentru secţiuni laminate;
kc factor de corecţie a diagramei de moment uniform, conform Tab. 5.7.
5.8 Stabilitatea locală a inimii grinzilor solicitate la forfecare
5.8.1 Cedarea inimii grinzii la forfecare pură
Începutul voalării unei plăci cu marginile rezemate nu are ca efect distrugerea ei. Cercetări
experimentale au demonstrat că se poate ţine seama de rezerva de rezistenţă post-critică a
plăcii.
Tensiunilor tangenţiale maxime τ pot fi descompuse după cele două direcţii principale, în
tensiuni principale de întindere σ1 şi σ2, egale ca intensitate şi înclinate cu 45o faţă de axa
longitudinală a grinzii. După producerea fenomenului de voalare, tensiunile de compresiune
σ2 nu mai cresc, în schimb creşte valoarea tensiunilor de întindere σ1, formându-se astfel o
bandă (câmp) de întindere, care lucrează asemănător cu diagonalele dintr-o grindă cu
zăbrele cu diagonale întinse, montanţi comprimaţi (nervurile de rigidizare) şi tălpi. Când
tensiunile τ depăşesc valoarea critică dată de relaţia (5.81), inima voalează, dar continuă să
preia eforturi în stadiul de membrană.
1
1 -1
τ σ2 VEd
45o
hw
tw
σ1
VEd forfecare pură 1
τ σ2 VEd
σt < 45o VEd
σt
σ1
VEd VEd
„câmp diagonal” de tensiuni mecanism plastic de cedare al tălpilor
Fig. 5.13 Voalarea inimii grinzilor supuse la tensiuni tangenţiale.
Mecanismul de cedare din Fig. 5.13 ţine cont într-o oarecare măsură şi de modul real în
care are loc cedarea propriu-zisă prin fenomenul de voalare şi după ce se dezvoltă aşa-
numitul câmp diagonal care lucrează la întindere; inima nu mai constituie un reazem pentru
tălpi care cedează în plan vertical, formând articulaţii plastice. Existenţa unor tălpi rigide
măreşte capacitatea portantă a grinzii în domeniul post-critic.
Standardul SR EN 1993-1-5 stabileşte rezistenţa la voalare numai la solicitări de forfecare

pură, urmând ca această rezistenţă să fie „corectată” prin intermediul relaţiei de interacţiune
în cazul acţiunii concomitente a încovoierii şi forfecării.
5.8.2 Verificarea inimii grinzii la pierderea stabilităţii prin forfecare
În literatura de specialitate s-au dezvoltat mai multe teorii capabile să descrie cedarea
plăcilor sub efectul forfecării (pentru detalii, a se vedea Dalban ş.a., 1997). Standardul
european adoptat ca standard românesc SR EN 1993-1-5, utilizează modelul Höglung
(Höglung, 1981), cunoscut sub denumirea de modelul câmpului rotit de tensiuni, dezvoltat
iniţial pentru panouri de inimă nerigidizate.
Modelului „câmpului rotit de tensiuni” face ipoteza că tălpile dispun de o rigiditate

corespunzătoare, astfel încât sunt capabile să contribuie la asigurarea capacităţii portante a
panoului de inimă.
a a
(a) (b)
rigidizare transversală intermediară
Fig. 5.14 Rigidizări transversale ale inimii grinzilor.
Efortul rezistent de calcul la forfecare Vb, Rd, atât pentru inimi nerigidizate, cât şi pentru cele
prevăzute cu rigidizări (Fig. 5.14 şi detalii în Fig. 5.18), se determină cu relaţia:
fy hw tw
Vb, Rd Vbw, Rd +Vbf, Rd (5.74)
3 γ M1
în care
Vbw, Rd efort rezistent la forfecare al inimii grinzii;
Vbw, Rd efort rezistent la forfecare al tălpilor grinzii;
hw, tw înălţimea, respectiv grosimea inimii grinzii;
η factor ce depinde de marca de oţel:
= 1,2 pentru mărcile de oţel până la S460 inclusiv;
Pentru mărci de oţel mai mari se recomandă η = 1.

M1 coeficient parţial de siguranţă aplicat materialului (Tab. 2.3).
Verificarea la forfecare se face cu relaţia:
VEd
3 1 (5.75)
Vb, Rd
în care
VEd forţă tăietoare de calcul;
Vb, Rd efort rezistent la voalare din forfecare, determinat cu rel. (5.74).
Verificarea rezistenţei voalare din forfecarea inimii se face doar în cazul în care înălţimea şi
grosimea inimii grinzii depăşesc următoarele limite:
d 72
inima grinzii nerigidizată: (5.76)
tw
d 31
inima grinzii prevăzută cu rigidizări: k (5.77)
tw
în care
= 1,2 §4.1. Tab. 4.1;
kτ coeficient de flambaj determinat conform (5.83) şi (5.84);
d, tw dimensiuni geometrice ale inimii grinzii definite în Fig. 4.1;
= , cu
5.8.3 Contribuţia inimii
Rezistenţa de calcul la flambaj prin forfecarea inimii se determină conform relaţiei.
fy
Vbw, Rd w hw tw (5.78)
3 γ M1
în care
w factor de reducere a rezistenţei la voalare din forfecarea inimii grinzii.
Factorul de reducere w ia în considerare componentele tensiunilor provenite din forfecare

pură şi preluarea eforturilor de întindere transmise de câmpul diagonal prin rigidizările

transversale. Cum rigiditatea la întindere şi la încovoiere a rigidizărilor de reazem
influenţează rezerva post-critică, relaţiile fac distincţie între comportarea inimii grinzii
prevăzute cu rigidizare de reazem rigidă şi cea cu rigidizări de reazem flexibile, prin valori
diferite ale factorului de reducere w (rel. (5.79) şi (5.80)). Alternativ, valoarea factorului de
reducere se poate obţine din Fig. 5.15.
1,3
1,2
1,1 montant de capãt nerigid

1,0 montant de capãt rigid
0,9
0,8
w
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
Fig. 5.15 Coeficientul de voalare din forfecare w pentru mărci de oţel până la S460 inclusiv.
rigidizare de reazem flexibilă (nu este capabilă să preia tensiuni adiţionale pentru
dezvoltarea câmpului diagonal, după producerea fenomenului de flambaj):
0,83
χw pentru λw <
(5.79)
0,83 0,83
χw pentru λw
λw
rigidizare de reazem rigidă (efortul transmis de câmpul diagonal poate fi preluat

integral de rigidizarea de reazem):
0,83
χw pentru λw <
0,83 0,83
χw pentru λw <1, 08 (5.80)
λw
1,37
χw pentru λw 1, 08
0,7+λ w
în care
λw zvelteţe relativă a inimii grinzii, conform §5.8.4
Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca rigidizarea de reazem să fie rigidă sunt
prezentate în Fig. 5.21.
5.8.4 Zvelteţea relativă a inimii
Capacitatea inimii de a rezista la voalare din forfecare depinde de zvelteţea relativă, în

funcţie de tensiunea critică (Anexa A1, SR EN 1993-1-5).
Un panou de inimă calculat în domeniul elastic îşi pierde stabilitatea atunci când tensiunile
tangenţiale τ vor depăşi valoarea τcr:
(5.81)
cr =k · E
în care
kτ coeficient de voalare prin forfecare în funcţie de zvelteţea inimii;
σE tensiune critică de voalare elastică:
2 2
E tw
σE 2
(5.82)
12 (1 ) hw
Coeficientul de voalare prin forfecare kτ poate fi determinat în funcţie de dimensiunile

panoului, considerându-se articulat pe contur:
pentru a/hw ≥ 1,0:
2
hw
kτ 5, 34 4 (5.83)
a
pentru a/hw < 1,0:
2
hw
kτ 4 5, 34 (5.84)
a
în care
a distanţa dintre două rigidizări transversale consecutive (Fig. 5.14).
Relaţiile (5.83) şi (5.84) sunt valabile pentru grinzi prevăzute doar cu rigidizări transversale
(fără rigidizări longitudinale).
Zvelteţea relativă a inimii se determină cu relaţia:
fy
λw 0,76 (5.85)
cr
Înlocuind relaţiile (5.81) şi (5.82) în (5.85), pentru grinzi prevăzute cu rigidizări

intermediare transversale se obţine:
hw
λw (5.86)
37 , 4 t w ε kτ
Pentru inima grinzii nerigidizată, prevăzută cu rigidizări doar în dreptul reazemelor, a/hw
tinde spre un raport mare, modificând valoarea coeficientului de flambaj dat de relaţia
(5.83), la kτ = 5,34. Prin urmare, λ w devine:
hw hw
λw (5.87)
37, 4 t w ε 5,34 86, 4 t w ε
5.8.5 Contribuţia tălpilor
Se poate ţine cont de contribuţia tălpilor atunci când rezistenţa acestora nu este utilizată în
totalitate pentru rezistenţa la moment încovoietor:
M Ed Mf, Rd (5.88)
c
b
Vbf, Rd Mf,Rd
hf hw
y y
tw
Vbf, Rd a tf
Fig. 5.16 Ancorarea câmpului de tensiuni în tălpi.
Cedarea are loc prin formarea articulaţiilor plastice în tălpi la distanţa c, cum este ilustrat şi
în Fig. 5.16.
b t f2 f y M Ed
2
Vbf, Rd 1 (5.89)
c γ M1 M f, Rd
cu
1,6 b t f2
c a 0, 25 (5.90)
t w h 2w
în care
b, tf corespund tălpii cu cea mai mică rezistenţă la efort axial;
b 30 tf (pentru tălpi obişnuite, se poate conta pe o lăţime de maxim 15 tf de o
parte şi de cealaltă a inimii, care asigură o anumită rigiditate în plan vertical);
M f, k
Mf, Rd , cu Mf, k conform rel. (5.91) şi Fig. 5.16.
γ M0
Momentul rezistent caracteristic al tălpilor Mf, k, se determină cu relaţia:
M f, k Af h f f y (5.91)
în care
Af = bf tf (secţiune eficace);
hf distanţa dintre centrele de greutate ale tălpilor.
Când este aplicată şi o forţă axială, momentul rezistent al tălpilor Mf, Rd se înlocuieşte cu o
valoare redusă MNf, Rd, determinat conform Tab. 7.7, §7.7.
Observaţii:
Pentru arii cu grad mare de utilizare, aportul adus de rezistenţa tălpilor poate fi neglijat,
ponderea cea mai mare în preluarea flambajului prin forfecare revenindu-i inimii, prin
Vbw, Rd.
5.8.6 Verificarea inimii grinzilor la interacţiunea dintre încovoiere şi forfecare
În cazul în care tălpile sunt capabile să preia singure (fără contribuţia inimii) momentul
încovoietor care solicită elementul, rezistenţa la forfecare a inimii (aşa cum a fost
prezentată anterior), nu va fi redusă. Aceasta înseamnă îndeplinirea următoarelor condiţii:
VEd
3 0,5
Vbw, Rd
(5.92)
M Ed Mf, Rd
în care
Vbw, Rd contribuţia inimii la flambaj prin forfecare, conform rel. (5.78);
Mf, Rd momentul rezistent plastic al tălpilor, determinat conform §5.8.5.
Dacă una dintre condiţiile date de rel. (5.92) nu este îndeplinită, participarea inimii la
preluarea momentului încovoietor se reduce. Se admite verificarea cu relaţia de
interacţiune:
M f, Rd
1 1 (2 3 1) 2 1, 0 (5.93)
M pl, Rd
în care
Mpl, Rd momentul rezistent plastic al întregii secţiuni;

M Ed
1
.
M pl, Rd
a ≥ hw
z
hw hw y y
hw/2
z
VEd, stânga VEd, dreapta
MEd, stânga MEd, dreapta
Fig. 5.17 Interacţiunea dintre moment încovoietor şi forţă tăietoare.
Verificarea cu rel. (5.93) se va face pentru toate secţiunile situate la distanţe mai mari de
hw/2 faţă de un reazem cu rigidizări verticale, iar panoul se va verifica la forţa tăietoare
maximă şi la momentul încovoietor maxim ce acţionează în panou (Fig. 5.17).
5.8.7 Rigidizări transversale curente ale inimii grinzii
În vederea creşterii rigidităţi, inimile grinzilor se întăresc în plan transversal cu ajutorul

rigidizărilor. Prevederea rigidizărilor este necesară atunci când apar forţe concentrate pe
grindă, în dreptul reazemelor grinzii sau în dreptul rezemărilor pe grindă a unor grinzi
secundare. Se remarcă tendinţa de a elimina rigidizările pe inima grinzilor, prin alcătuirea
constructivă a secţiunilor astfel încât să nu fie necesare rigidizări, cum sunt profilele
laminate. Rigidizările transversale împiedică realizarea pe cale automatizată a profilelor
sudate, ducând la un consum mare de manoperă şi de materiale (tablă şi electrozi).
(a) ( b) (c)
1 1 2 2
bst bst
3 3
hst
≥ 2 tw ≥ 45o
60 …80 20…50 ≥ (60mm; 0,1hw)
1–1 2–2
≥ 20
bst
3 3
1–1
≥ 20
3–3
tst
bst
Fig. 5.18 Rigidizări transversale.
Sudarea rigidizărilor transversale introduce o stare de tensiuni reziduale, dezavantajoasă

pentru comportarea grinzilor sudate, din acest motiv trebuie evitată sudarea rigidizărilor
transversale de tălpile întinse ale grinzilor supuse la solicitări variabile, dinamice. În
general, se recomandă sudarea rigidizărilor cu cordoane de sudură subţiri, care trebuie
oprite la o oarecare distanţă de sudurile dintre tălpi şi inimă (trebuie evitate interferenţele
dintre cordoanele de sudură). Pentru evitarea sudării rigidizărilor transversale de talpa
întinsă a grinzii se prevăd piese metalice de împănare între rigidizări şi talpă (Fig. 5.18, c)
Rigidizările pot fi realizate din fâşii de tablă (Fig. 5.18, a), din corniere, din table sudate
(Fig. 5.18, b). Datorită efectului de membrană, rigidizările au rolul de reazeme pentru
panoul de inimă.
Dacă nu sunt impuse condiţii speciale, rigidizările se pot considera ca fiind flexibile, iar
rigiditatea acestora va fi luată în seamă la determinarea rezistenţei la forfecare prin
coeficientul de flambaj kτ. Standardul SR EN 1993-1-5 nu specifică recomandări de calcul
pentru astfel de situaţii, prin urmare este necesar să se adopte evaluări prin simulări
numerice de analiză dinamică.
5.8.7.1 Dimensiunile minime ale rigidizării
Dimensiunile minime ale rigidizării se determină din condiţia de prevenire a flambajului

prin răsucire a rigidizărilor:
bst
13 (5.94)
t st
în care
bst, tst lăţimea, respectiv grosimea rigidizării (Fig. 5.18).
Pentru ca rigidizarea să poată fi considerată rigidă, trebuie ca momentul de inerţie faţă de

axa care trece prin planul inimii să respecte condiţia:
pentru a / h w 2:
1,5 h 3w t 3w
Ist (5.95)
a2
pentru a / h w 2:
Ist 0, 75 h w t 3w (5.96)
Momentul de inerţie Ist al secţiunii rigidizării se poate determina pentru cazul din Fig. 5.19,
cu relaţia:
t st (2 bst t w )3
Ist (5.97)
12
Relaţiile (5.95) sau (5.96) asigură condiţia ca la starea limită ultimă de voalare din
forfecare, deformaţiile rigidizării transversale să rămână mici comparativ cu cele ale inimii
grinzii.
5.8.7.2 Verificarea stabilităţii la flambaj prin încovoiere
Rigidizările lucrând ca montanţi comprimaţi, sunt solicitate la un efort de compresiune Nst,

Fig. 5.19:
1 1
a a
hst Nst
Nst
tw
1-1
tw
15 tw 15 tw
tst
Fig. 5.19 Secţiune transversală eficace a rigidizării.
1 fy
Nst, Ed VEd 2
hw tw (5.98)
w 3 γ M1
în care
λw zvelteţe relativă a panoului inimii grinzii, conform §5.8.4;
hw, tw înălţimea, respectiv grosimea inimii grinzii;
VEd forţa tăietoare de calcul.
În cazul forţelor de forfecare variabile ca în Fig. 5.17, efortul de compresiune Nst, Ed
determinat cu rel. (5.98) conduce la valori conservative (Xie şi Chapman 2003). Verificarea
rigidizării se efectuează în acest caz la o forţă de forfecare „redusă”, corespunzătoare
valorii forţei tăietoare la o distanţă de hw/2 faţă de marginea panoului supus la forţa de
forfecare maximă. Secţiunea „montantului” este alcătuită din rigidizare şi o anumită lăţime
de inimă, Fig. 5.19.
Rigidizările transversale se verifică la flambaj:
Nst, Ed Nb, st, Rd (5.99)
în care
Nb, st, Rd valoarea de calcul a forţei rezistente la flambaj a rigidizării, determinată
conform rel. (7.6).
Pentru rigidizări simetrice de o parte şi de cealaltă a inimii, ca în Fig. 5.19, caracteristicile

secţionale efective ale montantului se determină cu relaţiile:
Aequiv Ast 30 t 3w
30 t 4w (5.100)
Iequiv Ist
12
în care
Ast = 2 bst tst aria rigidizării;
Ist momentul de inerţie al rigidizării determinat cu rel. (5.97).
În cazul în care acţionează forţe concentrate în dreptul rigidizării, se va face verificarea de

flambaj prin încovoiere în plan transversal grinzii, cu majorarea efortului Nst,Ed
corespunzător valorii de calcul a forţei concentrate.
legături laterale FEd FEd

(a) (b)
VEd
hw 0,75 hw
0,75 hw
legături laterale VEd
Fig. 5.20 Schema de calcul a rigidizării transversale pentru diferite condiţii de rezemare.
Lungimea de flambaj a „montantului” Lcr, st se consideră cea rezultată din condiţiile de

rezemare (Fig. 5.20); coeficientul de reducere se determină folosind curba c de flambaj:
reazeme laterale pentru prevenirea răsucirii la nivelul tălpii comprimate (Fig. 5.20, a):
Lcr, st 0, 75 h w (5.101)
talpă nerezemată lateral (Fig. 5.20, b):
Lcr, st hw (5.102)
Dacă se consideră că rigidizările împiedică flambajul lateral al tălpilor comprimate, trebuie

ca acestea să respecte cerinţele de rigiditate şi de rezistenţă relative la flambajul lateral prin
răsucire.
5.8.8 Rigidizări de reazem
Cerinţele de asigurare a unei ancorări suficiente să poată prelua efortul de întindere provenit
din câmpul diagonal de tensiuni, implică ca rigidizările de reazem să rămână rectilinii (să
fie rigide) şi după atingerea rezistenţei critice, deci să rămână drepte şi în domeniul post-
critic.
e e
1 1 3 3
2 2
1 –1 2–2 3–3
tst
15 tw 15 tw tst 15 tw
Fig. 5.21 Rigidizări de reazem: secţiuni ale montantului comprimat.

Prin urmare, spre deosebire de rigidizările intermediare, rigidizarea de reazem trebuie să fie
capabilă să preia forţele de întindere qh, dezvoltate de câmpul diagonal de tensiuni (Fig.
5.22), fără aportul adus de panourile de inimă adiacente (Johansson, ş.a. 2007).
În cazul în care rigidizarea de reazem nu asigură o ancorare suficientă a tensiunilor

provenite din câmpul diagonal, rigidizarea şi panoul adiacent se vor considera flexibile.
În plus, având rolul de a transmite reacţiunile grinzii la reazem, rigidizările, indiferent de

tipul lor (rigide sau flexibile), vor acţiona ca un montant comprimat sub solicitarea
reacţiunii din dreptul reazemului VEd, (Fig. 5.22), cu participarea panourilor adiacente.
σ2
σh qh
σh
+ =
VEd VEd VEd
Fig. 5.22 Acţiuni de calcul în rigidizarea de reazem.
5.8.8.1 Rigidizare de reazem de tip profil laminat inserat
Componenta orizontală a forţei de întindere a panoului de inimă datorată tensiunilor de

membrană σh, pentru inimi cu zvelteţe mare, are în realitate o distribuţie neuniformă.
Conform SR EN 1993-1-5, se admite o distribuţie uniformă (Fig. 5.22), cu valoarea
caracteristică egală cu:
f y t 2w
qh 32 (5.103)
hw
Montantul de reazem acţionează ca o grindă cu inimă plină, solicitat la moment încovoietor,

forfecare şi forţă axială de compresiune:
q h, Ed h 2w
M max, Ed (5.104)
8
q h, Ed h w
Vmax, Ed (5.105)
2
M max, Ed
Nst, Ed VEd (5.106)
e
e
Ast, Wst
tw
Fig. 5.23 Rigidizare de reazem de tip profil laminat inserat.
Profilul se poate dimensiona din condiţia de preluare a momentului încovoietor:
fy M max, Ed
M max, Ed M el, Rd Wst Wst (5.107)
γ M0 (f y / γ M0 )
în care
Wst modulul de rezistenţă a profilului laminat din care este alcătuită rigidizarea de
reazem.
Se va verifica ca profilul propus să fie capabil să preia solicitarea de forfecare şi

compresiune:
rezistenţa secţiunii transversale la forţă tăietoare:
qh h w fy
Vst Vpl, Rd A v,st (5.108)
2 3 γ M0
în care
Av,st aria de forfecare a profilului, determinată conform Tab. 4.1.
rezistenţa rigidizării comprimate la flambaj:
M max, Ed
Nst, Ed VEd N b, st, Rd (5.109)
e
în care
VEd valoarea de calcul a reacţiunii grinzii;

e distanţa dintre centrele de greutate ale tălpilor profilului laminat ce alcătuieşte
rigidizarea de reazem (Fig. 5.23 şi Fig. 5.21);
Nb, st, Rd valoarea de calcul a forţei rezistente la flambaj a rigidizării, determinată
conform rel. (7.6).
5.8.8.2 Rigidizare de reazem de tip rigidizări duble alcătuite din plăci
Dimensiunile tălpilor rigidizării de reazem se stabilesc din condiţia de rezistenţă la

încovoiere, rel. (5.107). Modulul de rezistenţă elastic pentru secţiunea din Fig. 5.24 poate fi
aproximat cu relaţia:
Wst Af, st e (5.110)
în care
Af, st aria unei tălpi:
= bst tf, st;
e distanţa dintre centrele de greutate ale rigidizărilor de tip placă ce formează
rigidizarea de reazem (Fig. 5.24 şi Fig. 5.21):
> 0,1 hw.
e
tw
bst
tf,st hw,st tf,st
Fig. 5.24 Rigidizare de reazem alcătuită din rigidizări duble de tip placă.
Aria secţiunii se determină din rel. (5.107):
M max, Ed
A f, st e (5.111)
(f y / γ M0 )
Înlocuind qh dat de rel. (5.103) în expresia momentului provenit din forţele de membrană
date de rel. (5.107), fiecare rigidizare dublă trebuie să aibă o arie a secţiunii transversale de
cel puţin:
4 h w t 2w
A f, st (5.112)
e
5.8.8.3 Rigidizare de capăt concepută ca rigidizare simplă de tip placă
Există două posibilităţi de proiectare a panourilor rigidizate, şi anume: cu asigurarea

rezervei postcritice de rezistenţă la voalare şi fără asigurarea acestei rezerve de rezistenţă
suplimentare faţă de teoria liniară a voalării.
1) Concept de rigidizare rigidă
Rigidizarea de reazem rigidă, alcătuită dintr-o singură placă, se supune următoarelor

verificări (Fig. 5.25):
- verificare la strivire a rigidizării singure în zona de contact (rezemare):
Nst, Ed A st (f y / γ M0 ) (5.113)
în care
Ast bst t st .
preia forţe de întindere

şi reacţiunea din reazem panou
panou
rigid rigid
Fig. 5.25 Panou de reazem cu asigurarea rezervei postcritice de rezistenţă
rezistenţa secţiunii rigidizării solicitată la încovoiere şi forfecare:
fy
M max, Ed Mel, Rd Wst (5.114)
γ M0
fy
Vst Vpl, Rd A v,st (5.115)
3 γ M0
în care
Wst modulul de rezistenţă al tablei din care este alcătuită rigidizarea de reazem:
t st b 2st
;
6
Av,st bst t st .
rezistenţa secţiunii rigidizării solicitată la compresiune şi încovoiere:
Nst, Ed M max, Ed
+ 1 (5.116)
Ast (f y / γ M0 ) Wst (f y / γ M0 )
- rezistenţa la flambaj a montantului echivalent
Nst, Ed N b, st, Rd (5.117)
în care
Nst, Ed valoare de calcul a forţei de compresiune determinată conform rel. (5.109);
Nb, st, Rd forţa rezistentă la flambaj a rigidizării, determinată conform rel. (7.6),
considerând o secţiune echivalentă, cu participarea panoului inimii pe o
lăţime de 15 tw, conform Fig. 5.27.
2) Concept de rigidizare flexibilă
În cazul în care panoul de reazem nu este capabil să preia forţele de întindere, verificarea
panoului la voalare din forfecare se va face ţinând cont de rel. (5.79).
preia doar reacţiunea din

reazem panou
panou
flexibil rigid
Fig. 5.26 Panou de reazem fără asigurarea rezervei postcritice de rezistenţă.

- verificare la strivire a rigidizării singure în zona de contact:
VEd Ast (f y / γ M0 ) (5.118)
în care
Ast t st bst .
bst tw
tw bst
bst
15 tw 15 tw tst 15 tw
tst
Fig. 5.27 Rigidizare de reazem alcătuită din plăci.
- rezistenţa la flambaj a montantului echivalent comprimat:
VEd Nb, st, Rd (5.119)
în care
VEd valoarea de calcul a reacţiunii grinzii;
Nb, st, Rd forţa rezistentă la flambaj a rigidizării, determinată conform rel. (7.6),
considerând o secţiune echivalentă dată de conlucrarea cu panoul de inimă pe
o lăţime de 15 tw, conform Fig. 5.27.
5.9 Voalarea indusă de talpă
Grinzile solicitate la încovoiere pot avea deformaţii transversale cu efecte apreciabile.
Din Fig. 5.28 se observă că, datorită efectului combinat al curburii grinzii şi compresiunii
provenite din moment încovoietor, în tălpi apar forţe care au componente perpendiculare pe
planul tălpilor şi care produc deformaţii ale acestora. Forţele verticale deviatoare produc
tensiuni de compresiune σz pe inima grinzii. În cazul grinzilor metalice plane, având o
zvelteţe relativă ridicată, această tensiune poate conduce la voalarea inimii.
Ca acest fenomen să nu se producă, trebuie îndeplinită condiţia:
2 2
E tw
σz σ cr 2
(5.120)
12 (1- ) hw
Tensiunea maximă reziduală în tălpi este de 0,5 fy, prin urmare deformaţia maximă la care
se produce plastificarea tălpilor va fi:
f yf
εy 0, 5 ε y 1, 5 (5.121)
E
MEd MEd
hw 1
r
2 εy σz
y y
– –
hw
+ +
y
y
Af f yf 1
σz
dx tw r
Fig. 5.28 Voalare indusă de talpă.
Relaţiile (5.120) şi (5.121) impun limitarea zvelteţii inimii grinzii, astfel încât în tălpi să nu
fie depăşită limita de curgere:
2
3 A f f yf2 2
E tw
2
(5.122)
E hw tw 12 (1- ) hw
în care
hw E hw tw
k (5.123)
tw f yf Af
Standardul SR EN 1995-1-5 recomandă următoarele valori pentru factorul k:

k = 0,3 dacă se foloseşte rotirea plastică;
= 0,4 dacă se foloseşte rezistenţa plastică;

= 0,55 dacă se foloseşte rezistenţa elastică.
Zvelteţea maximă a inimii dată de relaţia (5.123) nu este aplicabilă grinzilor prevăzute cu
rigidizări longitudinale sudate de inimă.
6 S ÎMBINĂRI
6.1 Analiză, clasificare şi modelare
Prevederile privind comportarea şi verificarea nodurilor şi îmbinărilor fac parte

componentă a standardului SR EN 1993-1-8. Standardul face distincţie între noţiunea de
nod şi noţiunea de îmbinare de tip prindere. Analiza unei structuri depinde de tipul de
comportare al nodurilor. Astfel, din punct de vedere a comportării nodurilor, solicitările pot
fi determinate prin teorii de ordin I, care se referă la efectuarea calculelor pe structura
nedeformată sau pentru care nodurile rămân „fixe” şi teorii de ordin II, geometric neliniare,
care iau în considerare deplasările şi rotirile nodurilor.
Îmbinarea de tip prindere este reprezentată de componentele fizice care formează îmbinarea
(de exemplu, componente pot fi: placa de capăt, şuruburile etc.) şi este concentrată în locul
în care se efectuează prinderea propriu-zisă, adică în nod.
Modul de concepere al prinderilor este legat de modul de comportare a nodului. Îmbinările

au rolul de a transmite eforturi şi momente încovoietoare în structură, prin urmare rezistenţa
acestora joacă un rol important. În realitate, îmbinările au o comportare semi-rigidă, dată de
rigiditatea elementelor componente şi au influenţă asupra comportării nodurilor, cu
repercursiuni la nivel de analiză pentru întreaga structură. Efectul îmbinărilor asupra
analizei structurii va fi neglijabil pentru îmbinările configurate astfel încât deformaţiile şi
rotirile să se menţină liniare şi la valori mici. Îmbinările configurate astfel încât să poată
dezvolta rotiri mari, pot conduce la o mărire a eforturilor şi momentelor încovoietoare la
nivelul întregii structuri. Efectul acestora eforturi suplimentare va trebui luat în considerare
printr-o analiză adecvată (de ordin II) a structurii.
Nodurile pot fi clasificate în funcţie de rigiditate, adică în conformitate cu capacitatea de

rotire şi în funcţie de rezistenţă, (capacitatea de a prelua şi transmite eforturile axiale şi
momentele încovoietoare).
Din punct de vedere al rigidităţii, ca mod de comportare se disting:

120 6. Îmbinări
noduri de tip articulaţie, capabile să permită rotirile produse de încărcările de calcul,

fără dezvoltarea unor momente semnificative care să influenţeze nefavorabil
elementele adiacente sau structura în întregime;
noduri rigide, cu suficientă rigiditate la rotire şi deformaţii suficient de mici ca să
poată fi neglijate în analiza structurii. Sunt capabile să transmită eforturi axiale şi
momente;
noduri semi-rigide au o comportare intermediară, prezentând un anumit grad de
rigiditate, interacţiune ale elementelor îmbinate, conform curbei caracteristice
moment-rotire a îmbinării. Nodurile semi-rigide trebuie să fie capabile să transmită
eforturi axiale şi momente rezultate din analiza statică.
MEd
total rezistent
rezistenţă parţială MEd
Ed
articulaţie formală
Ed
Fig. 6.1 Curbă caracteristică moment rotire. Reprezentarea rotirii nodului.
Clasificarea din punct de vedere al rezistenţei se face în funcţie de curba caracteristică

moment-rotire, Fig. 6.1:
noduri cu articulaţii formale capabile să transmită eforturi axiale fără să dezvolte

momente semnificative;
noduri total rezistente cu rigiditate mare la rotire şi rezistenţă de calcul cel puţin egală
cu cea a elementelor prinse în el;
noduri de rezistenţă parţială cu un comportament intermediar, cu rezistenţe mai mici
decât ale elementelor prinse în el, permiţând rotiri relative ale elementelor. Aceste
tipuri de noduri sunt de regulă semi-rigide şi parţial rezistente.
Rezistenţa unei prinderi sau îmbinări poate fi determinată printr-un calcul elastic liniar, dar
poate fi utilizată şi o analiză neliniară, cu condiţia considerării curbei de comportare forţă-
deformaţie extinsă la toate elementele prinderii sau îmbinării:
6. Îmbinări 121
1) analiză elastică: nodurile sunt clasificate în funcţie de rigiditate lor la rotire;

2) analiză rigid – plastică: nodurile sunt clasificate în funcţie de rezistenţă;
3) analiză elasto – plastică: nodurile sunt clasificate în funcţie de rigiditate şi rezistenţă.
Tab. 6.1 prezintă tipuri de modelări ale nodurilor, limitate la analiza globală elastică, caz
uzual pentru analiza generală a cadrelor curente. Analiza plastică nu face parte în expunerea
prezentei lucrări.
Tab. 6.1 Tipuri de modele de nod în analiza elastică
Metoda de analiză globală Clasificarea nodului Tip de modelare a nodului în analiză
elastică articulaţie simplu
rigid continuu
semi-rigid semi-continuu
6.2 Îmbinări cu şuruburi
Îmbinările cu şuruburi au o largă utilizarea la realizarea construcţiilor metalice.
Din punct de vedere al preciziei de execuţie, şuruburile se executăîn trei grade: gradul A
(execuţie precisă), gradul B (execuţie semiprecisă) şi gradul C (execuţie grosolană).
In funcţie de caracteristicile mecanice, şuruburile se împart în două grupe:
şuruburi obişnuite fabricate din oţel carbon, din oţel carbon de calitate şi slab aliat, în
clasele mecanice 4.6 …6.8;
şuruburi de înaltă rezistenţă fabricate din oţeluri aliate cu crom şi nichel, cu crom şi
molibden etc., cu caracteristici mecanice superioare şi tratate termic în scopul
îmbunătăţirii acestor caracteristici. Sunt şuruburi de clase 8.8 şi 10.9.
Şuruburile obişnuite oferă avantajul unui montaj simplu. Alungirea la rupere a acestor
şuruburi de 25% fiind relativ mare, conferă cerinţe de rupere ductilă impuse de ruperea
plastică.
122 6. Îmbinări
Caracteristicile mecanice al şuruburilor sunt prezentate în Tab. 1.5.
Tab. 6.2 Arii brute ale tijelor A şi arii nete An în porţiunea filetată ale şuruburilor
Denumire M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30
d (mm) 8 10 12 14 16 18 20 22 24 27 30
A (mm2) 50,3 78,5 113,1 154 201 254 314 380 452 573 707
As(mm2) 36,6 58 84,3 115 157 192 245 303 353 469 561
d0(mm) 9 11 13 15 18 20 22 24 26 30 33
d piuliţă
16 20 24 27 30 34 36 40 44 50 52
(mm)
dm(mm) 14 18,3 20,5 23,7 24,58 29,1 32,4 34,5 38,8 44,2 49,6
Notaţii:
d – diametrul nominal al şurubului;
d0 – diametrul găurii pentru un şurub;
dm – diametrul mediu între cercului înscris şi circumscris capului şurubului;
A – aria secţiunii brute în zona nefiletată a şurubului;
As – aria de rezistenţă a şurubului.
Pentru îmbinările solicitate la eforturi mari, cuplate cu limitări ale dimensiunilor îmbinării
şi costuri minime la montaj, se recomandă utilizarea şuruburilor de înaltă rezistenţă.
Alungirea la rupere a acestor şuruburi este mai redusă ( 8 … 12%), dar rămâne în limite
acceptabile din punct de vedere al proiectării.
În construcţiile metalice se folosesc şuruburi cu filet metric, notate cu litera M urmată de o

cifră ce reprezintă diametrul exterior al filetului în mm (de exemplu M20), prezentate în
Tab. 6.2.
6.2.1 Prevederi constructive
Şurubul este alcătuit dintr-o tijă cilindrică având la unul din capete un cap hexagonal, la
celălalt capăt fiind prevăzută cu un filet pe care se poate înşuruba o piuliţă (Fig. 6.2).
Pofilul şi dimensiunile limită ale filetelor metrice ISO utilizate în România sunt prezentate
6. Îmbinări 123
în Anexa 6.
Şaibele folosite pentru şuruburi au diametru de (1,6 …2,0)d (d fiind diametrul tijei
şurubului în zona nefiletată), iar diametrul găurii mai mare cu 1,5 … 2 mm mai mare decât
d; pentru rezemarea piuliţei pe tălpile profilelor U şi I se folosesc şaibe speciale, având una
din feţe înclinată în mod corespunzător.
lungime de strângere
~0,7d lungime tijă ~0,8d
d0
piuliţă
cap
tijă cilindrică porţiune filetată şaibă piesă
Fig. 6.2 Elemente componente ale şuruburilor.
La îmbinările cu şuruburi obişnuite se iau în anumite cazuri (de exemplu la solicitări

dinamice variabile), măsuri pentru a împiedica autodeşurubarea piuliţei; asigurarea piuliţei
se face prin înşurubarea şi strângerea forţată a unei a doua piuliţe, printr-un cui despicat
(şplint) sau folosind rondele arc (tip Grower).
Diametrele şuruburilor se determină în funcţie de rezistenţa îmbinării. În general se adoptă

dimensiuni constructive ale şuruburilor în funcţie de grosimea t a celui mai subţire element
din pachetul de piese care se strâng:
t < 10 mm (M12), M16;

10 mm t 25 mm M16, M20, M24;
t > 25 mm M24, M27, M30.
sau se pot determina cu relaţia:
d0 = 5 t δi [cm] (6.1)
în care
124 6. Îmbinări
i toleranţele găurilor;
d0 diametrul găurii.
Găurile pentru şuruburi pot fi executate prin poansonare (la un diametru mai mic, urmată
de alezare) sau cu burghiul. Dispunerea şuruburilor trebuie să respecte distanţe minime şi
maxime. Distanţa minimă este stabilită din condiţii de asigurarea a spaţiului pentru
strângere şi de evitare a forfecării elementelor între două găuri consecutive. Distanţa
maximă rezultă din condiţia de evitare a desfacerii pachetului de piese, a voalării pieselor
din pachet şi evitarea coroziunii elementelor expuse. Nu este necesară verificarea voalării
plăcii dacă zvelteţea plăcii pe distanţa maximă dintre dispozitivele de fixare, respectă p 1/t <
9 , unde t este grosimea cea mai mică a pieselor îmbinate.
Găurile pentru şuruburi precise sau calibrate au toleranţe de 0,2 mm.
Găurile standardizate pentru şuruburi de categoria A şi D vor se vor realiza cu următoarele

toleranţe:
— 1 mm pentru şuruburi M12 şi M14;

— 2 mm pentru şuruburi M16 … M24;
— 3 mm pentru şuruburi M27 sau mai mari.
Găurile ovalizate scurte nu vor depăşi:
— (d+ 1) mm … (d + 4) mm pentru şuruburi M12 şi M14;

— (d + 2) mm … (d + 6) mm pentru şuruburi M16 … M22;
— (d + 2) mm … (d + 8) mm pentru şuruburi M24;
— (d + 3) mm … (d + 10) mm pentru şuruburi M27 sau mai mari.
Găurile ovalizate lungi nu vor depăşi:

— (d + 1) mm … 2,5 d pentru şuruburi M12 şi M14;
— (d + 2) mm … 2,5 d pentru şuruburi M16 … M24;
— (d + 3) mm … 2,5 d pentru şuruburi M27 sau mai mari.
Distanţele minime şi maxime între centrele găurilor şuruburilor dispuse pe un rând, după
cele două direcţii ortogonale, p1 şi p2, paralele cu marginile piesei, cât şi cele dintre şurub şi
marginea piesei sunt prezentate în Fig. 6.3 şi se determină conform rel. (6.2) şi (6.3).
distanţe de la centrul găurii la marginea piesei:

6. Îmbinări 125
1, 2d0 e1 (2) 4t+40 mm;

(6.2)
e3 (4) 1,5d0 .
distanţe dintre centrele găurilor şuruburilor de pe un rând:
2, 2d0 p1 (4t+40 mm; 200 mm);

(6.3)
2, 4d0 p2 (4t+40 mm; 200 mm).
în care
d0 diametrul găurii pentru un şurub;
e 1, e 4 distanţa de la centrul găurii la marginea piesei pe direcţia longitudinală;
e 2, e 3 distanţa de la centrul găurii la marginea piesei pe direcţia transversală;
p1 distanţa pe direcţia longitudinală dintre centrele găurilor pentru şuruburi;
p2 distanţa dintre centrele găurilor pentru şuruburi de pe un rând, pe direcţia
transversală.
e1 p1 p1 e1
1 1
e2
F F
p2
e2
2d0
1–1
e1 p1p1 e1 d0
e3 0,5d0
t2
t1
e4
e1 p1 p1
e w1
Fig. 6.3 Notaţii pentru distanţele dintre găurile pentru şuruburi.

126 6. Îmbinări
Dispunerea şuruburilor în secţiunea transversală a profilelor laminate este precizată de

obicei în tabelele cu caracteristici secţionale ale acestora (Anexa A). Distanţele minime
dintre centrele găurilor şuruburilor şi marginea inimii profilelor sunt prezentate în Tab. 6.3,
cu notaţii în Fig. 6.4.
Tab. 6.3 Distanţe minime de la marginea inimii profilelor laminate şi centrul găurii
Diametru şurub bmin [mm]
M10 25
bmin
M12 30
M16 30
M20 35
M22 40
M24 40
M27 45 Fig. 6.4 Dispunerea şurubului pe profile laminate.
6.2.2 Categorii de îmbinări
Standardul SR EN 1993-1-8 face distincţie între 5 categorii de îmbinări, rezultate în funcţie

de modul de transmitere al acţiunilor şi modul de lucru al şurubului, astfel:
în funcţie de modul de lucru al tijei şuruburilor, se disting:

îmbinări cu şuruburi obişnuite care lucrează prin forfecarea tijei şi presiune
diametrală;
îmbinări cu şuruburi pretensionate care lucrează prin frecare.
în funcţie de modul de transmitere al solicitărilor, se grupează:

îmbinări care lucrează la întindere sub acţiunea unor solicitări în plan perpendicular
îmbinării;
îmbinări care lucrează la forfecare sub acţiunea unor solicitări în planul îmbinării.
Tab. 6.4 prezintă criteriile de verificare efectuate pentru toate categoriile de îmbinări.
Eforturile rezistente ale şuruburilor obişnuite sunt prezentate în §6.2.3 şi a celor
pretensionate în §6.2.4.
6. Îmbinări 127
Tab. 6.4 Categorii de îmbinări cu şuruburi
Categoria Criteriu de verificare Observaţii
Îmbinări solicitate la forfecare
A
Fv, Ed Fv, Rd Nu este necesară pretensionarea
prinderi care lucrează la forfecare
Fv, Ed Fb, Rd Toate clasele de şuruburi: 4.6 …10.9
şi presiune diametrală
B Şuruburi de înaltă rezistenţă

Fv, Ed, ser Fs, Rd, ser
prinderi rezistente la lunecare în pretensionate 8.8 şi 10.9
Fv, Ed Fv, Rd
stadiul limită de serviciu Fără lunecare la starea limită de
Fv, Ed Fb, Rd serviciu
C Fv, Ed Fs, Rd Şuruburi de înaltă rezistenţă

prinderi rezistente la lunecare în Fv, Ed Fb, Rd pretensionate 8.8 şi 10.9
stadiul limită ultimă Fără lunecare la starea limită ultimă
Fv, Ed Nnet, Rd
Îmbinări solicitate la întindere
D Ft, Ed Ft, Rd Nu este necesară pretensionarea
nepretensionate Ft, Ed Bp, Rd Toate clasele de şuruburi :4.6 …10.9
E Ft, Ed Ft, Rd Şuruburi de înaltă rezistenţă

pretensionate Ft, Ed Bp, Rd pretensionate 8.8 şi 10.9
Îmbinări solicitate la forfecare şi întindere
Fv, Ed Ft, Ed
1 (6.4)
Fv, Rd 1, 4 Ft, Rd
Notaţii:
Fv, Ed – efort de forfecare de calcul în şurub;
Fv, Rd – efort rezistent la forfecare a şurubului;
Fb, Rd – efort rezistent la presiune pe gaură;
Fs, Rd – efort rezistent la lunecare a şurubului, la stare limită ultimă;
128 6. Îmbinări
Fs, Rd, ser – efort rezistent la lunecare a şurubului, la stare limită de serviciu;
Nnet, Rd – efort rezistent la întindere a secţiunii transversale nete;
Ft, Rd – efort rezistent la întindere a şurubului;
Bp, Rd – efort rezistent la forfecare prin străpungere de către capul şurubului.
6.2.3 Eforturi rezistente ale şuruburilor obişnuite
Eforturile rezistente ale şuruburilor obişnuite sunt prezentate în Tab. 6.5, iar rezistenţele la
întindere ale şuruburilor sunt date în Tab. 1.5.
Tab. 6.5 Eforturi rezistente ale şuruburilor solicitate la forfecare şi întindere
Efort rezistent la forfecare pentru un plan de forfecare
● pentru clasele 4.6, 5.6, 6.6 şi 8.8 :

f ub
Fv, Rd 0 ,6 A s
γ M2
● pentru clasele 4.8, 5.8, 6.8 şi 10.9

f ub
Fv, Rd 0,5 As
γ M2
● pentru cazul în care planul de forfecare trece prin porţiunea nefiletată

f ub
Fv, Rd 0 ,6 A s
γ M2
Efort rezistent la presiune pe gaură
fu
Fb, Rd k1 α b d t
γ M2
e1 p1 f ub
b ; ; ; 1
3 d0 3 d0 4 fu
2,8 e2 1,4 p 2
k1 1,7 ; 1,7; 2,5
d0 d0
6. Îmbinări 129
Tab.6.5 Eforturi rezistente ale şuruburilor solicitate la forfecare şi întindere (continuare)
Efort rezistent la întindere
f ub
Ft, Rd k 2 As
γ M2
k2 = 0,63 pentru şuruburi cu cap înecat; 0,9 pentru celelalte cazuri
Efort rezistent la forfecare prin străpungere de către capul şurubului sau piuliţei
fu
Bp, Rd 0 ,6 dm t p
γ M2
în care:
A aria secţiunii brute a şurubului;
As aria secţiunii nete în zona filetată a şurubului;
d diametrul şurubului;
d0 diametrul găurii;
dm diametrul mediu al cercului înscris şi circumscris al capului de şurub sau a
piuliţei;
tp grosimea minimă a pieselor din pachet;
M2 factor parţial de siguranţă conform Tab. 2.3.
Pentru îmbinările cu un singur plan de forfecare şi singur rând de şuruburi (v. Fig. 6.3),
şuruburile sunt prevăzute cu şaibe atât sub piuliţă, cât şi sub capul şurubului. Efortul
rezistent la presiune pe gaură pentru fiecare şurub este limitat la:
fu
Fb, Rd 1,5 d t (6.5)
γ M2
Efortul rezistent la forfecare, Fv, Rd se va reduce cu un factor Lf pentru îmbinările lungi, la

care distanţa Lj dintre centrele elementelor de fixare situate la capăt, măsurată pe direcţia de
transmitere a forţei (Fig. 6.5), este mai mare de 15d:
L j 15d
β Lf 1 cu 0, 75 β Lf 1, 0 (6.6)
200d
130 6. Îmbinări
Lj Lj
Lf
F F
1
0,75
Lj
F F
0,5
0,25
0 Lj
15 d 65 d
Fig. 6.5 Factor reducere pentru îmbinările lungi.
La îmbinările cu şuruburi solicitate la forfecare care sunt prevăzute cu plăci de compensare

cu o grosime totală tp > d/3, (vezi Fig. 6.6), efortul rezistent la forfecare Fv, Rd, calculat
conform indicaţiilor din Tab. 6.5 trebuie multiplicat cu un factor de reducere p :
9d
p dar p 1 (6.7)
8d+3t p
plăci de compensare
tp
Fig. 6.6 Îmbinări cu plăci de compensare.
6.2.4 Eforturi rezistente ale şuruburilor pretensionate
Îmbinările cu şuruburile de înaltă rezistenţă pretensionate sunt îmbinări la care se introduc

în şuruburi, prin înşurubare forţată a piuliţelor după ce piesele au luat contact reciproc,
eforturi de întindere importante care produc apăsarea puternică a pieselor îmbinării.
6. Îmbinări 131
Pretensionarea şuruburilor şi presarea fac ca piesele îmbinării să nu poată aluneca relativ în

planul îmbinării. Este cazul îmbinărilor care lucrează prin frecare. Şuruburile de înaltă
rezistenţă pretensionate, lucrând prin frecarea dintre piese, asigură deplasări mici şi o bună
rigiditate a îmbinării, garantând o curbă caracteristică de comportare mult apropiată de
curba caracteristică a materialului pieselor care se îmbină, condiţie cerută de analiza
plastică structurilor. Un alt avantaj al utilizării şuruburilor pretensionate este garantarea
unui comportări bune la solicitări dinamice şi variabile în timp.
Efortul rezistent la lunecare a unui şurub pretensionat se determină cu relaţia:
ks n μ
Fs, Rd Fp, C (6.8)
γ M3
în care
ks coeficient care cuantifică forma găurii asupra rezistenţei îmbinării (Tab. 6.6);
n numărul suprafeţelor de frecare din îmbinare;
coeficientul de frecare obţinut prin încercări specifice pentru suprafaţa de frecare;
M3 coeficient parţial de siguranţă, conform Tab. 2.3.
Tab. 6.6 Valori ale coeficientului ks
Categoria ks
Şuruburi folosite în găuri normale 1
Şuruburi folosite în găuri mari sau în găuri ovalizate scurte cu axa ovalizării
0,85
perpendiculară pe direcţia de transmitere a forţei
Şuruburi folosite în găuri ovalizate lungi cu axa ovalizării perpendiculară pe direcţia

0,70
de transmitere a forţei
Şuruburi folosite în găuri ovalizate scurte cu axa ovalizării paralelă cu direcţia de

0,76
transmitere a forţei
Şuruburi folosite în găuri ovalizate lungi cu axa ovalizării paralelă cu direcţia de

0,63
transmitere a forţei
132 6. Îmbinări
Tab. 6.7 Coeficient de frecare pentru îmbinări cu şuruburi pretensionate
Tratament al suprafeţei Clasa suprafeţei Coeficient de

de frecare frecare
Suprafeţe sablate cu alice sau nisip cu îndepărtarea ruginii

A 0,5
neaderente, fără cratere.
Suprafeţe sablate cu alice sau nisip:
a) metalizate prin pulverizare, cu produs pe bază de aluminiu
sau zinc B 0,4
b) cu un strat de vopsea pe baza de silicat de zinc alcalin cu
grosimea de la 50 mm până la 80 mm.
Suprafeţe curăţate cu perie de sârmă sau cu flacără, cu C 0,3

îndepărtarea ruginii neaderente
D 0,2
Suprafeţe rezultate la laminare
6.2.5 Îmbinări care lucrează la întindere
6.2.5.1 Conceptul de element T echivalent solicitat la întindere
Când şuruburile din îmbinările solicitate într-un plan perpendicular pe planul lor sunt
solicitate la întindere, talpa elementului cu secţiune T va fi solicitată la întindere şi se va
deforma prin încovoiere, producând întinderea tijelor şuruburilor. Dacă elementele prinderii
sunt flexibile, deformaţiile elementelor vor produce efecte de pârghie în extremitatea tălpii,
care vor solicita suplimentar elementele îmbinării, Fig. 6.7.
0,5FT, Ed 0,5 FT,Ed
forţă de pârghie Q forţă de pârghie Q
FT,Ed
Fig. 6.7 Efect de pârghie.

6. Îmbinări 133
Ruperea în zona întinsă se poate produce astfel prin mecanism de cedare prin plastificarea
plăcii, prin ruperea şuruburilor sau prin cedarea concomitentă a celor două elemente
componente.
Determinarea rezistenţelor îmbinărilor solicitate la întindere se poate determina prin metode

de calcul bazate pe „model de placă” şi prin metoda „elementului echivalent T solicitat la
întindere”.
inimă
ℓeff
t
ℓeff
talpă
m e
Fig. 6.8 Element T- echivalent solicitat întindere. Notaţii.
În ceea ce privesc metodele de modelare prin teoria plăcilor, complexitatea formulării

teoriilor plăcilor şi ale geometriei elementelor componente ce conduc la eforturi rezistente
diferite de la un component al îmbinării la altul, fac ca aceste metode fie aplicate doar în
cazuri de analiză numerică avansată.
Metoda de calcul simplificată bazată pe element echivalent T solicitat la întindere, constă în

substituirea zonei întinse a îmbinării în tronsoane de grinzi cu secţiune în T de lungime
echivalentă ℓeff., prinse cu câte două şuruburi. Schema statică a grinzii cu secţiune T-
echivalentă este cea a unei grinzi rezemate rigid în dreptul tălpii şi solicitată la o forţă
uniform distribuită de întindere pe inimă, ca în Fig. 6.8.
Comparativ cu modelele complexe bazate pe teoria plăcilor, proiectarea prin metoda

tronsoanelor echivalente în T conduce la o metodologie simplă şi unificată de proiectare
pentru game largi de configuraţii de îmbinări. Acest model de calcul este adoptat de SR EN
134 6. Îmbinări
1993-1-8 pentru determinarea rezistenţelor şi rigidităţii prinderilor grindă-stâlp şi prinderea

stâlpului de fundaţie.
VEDERE SECŢIUNI TRANSVERSALE
Fig. 6.9 Caracteristici geometrice (SR EN 1993-1-8/2006) pentru elementul echivalent.
6.2.5.2 Rezistenţa elementului echivalent cu secţiune T solicitat la întindere
Modelul grinzii cu secţiune T echivalentă adoptat de normele europene a fost conceput de

Zoetemeijer (1974) pentru studiul comportării prinderilor grinzilor de stâlpi cu tălpi
nerigidizate. Metodologia adoptată de norme a fost extinsă pentru prinderi de stâlpi cu tălpi
rigidizate cu contraplacă şi cu nervuri de rigidizare şi pentru prinderea grinzilor de stâlpi
prin intermediul plăcilor de capăt.
În cazul prinderii cu şuruburi care se deformează elastic până în preajma cedării şi cu

elemente îmbinate de grosime mică, datorită flexibilităţii plăcilor va apărea un efect de
pârghie la extremităţi.
Pentru un tronson T-echivalent prins cu două şuruburi, sunt posibile trei mecanisme de
cedare, indicate în Fig. 6.10:
ruperea şuruburilor fără dezvoltarea forţelor de pârghie, datorită rigidităţii mari a
plăcii (Mod 3 de rupere);
ruperea plăcii prin mecanism de cedare plastic. Ruperea se produce cu deformaţii mici
ale plăcii, iar încovoierea în şuruburi este practic neglijabilă (Mod 1 de rupere);
ruperea plăcii prin mecanism plastic concomitent cu ruperea şuruburilor datorită
întinderii tijelor (Mod 2 de rupere). În acest caz, cedarea plăcii se face cu dezvoltarea
6. Îmbinări 135
unor deformaţii mari din încovoiere, producând în tijele şuruburilor încovoieri ale
deloc neglijabile şi alungiri de acelaşi ordin de mărime.
FRd,2
FRd,1
Q Q
Q Q
Ft, Rd Ft, Rd Ft, Rd Ft, Rd
Mod 1 Mod 2
FRd,3
Ft, Rd Ft, Rd
Mod3
Fig. 6.10 Moduri de cedare ale îmbinărilor cu plăci flexibile, la care apare efectul de pârghie.
Elementul idealizat este numit şi element T-echivalent pentru că lungimea efectivă ℓeff a
elementului este determinată astfel încât să existe o echivalenţă între modurile de cedare
ale păcii solicitate de încărcările reale şi cedarea tălpii elementului idealizat.
Eforturile rezistente ale elementului T-echivalent de lungime ℓeff, se determină ţinând

seama de eforturile rezistente corespunzătoare celor trei moduri de cedare posibile.
Efortul rezistent de calcul al tălpii unui tronson T solicitat la întindere este egal cu cea mai
mică valoare corespunzătoare celor trei moduri de cedare:
FT, Rd = min FT, 1, Rd; FT, 2, Rd; FT, 3, Rd (6.9)
mecanism prin ruperea şuruburilor (Mod 3, Fig. 6.10)
FT, 3, Rd Ft, Rd
(6.10)
136 6. Îmbinări
mecanism prin plastificarea completă a tălpii (Mod 1, Fig. 6.10)
4  eff ,1 M pl, Rd
FT, 1, Rd
m (6.11)
mecanism mixt, prin plastificarea tălpii şi cedarea şuruburilor (Mod 2, Fig. 6.10)
2  eff ,2 M pl, Rd n Ft, Rd

FT, 2, Rd
m n (6.12)
în care:
Mpl, Rd momentul plastic rezistent al tălpii elementului T-echivalent pe unitate de
lungime:
1 2 fy
M pl, Rd t (6.13)
4 γ M0
m, e caracteristici geometrice definite în Fig. 6.9;

ℓeff,1(2) suma lăţimilor eficace ale şuruburilor; cu ℓeff,1(2) egală cu cea mai mică valoare
corespunzătoare modurilor de cedare (Tab. 6.8);
Ft, Rd suma eforturilor rezistente din toate şuruburile de ancoraj, determinate

conform Tab. 6.5;
n punct de aplicaţie al forţei de pârghie, cu n = emin, dar n 1,25m.
Acurateţea modelului de element T-echivalent s-a dovedit a fi suficientă atunci când

ruperea este guvernată de modurile 2 şi 3. Sub forma dată de rel.(6.11), Modul 1 de rupere
conduce la valori conservative (Jaspart, 1991), deoarece rezistenţele şuruburilor sunt
considerate forţe concentrate, neglijându-se distribuţia pe suprafaţa şaibelor şi piuliţelor.
Prin urmare, pentru Modul 1 se poate folosi alternativ relaţia:
(8n 2e w )  eff ,1 M pl, Rd

FT, 1, Rd (6.14)
2mn e w (m n)
în care
ew = 0,25 dw (dw diametrul şaibei sau piuliţei)
6. Îmbinări 137
FT, Ed
0,5FT, Ed + Q 0,5 FT,Ed + Q
dw dw
Q Q
n m m n
Fig. 6.11 Distribuţia uniformă forţei din şurub pe suprafaţa şaibelor şi a piuliţelor.
6.2.5.3 Lungimea efectivă a elementului T-echivalent
La cedare, în lungul fisurilor principale denumite linii de rupere, placa se transformă într-un
mecanism. Liniile de rupere reprezintă de fapt o succesiune de articulaţii plastice.
ℓeff, cp ℓeff, nc
rupere izolată prin fiecare şurub rupere izolată prin fiecare şurub
de formă circulară de formă necirculară
p p
∑ℓeff
rupere mixtă, prin mai multe şuruburi
Fig. 6.12 Schema de dezvoltare a articulaţiilor plastice într-o talpă nerigidizată.

138 6. Îmbinări
Numeroase încercări experimentale au permis identificarea concordanţei dintre traiectoria

liniilor de rupere şi modurile de cedare. SR EN 1993-1-8 face distincţie între traiectorii de
rupere plastică circulare, ℓeff, cp şi necirculare, ℓeff, nc (Fig. 6.12), conducând la valori
specifice ale lungimii ℓeff, a tălpii elementului T-echivalent.
Concordanţa dintre tipurile de linii de cedare şi modurile de rupere ale elementului T

echivalent este prezentată în Tab.6.8.
Tab. 6.8 Concordanţa dintre liniile de rupere şi modurile de rupere
Cedare Traiectoria liniilor de rupere Lungime efectivă
Modul 1 prezenţa sau absenţa forţelor de pârghie;

ruperea nu influenţează modul de rupere
predominant prin plastificarea completă a
tălpii; ℓeff, 1 = min ℓeff, nc; ℓeff, cp
poate produce traiectorii ale linilor de rupere
atât circulare, cât şi necirculare;
capacitatea de deformare bună.
Modul 2 rupere predominantă a plăcii în jurul

şuruburilor datorită preluării unui efort mărit
din efectul de pârghie;
se dezvoltă doar traiectorii necirculare ℓeff, 2 = ℓeff, nc
compromis destul de bun pentru a avea o
capacitate de rotire bună a nodului şi rezistenţă
totală sau apropiată de aceasta.
Modul 3 ruperea nu se produce prin talpa elementului T-

echivalent, ci prin ruperea şuruburilor la ―
tracţiune;
mod fragil decedare.
1) Talpa stâlpului nerigidizată
Se consideră că zona nerigidizată a tălpii stâlpului se comportă ca o serie de tronsoane

scurte cu secţiune echivalentă în T, cu o lungime totală egală cu suma lungimilor eficace
corespunzător schemelor de formare ale articulaţiilor plastice a diferitelor şuruburi situate
în zona întinsă a prinderii ( Tab. 6.9 şi Tab. 6.10).
6. Îmbinări 139
Tab. 6.9 Lungimi efective pentru cazul tălpii stâlpului nerigidizată - rupere individualizată
Poziţia rândului de Rupere individualizată în jurul şurubului

şuruburi
Mecanism circular ℓeff, cp Mecanism necircular ℓeff, nc
Rând interior 2 m 4 m + 1,25 e
Rând marginal min 2 m; m + 2e1 min 4m + 1,25e; 2m + 0,625e + e1
Mod 1 ℓeff, 1 = min ℓeff, nc; ℓeff, cp

Mod 2 ℓeff, 1 = ℓeff, nc
Tab. 6.10 Lungimi efective pentru cazul tălpii stâlpului nerigidizat - rupere în grup a şuruburilor
Poziţia rândului de Rupere individualizată în jurul şurubului

şuruburi Mecanism circular ℓeff, cp Mecanism necircular ℓeff, nc
Rând interior
2p p
Mod 1 ℓeff, 1 = min ℓeff, nc; ℓeff, cp

Mod 2 ℓeff, 1 = ℓeff, nc
Rând marginal min m + p; 2 e1 + p min 2m + 0,625 e + 0,5p; e1 + 0,5p

e1 e1
0,5p
0,5p
Mod 1 ℓeff, 1 = min ∑ℓeff, nc; ∑ℓeff, cp

Mod 2 ℓeff, 2 = ∑ℓeff, nc
140 6. Îmbinări
2) Talpa stâlpului rigidizată
Se consideră că zona întinsă a tălpii stâlpului rigidizat se comportă ca o serie de tronsoane

T-echivalente. Lungimea efectivă a elementului T-echivalent se va determina separat,
pentru fiecare poziţie a rândului de şuruburi faţă de rigidizare. Grupele de şuruburi de
fiecare parte a rigidizării trebuie să fie tratate ca tronsoane T separate. Modul de cedare şi
efortul rezistent potenţial maxim trebuie să fie tratat separat pentru fiecare grup.
Tab. 6.11 Lungimi efective pentru cazul tălpii stâlpului rigidizată
Poziţia rândului de Rupere individuală a şuruburilor Rupere în grup a şuruburilor
şuruburi
Mecanism Mecanism Mecanism Mecanism
circular ℓeff, cp circular ℓeff, cp circular ℓeff, cp circular ℓeff, cp
Rând interior adiacent

unei rigidizări 0,5p+ m–
2 m m m+p
-(2m + 0,625e)
Rând interior
2 m 4m + 1,25e 2p p
Rând marginal min 2 m; min 4m + min m + p; min 2m +

m + 2e1 +1,25e; 2e1 + p 0,625e + 0,5p;
2m + 0,625e + e1 + 0,5p
e1
Rând marginal, adiacent

unei rigidizări minim dintre
e1 + m –
2 m; nerelevant nerelevant
(2m + 0,625e)
m + 2e1
Mod 1 ℓeff, 1 = min ∑ℓeff, nc; ∑ℓeff, cp
Mod 2 ℓeff, 2 = ∑ℓeff, nc

6. Îmbinări 141
Coeficientul variază cu distanţa de la şurub la rigidizare (diagrama din Fig. 6.13).
inimă
m
1
m e m2
m2
2
m e
e m talpă
Fig. 6.13 Valoarea coeficientului pentru talpa stâlpului rigidizată şi plăci de capăt conform
SR EN 1993-1-8/2006.
142 6. Îmbinări
6.3 Îmbinări sudate
Spre deosebire de îmbinările cu şuruburi, care sunt îmbinări de natură mecanică şi care sunt
demontabile, sudarea este o îmbinare metalică nedemontabilă, de natură moleculară,
obţinută prin topirea elementelor din zona îmbinării.
Procedeul de sudare implică:
existenţa unei surse de căldură suficient de mare pentru a permite topirea elementelor
îmbinării (marginile elementelor din zona îmbinării, electrozi sau sârme de sudare) sau
frecarea între elemente (sudare prin presiune) când marginile elementelor în zona
îmbinării, aduse în stare plastică, sunt presate. Când se foloseşte sudarea cu material de
adaos, acesta trebuie să fie compatibil cu metalul de bază din punct de vedere al
proprietăţilor mecanice.
proprietăţi de sudabilitate, prin care se înţelege aptitudinea pe care o are un metal de a

forma îmbinări sudate în anumite condiţii practice. Sudabilitatea nu este o însuşire
intrinsecă a oţelului, ci ca o însuşire complexă, determinată de diferiţi factori, cum ar fi:
calitatea materialului (compoziţia chimică, structura metalografică, în special
defectele acesteia: segregări, porozităţi, incluziuni);
modificările microstructurale ale materialului de bază în zona influenţată termic;
prezenţa defectelor sudurilor (microfisuri, incluziuni de gaze, execuţie neglijentă a
cusăturii);
concepţia constructivă a diferitelor elemente şi a ansamblului prinderii (apariţia
tensiunilor remanente şi deformaţiilor geometrice datorită dilatării în timpul
procesului de sudare).
Prinderile sudate prezintă următoarele avantaje:
asigură în mai bună măsură continuitatea elementelor şi implicit o mai bună transmitere
a eforturilor;
reducerea timpului de execuţie, faţă de prinderile cu şuruburi;
simplificarea prinderilor;
realizarea unei îmbinări etanşe;
satisfac mai bine condiţii de estetică.
6. Îmbinări 143
Ca dezavantaje, se pot enumera:
metalul de bază trebuie să aibă proprietăţi de sudabilitate;

implică controlul calităţii sudurilor, care este costisitor şi făcut aleatoriu;
sudarea implică mână de lucru calificată şi existenţa unor surse de energie.
6.3.1 Tipuri de cordoane de sudură. Reprezentări
Cordoanele de sudură pot fi de colţ, cap la cap, în crestături şi găuri ovale, în crestături si
găuri evazate şi prin puncte. Cordoanele de sudură în adâncime pot fi cu pătrundere
completă sau cu pătrundere parţială.
Notarea cusăturilor de sudură pe desen se recomandă să se facă prin: simboluri, cifre, litere
şi semne speciale, folosind linii de indicaţie.
Notarea se face în afara cusăturii, folosind linii de indicaţie. Simbolurile de bază pot fi
însoţite de simboluri suplimentare ce dau informaţii asupra formei suprafeţei exterioare a
cordonului de sudură, conform Tab. 6.12.
grosime cordon
indicaţii suplimentare
simbol suplimentar
aw lw
simbolul cusăturii
aw linie de referinţă
reprezentare schematică reprezentare simbolică
Fig. 6.14 Notarea cordoanelor de sudură.
Tab. 6.12 Simboluri suplimentare
Simbol
Semnificaţie Suprafaţă dreaptă Suprafaţă convexă Suprafaţă concavă

144 6. Îmbinări
Indicaţiile suplimentare se referă la cusături continue pe tot perimetrul piesei (simbolizată

prin cerc, în Fig. 6.15, a) sau la cusături efectuate pe şantier, simbol drapel, Fig. 6.15, b).
1
1–1
(a) cusături continue pe perimetrul piesei (b) cusături de şantier
Fig. 6.15 Indicaţii suplimentare.
Săgeţile vor fi orientate spre marginea prelucrată a piesei, conform Fig. 6.16.
1 1– 1 1 1– 1
piesă cu margini prelucrate

1 1
Fig. 6.16 Poziţia liniei de reper.
6.3.2 Caracteristici geometrice ale îmbinărilor realizate prin cusături cap la

cap
Cusăturile cap la cap sau în adâncime reprezintă forma ideală de îmbinare, întrucât
secţiunea piesei se menţine constantă, nu se modifică în dreptul îmbinării, prin urmare,
transmiterea efortului de la un element la altul se face fără o modificare sensibilă a
repartiţiei fluxului de forţe. Tipul cusăturii, forma şi dimensiunile de prelucrare ale
marginilor ce urmează a fi sudate se stabilesc în funcţie de procedeul de sudare utilizat,
calitatea metalului de bază şi de adaos, mărimea tensiunilor remanente, forma piesei şi de
6. Îmbinări 145
condiţiile de exploatare (Tab. 6.13).
Tab. 6.13 Reprezentări ale sudurilor cap la cap sau de adâncime
Grosime Tip cordon Reprezentare schematică Reprezentare simbolică
5…15 mm în V 1… 4 30o… 40o
1…3
6 … 15 mm în V 1… 4 30o… 40o
1…3
6 … 15 mm în ½ V 0o…10o
1… 3
1…3 50o…60o
6 … 15 mm în ½ V 0o…10o
1… 3
50o…60o
1…3
> 15 mm în X 30o… 40o

3
> 20mm în U R =3 …6
0o…10o
1…4
> 15 mm în ½ U R =3 …6
30o…40o
1…3
0o…10o
1…3
**
săgeata se va dirija spre piesa prelucrată
146 6. Îmbinări
În general, prelucrarea pieselor la locul de îmbinare are ca scop realizarea unui rost astfel ca
metalul de adaos topit să poată pătrunde cât mai bine între piese şi topirea marginilor
pieselor să se facă corespunzător, pentru a se putea realiza o cusătură cu rezistenţa necesară.
În cazul sudării manuale cu arc electric, dacă elementele ce se îmbină au grosimea sub 5
mm, nu mai este necesară prelucrarea capetelor (Fig. 6.17, a). În cazul îmbinării pieselor cu
grosimi diferite, se recomandă ca piesele cu grosime mai mare să fie subţiate spre marginile
care se îmbină, pentru a se evita schimbări bruşte de secţiune (Fig. 6.17, b).
(a) (b)
pantă 1/5
t2 t2
t1 t1
t2 – t1 4 mm t 2 – t1 4 mm
Fig. 6.17 Sudarea pieselor de grosimi diferite.
Grosimea de calcul a sudurilor cap la cap se consideră egală cu grosimea minimă a pieselor
care se îmbină (Fig. 6.17).
aw t min min (t1, t 2 ) (6.15)
aw
aw
lw, d lw, d
l
aw
piese din cupru

aw
Fig. 6.18 Lungimea de calcul a cordonului de sudură.
Lungimea efectivă de calcul a cusăturii se ia mai mică decât lungimea totală a cordonului
de sudură lw, întrucât la extremităţile cusăturii, din cauza craterelor finale, sudura nu este de
calitate:
lw, d l 2a w (6.16)
Pentru eliminarea craterelor şi pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare a sudurii pe

6. Îmbinări 147
întreaga lăţime a elementelor îmbinate se pot folosi plăcuţe de adaos din cupru. Utilizarea
plăcilor prelungitoare nu mai implică o micşorare a lungimii utile a cusăturii.
6.3.3 Caracteristici geometrice ale îmbinărilor realizate prin cusături de colţ
Cusăturile de colţ sau în relief se utilizează atunci când elementele îmbinate sunt
perpendiculare (îmbinări în T, Fig. 6.19), înclinate sau suprapuse, a căror feţe supuse
îmbinării formează între ele unghiuri cuprinse între 60° şi 120°. Sunt admise şi unghiuri
mai mici de 60°, dar în astfel de cazuri însă sudura se consideră sudură cap la cap cu
pătrundere parţială (Fig. 6.19, b).
aw = h·cos(45o) anom, 1 + anom, 2< t

aw = 0,707 h cnom ( t1/3; 5 mm)
t1 h tmin t1 aw1 = anom, 1 – 2 mm
3 mm a 0,7tmin aw2 = anom, 2 – 2 mm
t2 t2 anom, 1
h cnom anom, 2
aw
(a) cusătură de colţ (b)cusătură de adâncime cu penetrare
parţială
Fig. 6.19 Grosimea cordoanelor de sudură pentru îmbinări în T.
Aceste cordoane de sudură sunt caracterizate dimensional prin grosimea aw şi lungimea lw,d,
aşa cum este indicat în rel. (6.17).
Lungimea efectivă de calcul a cordonului de sudură se determină cu relaţia:
lw, d lw 2a w
(6.17)
lw (6a w , 30 mm)
Grosimea de calcul a cordonului de sudură nu trebuie să fie mai mare decât de înălţimea
triunghiului isoscel înscris în secţiunea transversală a cusăturii (aşa cum este indicat în Fig.
6.19); cordoanele de la cotorul cornierelor, profilelor U şi a altor elemente asemănătoare
148 6. Îmbinări
pot avea grosimea aw până la 0,84t (Fig. 6.20).
a2 (0,7t1, 0,85t)
t3 aw1 0,7tmin
t2 1,2t
tmin = min(t, t1)
aw2 0,7t1’
t
aw2 0,7t2
t2
t1
aw1
aw2
Fig. 6.20 Grosimea cusăturilor în relief la cotorul cornierului.
Grosimea de calcul aw minimă a sudurii de rezistenţă este de 3 mm, pentru sudarea

profilelor laminate la cald, depinzând totodată şi de grosimea pieselor care se sudează.
Astfel se recomandă:
aw 3 mm, pentru piese cu grosimea sub 10 mm;

aw 4 mm, pentru piese cu grosimea sub 20 mm;
aw 6 mm, pentru piese cu grosimea peste 20 mm.
Îmbinările cu cusături în adâncime cu penetrare parţială pot fi calculate ca îmbinări cu

cusături de colţ, cu o grosime efectivă egală cu aw = anom – 2 mm (vezi Fig. 6.19, b).
6.3.4 Rezistenţa de calcul a îmbinărilor sudate
6.3.4.1 Rezistenţa de calcul a cusăturilor cap la cap cu pătrundere completă
Rezistenţa de calcul a îmbinărilor realizate prin cusături cap la cap cu pătrundere completă
se consideră egală cu rezistenţa de calcul a celei mai slabe piese îmbinare.
6.3.4.2 Rezistenţa de calcul a cusăturilor cap la cap cu pătrundere parţială
Rezistenţa de calcul a îmbinărilor realizate prin cusături cap la cap cu pătrundere parţială
(Fig. 6.19, b) se determină într-un mod similar cu cel al sudurii de colţ cu penetrare totală.
6. Îmbinări 149
6.3.4.3 Rezistenţa de calcul a îmbinărilor realizate prin cusături în colţ
1) Metoda direcţională
Secţiunea de calcul (secţiunea de rupere probabilă) în cazul cusăturilor de colţ, este

produsul dintre grosimea de calcul aw şi lungimea lw de calcul a cusăturii. Secţiunea de
calcul poate fi considerată, situată în planul bisector al unghiului diedru, format din cele
două laturi ale cusăturii şi trecând prin rădăcina teoretică a acesteia (secţiunea ABCD, Fig.
6.21).
D
aw
B C
Fig. 6.21 Tensiuni pe aria secţiunii cusăturilor de colţ.
Întrucât secţiunea periculoasă a cusăturii (secţiunea de calcul) nu este identificată cu planul

de acţiune al forţelor ce solicită îmbinarea, ultimele ediţii ale standardelor naţionale
consideră în calcule, componentele acestor forţe după direcţiile perpendiculară şi paralelă la
secţiunea periculoasă.
Cusăturile de colţ, în secţiunea critică (secţiunea haşurată din Fig. 6.21), pot fi solicitate de
următoarele tensiuni:
tensiune normală (de întindere sau compresiune), perpendiculară pe secţiunea

critică a cordonului de sudură;
tensiune normală, paralelă cu axa cordonului de sudură; poate fi neglijată pentru
rezistenţa de calcul a îmbinării cu cusătură de colţ;
tensiune tangenţială (în planul critic al cordonului) perpendiculară pe direcţia
cusăturii;
tensiune tangenţială (în planul critic al cordonului), paralelă cu direcţia cusăturii.
150 6. Îmbinări
N Ed
N1 N2 d FEd
N2 2
NEd/2
N1 NEd
h
n
(a) (b)
Fig. 6.22 Solicitări în îmbinări cu cusături de colţ: (a)– îmbinare solicitată axial; (b)– îmbinare
solicitată la încovoiere.
Relaţiile date de standardele europene, ca şi SR EN 1993-1-8 pentru calculul tensiunilor din

cusăturile de colţ, au fost stabilite în ipoteza că atât tensiunile normale şi , cât şi
tensiunile tangenţiale  şi sunt uniform repartizate pe grosimea cusăturii, valoarea lor
calculându-se cu formulele clasice din rezistenţa materialelor şi anume:
în cazul solicitărilor axiale (Fig. 6.22, a), considerând tensiunile uniform distribuite pe
secţiunea de calcul, rezultă:
N Ed N Ed
, (6.18)
2 a w l w, d 2 a w l w, d
pentru grinzi solicitate la încovoiere, în cazul îmbinării din Fig. 6.22, b:
M Ed FEd d FEd FEd

2 II (6.19)
2 Ww a (h 2a w ) Aw 2a w (h 2a w )
2 w
3
în cazul solicitării la răsucire:
M t, Ed
II (6.20)
Wp, w
în care
NEd forţă axială ce solicită îmbinarea;

FEd forţa tăietoare ce solicită îmbinarea;
6. Îmbinări 151
MEd, moment încovoietor ce solicită îmbinarea;

Mt, Ed moment de răsuciree ce solicită îmbinarea;
Ww, Wp, w modul de rezistenţă, respectiv polar al secţiunii de calcul a cusăturilor de
sudură.
Alte cazuri sunt prezentate în Tab. 6.14.
Tab. 6.14 Relaţii de calcul pentru îmbinări sudate prin metoda direcţională
Nr. crt. Schiţa îmbinării Tensiuni în secţiunea de calcul a cusăturii
1
FEd FEd
0
0
FEd
II
4a w l w,d
FEd FEd FEd

2 2 2 a w l w,d
FEd
2 2 a w l w,d
II 0
d0
FEd FEd
3 2 2 a w l w,d
FEd
G M M FEd d0
FEd 2 2 a w l w,d
M Ed
II
2a w l w,d
d0 0
FEd
4 0
F'Ed FEd
G
M II M FEd d0
a w l w,d 2a w l w,d
FEd
M
d (F'Ed )
d aw
152 6. Îmbinări
Tensiunea echivalentă şi cea normală din secţiunea critică a cusăturii de colţ trebuie să
satisfacă următoarele condiţii:
2 2 2 fu
3( II )
β w γ M2
(6.21)
fu
0,9
γ M2
în care
fu valoarea nominală a rezistenţei de rupere la întindere a materialului piesei mai
slabe din îmbinare
w coeficient ce ţine seama de raportul dintre rezistenţele la rupere ale metalului
depus şi ale metalului de bază:
S235 S275 S355 S420; S460
0,8 0,85 0,9 1
2) Metoda simplificată
Standardul SR-EN 1993-1-8 prevede şi un procedeu simplificat de verificare a cusăturilor

de sudură de colţ pe baza unor formule simplificate, considerând că în toate cazurile
ruperea se produce în planul de grosime minimă, indiferent de direcţia de încărcare (vezi
Fig. 6.23).
Fw, Ed N 2 , Ed V 2, Ed VII2, Ed
Fw, Ed
N , Ed
V , Ed
V , Ed
Fig. 6.23 Forţa de calcul a sudurii de colţ indiferent de direcţia efortului.
Rezistenţa cusăturii în colţ se verifică cu relaţia:

6. Îmbinări 153
Fw, Ed Fw, Rd (6.22)
în care
Fw, Ed forţa de calcul transmisă pe unitate de lungime a cusăturii;
Fw, Rd forţa rezistentă pe unitate de lungime a cusăturii.
Fw, Rd f vw, d a w (6.23)
Rezistenţa de rupere prin forfecare a cusăturii se determină cu ajutorul relaţiei:
fu
f vw, d (6.24)
3 β w γ M2
6.3.4.4 Rezistenţa de calcul a cusăturilor de sudură laterale lungi
La stabilirea repartiţiei tensiunilor din lungul cusăturilor laterale s-a considerat că tensiunile
din secţiunile normale ale pieselor din îmbinare sunt uniform repartizate. În cazul
cusăturilor laterale lungi, repartiţia tensiunilor ce solicită cusăturile nu mai este uniformă.
La cordoanele prea lungi apar neuniformităţi exagerate (Fig. 6.24).
mediu
NEd
NEd
lw
mediu
Fig. 6.24 Distribuţia tensiunilor de-a lungul cusăturii laterale.
Pentru a ţine seama de efectele neuniformităţii distribuţiei tensiunilor pe lungimea cusăturii,

la îmbinările mai lungi de 150aw, rezistenţa cordonului de sudură se va reduce cu
coeficientul Lw determinat de:
154 6. Îmbinări
1, 2 0, 2 l w
Lw (6.25)
150 aw
în care
lw lungimea totală a suprapunerii pieselor în direcţia de transfer a efortului.
6.4 Îmbinarea de continuitate (înnădirea) a grinzilor cu şuruburi
Fig. 6.25 prezintă un o îmbinare rigidă a grinzilor capabilă să transmită toate solicitările
(MEd, VEd şi Ned) de la un element la altul. Se poate realiza cu şuruburi obişnuite (categoria
A) cât şi cu şuruburi pretensionate (categoria B sau C). Se recomandă toleranţe de 5 mm…
10 mm între elementele de îmbinat.
1 -1
1
Nf, Ed z
tf
xmax tw
zmax Mw, Ed te te
hw zi
he
x x hf
VEd
tf Nf, Ed
z
1
Fig. 6.25 Înnădirea grinzilor cu inimă plină, cu eclise şi şuruburi.
O dimensionarea adecvată implică respectarea următoarele etape:
1. Stabilirea repartiţiei eforturilor de calcul în inimă şi în tălpi corespunzătoare

secţiunii de înnădire
Momentul încovoietor de calcul este preluat de către îmbinarea inimii şi tălpilor

proporţional cu rigidităţile acestora; forţa tăietoare şi forţa axială va fi preluată în totalitate
de îmbinarea de pe inimă:
6. Îmbinări 155
I w, y în care
M w, Ed M Ed
Iy Iy - momentul de inerţie al grinzii faţă de
axa y–y:
If, y
M f, Ed M Ed
Iy t w h 3w
I w, y
12
Mf, Ed
Nf, Ed If, y - momentul de inerţie al tălpii grinzii
h tf
faţă de axa y – y:
If, y Iy I w, y
2. Dimensionarea ecliselor inimii

în care
Cerinţe:
M w, Ed t e h e2
Wnec Wnec 2
f y / γ M0 6
Anec 2t e he
VEd
A nec
f y / ( 3 γ M0 ) te, he – grosimea, respectiv înălţimea
ecliselor.
grosimea minimă: te = 6 mm;
eclisele să acopere cât mai mult posibil

înălţimea inimii.
3. Propune diametrul şurubului, numărul şuruburilor şi distribuirea şuruburilor pe

eclisele inimii
Când şuruburile lucrează la preluarea unui moment încovoietor, nu se poate calcula direct
numărul de şuruburi necesare. Se adoptă constructiv un număr de şuruburi, cu respectarea
distanţelor minime şi maxime admise şi cu considerarea a minim două coloane de şuruburi
pe semi-eclisă şi ulterior se va verifica efortul în şurubul cel mai solicitat (şuruburile mai
depărtate faţă de centrul îmbinării sunt mult mai solicitate, iar cele mai apropiate de centrul
îmbinării sunt mai puţin solicitate).
Diametrul şurubului se stabileşte cu rel. (6.1).

156 6. Îmbinări
4. Stabileşte repartiţia eforturilor de calcul în şurubul cel mai solicitat
determină momentul de inerţie polar al grupului de şuruburi:

n n
Ip d i2 (x i2 zi2 )
i 1 i 1
calculează componentele orizontale ale solicitării maxime:

zmax
Fx max, Ed M w, Ed
Ip
calculează componentele verticale ale solicitării maxime:

x max n – numărul total de şuruburi de o parte a
Fz max, Ed M w, Ed
Ip
VEd îmbinării (pe semi-eclisă).
FV, Ed
n
Pentru he/be < 1,5 se poate considera: xmax dmax, xi di şi deci:
zmax n2 – numărul de coloane de o parte a îmbinării (pe

Fx max, Ed M w, Ed n semi-eclisă);
n2 zi2 n
i 1 zi2 - se referă la toate şuruburile de pe o coloană.
Fz max, Ed 0 i 1
xmax
Fx max, Ed
dmax
Fz max, Ed
zmax Mw, Ed
FV Ed
O
di Fmax, Ed
i
VEd
Fig. 6.26 Efortul de calcul în cel mai solicitat şurub din îmbinare.
determină efortul maxim de calcul în şurub:
Fmax, Ed Fx2 max, Ed (Fz max, Ed FV, Ed ) 2

6. Îmbinări 157
5. Verificarea şuruburilor de pe inima grinzii
propune clasa şurubului;

pentru şuruburi obişnuite: determină efortul rezistent la forfecare;
pentru şuruburi de înaltă rezistenţă: determină efortul rezistent la lunecare.
6. Verificarea inimii grinzii şi a ecliselor la presiune diametrală
2 2
Fx max, Ed FV, Ed Fb, Rd – efort rezistent la presiune pe gaură:
1
Fb, x, Rd Fb, z, Rd k1x(z) α bx(z) d t e f u
Fb, x (z) Rd
γ M2
e1 p1 1 f ub
bx min ; ; ; 1
3d 0 3d 0 4 fu
e2 p2 1 f ub
bz min ; ; ; 1
3d 0 3d 0 4 fu
e2 p2
k1x min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5
d0 d0
e1 p1
k1z min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5 .
d0 d0
7. Verificarea rezistenţei inimii la rupere în bloc

VEd Anv şi Ant - arii nete determinate conform rel.
Veff, Rd
2
(5.46).
fu fy
Veff, Rd A nt A nv
γ M2 γ M0 3
8. Dimensionarea ecliselor tălpilor
Propune eclise cu:

Nf, Ed
A nec
f y / γ M0
şi lăţimea ecliselor să permită aşezarea şuruburilor.

9. Stabileşte numărul de şuruburi de pe talpă, de o parte a îmbinării
N f, Ed
nf
min (FV, Rd ; Fbx, Rd )
158 6. Îmbinări
10. Stabileşte lungimea şurubului şi lungimea filetului (Anexa 6)
11. Verifică secţiunea netă a tălpii şi inimii grinzii din zona întinsă (conform rel. 5.39 şi
5.40).
6.5 Rezemarea de nivel a grinzilor secundare pe grinda principală
6.5.1 Rezemare simplă, pe scaun independent
O rezolvare simplă o reprezintă aşezarea grinzilor secundare la nivelul grinzii principale, ca

în Fig. 6.27. Rezemarea se face de obicei prin intermediul unei plăci groase fixată pe inima
grinzii principale care formează împreună cu rigidizarea un scaun (Fig. 6.27 a), sau direct
pe un scaun sudat (Fig. 6.27 b).
(a) (b) 10 … 20 mm
10 … 20 mm
dc dc
hr
(c) (d)
2/3b 1 1–1
VEd
aw
VEd
VEd MEd 45o
VEd
MEd
lwd
a w lw
30 … 40 mm
Fig. 6.27 Rezemarea de nivel pe scaun independent.

6. Îmbinări 159
Pentru a fi uşor aşezate pe scaune, grinzile secundare trebuie să aibă lungimea mai mică cu
10 … 20 mm decât distanţa liberă între inimile grinzilor principale.
Grinda secundară se va decupa astfel încât să permită aşezarea la nivelul grinzii principale.
dc 50 mm; (tf + r)grindă secundară; (tf + r)grindă principalăă (6.26)
în care
tf grosimea tălpii profilului laminat;
r raza de racordare dintre talpa şi inima profilului laminat.
În cazul prinderii din Fig. 6.27, a, grosimea plăcii orizontale a scaunului va fi minim
grosimea inimii grinzii secundare. Placa verticală a scaunului lucrează ca o consolă
solicitată la forţă tăietoare VEd şi moment încovoietor adiţional datorat rezemării excentrice
a grinzii secundare MEd = VEd e, cu e = 2/3b.
În varianta din Fig. 6.27, a, îmbinarea sudată a scaunului de inima grinzii principale prin
cusături de colţ verticale se va dimensiona la acţiunea reacţiunii V Ed a grinzii secundare şi
la momentul adiţional datorat prinderii excentrice a grinzii secundare (Fig. 6.27, c),
conform relaţiilor (6.18) şi (6.19).
Prinderea sudată din Fig. 6.27,b are ca avantaj reducerea momentului local de încovoiere
datorită excentricităţii. Presiunea locală dintre grindă şi scaun se calculează considerând că
repartizarea reacţiunii grinzii secundare se face după planuri înclinate la 45 o faţă de
marginea racordării inimii (Fig. 6.27, d).
6.5.2 Rezemare simplă, prin intermediul rigidizării transversale
În Fig. 6.28, grinda secundară reazemă pe un scaun format din plăci sudate de rigidizarea
transversală curentă a inimii grinzii principale.
Scaunul lucrează ca o consolă solicitată la forţă tăietoare VEd şi moment încovoietor

adiţional datorat prinderii excentrice a grinzii secundare M Ed = VEd·2/3b. Dimensiunile
scaunului se calculează la reacţiunile pe care le transmit grinzile secundare; se verifică
presiunea locală la contactul dintre grindă şi scaun, cât şi eforturile care apar în scaun.
Dimensiunile finale ale scaunului se vor adopta după dimensionarea cordoanelor de sudură
dintre scaun şi rigidizare.
160 6. Îmbinări
Cordoanele de sudură laterale dintre scaun şi rigidizare (a w1, lw1) se vor verifica conform
Tab. 6.14 (4). Cordoanele de sudură dintre rigidizare şi inima grinzii principale (a w2, lw2) se
vor verifica suplimentar la transmiterea excentrică a reacţiunii grinzii secundare.
(a) (b) 10 … 20 mm 1–1

dc 1
hp
aw1lw1
bp
aw2lw2
bst
1
e VEd
aw1
(c) (d)
VEd
VEd VEd/2 VEd/2
hp
MEd/d0 MEd MEd/d0

MEd
aw1lwdaw1
d0
aw1 lw1
d0
Fig. 6.28 Rezemarea de nivel pe rigidizarea transversală a grinzii principale.
6.5.3 Rezemare simplă, cu şuruburi şi placă de capăt flexibilă
Soluţia de prindere din Fig. 6.29 este o rezemare flexibilă, care aduce următoarele avantaje:
reducerea momentului local de încovoiere datorită excentricităţii;

uşurinţă la montaj.
Ca dezavantaj, grinda trebuie executată cu toleranţe stricte la extremităţi.

6. Îmbinări 161
(a)
10 mm 1 1 –1
dc
e1
p1 gaură
ovalizată
hp 0,6h
hp p1 VEd
n1
h
VEd p1
e1
aw e2 e2
tp
1
tp c
(b) (c) et1
I
VEd
p1
p1
h H
p1
p2
eb1
90 mm p2 140 mm
VEd p2 2e2 + tw
Fig. 6.29 Rezemare de nivel cu placă flexibilă de capăt.
Recomandări constructive pentru placa de capăt (BCSA-SCI, P212, 2002):
placa de rezemare se va dispune la partea superioară a inimii grinzii secundare pentru

a oferi suficientă rezemare şi pentru împiedicarea flambajului lateral;
se va adopta o înălţime minimă de 0,6h pentru asigurarea unei rigidităţi minime la
răsucire;
grosimea plăcii de capăt tp se recomandă în general să fie de 10 mm …12 mm,
grosimi mai mici de 8 mm nefiind recomandate, deoarece pot apărea eventuale
deformări ale grinzii la transport sau montaj.
Prinderea implică următoarele verificări la stări limită:

162 6. Îmbinări
1. Verificarea cordonului de sudură dintre placa de capăt şi inima grinzii secundare:

în care
VEd / 2 Fw, Rd VEd – reacţiunea grinzii secundare;
Fw, Rd a w l w f vw, d Fw, Rd – efort rezistent al cordonului de
3 mm aw 0,7tmin sudură;
lw = hp – 2aw tmin – grosimea minimă a pieselor care se
îmbină;
aw, lw – grosimea, respectiv lungimea
cordonului de sudură.
2. Verificarea la forfecare a şuruburilor propuse şi a numărului lor
în care
VEd / 2 n1 FV, Rd VEd – reacţiunea grinzii secundare;
FV, Rd – efort de calcul la forfecare pentru
şuruburi de clasă A, conform Tab. 6.5;
n1 – numărul de şuruburi pe o coloană.
3. Verificări de rezistenţă ale plăcii de capăt:
(i) placă solicitată la forfecare: în care

VEd Vpl, Rd – efort rezistent la forfecare a
Vpl, Rd
2 plăcii de capăt;
hp tp fy Vnet, Rd – efort rezistent la forfecare a
Vpl, Rd
1, 27 3 M0 plăcii de capăt în secţiunea netă;
(ii) la forfecare în secţiunea netă: Av, net – arie de forfecare în secţiunea
VEd
Vnet, Rd netă;
2
Av, net = tp [hp – n1d0];
fu
Vnet, Rd A v, net
M2 3
Veff, Rd – efort rezistent la rupere în bloc
(v. rel. 5.46);
(iii) la rupere în bloc:
6. Îmbinări 163
VEd Anv, Ant – arie netă, determinată conform

Veff, Rd
2
rel. (5.46), în care:
fu fy
Veff, Rd A nt A nv Lv e1 +(n1 1)p1
γ M2 γ M0 3
Lt (e2 kd 0 ).
Fb, Rd – efort rezistent la presiune pe
(iv) verificarea la presiune pe gaură a
gaură (v. Tab. 6.5);
plăcii de capăt:
VEd n1 – numărul de şuruburi pe o coloană.
n1Fb, Rd
2
4. Verificări de rezistenţă ale grinzii secundare
Secţiunea I - I: în care
VEd (t p +c) M pl, Rd VEd –reacţiunea grinzii secundare;
Mpl, Rd – moment plastic rezistent in
t p h p2 f yr
M pl, Rd secţiunea netă a grinzii;
4 γ M0
tp, hp – grosimea, respectiv înălţimea
pentru forţă tăietoare semnificativă
(VEd/Vpl, Rd> 0,5): plăcii de capăt;
t p a 2 f yr MV, pl, Rd – moment plastic rezistent redus

MV, pl, Rd datorită forţei tăietoare;
4 γ M0
fyr – limită de curgere redusă de forţa
tăietoare, conform rel. (5.52).
5. Verificări de rezistenţă ale inimii grinzii principale:
(i) inima grinzii solicitată la forfecare în care

în secţiunea brută: Vpl, Rd – efort rezistent la forfecare a inimii
VEd grinzii în secţiunea brută;
Vpl, Rd
2
Av – arie de forfecare:
fy
Vpl, Rd Av Av = [eb1 (n1 – 1)p1 + et1]twgp;
3 M0
twgp – grosimea inimii grinzii principale;
în secţiunea netă:
164 6. Îmbinări
VEd
Vnet, Rd
2 Vnet, Rd– efort rezistent la forfecare a plăcii
fu de capăt în secţiunea netă;
Vnet, Rd A v, net
3 M2 Av, net– arie de forfecare în secţiunea netă:
Av, net = Av – n1d0twgp.
(ii) verificarea la presiune pe gaură a Fb, Rd – efort rezistent la presiune pe gaură

inimii grinzii (v. Tab.6.5);
VEd
n1Fb, Rd n1 – numărul de şuruburi pe o coloană.
2
6.5.4 Rezemare simplă, cu eclise sudate de inima grinzii principale
În mod similar, se verifică variantele de prindere a grinzii secundare de grinda principală cu

eclisă sudată de grinda principală (Fig. 6.30).
Recomandări constructive (BCSA-SCI, P212, 2002):
eclisa se va dispune la partea superioară a inimii grinzii secundare pentru a oferi

suficientă rezemare pentru împiedicarea flambajului lateral;
lungimea minimă a eclisei va fi de 0,6·h, pentru asigurarea unei rigidităţi minime la

răsucire;
grosimea eclisei te se recomandă în general să fie de:
• 0,5·d pentru mărci de oţel mai mici sau egale cu S 275;
• 0,42·d pentru marca de oţel S 355;
unde d este diametrul şurubului;
se recomandă utilizarea şuruburilor de clasă 8.8, în găuri ovalizate;
distanţele de la şurub la marginile pieselor să fie de minim 2·d, iar distanţele dintre
coloanele de şuruburi să fie de minim 2,5·d, unde d este diametrul şurubului;
grosimea cordonului de sudură ce prinde placa de inima grinzii să fie de cel puţin
0,8·te, unde te este grosimea eclisei.
6. Îmbinări 165
1 1–1
(a) z
lwaw
he 0,6h
n1 y y
x x
min 2d
1 z
(b) I (c) c I
c t1e2 p2 d1 p2 e2
t1e2 d1e2
et1
et1 e1
e1 p1 I
p1 p1
p1 p1 G
p1 p 1 Lv
p 1 Lv p1 zG
p1 di, p1
Fx max, Ed p1 Fx max, Ed
eb1 e1
Fmax, Ed e1 Fmax, Ed
eb1 xG
Fz max, Ed eclisă
eclisă I Fz max, Ed
I VEd
d1 d1 + xG
VEd
un şir de şuruburi două şiruri de şuruburi
Fig. 6.30 Rezemare de nivel cu eclise şi şuruburi.
În cele ce urmează, se prezintă etapele de calcul a îmbinării pentru eclise scurte, cu

te
d1 . Pentru eclise lungi, se vor face verificări suplimentare la voalarea eclisei şi la
0 ,15
încovoiere a inimii grinzii secundare.
1. Verificarea cordonului de sudură dintre eclisă şi inima grinzii principale:
VEd Fw, Rd în care

VEd – reacţiunea grinzii secundare;
Fw, Rd a w l w f vw, d
166 6. Îmbinări
Grosimea cordonului trebuie să evite cedarea

Fw, Rd – efort rezistent al cordonului de
prematură, dar şi condiţia de rezistenţă:
sudură;
w
f yp γ M2
aw te – este dat prezentat în §6.3.4.3.
2 f up γ M0 w
aw 0,8t e
2. Verificarea şuruburilor propuse şi a numărului lor la forfecare (verificarea

şuruburilor de clasă A, conform Tab. 6.4)
Fmax, Ed Fv, Rd în care

VEd – reacţiunea grinzii secundare;
Fv, Rd – efort rezistent la forfecare al
şuruburilor (Tab. 6.6).

(i) pentru un rând de şuruburi
eforturile de calcul în şurubul cel mai
solicitat provenit din moment încovoietor şi
din forţă tăietoare: Wbg – modulul de rezistenţă al
MEd =VEd d1 grupului de şuruburi:

n1 (n1 1)p1
VEd d1 Wbg .
Fx, max, Ed 6
Wbg
VEd
FV, Ed
n1
efortul maxim de calcul în şurub:
Fmax, Ed Fx2 max, Ed 2

FV, Ed
(ii) pentru două rânduri de şuruburi

eforturile de calcul în şurubul cel mai
solicitat provenit din moment încovoietor şi
din forţă tăietoare:
MEd VEd (d1 yG )
zG
Fx max, Ed MEd
Ip
6. Îmbinări 167
xG Ip - momentul de inerţie polar al

Fz max, Ed M Ed
Ip grupului de şuruburi:
VEd n n
FV, Ed Ip di2 (xi2 zi2 ).
2n1
i 1 i 1
efortul maxim de calcul în şurub:
Fmax, Ed Fx2 max, Ed (Fz max, Ed FV, Ed ) 2
3. Verificări de rezistenţă ale ecliselor:

(i) verificarea ecliselor la presiune pe gaură
în care
- pentru un rând de şuruburi: Fxmax, – eforturi de calcul în
Ed, FV, Ed
2 2
Fy max, Ed FV, Ed şurubul cel mai solicitat, determinat la
1
Fb, y, Rd Fb, z, Rd punctul 2, a pentru un rând de şuruburi;
- pentru două rânduri de şuruburi: Fb, x(z) Rd - efort rezistent la presiune pe

2 2
Fx max, Ed Fz max, Ed FV, Ed gaură determinat conform Tab. 7.5;
1
Fb, x, Rd Fb, z, Rd
Fxmax, Fzmax, şi FV, – eforturi de
k1x(z) α bx(z) d t e f u Ed, Ed Ed
Fb, x (z) Rd calcul în şurubul cel mai solicitat,
γ M2
determinat la punctul 2(ii) pentru două
e p2 1 f ub
α bx min 2 ; ; ; 1 ; rânduri de şuruburi.
3d 0 3d 0 4 fu
e1 p1 1 f ub
α bz min ; ; ; 1 ;
3d 0 3d 0 4 fu
e1 p1
k1x min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5 ;
d0 d0
e2 p2
k1z min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5 .
d0 d0
(ii) verificarea ecliselor la forfecare

în secţiunea brută:
VEd Vpl, Rd
168 6. Îmbinări
hp tp fy
Vpl, Rd
1, 27 3 M0
în secţiunea netă:
VEd Vnet, Rd
fu Av, net - arie netă de forfecare:

Vnet, Rd A v, net
3 M2 Av, net = te [he – n1d0].
(iii) la rupere în bloc:

VEd
Veff, Rd
2 Anv, Ant – arie netă de forfecare la rupere
fu fy
Veff, Rd A nt A nv în bloc, determinate conform rel. (5.46):
γ M2 γ M0 3
Anv = te·Lv, Ant = te·(Lt – kd0)t cu:
(iv) verificarea ecliselor la încovoiere:
MEd Mc, Rd Lv = e1 + (n1 – 1)·p1
fy Lt e2 o coloană de şuruburi
Mc, Rd Wel = e2 +p2 două coloane de şuruburi
γ M0
t e h e2
(v) verificarea ecliselor la interacţiunea Wel ;
6
dintre moment încovoietor şi forţă tăietoare
fyr – limită de curgere redusă datorită
(pentru VEd 0,5Vpl, Rd):
efectului forfecării, conform rel. (5.52).
f yr
Mc, Rd Wpl t e h e2
γ M0 Wpl
4
4. Verificări de rezistenţă ale inimii grinzii secundare:
(i) inima grinzii solicitată la forfecare:

în care
VEd min Vpl, Rd; Veff, Rd
Vpl, Rd – efort rezistent la forfecare al
fy
Vpl, Rd Av inimii grinzii în secţiunea brută;
3 M0
Veff, Rd – efort rezistent la forfecare prin
fu rupere în bloc;
Vnet, Rd A v, net
γ M2
Av – aria de forfecare a secţiunii brute a
inimii grinzii:
6. Îmbinări 169
Av = [eb1 (n1 – 1)p1 + et1]twgs
twgs – grosimea inimii grinzii secundare;
Av, net = = Av – n1d0twgp.
(ii) inima grinzii solicitată la forfecare
prin rupere în bloc:

VEd Veff, Rd
Anv – arie netă de forfecare la rupere în
fu fy
Veff, Rd A nt A nv
γ M2 γ M0 3 bloc, determinată conform rel. (5.46).
(iii) inima grinzii solicitată la

încovoiere,în secţiune netă I – I:
MEd Mc, Rd
fy t w [e bt (n1 1)p1 e t1 ]2
Mc, Rd Wel Wel .
γ M0 6
- pentru un rând de şuruburi:

MEd = VEd·d1
- pentru două rânduri de şuruburi:

MEd = VEd·(d1 + p2)
(iv) verificarea la interacţiunea dintre

moment încovoietor şi forţă tăietoare
(pentru VEd 0,5Vpl, Rd):
t w [ebt (n1 1)p1 e t1 ]2
Wpl ;
f yr 4
Mc, Rd Wpl
γ M0 fyr – limită de curgere redusă datorită
170 6. Îmbinări
6.5.5 Rezemare continuă, cu eclise sudate
Prinderile încastrate de nivel ale grinzilor secundare se realizează după regulile stabilite la
îmbinările articulate.
Continuitatea tălpii superioare este asigurată prin intermediul unei eclise sudate sau prinse
cu şuruburi.
Prinderea grinzilor secundare continue din Fig. 6.31 trebuie calculată la reacţiunea VEd şi la
momentul de pe reazem MEd. Acest moment este preluat de eclisele de continuitate de la
cele două tălpi, printr-un cuplu MEd = NEd·hf.
Proiectarea acestui tip de prindere implică următoarele etape:

1–1
lw1 aw1 be
lw1 aw1 1
NEd te1
MEd
VEd hf lw2 aw2 aw2 lw2
lw2 aw2 te2 NEd

M1 lw4 aw4 aw3 lw3
hs
VEd
lw5 aw5
e1 ts
1
1
aw4
yGs
aw4 M1
G
yGi VEd
2
MEd VEd
aw5 aw5
Fig. 6.31 Rezemarea pe scaun a grinzilor secundare continue. Solicitări şi tensiuni în cordoanele de
sudură.
6. Îmbinări 171
1. Determinarea efortului de calcul ce revine îmbinării sudate dintre tălpi şi eclise
M Ed MEd – moment de calcul din dreptul

N Ed
hf îmbinării;
hf – distanţa între centrele de greutate ale
tălpilor grinzii secundare.
2. Dimensionarea ecliselor tălpilor

propune eclise cu:
NEd
Anec
f y / γ M0
şi grosimea ecliselor ca fiind minim grosimea tălpilor grinzii secundare.

verificarea de rezistenţă a secţiunii propuse:
A – aria secţiunii ecliselor:
NEd Npl, Rd A1(2) = be1(2)te1(2);
be1, te1, be2, te2 – lăţimea, respectiv grosi-
fy
Npl, Rd =A1(2) mea ecliselor de la talpa superioară,
γ M0
respectiv inferioară a grinzii secundare.
Verificarea cordoanelor de sudură dintre eclise şi talpa grinzii secundare a w1 şi aw2, conform
Tab. 6.14 (1) sau prin metoda simplificată.
în care
NEd Fw, Rd
Fw, Rd a w1(2) l w1(2) f vw, d Fw, Rd – efort rezistent al cordonului de
sudură (rel. 6.23).
3. Rezistenţa scaunului
(i) Verificare la forfecare: în care

VEd Vpl, Rd Vpl, Rd – efort rezistent la forfecare a plăcii
verticale a scaunului;
fy
Vpl, Rd Av
3 M0
Av – aria de forfecare a secţiunii brute a
(ii) verificare la încovoiere: plăcii verticale a scaunului.

M1 Mc, Rd
172 6. Îmbinări
M1 = VEd·e1
fy t s h s2
Mc, Rd Wel Wel
γ M0 6
(iii) verificarea scaunului la
interacţiunea dintre moment încovoietor şi
forţă tăietoare (pentru VEd 0,5Vpl, Rd)
t s h s2
f yr Wpl
Mc, Rd Wpl 4
γ M0 fyr – limită de curgere redusă datorită
Verificarea cordoanelor de sudură dintre placa orizontală şi cea verticală a scaunului aw3,
conform Tab. 6.14(1) sau prin metoda simplificată:
în care
NEd Fw, Rd ;
Fw, Rd – efort rezistent al cordonului de
Fw, Rd a w3 lw3 f vw, d .
sudură (rel. 6.23).
4. Verificarea cordoanelor de sudură dintre scaun şi inima grinzii principale aw4 şi aw5
Rezistenţa de calcul a sudurii în punctele 1
şi 2 trebuie să satisfacă rel. (6.21), în care în care
în punctul 1:
M1
yGs yGs, yGi – poziţia centrului de greutate al
I w, y
II 0 grupului de cordoane de sudură;
în punctul 2: Iw, y – momentul de inerţie al cordoanelor de
M1
yGi sudură faţă de axa y–y;
I w, y
Aw – aria cordoanelor de sudură.
VEd
II
Aw
Fig. 6.32 prezintă varianta de rezemare continuă a grinzilor secundare cu placă de capăt.
Dimensionarea eclisei de capăt şi a şuruburilor ce prind placa de capăt de inima grinzii

principale se face în mod similar cu prinderea de la §6.5.3. Momentul de pe reazem este
preluat de eclisele de continuitate la talpa superioară şi de cordoanele de sudură ce prind
talpa inferioară de placa de capăt. Acest moment este preluat printr-un cuplu MEd = NEd·hf.
6. Îmbinări 173
Placa de capăt se va verifica suplimentar la întindere din încovoiere, conform §6.5.3.
1 1–1
NEd
MEd
hf
VEd
NEd
Fig. 6.32 Îmbinare de continuitate a grinzilor secundare cu placă de capăt.

7 S STÂLPI
7.1 Alcătuiri constructive pentru stâlpii cadrelor cu un nivel
Structura de rezistenţă a platformei este formată din cadrul transversal, alcătuit din stâlpii
unui şir transversal şi grinzile principale susţinute de aceştia (Fig. 7.1). Îmbinările dintre
stâlpi şi fundaţii, pe direcţia cadrului transversal, se pot realiza încastrate sau articulate.
Dacă atât îmbinările stâlpi – grinzi principale cât şi cele dintre stâlpi şi fundaţii sunt
articulate, cadrul transversal cu stâlpi pendulari trebuie prevăzut cu contravântuiri verticale
care să asigure stabilitatea platformei la acţiuni orizontale. În cazul în care prinderea
grinzilor de stâlpi se realizează de tip rigid, contravântuirile verticale în sens transversal pot
lipsi.
+H
1 2 3 4
Fig. 7.1 Cadru transversal curent.
Pe direcţie longitudinală, cadrul longitudinal este compus din stâlpii unui şir longitudinal,
rigla infinit rigidă la acţiuni verticale şi din contravântuirile verticale aferente şirului
longitudinal de stâlpi. Cadrul longitudinal se consideră, de obicei, din punct de vedere
static, cu stâlpii dublu articulaţi.
7. Stâlpi 175
7.2 Alegerea secţiunii stâlpului
Stâlpii cadrelor cu un nivel pot fi clasificaţi după mai multe criterii. În funcţie de alcătuirea
secţiunii transversale, aceştia pot fi cu secţiune plină (unitară sau compusă) sau din
elemente depărtate solidarizate cu plăcuţe sau zăbreluţe.
Fig. 7.2 Stâlpi cu inimă plină.
(a) solidarizaţi cu plăcuţe (b) solidarizaţi cu zăbrele
1 1 2 2 3 3
1–1 2–2 3–3
Fig. 7.3 Stâlpi cu zăbrele, solidarizaţi cu plăcuţe sau zăbreluţe.

176 7. Stâlpi
Alegerea secţiunii stâlpului este dictată de mărimea eforturilor (moment încovoietor şi forţă
axială ) şi de lungimea elementului:
(a) stâlpi cu solicitări mici şi cu lungimi de flambaj relativ reduse. Se pot utiliza secţiuni
unitare, din profile laminate simple. Secţiunile alcătuite din profile dublu T cu tălpi
înguste sunt recomandate pentru lungimi de flambaj diferite sau când momentul
încovoietor într-un plan este dominant. Secţiunile închise cu două inimi şi secţiunile
alcătuite din profile laminate dublu T cu tălpi late (HE) sunt utilizate pentru lungimi
de flambaj egale după ambele direcţii sau apropiate ca valoare;
(b) stâlpi cu solicitări axiale relativ reduse (N < 2500 kN) şi cu lungimi de flambaj
mari. Solidarizarea cu plăcuţe se aplică la stâlpii comprimaţi sau cei la care efectul
momentului încovoietor este redus. Utilizarea plăcuţelor de solidarizare se recomandă
pentru distanţe reduse dintre ramuri (de regulă nedepăşind cu mult înălţimea profilelor
ce alcătuiesc ramurile stâlpului);
(c) stâlpi cu solicitări axiale medii, (N = 2500…4000 kN) şi cu lungimi de flambaj

mari. Dacă ramurile stâlpului sunt prea depărtate, o soluţie economică din punct de
vedere al utilizării materialului este solidarizarea cu zăbreluţe, însă manopera este mai
costisitoare. Stâlpii cu zăbrele au secţiuni ale ramurilor alcătuite din profile dublu T
sau U, laminate sau compuse;
(d) stâlpi puternic solicitaţi (N > 4000 kN), cu lungimi de flambaj relativ reduse. Se
recomandă secţiuni unitare, compuse prin sudarea automată a tablelor care alcătuiesc
inima şi tălpile. Pentru creşterea rigidităţii în plan transversal, tălpile pot fi alcătuite la
rândul lor, din profile dublu T laminate sau din profile compuse prin sudură.
Lungimea de calcul Ls a stâlpilor cadrului (Fig. 7.4) se determină în funcţie de cota +H(m)
a platformei:
(7.1)
Ls = H + Df - hp
în care
H cota platformei la nivelul superior al planşeului;

hp înălţimea constructivă a planşeului platformei;
Df înălţimea înglobată din stâlp, situată sub cota pardoselii ); Df = 500 mm …
1000 mm.
7. Stâlpi 177
platelaj
+H
grindă
secundară
hp
grindă
principală
capitel stâlp
corp
Ls
± 0,00 baza stâlp
Df
Fig. 7.4 Notaţii pentru calculul lungimii stâlpului.
7.3 Rezemarea grinzilor principale pe capitelul stâlpilor
Reazemele se realizează ca legături capabile să transmită la stâlp încărcările pe care le

suportă grinda.
Fig. 7.5 Reazem simplu şi articulaţie.

H
V
Reazemele simple sau rezemarea directă împiedică deplasarea după direcţia normală pe
planul suprafeţelor în contact, lăsând liberă deplasarea şi rotirea în plan; sunt caracterizate
de o singură legătură şi anume, valoarea V a reacţiunii normale. Reazemele articulate
178 7. Stâlpi
împiedică deplasări pe două direcţii în plan, lăsând liberă rotirea; sunt caracterizate de două
legături şi anume, reacţiunile V şi H, verticală şi respectiv, orizontală.
Rezemarea articulată rigidă a grinzii pe capitelul stâlpului se poate realiza direct, prin
intermediul rigidizărilor (Fig. 7.6, a), sau cu plăcuţe de rezemare-centrare (piesa (2) din Fig.
7.6, b) fixate de grindă prin cordoane de sudură. Pentru împiedicarea deplasării grinzii în
plan orizontal, în talpa inferioară a acesteia se execută găuri prin care trec şuruburi de
prindere.
e e
(a) (b)
Vmin,Ed Vmax,Ed
Vmax,Ed Vmax,Ed
furură
1 1 2 2
(1) (2)
2–2
(2) (1)
1 –1
(1) suprafeţe în contact

prelucrate mecanic
Fig. 7.6 Soluţii constructive pentru rezemarea articulată a grinzilor principale pe stâlpi: 1 –
tacheţi, 2 – plăcuţe de centrare.
Pentru uşurinţa montajului, gările prevăzute în talpa inferioară a grinzii se fac mai mari cu
circa 5…10 mm decât diametrul şuruburilor cu care se va realiza legătura. Se pot realiza şi
găuri ovalizate; în talpa grinzii ovalizarea este în lungul grinzii, iar pe placa orizontală a
stâlpului, ovalizarea se execută în direcţie perpendiculară. Acestea ovalizări asigură
toleranţe suficient de mari pentru un montaj uşor. Dacă forţele orizontale în lungul grinzii
sunt mari şi solicită mult şuruburile la încovoiere, se prevăd elemente de blocare, denumite
tacheţi (piesele (1) din Fig. 7.6), fixate cu cordoane de sudură de placa orizontală a
capitelului stâlpului. Sudarea tacheţilor se face după poziţionarea grinzii şi stâlpulului.
7. Stâlpi 179
7.4 Determinarea solicitărilor de calcul
Rezemarea articulată a grinzilor pe stâlpi se realizează prin aşezarea grinzii pe placa

orizontală a capitelului stâlpului, ca în Fig. 7.6. Indiferent de modul de alcătuire al
stâlpului, reacţiunile se transmit cu excentricitatea e, egală cu distanţa dintre axa stâlpului şi
axele rigidizărilor de reazem ale grinzilor.
GGk + QQk GGk + QQk GGk + QQk
GGk
Vmax, Ed Vmax, Ed Vmax, Ed

Vmax, Ed
Mmax, Ed
Nmax, Ed
Nmin, Ed
(a) stâlp solicitat la compresiune (b) stâlp solicitat la compresiune şi

încovoiere
Fig. 7.7 Grupări de acţiuni, eforturi de calcul maxime şi solicitările produse.
Încărcările pe stâlpi provin din reacţiunile grinzilor principale. Alegerea grupărilor de

acţiuni are în vedere producerea efectului de calcul maxim al acestora, deci a solicitării
maxime pe stâlp (Fig. 7.7). Aceasta se poate realiza în două etape:
1) stabilirea unor grupări de acţiuni, în posibile combinaţii simultane;

2) pentru fiecare grupare de acţiuni, încărcările se vor dispune astfel încât sa se producă
efectul de calcul cel mai defavorabil pentru starea limită pentru care se face verificarea.
Reacţiunile grinzii principale se pot determina direct din încărcările verticale, date de
greutăţile proprii ale elementelor şi din încărcarea utilă pe platformă.
Solicitările de calcul provenite din efectele cele mai defavorabile asupra stâlpului sunt:
180 7. Stâlpi
compresiune centrică (Fig. 7.7, a) – atunci când ambele grinzi sunt acţionate de toate
încărcările ce pot apare simultan (permanente şi variabile). Dacă deschiderile şi
încărcările grinzilor sunt egale, reacţiunile vor fi egale (V max) şi stâlpul va fi solicitat la
compresiune centrică:
Nmax, Ed = 2Vmax, Ed + Gs, d (7.2)
Valoarea caracteristică a greutăţii Gsk a stâlpului se poate aprecia 5% din Nmax.
compresiune cu încovoiere (Fig. 7.7, b) – atunci când una din grinzi este acţionată de
încărcările maxime (permanente şi variabile), reacţiunea ei fiind V max, iar cealaltă
acţionată numai de greutăţile proprii ale elementelor, reacţiunea ei fiind Vmin. În acest
caz, stâlpul va fi solicitat la compresiune şi moment încovoietor:
Nmin, Ed Vmax, Ed Vmin, Ed Gs,d

(7.3)
Mmax, Ed (Vmax, Ed Vmin, Ed ) e
unde e are semnificaţia din Fig. 7.6.
Când stâlpii platformei sunt încastraţi, eforturile maxime de calcul din stâlpi provenite din
diferitele grupări de acţiuni posibile se obţin fie în urma unui calculul static al cadrelor
individuale (transversale şi longitudinale) ale platformei, fie printr-un calcul spaţial al
întregii structurii.
7.5 Determinarea lungimii de flambaj
Una din problemele principale ridicată de dimensionare este stabilirea lungimii de flambaj a
elementului după cele două direcţii ale axelor principale de inerţie. Lungimile de flambaj se
determină în funcţie de modul de prindere în fundaţie – articulaţie sau încastrare – de modul
în care este legat la celălalt capăt, legătura posibilă fiind fixă sau deplasabilă în anumite
limite. Relaţia de calcul este:
Lcr L (7.4)
în care
coeficientul lungimii de flambaj.
7. Stâlpi 181
Evaluarea încărcării critice elastice poate fi făcută atât analitic, cât şi cu ajutorul
programelor de calcul.
Alternativ, aceasta încărcare poate fi determinată prin metode aproximative. Aceste metode
sunt utile în practica proiectării, mai ales în faza de predimensionare sau pentru a elimina
erorile mari din analiza numerică.
Tab. 7.1 Coeficientul lungimii de flambaj al stâlpilor cadrelor cu un nivel
Model Tip cadru
1,0
0,85
2,0
0,7
1,2
Pentru principalele tipuri de cadre întâlnite în practică, în absenţa unei evaluări exacte ale
lungimilor de flambaj, valorile coeficientului de flambaj în planul cadrului transversal pot
fi determinate conform Tab. 7.1, în funcţie de legăturile stâlpului la cele două extremităţi
(extras din BS 5950: Part 1, BS 5400: Part 3).
182 7. Stâlpi
Lungimile de flambaj ale stâlpilor consideraţi ca şi componente ale unei structuri de tip
cadru plan, se determină ţinând cont de repartiţia rigidităţilor riglelor şi stâlpilor adiacenţi
din fiecare nod de capăt. Metoda dezvoltată de Wood (1974) determină lungimea de
flambaj a stâlpului folosind un sistem echivalent grindă – stâlp şi făcând distincţie între
două tipuri de cadre (Fig. 7.8):
cadre cu noduri fixe. Pentru stâlpi ce fac parte dintr-o structură în cadre cu noduri fixe,
coeficientul μ are o valoare intermediară între 0,5 (articulaţie) şi 1 (încastrare), în
funcţie de rigidităţile barelor vecine de care stâlpul este solidarizat (v. fig. 2.4). Valorile
coeficientului μ pot fi obţinute conform Fig. 7.10, a.
cadre cu noduri deplasabile. Lungimea de flambaj a unui stâlp ce face parte dintr-o
structură în cadre cu noduri deplasabile poate fi obţinută din Fig. 7.10, b.
(a)
(b)
Fig. 7.8 Modul de pierdere a stabilităţii cadrelor cu noduri fixe şi cu noduri deplasabile: a - cadre
multietajate; b - cadre cu un nivel.
Observaţii:
1. Un cadru poate fi considerat cu noduri fixe dacă răspunsul său la acţiunea unui
sistem de forţe ce acţionează în planul său este suficient de rigid astfel încât
momentele şi forţele interne suplimentare datorate deplasărilor orizontale ale
nodurilor să poată fi neglijate (SR EN 1993-1-1/2006, §5.2.1).
7. Stâlpi 183
2. În general, structurile contravântuite sunt structuri cu noduri fixe, iar cele

necontravântuite sunt structuri cu noduri deplasabile.
(a) (b)
K1 K1
K11 K12 K11 K12
1 1
Lcr Kc L Kc
2
K21 K22
K22
K21
K2 2
K2
K c K1 Kc K2
1 2
Kc K1 K11 K12 Kc K 2 K 21 K 22
Fig. 7.9 Coeficienţi de distribuţie pentru stâlpi. a– cadre cu noduri fixe; b –cadre cu noduri
deplasabile.
Coeficienţii de distribuţie a rigidităţii, η1 şi η2 din Fig. 7.9 sunt determinaţi în funcţie de

rigidităţile stâlpilor şi ale riglelor adiacente:
Kc, K1, K2 rigidităţi I/L ale tronsoanelor de stâlp;
Kij rigiditatea riglei ij, i, j = 1, 2.
Când grinzile nu sunt supuse la eforturi axiale importante, rigidităţile efective pot fi
determinate în conformitate cu Tab. 7.2 şi Tab. 7.3, cu condiţia rămânerii grinzilor în
domeniul elastic.
Dacă grinzile sunt supuse la eforturi axiale, rigiditatea lor trebuie corectată. O alternativă
simplă constă în neglijarea surplusului de rigiditate provenit din întindere axială şi
considerarea efectelor compresiunii axiale cu valorile aproximative.
184 7. Stâlpi
articulat
1
1 0,145( 1 + 2 ) 0,265 1 2
2 0,364( 1 + 2 ) 0,247 1 2
fix
fix 2 articulat
(a) Cadre cu noduri fixe
articulat
1
1 0, 2( 1 + 2) 0,12 1 2
1 0,8( 1 + 2 ) 0,60 1 2
fix
fix 2 articulat
(b) Cadre cu noduri deplasabile
Fig. 7.10 Diagrame pentru stabilirea lungimii de flambaj a unui stâlp (diagrame Wood).
7. Stâlpi 185
Tab. 7.2 Rigiditatea efectivă a grinzilor fără eforturi axiale, pentru cadre cu noduri fixe
Condiţia de rotire la Rigiditatea efectivă K a grinzilor

extremităţile riglei
Fără eforturi axiale Solicitate la eforturi axiale
I I N
K=0,5 K=0,5 1 - 0,1
L L N E
I I N
K 0,75 K=0,75 1 - 0 ,1
L L NE
I I N
K=1,0 K=1,0 1 - 0,4
L L N E
NE = 2
E/L2 încărcarea critică de flambaj elastică a grinzii
Tab. 7.3 Rigiditatea efectivă a grinzilor fără eforturi axiale, pentru cadre cu noduri deplasabile
Rigiditatea efectivă K a grinzilor

Condiţia de rotire la
extremităţile riglei
Fără eforturi axiale Solicitate la eforturi axiale
I I N
K 1,5 K 1,5 1 0,2
L L N E
I I N
K 0,75 K 0,75 1 1,0
L L NE
I I N
K 1,0 K 1,0 1 0,4
L L N E
7.6 Verificarea stabilităţii elementelor comprimate din oţel
Verificarea stabilităţii barelor comprimate la flambaj prin încovoiere după cele două axe
principale de inerţie ale secţiunii pe cele două direcţii se face cu relaţia:
NEd Nb, Rd (7.5)

în care
186 7. Stâlpi
Nb, Rd valoarea rezistenţei de calcul la flambaj a elementului, corespunzătoare clasei

de secţiune;
NEd valoarea de calcul a efortului de compresiune.
z
fy
N y(z) b, Rd y(z) A
γ M1 y
y
NEd
y(z) = f(tipul secţiunii; axa y(z); y(z))
L z
Lcr
y (z) Clasa
i Aria
secţiunii
E 1, 2 şi 3 A
1 93,9
fy
4 Aeff
Af y y(z)
y(z)
N cr 1
Fig. 7.11 Rezistenţa de calcul a secţiunii transversale la compresiune uniformă.
Rezistenţa la flambaj a unei bare comprimate depinde de zvelteţea elementului, de marca de

oţel, de forma secţiunii, de imperfecţiunile geometrice de fabricaţie şi de tensiunile
reziduale. Ţinând cont de aceşti factori, rezistenţa de calcul la flambaj se exprimă sub
forma:
A fy
pentru clasa 1, 2, 3
M1
N b, Rd (7.6)
A eff f y
pentru clasa 4
M1
în care
factor de reducere a rezistenţei pentru flambaj prin încovoiere;
A, Aeff aria secţiunii corespunzătoare clasei de secţiuni; aria brută (A) sau cea eficace
pentru secţiuni de clasă 4 (Aeff);
M1 coeficient parţial de siguranţă al materialului la pierderea stabilităţii (Tab.2.3).
7. Stâlpi 187
7.7 Determinarea factorului de reducere la flambaj prin încovoiere
Factorul de reducere se determină cu relaţia:

1
1
2 2
(7.7)
cu
0 ,5 1 2 (7.8)
( 0, 2)
şi
A fy Lcr 1
clasa 1, 2, 3
N cr i 1
(7.9)
A eff f y Lcr 1 A eff clasa 4
N cr i 1 A
în care
zvelteţea relativă a elementului;
Lcr lungimea de flambaj în planul considerat;
i raza de inerţie în raport cu axa considerată, cu caracteristicile secţiunii
transversale brute;
Ncr efort critic de flambaj elastic, pentru modul de flambaj considerat, determinat cu
π2 E I
caracteristicile secţiunii brute, N cr ;
L2
factor de imperfecţiune în funcţie de curba de flambaj (Tab. 7.5);
E
1 93,9 .
fy
Observaţii:
Pentru valori mici ale zvelteţii relative, respectiv 0,2 se pot neglija efectele
flambajului, secţiunea transversală a barei fiind verificată numai la compresiune ( = 1,
şi M = M0 în relaţia (7.6)).
188 7. Stâlpi
Tab. 7.4 Alegerea curbei de flambaj corespunzătoare secţiunii transversale
Curba de
Tip de secţiune Limite Axa de flambaj
flambaj
Secţiuni I laminate h/b > 1,2
tf tf 40 mm y –y a
z
z –z b
40 mm tf 100 mm
y –y b
y y z–z c
h
tw h/b 1,2
tf 100 mm y–y b
z b tf > 100 mm z–z c
y–y d
z–z d
Secţiuni I sudate y–y b

tf z tf 40 mm z–z c
tf z
y y y y y–y c
tf > 40 mm z–z d
z z
Secţiuni tubulare
finisate la cald oricare a
formate la rece oricare c
Secţiuni chesonate sudate

tf z în general oricare b
y y
h grosime pereţi a 0,5tf
tw oricare c
b/tf < 30
b z h/tw < 30
Secţiuni U, T şi secţiuni pline
oricare c
Corniere oricare b
7. Stâlpi 189
Tab. 7.5 Factor de imperfecţiune pentru curbele de flambaj
Curba de flambaj a b c d
Factor de imperfecţiune 0,21 0,34 0,49 0,76
7.8 Dimensionarea la compresiune a stâlpilor cu secţiune plină
Etapele de predimensionare a stâlpilor solicitaţi la compresiune, cu secţiune plină constantă

pe lungime sunt prezentate în schema din Fig. 7.12. În cazul elementelor comprimate,
predimensionarea secţiunii necesită un calcul iterativ:
se propune un tip de secţiune în funcţie de mărimea solicitării şi de lungimile de

flambaj, conform §7.5;
folosind formule sau tabele ajutătoare, se determină aria necesară. Anexa 3 prezintă
rezistenţe de calcul la flambaj pentru profile laminate europene, în funcţie de
lungimea de flambaj. Alternativ, se pot adopta valori iniţiale pentru Aeff/A şi
coeficientul de reducere (= 0,5). Se verifică secţiunea propusă;
în cazul în care secţiunea nu corespunde cerinţelor de rezistenţă, se propune o nouă
secţiune, folosind valoarea curentă pentru Aeff/A şi , iar apoi se reface verificarea
secţiunii. Procesul iterativ de determinare a secţiunii converge în câteva iteraţii, dar
poate fi accelerat folosind valoarea medie dintre valoarea curentă şi valoarea
anterioară a coeficientului pentru determinarea ariei necesare A.
Alternativ, elementele cu secţiune transversală uniformă pot fi verificate la stabilitate şi

printr-o analiză de ordin II. În cadrul acestei analize, trebuie luată în considerare o
imperfecţiune iniţială care să corespundă aproximativ cu curba de flambaj caracteristică
secţiunii barei.
190 7. Stâlpi
VERIFICAREA LA COMPRESIUNE
CENTRICĂ A BARELOR CU SECŢIUNE
UNITARĂ
Elemente cunoscute:
NEd, Lcry, Lcrz
Propune o secţiune folosind anexele …. Propune valoare iniţială ( = 0,5)

care verifică condiţia de stabilitate: Calculează aria necesară:
Nb, Rd ≥ NEd Anec ≥ NEd / ( fy)
Alege secţiunea astfel încât
A Anec
Determină max = max y, z
Scoate coeficientul folosind Tab. 7.5,

corespunzător modului flambaj
Calculează factorul de reducere pentru modul de

flambaj considerat
Determină rezistenţa de calcul la flambaj a barei

comprimate:
Nb, Rd = A fy / M1
Propune o Verifică condiţia de stabilitate: Modifică

Nu
nouă Nu cu
NEd Nb, Rd
secţiune valoarea
Da
medie
Secţiune ce îndeplineşte condiţiile impuse
Fig. 7.12 Verificarea barelor cu secţiuni unitare la compresiune centrică.

7. Stâlpi 191
7.9 Verificarea stâlpilor cu inimă plină solicitaţi la compresiune şi

încovoiere
7.9.1 Stâlpi cu secţiuni transversale de clasă 1 şi 2
Stâlpi solicitaţi la compresiune şi încovoiere monoaxială
Relaţia generală de verificarea a barelor solicitate la compresiune (Nx, Ed) şi încovoiere după
o direcţie (My, Ed sau Mz, Ed) se exprimă sub forma:
MEd MN, Rd (7.10)
în care
MN, Rd moment rezistent plastic de calcul, redus de efortul axial (My, Rd sau Mz, Rd);
N Ed NEd
n nivelul de intensitate a forţei axiale;
N pl, Rd A fy
M0
Npl, Rd valoarea de calcul a rezistenţei plastice a secţiunii transversale.
Termenul de comparaţie este un moment plastic rezistent redus ca urmare a prezenţei forţei
de compresiune. În Tab. 7.6 se prezintă expresiile momentului încovoietor redus.
Observaţii:
Pentru valori reduse ale nivelului de intensitate a forţei axiale n, pentru secţiuni
bisimetrice cu tălpi, nu este necesar să se ia în considerare efectul efortului axial
asupra momentului plastic rezistent, după cum urmează:
încovoiere în raport cu axa y – y:
N Ed 0, 25 N pl, Rd
min (7.11)
N Ed 0, 5 h w t w f y / γ M0
încovoiere în raport cu axa z – z:
fy
N Ed hw tw (7.12)
γ M0
192 7. Stâlpi
Tab. 7.6 Moment rezistent plastic de calcul redus datorită prezenţei forţei axiale şi forfecării
Tip de secţiune Pentru intensităţi ridicate ale forţei

Valori limită a
axiale n > a
b
My
y y A 2bt f 1- n
a min 0,5; M N, y, Rd M pl, y, Rd
A 1- 0,5a
tf
tf Mz 2
A 2bt f M Nz, Rd 1- n M pl, z
z z a min 0,5; 1
A 1- a
tf My tf
y y y y A 2bt f 1- n
aw min 0,5; M Ny, Rd M pl, y, Rd
A 1- 0,5aw
My A 2ht
b t af min 0,5;
A 1- n
M Nz, Rd M pl, z, Rd
z z 1- 0,5a f
Mz
b A 2ht w
tf af min 0,5; 1- n
A M Nz, Rd M pl, z, Rd
z z 1- 0,5a f
M N, Rd (1 n 2 ) M pl, Rd
Pentru table negăurite —
Valori maxime pentru MN, Rd: MN, Rd Mpl, Rd (moment plastic rezistent):
Wpl, y f y Wpl, z f y
M Ny, Rd Mpl, y, Rd , M Nz, Rd Mpl, z, Rd
M0 M0
7. Stâlpi 193
Stâlpi solicitaţi la compresiune şi încovoiere biaxială
Relaţia de verificare pentru cazul general, când elementul este solicitat la încovoiere
biaxială şi efort axial de compresiune este prezentată sub forma generală din Fig. 7.13.
Coeficienţii supraunitari şi ce descriu interacţiunea dintre My, Ed şi Mz, Ed (rel.

(7.13)) sunt determinaţi prin simulări numerice, pentru tipuri particulare de secţiuni. Pentru
alte tipuri de secţiuni, se pot lua acoperitor egale cu unitatea, = = 1.
M y, Ed M z, Ed
1 (7.13)
M Ny, Rd M Nz, Rd
Secţiune
2 5n ≥ 1
2 2
1,66 1,66
2
6 6
1 1,13n 1 1,13n 2
n = NEd / Npl, Rd
Fig. 7.13 Rezistenţa de calcul a secţiunii transversale la compresiune şi încovoiere biaxială.
7.9.2 Stâlpi cu secţiuni transversale de clasă 3
Când toţi pereţii comprimaţi ai unei secţiuni transversale sunt din Clasa 3, rezistenţa sa se
bazează pe o distribuţie elastică a deformaţiilor pe secţiune. Tensiunile de compresiune nu
trebuie să depăşească limita de curgere la nivelul fibrelor extreme. În cazul general, în
fiecare secţiune transversală, efectele combinate nu trebuie să depăşească rezistenţa de
calcul corespunzătoare. Prin ipoteza suprapunerii tensiunilor, se verifică:
N Ed M y, Ed M z, Ed
1 (7.14)
N c, Rd M y, Rd, el M z, Rd, el
194 7. Stâlpi
Observaţii:
Pentru verificarea la stare limită ultimă, se presupune că fibrele extreme sunt situate la
nivelul planului median al tălpilor.
7.10 Stabilitatea stâlpilor cu inimă plină solicitaţi la compresiune şi

încovoiere
Relaţiile de verificare ţin cont de următorii factori ce influenţează comportarea elementului:
Moduri de flambaj. Pierderea stabilităţii elementelor solicitate la compresiune axială şi

încovoiere se poate produce prin flambajul general al elementului: fie în planul de
rigiditate maximă (y-y), fie în planul de rigiditate minimă (z-z). Corespunzător acestor
direcţii de flambaj, relaţiile de verificare (7.15) sunt divizate, prima relaţie descriind
modul de flambaj general în planul de rigiditate maximă şi a doua relaţie, după axa
minimă.
Clasa secţiunii. În funcţie clasa secţiunii, elementele solicitate la compresiune axială şi
încovoiere se diferenţiază din punct de vedere al comportamentului, prin iniţierea
fenomenelor de pierdere a stabilităţii în domeniul elastic sau în domeniul plastic.
Prezenţa legăturilor laterale intermediare care asigură indeformabilitatea secţiunii.
Pentru prevenirea flambajului prin încovoiere-răsucire în zona comprimată a
elementelor, este necesar ca deplasarea perpendiculară pe planul de încovoiere sau
răsucirea secţiunii să fie împiedicate. În acest scop, se introduc legături laterale
suplimentare. Elementele cu secţiune deschisă, de exemplu I sau H, dacă nu sunt
împiedecate lateral corespunzător, pot fi considerate ca fiind sensibile la deformaţii din
răsucire. Relaţiile de verificare sunt sunt astfel diferenţiate în funcţie de lungimile de
flambaj şi de diagramele de momente, atât în lungul elementului, cât şi pe distanţa
dintre reazemele intermediare, în cazul în care acestea există.
În cazul încovoierii biaxiale, verificarea la stabilitate generală se face cu relaţiile:

y –y: k yy k yz 1 1
N b, y, Rd M b, y, Rd M c, z, Rd (7.15)
z – z: k zy k zz 1 2
N b, z, Rd M b, y, Rd M c, z, Rd
7. Stâlpi 195
S-au folosit următoarele notaţii:

NEd, My,Ed, Mz,Ed eforturi axiale şi momente încovoietoare maxime de calcul în
element;
Nb, Rd valoarea de calcul a rezistenţei la flambaj, după axa y–y, respectiv z
–z, conform rel. (7.6);
Mb, Rd moment rezistent de calcul la încovoiere-răsucire (rel. 5.61):
Mcb, z, Rd fy
= Wpl, y pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2;
γ M1
fy
= Wel, y pentru secţiuni de Clasă 3;
γ M1
kyy, kyz, kzy, kzz factori de interacţiune determinaţi conform Metodei A sau Metodei
B.
Standardul SR EN 1993-1-1 permite determinarea factorilor de interacţiune kyy, kyz, kzy şi

kzz prin două metode alternative: Metoda A (Anexa A, SR EN 1993-1-1/2006) şi Metoda B
(Anexa B, SR EN 1993-1-1/2006).
În cazul solicitării de compresiune cu încovoiere monoaxială, pentru secţiuni de clasă 1 şi

2, relaţiile de verificare la stabilitate se reduc la expresiile prezentate în Tab. 7.7.
În cazul elementelor care nu sunt sensibile la deplanarea secţiunii prin răsucire, se

presupune că nu există riscul flambajului prin încovoiere-răsucire. Prin urmare, se va
considera χLT = 1, factorii de interacţiune kyy, kyz, kzy şi kzz se determină pentru cazul când
elementele nu sunt sensibile la deformaţii de răsucire, iar verificarea stabilităţii se
efectuează ţinând cont de flambajul prin încovoiere după axa y - y şi axa z – z.
În cazul elementelor care sunt sensibile la deplanarea secţiunii prin răsucire, se presupune
că modul critic de flambaj este flambajul prin încovoiere-răsucire. În acest caz, coeficientul
χLT se determină în conformitate cu procedura din paragraful 6.3.2 din SR EN 1993-1-1 în
care, factorii de interacţiune kyy, kyz, kzy, kzz sunt determinaţi pentru cazul când elementul
este sensibil la deformaţii de răsucire.
196 7. Stâlpi
Tab. 7.7 Verificarea elementelor de Clasă 1 şi 2 solicitate la compresiune cu încovoiere monaxială,

conform SR EN 1993-1-1, Metoda A
Secţiuni Clasă 1 sau 2
Interacţiune NEd + My, Ed
N Ed M y, Ed
k yy 1
1 y – y: fy fy
y A LT Wpl, y
γ M1 γ M1
2 z – z: N Ed M y, Ed
k zy 1
fy fy
z A LT Wpl, y
γ M1 γ M1
Interacţiune NEd + Mz, Ed
NEd Mz, Ed
k yz 1
1 y – y: fy fy
y A Wpl, y
γ M1 γ M1
NEd M z, Ed
2 k zz 1
z – z: fy fy
z A Wpl, z
γ M1 γ M1
7.10.1 Verificarea stabilităţii stâlpilor cu secţiuni de clasă 1, 2 şi 3 prin

Metoda A
Metoda A este o metodă generală, care foloseşte coeficienţi specifici fiecărui mod de
flambaj: prin încovoiere, prin răsucire, şi/sau încovoiere-răsucire. Factorii de interacţiune
depind de parametrii cum sunt: factori de moment echivalent (C my, Cmz, CmLT), încărcările
critice (Ncr, y, Ncr, z), coeficienţi plastici (Cyy, Czz, Czy, Cyz) şi alţi termeni auxiliari.
În cazul încovoierii biaxiale, caracterul spaţial de comportare la instabilitate este redat prin
termenii auxiliari:
7. Stâlpi 197
1 N Ed N cr, y
μy (7.16)
1 χ y N Ed N cr, y
1 N Ed N cr, z
μz (7.17)
1 χ z N Ed N cr, z
Coeficienţi de ponderare ai momentului încovoietor pe lungimea barei, C my, Cmz şi CmLT se

determină conform Tab. 7.9.
Tab. 7.8 Factori de interacţiune, Metoda A
Caracteristici elastice ale secţiunilor Caracteristici plastice ale secţiunilor

Factori de
interacţiune (Clasă 3 sau 4) (Clasă 1 sau 2)
y y 1
Cmy CmLT Cmy CmLT
kyy N Ed N Ed C yy
1 1
Ncr, y Ncr, y
y y 1 wy
Cmz C mz 0,6
kyz NEd N Ed C yz wz
1 1
Ncr, z N cr, z
z 1 wy
Cmy CmLT Cmy CmLT z 0,6
kzy N Ed N Ed Czy wz
1 1
N cr, y Ncr, y
z z 1
Cmz Cmz CmLT
kzz N Ed N Ed Czz
1 1
N cr, z Ncr, z
în care:
Wpl
w 1,5
Wel
pentru secţiunile de clasă 3 şi 4, se consideră wy = wz = 1,0.
Factorul de amplificare (1 - NEd/Ncr) ţine cont de amplificarea săgeţii unei bare articulate la
198 7. Stâlpi
cele două extremităţi, fiind solicitată la o forţă axială (N Ed) şi de momente egale la capete,
producând o încovoiere în curbură simplă. Când elementul este supus la momente inegale
la extremităţi sau la forţe transversale care acţionează în planul de încovoiere, curburile
variază după funcţii complexe (Boissonade ș.a., 2006). Conceptul de moment echivalent se
bazează pe înlocuirea distribuţiei momentelor încovoietoare de ordin I printr-o distribuţie
sinusoidală echivalentă. Valoarea maximă a momentului de ordin I a diagramei sinusoidale
echivalente este dată de Cmi,0 MEd, în care Cmi,0 se numeşte „factor de moment echivalent‖.
Aceşti coeficienţi trebuie evaluaţi pe baza diagramelor de moment încovoietor reale (după
axele y – y şi z – z) între punctele de fixare.
În conformitate cu Metoda A, un element nu este sensibil la deformaţii din răsucire (v. rel.
(7.25)) dacă:
IT ≥ Iy (7.18)
unde
IT moment de inerţie la răsucire liberă (Saint – Venant);
Iy moment de inerţie la încovoiere în raport cu axa y – y.
Tab. 7.9 Factori de moment uniform echivalent
Diagramă de moment de încovoiere Factori de moment echivalent Cmi, 0
NEd
M1 ψ M1 Cmi, 0 0,79 0,21 ψi 0,36 (ψi 0,33)
Ncr, i
-1 ψ 1
2
M(x) E Ii x NEd
Cmi, 0 1 2
1
L Mi, Ed (x) Ncr, i
M(x)
Mi, Ed(x) = My, Ed sau Mz, Ed
δ x - săgeata maximă locală în lungul barei
NEd
Cmi, 0 1 0,18
Ncr, i
NEd
Cmi, 0 1 0,03
Ncr, i
7. Stâlpi 199
Pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2, rel. (7.19) … (7.22) prezintă factorii Cyy, Cyz, Czy, şi Czz.
Aceştia depind de gradul de plasticizare al secţiunii transversale, luând valori diferite, în
funcţie sensibilitatea stâlpului la deformaţii din răsucire.
1, 6 1, 6 Wel, y
C yy 1 (w y 1) 2 C2my max C2my 2
max npl bLT (7.19)
wy wy Wpl, y
C2mz 2
wz Wel, y
C yz 1 (w z 1) 2 14 max npl cLT 0,6 (7.20)
w 5z wy Wpl, y
C2my 2
max w z Wel, y
Czy 1 (w y 1) 2 14 npl d LT 0,6 (7.21)
w 5y w y Wpl, y
1,6 2 1,6 2 2 Wel, y

Czz 1 (w z 1) 2 C mz max C mz max
npl eLT (7.22)
wz wz Wpl, y
în care:
λmax max λ y , λ z (7.23)
2
M y, Ed M z, Ed
bLT 0 ,5 a LT 0 χ LT M pl, y, Rd M pl, z, Rd
2
0
M y, Ed
cLT 10 a LT
5 4
Cmy χ LT M pl, y, Rd
z (7.24)
0
M y, Ed M z, Ed
d LT 2 a LT
0 ,1 4
Cmy χ LT M pl, y, Rd Cmz M pl, z, Rd
z
0
M y, Ed
eLT 1, 7 a LT
0 ,1 4
Cmy χ LT M pl, y, Rd
z
N Ed
npl
N pl /γ M1
(7.25)
I
a LT 1 T 0
Iy
Un element cu IT < Iy dar rezemat lateral se poate considera că nu este sensibil la deformaţii
din răsucire dacă este îndeplinită următoarea condiţie:
200 7. Stâlpi
N Ed N Ed
0 0, 2 C1 4 1 1 (7.26)
Ncr, z Ncr, TF
în care
C1 coeficient care depinde forma diagramei de moment încovoietor între
punctele de fixare, prezentat în Tab. 5.3;
Ncr, z, Ncr, T forţa critică elastică pentru flambajul prin încovoiere după axa z–z,
respectiv pentru flambajul prin răsucire;
zvelteţea relativă pentru flambajul prin încovoiere laterală cu răsucire,
0
datorat unui moment încovoietor uniform, adică ψy = 1 în Tab. 7.9.
În acest caz, factorii de moment uniform echivalent Cmy, Cmz şi CmLT iau valorile:
CmLT = 1; Cmy = Cmy, 0; Cmz = Cmz, 0. (7.27)
în care Cmy, 0 şi Cmz, 0 sunt determinaţi conform Tab. 7.9.
Dacă condiţia (7.26) nu este satisfăcută, atunci elementul trebuie considerat ca un element
sensibil la deformaţii din răsucire caz în care, factorii de moment uniform echivalent C my,
Cmz şi CmLT se determină cu relaţiile:
a LT
C my C my, 0 (1 Cmy, 0 )
1 a LT
C mz C mz, 0 (7.28)
a LT
C mLT =C 2my 1
N Ed N Ed
1 1
N cr, z N cr, T
în care
y = (My, Ed/NEd)·(A/Wel, y) pentru secţiuni de clasa 1, 2 şi 3.
7.10.2 Verificarea stabilităţii stâlpilor solicitaţi la compresiune şi încovoiere

prin Metoda B
Metoda alternativă B (Anexa B, SR EN 1993-1-1), prin utilizarea coeficienţilor într-o

formă compactă, prezintă relaţii simplificate de verificare, recomandate pentru calcul
manual.
7. Stâlpi 201
sensibil la
Tipul profilului deformaţiile din rezistent la
răsucire deformaţiile din
răsucire
y–y z–z
z z Mz,Ed
Moduri de flambaj y y
My,Ed y y
z
z
pentru Cmy
pentru CmLT
Elemente cu legături
laterale My,Ed
NEd
Cmy pentru L
Cmz pentru Lc
My, Ed
CmLT pentru Lc L
NEd
Lc
Fig. 7.14 Caracteristicile formulelor de interacţiune (NEd, MEd) (Grenier şi Linder, 2006).
Relaţiile de verificare acoperă următorii factori ce influenţează comportamentul

elementelor (Fig. 7.14):
Moduri de flambaj. Relaţiile de verificare sunt divizate într-un set de două relaţii (7.15)
ce descriu separat modurile de flambaj general în planul y - y şi după axa z - z.
Forma secţiunii. În funcţie de forma secţiunii transversale, elementele solicitate la

compresiune axială cu încovoiere se diferenţiază în funcţie de sensibilitatea la răsucire.
Prin urmare, şi formulele de interacţiune sunt diferenţiate pe tipuri de secţiuni. În
conformitate cu Metoda B, din categoria elementelor care nu sunt sensibile la deformaţii
din răsucire, fac parte:
202 7. Stâlpi
barele cu secţiunii tubulare circulare sau rectangulare (dacă este respectată condiţia
h/ b 10/ z, unde z este zvelteţea relativă în raport cu axa z – z).
elemente cu secţiune deschisă, de exemplu I sau H, considerând că acestea sunt
împiedicate lateral şi continuu la răsucire.
Prezenţa legăturilor laterale intermediare care asigură indeformabilitatea secţiunii.

Se consideră că rezemările intermediare împiedică nu doar deformaţiile din răsucire, ci
şi deformaţiile transversale ale secţiunii. În acest caz, factorul Cmy trebuie evaluat pe
baza diagramei de moment încovoietor My în lungul elementului. Factorii Cmz şi CmLT
trebuie evaluaţi pe baza diagramelor de moment încovoietor M z şi My, între punctele de
fixare laterale.
Formulele de interacţiune (7.15) corespunzătoare Metodei B se pot exprima simplificat

(Grenier şi Linder, 2006), cu condiţia încadrării în clase de secţiuni adecvate:
elemente cu secţiuni încadrate în clasele 1 şi 2
N Ed Cmy M y, Ed Cmz M z, Ed
1 y – y: ky 0 , 6k z 1
N b, y, Rd M b, y, Rd M c, z, Rd
N Ed M y, Ed Cmz M z, Ed
2 z – z: k zy kz 1
(7.29)
elemente cu secţiuni încadrate în clasele 3
N Ed Cmy M y, Ed Cmz M z, Ed
1 y – y: ky kz 1
N b, y, Rd M b, y, Rd M c, z, Rd
(7.30)
N Ed M y, Ed Cmz M z, Ed
2 z – z: k zy kz 1
în care s-au utilizat notaţiile:
k yy k y Cmy k zz k z Cmz
(7.31)
Factorii Cm de moment echivalent sunt diferiţi ca valori faţă de cei din Metoda A, fiind
determinaţi din ipoteze de bază diferite (Grenier şi Linder, 2006). Astfel, în timp ce factorii
Cm utilizaţi în Metoda B sunt evaluaţi prin diagrame de momente echivalente "uniforme",
7. Stâlpi 203
în Metoda A sunt determinaţi pe baza unor momente echivalente "sinusoidale". Factorul

CmLT din Metoda A este corelat cu Cmy, iar în Metoda B, CmLT sunt factori independenţi ce
pot fi determinaţi segmental, pe diagrame de momente încovoietoare între punctele de
fixare.
În cazul solicitării de încovoiere monoaxială, (NEd, My,Ed) sau (NEd, Mz, Ed), relaţiile de
verificare la stabilitate se reduc conform celor prezentate în Tab. 7.10.
Tab. 7.10 Verificarea de stabilitate în cazul compresiunii cu încovoiere monoaxială, Metoda B
Secţiuni Clasă 3 sau 4 Secţiuni Clasă 1 sau 2
Interacţiune NEd + My, Ed
N Ed Cmy M y, Ed
1
y – y: ky 1
N b, y, Rd M b, y, Rd
z – z: N Ed M y, Ed
2 k zy 1
N b, z, Rd M b, y, Rd
Interacţiune NEd + Mz, Ed
N Ed Cmz M z, Ed N Ed Cmz M z, Ed
kz 1 0, 6k z 1
1 y – y: N b, y, Rd Mc, z, Rd N b, y, Rd M c, z, Rd
2 N Ed Cmz M z, Ed N Ed Cmz M z, Ed
z – z: kz 1 kz 1
N b, z, Rd Mc, z, Rd N b, z, Rd Mc, z, Rd
În Tab. 7.11 sunt prezentaţi factorii de interacţiune, în care s-au utilizat notaţiile:
N Ed
ny
N b, y, Rd
(7.32)
N Ed
nz
N b, z, Rd
204 7. Stâlpi
Tab. 7.11 Factori de interacţiune, Metoda B
Factori Tip secţiune Secţiuni Clasă 3 sau 4 Secţiuni Clasă 1 sau 2
ky 1 0, 6 y ny 1 0, 6 n y
I, H şi RHS 1 ( y 0, 2) n y 1 0,8n y
I şi H 1 (2 z 0,6) nz 1 1, 4nz
kz 1 0,6 z nz 1 0,6 nz
RHS 1 ( z 0, 2) nz 1 0,8nz
0,1 z nz 0,1 nz
0,05 nz 1 1
1 z CmLT 0, 25 CmLT 0, 25
sensibile la CmLT 0, 25
kzy deformaţii din
pentru λz 0, 4 :
răsucire 1
0,05 nz
0,1λz nz
CmLT 0, 25 0,6 λz 1
CmLT 0, 25
nu sunt
sensibile la
0,8·ky·Cmy 0,6·ky·Cmy
deformaţii din
răsucire
Observaţii:
Factorii de moment echivalent se consideră astfel:
în cazul flambajului elementelor aparţinând unor cadre cu noduri deplasabile,

factorii de moment echivalent vor fi Cm = 0,9;
pentru bare aparţinând unor elemente comprimate legate rigid la extremităţi, ce
fac parte din cadre cu noduri fixe, factorii de moment echivalent se determină
conform Tab. 7.12.
Cmy trebuie evaluat pe baza diagramei My în lungul elementului, iar Cmz şi CmLT
pe baza diagramelor Mz şi My, între punctele de fixare laterale.
7. Stâlpi 205
Tab. 7.12 Factori de moment uniform echivalent Cm pentru Metoda B
Diagramă de moment Cmy, Cmz şi CmLT

Limite
Încărcare uniformă Încărcare concentrată
M1 -1 ψ 1 0,6 + 0,4 ψ ≥ 0,4

ψ M1
s = Ms / Mh 0 s 1 -1 ψ 1 0,2 + 0,8 s ≥0,4

Mh
Ms
ψ Mh
0 ψ 1 0,1 - 0,8 s ≥0,4 - 0,8 s ≥ 0,4
-1 s< 0
Mh Ms
-1 ψ <0 0,1(1-ψ) - 0,8 s ≥ 0,4 0,2(1-ψ) - 0,8 s ≥ 0,4
ψ Mh 0 h 1 -1 ψ 1
Mh
Ms 0,95 + 0,05 h 0,9 + 0,1 h
0 ψ 1
1 h <0
s = M s / MH -1 ψ<0 0,9 + 0,05 h(1 + 2ψ) 0,9 - 0,1 h(1 + 2ψ)
Cmy, Cmz şi CmLT se obţin conform diagramei de momente pe distanţa dintre punctele fixe, astfel:
factor de moment axa de încovoiere direcţie puncte fixate
Cmy y–y z–z

Cmz z–z y–y
CmLT y–y y–y
7.10.3 Recomandări pentru predimensionarea secţiunii stâlpului solicitat la

compresiune cu încovoiere
Pentru alegerea secţiunii stâlpilor solicitaţi la moment încovoietor şi forţă axială se

recomandă folosirea unuia din procedeele expuse în continuare.
1) Se impun valori conservative pentru coeficienţii de interacţiune: fie valori maxime

corespunzătoare Metodei B, prezentate în Tab. 7.13, în ipoteza că elementul este sensibil la
deformaţii din răsucire, fie valori diferenţiate ale factorilor ny şi nz (7.32) prezentaţi în
Anexa 5.
206 7. Stâlpi
Tab. 7.13 Valori maxime ale factorilor de interacţiune, Metoda B
Factori de interacţiune Valori maxime
Secţiuni Clasă 3 sau 4 Secţiuni Clasă 1 sau 2
kyy Cmy 1,6 Cmy 1,8

kyz kzz 0,6 kzz
kzy 1,0 1,0

kzz Cmz 1,6 Cmz 2,4
2) Folosirea unui efort axial echivalent, obţinut prin suprapunerea valorii efortului axial şi
o valoare suplimentară echivalentă momentului încovoietor.
7.11 Stâlpi cu zăbrele, solidarizaţi cu plăcuţe
7.11.1 Alcătuiri constructive
Stâlpii solidarizaţi cu plăcuţe sunt alcătuiţi din două ramuri depărtate, în general din profile
laminate, solidarizate între ele cu plăcuţe, Fig. 7.15.
a
1 1 1 1
ramuri
l
a
1-1 1-1
a
plăcuţe
Fig. 7.15 Stâlpi cu zăbrele solidarizaţi cu plăcuţe.

7. Stâlpi 207
Problema specifică pentru acest tip de bare compuse este flambajul în raport cu axa care nu
taie profilele, respectiv axa z – z. Flambajul după această axă este influenţat de
deformabilitatea elementelor de solidarizare, care este inferioară celei oferite ca de
exemplu, de o placă continuă. Elementele de solidarizare intră în lucru, împiedicând
încovoierea separată a celor două ramuri şi asigurând conlucrarea lor. În consecinţă,
plăcuţele vor prelua forţele de alunecare care se produc în timpul încovoierii stâlpului în
ansamblul lui. Deformaţiile din forţa tăietoare în elementele de solidarizare sunt importante
şi nu pot fi neglijate. Deformaţiile din forţa tăietoare a elementelor de solidarizare reduc
rigiditatea la încovoiere şi forţa critică ―capabilă‖ a stâlpului cu zăbrele, solidarizaţi cu
plăcuţe.
7.11.2 Determinarea eforturilor de calcul în ramura mai comprimată
Aspectul specific al procedeului de calcul prezentat în SR EN 1993-1-1 constă în

verificarea în raport cu axa care nu taie materialul secţiunii (verificare la flambaj prin
încovoiere în raport cu axa z-z) pentru stâlpi alcătuiţi din ramuri identice.
lb Ach, Ich
z1 z z1
G1 G G1
y y
tb
z1 z z1
ho
h
Fig. 7.16 Secţiunea stâlpilor solidarizaţi cu plăcuţe - notaţii.
Se determină momentul de inerţie efectiv la încovoiere după axa z-z a secţiunii compuse:
Ieff, z 0,5 h o2 Ach μ 2 Ich (7.33)
în care
ho distanţa între centrele de greutate ale ramurilor stâlpului;
Ach aria brută a secţiunii unei ramuri;
208 7. Stâlpi
Ich momentul de inerţie al unei ramurii faţă de axa z1–z1;

factor de eficacitate conform Tab. 7.14.
bp ho
Nch,Ed Nch,Ed
a
VEd a/ho
VEd/2 VEd/2
a/2
a/2
VEd/2 VEd a/ho VEd/2
a
Nch,Ed Nch,Ed
ho
Fig. 7.17 Scheme de calcul şi notaţii pentru stâlpi solidarizaţi cu plăcuţe.
Tab. 7.14 Factor de eficacitate
Criteriu Factor de reducere
≥ 150 0
75 < < 150 2 - /75

75 1,0
L I1
unde: λ= ;i = ; I1 0,5 h o2 Ach +2 Iz1, ch ;
i0 0 2Ach
Relaţia (7.33) ţine cont de creşterea deformaţiilor în stâlp sub efectul forţei tăietoare.
Reducerea rigidităţii stâlpului datorită forfecării poate fi neglijată dacă zvelteţea dintre două
prinderi consecutive este z 75.
7. Stâlpi 209
 Determinarea rigidităţii la forfecare
Rigiditatea la forfecare Sv a plăcuţelor de solidarizare (forţa tăietoare care produce o

lunecare relativă egală cu unitatea (Fig. 7.16) şi Fig. 7.17), are următoarea expresie:
2
24 E Iz1, ch 2 E I z1, ch
Sv
2Iz1, ch h o a2
a2 1
nI b a
(7.34)
în care
a distanţa între centrele plăcuţelor de solidarizare;
n numărul planurilor de solidarizare (n = 2);
Iz1, ch momentul de inerţie propriu al ramurii faţă de axa z1–z1;
Ib momentul de inerţie al secţiunii unei singure plăcuţe (Ib = tb·b3/12);
 Determinarea efortului în ramura cea mai comprimată
Determinarea eforturilor de calcul în ramuri se determină printr - un calcul de ordin II, în

care efectul pierderii stabilităţii stâlpului este înlocuit printr-o deformaţie echivalentă în
formă de arc (Fig. 7.18), cu o săgeată iniţială la mijloc, e0 = L/500.
NEd MII VII

1 1 1 MmaxII = NEd f
L/2
L 2 2
e0 f
M0 = NEd e0
L/2 VII = MII/L
Fig. 7.18 Deformata echivalentă şi solicitări pe deformata echivalentă.

210 7. Stâlpi
Efortul axial de calcul într-o ramură Nch, Ed se determină prin suprapunerea efortului axial
de compresiune al barei compuse, distribuit în mod egal la cele două ramuri, cu forţa axială
rezultată din efectul momentului de ordinul II, determinat în funcţie de excentricitatea
echivalentă e0 la mijlocul înălţimii barei:
N Ed M Ed h 0 Ach
Nch, Ed (7.35)
2 2Ieff, z
în care
NEd valoarea de calcul a efortului de compresiune care acţionează pe stâlp;
MEd valoarea de calcul a momentului de încovoiere maxim, care acţionează la
jumătatea lungimii barei compuse, luând în considerare efectele de ordinul II:
I
N Ed e0 M Ed
M Ed (7.36)
N Ed N Ed
1
N cr Sv
MIEd valoarea de calcul a momentului încovoietor maxim, în secţiunea de la mijlocul

barei compuse, fără considerarea efectelor de ordin II;
Ncr forţa axială critică Euler pentru secţiunea efectivă:
π 2 E Iz, eff
Ncr, z .
L2cr,z
7.11.3 Verificarea elementelor de solidarizare la forţă tăietoare
 Determinarea solicitărilor de calcul în plăcuţe
Eforturile secţionale în plăcuţe se determină considerând că în afara forţei tăietoare reale

acţionează şi o forţă tăietoare provenită din starea limită de stabilitate în raport cu axa care
nu taie materialul secţiunii (axa z - z).
Valoare forţei tăietoare globale provenită din calcul de ordin II depinde de valoarea
momentului încovoietor de ordin II, provenit din deformaţia echivalentă pierderii stabilităţii
(Fig. 7.18):
M Ed
VII , Ed (7.37)
L
în care
7. Stâlpi 211
MEd valoarea de calcul a momentului de încovoiere maxim, la jumătatea

lungimii barei compuse, inclusiv efectele de ordin II, determinat cu
rel.(7.36) .
Determinarea solicitărilor din plăcuţe se face printr-un calcul static simplificat, prin metoda
punctelor de moment zero, considerând că forţa tăietoare de calcul se distribuie în mod egal
la numărul ramurilor şi la numărul planurilor de solidarizare.
Schema statică de calcul al eforturilor în plăcuţă este arătată în Fig. 7.16.
Forţa tăietoare de calcul în plăcuţă se determină din condiţia de echilibru de momente:
a
Vb VII , Ed (7.38)
h0
Momentul maxim pentru plăcuţă în punctul de încastrare rezultă:
h0
Mb Vb (7.39)
2
 Dimensionarea plăcuţelor
Dimensiunile aproximative ale plăcuţelor se pot aprecia iniţial după următoarele

recomandări:
înălţimea plăcuţei hb:
hb = (0,5 … 0,75)h0 (7.40)
(pentru plăcuţele extreme: hb ≥ h0).
grosimea plăcuţelor tb:
1 1
tb ... hb dar t b 8 mm (7.41)
15 25
Plăcuţele se consideră grinzi în consolă, încastrate la nivelul prinderii sudate de ramură.
Elementele de solidarizare se dimensionează şi se verifică conform prevederilor pentru

elemente solicitate la moment încovoietor şi forţă tăietoare:
212 7. Stâlpi
t b h b2 f y
Mb M c, Rd , cu Mc, Rd
6 γ M0
(7.42)
fy
Vb Vpl, Rd , cu Vpl, Rd tb hb
3 γ M0
Observaţii:
În cazul în care Vb 0,5Vpl, Rd, efectul forţei tăietoare asupra momentului plastic
rezistent poate fi neglijat. În caz contrar, se va considera un moment redus conform
Tab. 5.1.
7.11.4 Predimensionare secţiunii stâlpului şi stabilirea distanţei dintre

plăcuţele de solidarizare
Ca şi la stâlpii cu inimă plină, este necesar să se adopte iniţial o secţiune. Din condiţia de
stabilitate după direcţia y-y (axa care taie materialul), secţiunea necesară a stâlpului se
determină urmărind paşii de predimensionare de la stâlpii cu inimă plină (v. §7.8).
Cunoscându-se lungimea de flambaj Lcr, y, se propune o secţiune utilizând Anexa 3.
Alternativ, se poate impune o valoare iniţială a coeficientului de reducere 0:
N Ed
A nec (7.43)
0 fy / M1
Prin una din aceste două metode se determină, în primă aproximare, sortimentul de profile
necesar şi implicit, se află înălţimea (minimă) a secţiunii ramurilor.
Cunoscând forma secţiunii, lăţimea stâlpului se poate determina cu ajutorul valorilor

aproximative ale razelor de giraţie. În Tab. 7.15 sunt prezentate valorile aproximative ale
razelor de giraţie pentru diferite tipuri de secţiuni compuse, în funcţie de dimensiunile de
gabarit.
Din relaţia iz z b şi impunând condiţia ca stâlpul să aibă aceeaşi stabilitate după

ambele direcţii, se poate determina lăţimea secţiunii:
iy
iz z b iy bnec (7.44)
z
7. Stâlpi 213
Tab. 7.15 Valori aproximative ale razelor de giraţie în funcţie de forma secţiunii
Tip secţiune Raze aproximative Tip secţiune Raze aproximative
z z b
y y h iy = 0,32h iy = 0,36h
h y y
iz= 0,18(b+h)/2 iz= 0,45b
b z
z
z z
b
y y h iy = 0,36h iy = 0,13(b+h)/2
h y y
iz= 0,6b iz ≈ iy
b z
z
z b
iy = 0,31h h y iy = 0,32h
h y y y
iz= 0,215b iz= 0,21b
b
z
z z
y y h iy = 0,4h y y h iy = 0,39h
y
iz= 0,21b iz= 0,55b
b b
z z
z z
h iy = 0,42h h iy = 0,36h
y y y y
iz ≈ i y b iz= 0,53b
z
z
Distanţa dintre ramurile stâlpului se poate stabili din condiţia ca stâlpul să aibă aceeaşi
stabilitate după ambele direcţii.
214 7. Stâlpi
2
h0
2 A ch 2
Ieff, z 2 I z, ch μ 2 2 h0
iz i z, ch μ iy (7.45)
A 2 A ch 2 A ch 2
de unde:
h 0, nec 2 i 2y μ i z,2 ch
(7.46)
unde factorul de eficacitate se poate estima iniţial ≈ 0,9. Prin urmare, lăţimea stâlpului
trebuie să îndeplinească condiţia:
bnec h 0, nec 2ez (7.47)
Lăţimea totală a stâlpului este impusă şi de alegrea unei distanţe dintre ramuri care să
permită condiţii de acces pentru întreţinere pe durata execuţiei şi pe durata de exploatare a
stâlpului. Astfel, se va lăsa un spaţiu liber de cel puţin 120 mm (Fig. 7.19).
≥120 mm
Fig. 7.19 Distanţa minimă de întreţinere între ramurile stâlpului.
 Predimensionarea distanţei dintre două plăcuţe consecutive
Distanţa a dintre axele plăcuţelor (Fig. 7.17) se va lua astfel încât să fie împiedicată
pierderea stabilităţii prin încovoiere-răsucire a unei ramuri:
z, ch LT, 0 (7.48)
cu
z, ch
z, ch ; LT, 0 0, 4 (7.49)
1
în care
z, ch zvelteţea ramurii calculată cu lungimea de flambaj a unei singure ramuri în raport

cu axa proprie z1 - z1, egală cu distanţa dintre axele a două plăcuţe succesive
7. Stâlpi 215
Lcr, z1 a
(7.50)
z, ch i z, ch i z, ch
Cu ajutorul relaţiilor (7.48) se poate determina distanţa a dintre axele plăcuţelor:
a 0, 4 i z, ch 1 (7.51)
7.11.5 Verificarea stâlpului cu zăbrele solidarizat cu plăcuţe
Verificarea stâlpului solidarizat cu plăcuţe, ţinând cont de deformabilitatea elementelor de

solidarizare, se face conform schemei din Fig. 7.20.
● verificarea stabilităţii ansamblului după direcţia y – y;
● verificarea stabilităţii după axa z – z:
1) verificarea ramurilor într-un panou intermediar, la mijlocul înălţimii stâlpului

(secţiunea 2 – 2, Fig. 7.18);
– determinarea solicitărilor în ramură în panoul intermediar;
verificarea la flambaj a ramurii.
2) verificarea ramurilor în panoul de capăt;
3) determinarea solicitărilor ce revin unei ramuri din panoul de capăt (secţiunea 1-1,
Fig. 7.18);
– verificarea plăcuţelor la forţa tăietoare maximă provenită din momentul de

ordin II;
– verificarea ramurii în panoul de capăt:
– verificarea de rezistenţă a ramurii în panoul de capăt;
– verificarea de stabilitate a ramurii în panoul de capăt.

216 7. Stâlpi
VERIFICAREA STÂLPILOR SOLIDARIZAŢI CU PLĂCUŢE
Elemente cunoscute:
NEd, MEd
Caracteristici geometrice ale ramurilor: Ach, Ich, Wch
Caracteristici geometrice ale plăcuţelor: Ab, Ib, Wb
distanţa dintre plăcuţe: a
Condiţii constructive:
minim 3 plăcuţe;
plăcuţe în dreptul forţelor concentrate şi în dreptul legăturilor laterale;
înălţime plăcuţă de capăt: b = min (h0).
înălţime plăcuţe intermediare: b = min ( 0,5 h0)
Verificare de stabilitate după axa care taie Verificare de stabilitate în raport cu axa care nu
materialul secţiunii, y – y taie materialul, z – z (Fig. 7.16)
- calculează zvelteţea stâlpului după axa Calculează rigiditatea la forfecare Sv:

y –y
L cr, y 24 E I z1, ch 2 2 E I z1, ch
Sv
Caracteristici
y geometrice ale ramurilor: A , I
ch ch , W ch 2I z1, ch h o a2
iy a2 1
nI b a
Caracteristici geometrice ale plăcuţelor: Ab, Ib, Wb
în care Lc,y = L, lungime stâlp.
- calculează zvelteţea relativă după axa y –y
Calculează momentul de inerţie redus:
y
y Ieff, z 0,5 h o2 Ach μ 2 Iz1,ch
1
în care 1 = 93,9 .
Determinarea efortului critic în stâlpul având o
determină rezistenţa la flambaj: imperfecţiune iniţială:
π 2EIeff L
Nb, Rd = y Ach fy / M1 Ncr 2
, e0
L 500
verifică condiţia de stabilitate la
compresiune:
NEd Nb, Rd 1
Fig. 7.20 Etape de verificarea stâlpilor solidarizaţi cu plăcuţe.

7. Stâlpi 217
Determinarea efortului de compresiune în ramură NEd
1 M II h 0 A ch z MIEd
Nch, Ed N Ed Ed
2 Ieff
y y
cu
I z
N Ed e0 M Ed
M II
Ed N Ed N Ed
1
Ncr Sv
în care
MIIED moment de calcul de ordin II;
NEd efortul de compresiune de calcul care acţionează pe
stâlp;
MIEd moment de încovoiere de calcul de ordin I produs de Nch, h0 Nch, Ed
încărcări.
Ed
Verifică condiţia de stabilitate a ramurii Verifică condiţia de rezistenţă a ramurii solicitate

solicitate la compresiune în panoul de la compresiune cu încovoiere în panoul de capăt
mijloc: calculează momentul ce revine unei ramuri (v.
calculează zvelteţea ramurii biarticulată Fig. 7.16)
pe distanţa dintre 2 plăcuţe consecutive: NEd VII, Ed a
Nch , Mch
2 4
Lcr, z1
în care
ch, z1
iz II
VEd - forţă tăietoare de calcul de ordin II.
în care Lcr, z1 = a.
calculează zvelteţea relativă: verificarea rezistenţei conform rel. (7.10) Pentru
secţiuni de Clasă 1 sau 2, verifică cu relaţia:
ch, z1
z1
1 Nch Mch
+ 1
determină rezistenţa la flambaj: Npl, Rd Mpl, z1, Rd
Nb, z1, Rd z1 Ach fy / M1
verifică condiţia de stabilitate la

compresiune: Verifică condiţia de stabilitate a ramurii solicitate
Nch, Ed N b, z1, Rd la compresiune cu încovoiere (interacţiune NEd +
Mz, Ed, conform Tab. 7.10).
Fig. 7.19 Continuare.

218 7. Stâlpi
Verificarea plăcuţelor
Calculează solicitările din planul plăcuţei:
M II
Ed a h0
Vmax, Ed , Vb Vmax, Ed , Mb Vb
L h0 2
Verifică rezistenţa secţiunii:

Wpl, b f y
Mb M b, c, Rd cu M b, c, Rd
M0
A v, b f y
Vb Vb, pl, Rd cu Vb, pl, Rd
3 M0
în care
Wb modulul de rezistenţă plastic al plăcuţei;
Av, b aria de forfecare.
Fig. 7.21 Verificarea stâlpilor solidarizaţi cu plăcuţe.
7.12 Capitelul stâlpilor
Capitelul se alcătuieşte astfel încât să poată transmite stâlpului reacţiunile grinzilor

principale. Capitelul este alcătuit din placa (1) care reazemă pe stâlp şi pe diafragmele (2)
(Fig. 7.22). În cazul stâlpilor din elemente depărtate, pentru asigurarea transmiterii
reacţiunilor grinzilor la ramuri, este necesar să se prevadă suplimentar diafragma (3), prinsă
cu cordoane de sudură de ramurile stâlpului. Diafragmele (2) se sudează direct de inima
stâlpului, iar pentru varianta din elemente depărtate, de diafragma (3), atunci când aceasta
este sudată de capătul grinzilor; când elementele de solidarizare ale ramurilor din panoul de
capăt sunt retrase faţă de capătul grinzii (Fig. 7.22, b), diafragmele (2) pot să nu se mai
prevadă dacă grinzile reazemă în apropierea ramurilor stâlpului, ca în Fig. 7.22,c.
Sunt situaţii când plăcuţele de capăt (4) sunt sudate de placa capitelului şi trebuie prelungite
dincolo de ramurile stâlpului pentru a realiza un capitel evazat, necesar unei bune rezemări
a grinzilor (v. Fig. 7.22, c).
7. Stâlpi 219
(1) (1) (1)

(a) (b)(c)
2 2
1 1 3 3
h2 h3
(2)
(4) (3)
(2)
(4)
1 –1 2–2 (4) 3–3 (4)
(2)
(2) (3)
(3)
a w lw
Fig. 7.22 Alcătuirea capitelului.
Înălţimea h2 a rigidizării (2) se stabileşte din condiţia de prindere cu cordoane de sudură în

relief:
2 Vmax, Ed
w= f vw,d (7.52)
4 a w lw
în care
Vmax,Ed reacţiunea maximă a unei grinzi ce reazemă pe stâlp;
aw, lw grosimea, respectiv lungimea de calcul a cordoanelor de sudură ce prind
diafragma (2) de ramurile stâlpului;
fvw,d rezistenţa de calcul la forfecare a sudurii.
Dimensiunile în plan, aproximative, ale diafragmelor (2) se pot aprecia iniţial după
următoarele recomandări:
grosimea diafragmei t2:
1 1
t2 ... h2 dar t 2 6mm
10 15 (7.53)
lăţimea diafragmei b2 se stabileşte din condiţia de prevenire a flambajului prin

răsucire (SR EN 1993-1-5):
220 7. Stâlpi
2
IT b2 fy
5,3 (7.54)
Ip t2 E
sau
b2
13 (7.55)
t2
în care
IT moment de inerţie la răsucire pentru rigidizarea independentă;
IP moment de inerţie polar al rigidizării independente, faţă de marginea fixată de
placă;
= 235 / f y .
Înălţimea diafragmei (3) se stabileşte din condiţia de transmitere a reacţiunii grinzilor la

cele două ramuri ale stâlpului, astfel încât relaţia (7.52) să fie satisfăcută.
Transmiterea presiunilor provenite din reacţiunile grinzilor principale se poate asigura fie
prin contactul direct dintre stâlp şi placa capitelului, fie prin prevederea unor cordoane de
sudură corespunzătoare. În cazul contactului direct (caz în care se şanfrenează rigidizarea
pe grosime), grosimea rigidizării (3) se determină din condiţia de strivire locală şi se
verifică conform prevederilor pentru elemente solicitate la moment încovoietor şi forţă
tăietoare, admiţând că întreaga reacţiune de pe capitel se transmite stâlpilor prin intermediul
acestei rigidizări:
fy
M max, Ed M c, Rd cu Mc, Rd Wpl, Rd
M0
(7.56)
fy
Vmax, Ed Vpl, Rd cu Vpl, Rd t3 h3
3 M0
În cazul în care forţa tăietoare nu depăşeşte valoarea:
(7.57)
VEd 0,5Vpl, Rd
efectul ei asupra momentului plastic rezistent poate fi neglijat. În caz contrar, se va

considera un moment rezistent plastic redus conform Tab. 5.1.
7. Stâlpi 221
7.13 Rezemarea stâlpilor pe fundaţii
7.13.1 Alcătuirea bazei stâlpilor
Baza se alcătuieşte principial, în mod asemănător cu capitelul, elementele componente

fiind: stâlpul metalic, placa de bază, şuruburi de ancoraj şi betonul de subturnare (mortar).
Fiecare component al bazei are rolul de a asigura transmiterea solicitărilor aferente la
fundaţii.
Mai întâi, stâlpii se aşează cu baza pe fundaţii pe pene metalice sau piuliţe înalte; după
aducerea stâlpilor în poziţie definitivă şi calarea acestora, se toarnă sub placa de bază un
strat de mortar de grosime este de 30…70 mm. În loc de mortar, se pot folosi şi betoane sau
mortare epoxidice, cu rezistenţă peste 60 N/mm2.
1) Placa de bază este elementul prin intermediul căruia se repartizează presiunile

provenite din solicitările stâlpului la blocul de fundaţie. Dimensiunile în plan ale plăcii
de bază trebuie să asigure că presiunile de la suprafaţa de contact cu mortarul nu
depăşesc valoarea rezistenţei la compresiune a stratului mortar. Este necesar ca şi
grosimea plăcii de bază să fie adecvată suprafeţei plăcii de bază. În mod curent sunt
folosite grosimi de 20 … 40 mm. În cazul stâlpilor cu inimă plină, când momentul
încovoietor de la baza stâlpului este dominant, sau în cazul stâlpilor cu ramuri depărtate,
baza stâlpului se dezvoltă foarte mult. Pentru ca placa să nu rezulte de grosime prea
mare şi pentru îmbunătăţirea rigidităţii la nivelul prinderii, se dispun rigidizări verticale,
sudate continuu de secţiunea stâlpului şi de placa de bază (Fig. 7.27). Rigidizările
asigură şi o transmitere favorabilă a eforturilor de la nivelul inferior al stâlpului la placa
de bază. Pentru a uşura montajul stâlpului, rigidizările se pot prelungi în afara plăcii
orizontale (Fig. 7.27, b). Înălţimea traverselor se recomandă de minimum 250 mm, iar
cordoanele de sudură verticale trebuie să fie capabile să preia starea de tensiune indusă
de solicitările stâlpului.
2) Şuruburi de ancoraj. Ancorarea stâlpului în fundaţie se face prin şuruburi de ancoraj

(Fig. 7.23) care împiedică ridicarea şi deplasarea de pe reazem în stadiul de montaj şi
ulterior a stâlpului. În cazul stâlpilor cu solicitări reduse, se pot folosi şuruburi cu
diametrul 20…30 mm. În cazul stâlpilor solicitaţi la momente de încovoiere mari în
raport cu forţa axială, şuruburile de ancoraj lucrează la întindere; în asemenea situaţii,
222 7. Stâlpi
numărul şi diametrul şuruburilor se determină prin calcul, recomandându-se ca

diametrul să nu depăşească 80…90 mm. Şuruburile de ancoraj trebuie să pătrundă în
blocul de fundaţie, astfel încât să transmită prin aderenţă, întreg efortul pe care îl pot
prelua la starea ultimă. Lungimea de ancorare este de 30…40 diametre pentru şuruburi
cu ancorare normală (Fig. 7.23a, b). În unele cazuri, rezultând o lungime prea mare de
ancorare (la şuruburi cu diametre mari), se recurge la şuruburi cu plăci de repartiţie
sudate la partea inferioară a tijei; astfel, aceasta se poate considera egală cu 18…20
diametre (Fig. 7.23, c). O altă soluţie constă în ancorarea capetelor inferioare ale
şuruburilor, de grinzi introduse în fundaţii (Fig. 7.23, d) sau folosirea şuruburilor cu cap
înglobat prin ancorarea de o placă ce transmite solicitarea unei ţevi înglobate pe o
lungime suficientă transmiterii efortului de întindere la beton (Fig. 7.23, e).
(a) (b) (c) (d) (e)
2 2
11
1-1 2-2
Fig. 7.23 Tipuri de şuruburi de ancoraj.
3) Pinteni. Transmiterea forţelor orizontale de la suprastructură la infrastructură provenite

din acţiunea vântului, conduc la o distribuţie a forţelor tăietoare preponderent la baza
stâlpilor cadrelor contravântuite (transversale sau longitudinale), Aceasta poate avea ca
efect ridicarea unei părţi a plăcii de bază stâlpului de pe fundaţie, reducând sau chiar
eliminând frecarea dintre placa de bază şi beton. Sub acţiunea încărcărilor seismice sau
a vibraţiilor, forţa tăietoare devine importantă, iar transferul forţei tăietoare prin frecare
se diminuează. De altfel, norme din multe ţări neglijează aportul adus de transmiterea
forţei tăietoare prin mecanismul de frecare dintre placa de bază şi beton. Suplimentul de
forţă ce nu poate fi preluat prin frecarea dintre placa de bază şi beton se poate prelua
7. Stâlpi 223
prin dispunerea unor pinteni din oţel sub placa de bază (Fig. 7.25, b). Aceste elemente
vor fi dimensionate astfel încât sa poată transmite forţa tăietoare de la baza stâlpului la
fundaţie.
7.13.2 Transmiterea forţelor tăietoare la fundaţie
Forţa orizontală transversală la nivelul legăturii stâlp - bloc de fundaţie poate fi preluată
prin diferite mecanisme:
a) prin frecarea dintre mortar, placa de bază şi fundaţie (Fig. 7.24, a), în cazul eforturilor
transversale mici;
b) prin forfecarea şuruburilor de ancoraj (Fig. 7.24, b);
c) prin elemente speciale sudate sub placa de baza a stâlpului (Fig. 7.24, c);
d) prin contact direct, prin înglobarea stâlpului în fundaţie (Fig. 7.24, d).
(a) (b) (c) (d)
Fig. 7.24 Transferul forţelor orizontale de la suprastructură la infrastructură.
Se recomandă ca transmiterea forţelor orizontale de la suprastructură la infrastructură să nu

se realizeze prin intermediul şuruburilor de ancoraj (P 100 - 2006). Pentru aceasta, se poate
aplica una din următoarele condiţii constructive:
1) înglobarea bazei stâlpului într-o suprabetonare armată cu înălţimea cel puţin egală cu
40 cm sau 0,5 din înălţimea secţiunii stâlpului;
2) prevederea unor elemente sudate sub placa de baza a stâlpului, care vor fi înglobate în
goluri special executate în fundaţii, odată cu subbetonarea bazei;
3) înglobarea stâlpului în infrastructura pe o înălţime care să îi asigure ancorarea directă,

fără a fi necesare şuruburi de ancoraj.
Dacă tijele de ancoraj sunt folosite totuşi pentru a prelua forţele de forfecare dintre placa de
224 7. Stâlpi
bază şi suportul acesteia, ruperea betonului sub placa de bază se va determina conform SR
EN 1992.
7.14 Prinderea articulată a stâlpului în fundaţie
Prinderea articulată după o axă a stâlpului în fundaţie impune asigurarea unei rotiri libere
după axa principală respectivă.
O astfel de prindere trebuie să asigure transmiterea exclusivă a forţei axiale din stâlp şi a
forţelor orizontale.
(a) prindere fără pinten (b) prindere cu pinten
1 1 2 2
pinten 2–2
1– 1
Fig. 7.25 Soluţii constructive pentru prinderea articulată a stâlpului în fundaţie.
Prinderea articulată a stâlpului în fundaţie se realizează prin dispunerea şuruburilor de

ancoraj în axa de simetrie a secţiunii stâlpului, axă după care se urmăreşte funcţionarea
articulaţiei (Fig. 7.25). Forţa tăietoare se transmite fundaţiei prin frecarea dintre placa de
bază şi mortar, prin pinteni şi prin forfecarea şuruburilor de ancoraj (Fig. 7.25, b).
În mod practic, există un braţ de pârghie al întinderii din şuruburi ce permite preluarea unui
moment redus în prindere, conferindu-i o anumită rigiditate la rotire. Aceasta face ca
adoptarea comportării ca o articulaţie în schema statică, să fie aproximativă. Prin
introducerea în analiza globală ca un reazem semi-rigid, se obţin o serie de avantaje legate
de distribuţia mai uniformă a diagramei de moment încovoietor.
7. Stâlpi 225
7.15 Prinderea încastrată a stâlpului în fundaţie
Prinderea încastrată în fundaţie presupune blocarea translaţiilor şi rotirilor relative între

stâlp şi fundaţie, la nivelul prinderii.
Dacă în blocul de fundaţie se dezvoltă doar presiuni de compresiune, şuruburile de ancoraj

nu vor fi solicitate la întindere. În acest caz se prevăd constructiv cel puţin patru şuruburi,
cu diametrul minim M20.
(a) (b) (c)
3 3
1 1 2 2
1 –1 2–2 3–3
Fig. 7.26 Soluţii constructive pentru prinderea încastrată a stâlpului în fundaţie.
Baza cea mai simplă este prezentată în Fig. 7.26, a. Astfel de baze se folosesc numai în
cazul în care momentul încovoietor pe care-l transmite stâlpul la fundaţie este relativ mic în
raport cu forţa axială. Dacă forţele axiale sunt mari şi placa de bază rezultă de grosime
mare, se prevăd rigidizări verticale dispuse lateral secţiunii stâlpului, paralele cu inima
acestuia, numite şi traverse (Fig. 7.27).
226 7. Stâlpi
(a) (b)
2 2
1 1
1–1 2–2
3 3
4 4
(c) (d)
3–3 4–4
Fig. 7.27 Baze de stâlpi dezvoltate.
Pentru reducerea solicitărilor în şuruburile de ancoraj şi simplificarea montajului, se

recomandă soluţia cu traverse şi cu şuruburi executate în afara plăcii de bază (Fig. 7.27, c,
7. Stâlpi 227
d). Pentru evitarea eventualelor plastificări în zona prinderii, se recomandă ca rigiditatea în

zona prinderii să fie superioară celei a stâlpului. În cazurile în care momentele
încovoietoare sunt mari în raport cu forţa axială, şuruburile de ancoraj vor fi puternic
solicitate şi este necesară fixarea lor de stâlpi prin intermediul unor dispozitive (scaune),
cum sunt ţevile sau prin alte sisteme în consolă (Fig. 7.27, c, d).
Inexistenţa asigurării unei lungimi de deformare liberă ale şuruburilor determină o

comportare nesatisfăcătoare la solicitări dinamice în general şi variabile în special,
fenomenul de oboseală instalându-se mai rapid. Pentru evitarea ruperii fragile, se
recomandă ca detaliul de prindere al stâlpilor în infrastructură să asigure o zonă de
deformaţie liberă a şuruburilor de ancoraj de minim 5d, unde d este diametrul tijei
şurubului (fixarea şurubului pe şasiuri sau scaune).
În cazul stâlpilor cu inimă plină, când momentul încovoietor de la baza stâlpului este mare,
sau în cazul stâlpilor cu ramuri depărtate, baza stâlpului se dezvoltă mai mult. În acest caz,
baza este prevăzută cu grinzi (traverse) laterale realizate din profile U sau table sudate (Fig.
Fig. 7.27, c, d).
7.16 Calculul bazei stâlpului solicitat la efort axial
Rezistenţa la compresiune a stratului mortar şi a blocului de fundaţie sunt limitate de

strivirea acestora sub placa de bază, considerată flexibilă.
În practica de proiectare (SR EN 1993-1- 8), modelul de placă flexibilă este înlocuit cu o
placă rigidă echivalentă, formată din secţiunea stâlpului şi o fâşie efectivă de lăţime c,
perimetrală secţiunii stâlpului, ca în Fig. 7.28.
Dacă proiecţia lungimii fizice a componentei de bază a nodului depăşeşte valoarea c,

porţiunea peste această lăţime se neglijează (vezi Fig. 7.28).
Determinarea lăţimii echivalente c se determină pe modelul de element T – echivalent,

conform Fig. 7.29.
228 7. Stâlpi
c 2c+t
2c + t
arie efectivă
2c + t
traversă
c
c
Fig. 7.28 Arie efectivă de contact pentru baze de stâlpi articulaţi în fundaţie.
Momentul rezistent de calcul la încovoiere, pe o lăţime unitară a plăcii de bază în stadiul

limită ultim, se determină cu relaţia:
1 2
MRd t f yd (7.58)
6
iar momentul dat de presiunea reactivă, pe o lăţime unitară a plăcii de bază, pentru grinda în
consolă de lungime c, (v. Fig. 7.29) este dat de relaţia:
1
M' f jd c 2 (7.59)
2
în care
fjd rezistenţa de calcul a stratului mortar dintre placa de bază şi fundaţie, determinat
conform Tab. 7.16.
Din condiţia ca momentul dat de presiunea reactivă să nu depăşească momentul rezistent de

calcul al plăcii, rezultă că porţiunea în consolă a plăcii de bază nu trebuie să depăşească
valoarea:
fy
c t (7.60)
3 f jd γ M0
7. Stâlpi 229
Element T - echivalent Grindă în consolă

FRd
c c c
t fjd
fjd
fjd
Fig. 7.29 Model simplificat T-echivalent pentru calculul plăcii de bază.
Tab. 7.16 Rezistenţe caracteristice şi de calcul ale mortarului şi betonului
Clasa beton
fck/fck, cub C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50
fcd (N/mm2) 13 16,7 20 23,3 26,7
fjd (N/mm2) 13 16,7 20 23,3 26,7
în care
fck rezistenţa caracteristică la compresiune a unui cilindru din beton;
fck,cub rezistenţa caracteristică la compresiune pe un cub din beton;
fcdb rezistenţa de calcul la compresiune pe cilindru:
= fck/ c ( c = 1,5);
fjd rezistenţa stratului mortar dintre placa de bază şi fundaţie:
j FRdu Aef
;
j coeficient egal cu 0,67 dacă rezistenţa caracteristică la compresiune a stratului de

mortar ≥ 0.2 din rezistenţa caracteristică a betonului din fundaţie fck şi dacă
grosimea mortarului 0,2 din lăţimea minimă a plăcii de bază. În cazul în care
grosimea stratului de mortar nu depăşeşte 50 mm, rezistenţa caracteristică a
mortarului trebuie să fie cel puţin egală cu cea a betonului din fundaţie;
FRdu forţa rezistentă concentrată de calcul FRdu Aeff fcd Ac1 / Aeff 3 Aeff fcd (SR
EN 1992-1-1) cu Ac1 aria suprafeţei portante efective. Conservativ, se poate

considera A c1 / A eff = 1,5 (valoare pe baza căreia sunt prezentate fjd din tabel).
230 7. Stâlpi
7.16.1 Verificarea plăcii de bază solicitată la compresiune
Admiţând că presiunile se repartizează uniform pe suprafaţa echivalentă rigidă, conform

Fig. 7.28, efortul rezistent la compresiune se determină cu relaţia:
Fc, Rd f jd A eff (7.61)
Relaţia de verificare a plăcii de bază solicitată la compresiune devine:
NEd Fc, Rd (7.62)
7.16.2 Verificarea plăcii de bază solicitată la forfecare
Verificarea preluării forţei tăietoare, în cazul în care aceasta există, se face cu relaţia:
VEd Fv, Rd (7.63)
Efortul rezistent la forfecare al plăcii de bază a stâlpului se determină cu relaţia:
Fv, Rd = Ff, Rd + nb·Fvb, Rd (7.64)

unde
nb numărul total de tije de ancoraj;
Ff, Rd efort rezistent de calcul la frecarea dintre placa de bază şi mortarul de poză, rel.
(7.65);
Fvb, Rd efort rezistent de calcul al şurubului de ancoraj, rel. (7.66).
La nivelul plăcii de bază a stâlpului, efortul rezistent de calcul la frecarea între placa de
bază şi mortarul de poză se determină cu relaţia următoare:
Ff, Rd = Cf, d · Fc, Rd (7.65)
considerând un coeficient de frecare între oţel şi beton, Cf, d = 0,2.

Fvb, Rd = min F1, vb, Rd, F2, vb, Rd (7.66)
în care
F1, vb, Rd efort rezistent de calcul la forfecare a tijei şurubului de ancoraj:
f ub As
F1, vb, Rd (7.67)
γ M2
b = (0,44 …0,0003)·fyb
7. Stâlpi 231
F2, vb, Rd efortul rezistent de calcul la presiune diametrală pe peretele găurii şurubului
de ancoraj:
1,5 f ub d t
F2, vb, Rd (7.68)
γ M2
În cazul în care relaţia (7.63) nu este îndeplinită, se vor prevedea elemente speciale pentru
preluarea forfecării.
Etapele de calcul ale bazei stâlpilor articulaţi sunt următoarele:
(i) impune dimensiuni în plan constructive ale plăcii de bază, grosimea t (între 20 mm
…40 mm);
(ii) propune clasa mortarului conform Tab. 7.16;
(iii) determină c din rel.(7.60);
(iv) verifică şi eventual rectifică valoarea determinată, astfel încât dimensiunea consolei c
să nu depăşească dimensiunile plăcii de bază;
(v) determină suprafaţa de strivire echivalentă Aeff;
(vi) determină forţa rezistentă a bazei fjd Aeff;
(vii) verifică preluarea forţei tăietoare, în cazul în care aceasta există.
7.17 Calculul bazei stâlpului solicitat la moment încovoietor şi efort

axial
În cazul prinderii încastrate a stâlpului în fundaţie, în secţiunea de prindere a stâlpului, în

afară de forţa axială NEd şi de forţa transversală VEd, intervine şi un moment încovoietor
MEd.
Dacă valoarea raportului e = MEd/NEd este mai mică decât L/6, prin placa de bază, pe toată
suprafaţa ei, vor fi exercitate presiuni de compresiune pe blocul de fundaţie. Dacă e > L/6,
numai pe o parte din suprafaţa plăcii de bază vor fi exercitate presiuni pe blocul de fundaţie,
cealaltă parte a plăcii fiind solicitată la întindere, fiind deci necesare şuruburi de ancoraj.
Verificarea rezistenţei bazei stâlpului se face simplificat, prin metoda componentelor

utilizată şi la îmbinarea grindă – stâlp pentru determinarea rigidităţilor (SR EN 1993-1-8).
Metoda componentelor implică identificare unor zone simple (sau „componente‖) şi
232 7. Stâlpi
determinarea surselor de risc de cedare ale fiecărui component (Wald, ş.a., 1998). Conform
acestui model, baza stâlpului este împărţită în patru zone solicitate diferit (vezi figura Fig.
7.30).
compresiune
MEd
inima şi talpa stâlpului întindere
placă de bază placa de bază
bloc de beton
şuruburi de ancoraj
şuruburi de ancoraj elemente speciale
forfecare
Fig. 7.30 Descompunerea în componente de bază.
7.17.1 Rezistenţa de calcul la încovoiere a plăcii de bază
Verificarea plăcii de bază solicitată la eforturile MEd şi NEd, se face cu relaţia:
MEd Mj, Rd (7.69)

în care
Mj, Rd moment de calcul rezistent la încovoiere al bazei stâlpului, determinat conform
Tab. 7.17.
Pentru determinarea rezistenţei bazei stâlpului la încovoiere, se consideră valabile

următoarele ipoteze:
se neglijează aportul adus de aria efectivă din zona inimii comprimate, foarte mic în
raport cu cel al ariei efective de contact de sub talpa comprimată, conform Fig. 7.32;
ca urmare, rezultatele vor fi conservative în cazul stâlpilor zvelţi;
rezultanta eforturilor rezistente a zonei comprimate active se consideră că trece prin

centrul de greutate al tălpii stâlpului, omiţându-se poziţia reală a axei centrului de
greutate, conform Fig. 7.31 şi Fig. 7.32, c şi d; pentru cazurile practice, această
7. Stâlpi 233
simplificare conduce la o suficientă acurateţe a rezultatelor;
rezultanta efortului rezistent la întindere a şuruburilor de ancoraj dispuse pe un singur

rând trece prin centrul de greutate al şirului de şuruburi (Fig. 7.32, c): când şuruburile
sunt dispuse pe două rânduri, simetric faţă de talpa stâlpului, această rezultantă trece
prin centrul de greutate al tălpii (Fig. 7.32, a).
centrul de greutate axa neutră
al părţii active
partea activă a plăcii
rigide echivalente
axa neutră a plăcii

MEd rigide echivalente
NEd
zT zC
Ft,Rd
z Fc,Rd
Fig. 7.31 Eforturi şi arii echivalente efective reale.
Momentul rezistent al bazei se determină din echilibrul forţelor (Fig. 7.32), calcul prezentat
în continuare.
Eforturile rezistente ale componentelor solicitate la întindere FT, Rd şi a celor solicitate la

compresiune FC, Rd se determină separat, conform §7.17.2 şi§7.17.3.
În cazul unui moment de încovoiere dominant (Fig. 7.32 a şi c), când partea dreaptă a bazei
este solicitată la compresiune şi partea stângă la întindere, suma momentelor date de
încărcările de calcul trebuie să nu depăşească momentul rezistent:
MEd + NEd·zC, r FT,1, Rd·z (7.70)

MEd - NEd·zT, l FC,r, Rd·z (7.71)
234 7. Stâlpi
unde z este braţul de pârghie, conform Fig. 7.32.

(a) (b)
MEd MEd
- NEd - NEd
FC, r, R FC, l, Rd FC, r, Rd

FT, l, Rd zT, l zC, r zC, l zC, r
z z
(c) (d) MEd

MEd
- NEd - NEd
FC, r, Rd FC, l, Rd FC,r,Rd

FT, l, Rd zT, l zC, r zC, l zC, r
z z
Fig. 7.32 Eforturi şi arii echivalente efective active.
Introducând raportul e = MEd/NEd = MRd/NRd -zc,r în relaţiile (7.70), se poate determina

valoarea momentului rezistent:
FT, l, Rd z FC, r, Rd z
M j, Rd min , (7.72)
zC, r zT, l
1 1
e e
În cazul în care se exercită doar presiuni de compresiune pe blocul de fundaţie, ca în

situaţia din Fig. 7.32 b şi d, şuruburile de ancoraj nu vor fi solicitate la întindere, iar e =
MEd/NEd = MRd/NRd ≥ -zc,r. În acest caz,momentul rezistent trebuie să verifice relaţiile:
MEd NEd zC, r Ft, l, Rd z (7.73)

7. Stâlpi 235
MEd + NEd · zC, l – FC, r, Rd · z (7.74)

de unde:
FC, l, Rd z FC, r, Rd z
M j, Rd min , (7.75)
zc, r zc, l
1 1
e e
În mod similar, se poate determina valoarea momentului încovoietor pentru diferite cazuri
întâlnite în practică şi sintetizate în Tab. 7.17.
Tab. 7.17 Moment încovoietor rezistent Mj, Rd al bazei stâlpului
Zone active Caz Rezistenţa la încovoiere
Partea stângă
solicitată la întindere N Ed 0 şi e zT, l FT, l, Rd z FC, r, Rd z
M j, Rd min ,
şi partea dreaptă zC, r zT, l
1 1
solicitată la N Ed 0 şi e zC, r e e
compresiune
Partea stângă
solicitată la N Ed 0
şi
e zT, r FC, l, Rd z FT, r, Rd z
M j, Rd min .
compresiune şi zT, r zC, l
1 1
partea dreaptă N Ed 0 e zC, l e e
şi
solicitată la întindere
N Ed 0 şi 0 e zT, l FT, l, Rd z FT, r, Rd z

M j, Rd min ,
Partea stângă şi partea zT, r zT, l
1 1
dreaptă solicitate la e e
întindere
N Ed 0 şi zT, r e 0 FT, l, Rd z FT, l, Rd z
M j, Rd min ,
zT, r zT, l
1 1
e e
Partea stângă şi N Ed 0 0 e zC, l

şi FC, l, Rd z FC, r, Rd z
partea dreaptă M j, Rd min ,
zC, r zC, l
solicitate N Ed 0 zC, r e 0 1 1
şi e e
compresiune
M Ed 0 este în sensul acelor de ceasornic, N Ed 0 la întindere.

236 7. Stâlpi
7.17.2 Rezistenţa zonei comprimate, FC, Rd
Rezistenţa zonei comprimate a îmbinării este dată de eforturile rezistente ale componentelor
de bază:
FC, Rd = min Fc, fc, Rd; Fc, pl, Rd} (7.76)
Efortul rezistent la compresiune al plăcii Fc,pl,Rd este dat de suma porţiunilor aferente active
comprimate (Fig. 7.32), pentru fiecare zonă aplicându-se relaţia (7.61).
Efortul rezistent la compresiune Fc, fc, Rd al tălpii şi a zonei adiacente inimii grinzii (Fig.
7.33) solicitată la compresiune este limitată la valoarea:
Mc, Rd
Fc, fc, Rd (7.77)
h t fc
în care
Mc, Rd moment încovoietor rezistent al secţiunii stâlpului (redus dacă este cazul de
prezenţa forţei tăietoare);
hc înălţimea secţiunii stâlpului;
tf,c grosimea tălpii stâlpului.
h – tfc
FT, Ed N Ed M Ed
FC, Ed FC, Ed
2 h t fc
MEd
NEd
M Ed N Ed
FT, Ed
h t fc 2
Fig. 7.33 Eforturi maxime de calcul în zona comprimată şi în zona întinsă a stâlpului.
Relaţia (7.77) limitează valoarea efortului rezistent în zona comprimată la valoarea dată de
pierderea rezistenţei sau stabilităţii în zona adiacentă a îmbinării. Aceasta nu exclude
verificările de rezistenţă. Verificarea părţii comprimate a bazei stâlpului se face cu relaţia:
FC, Ed Fc, fc, Rd (7.78)

în care
7. Stâlpi 237
FC, Ed forţa de compresiune dată de încărcările de calcul, determinată conform Fig.

7.33, considerând că are punctul de aplicaţie în centrul de greutate al tălpii
comprimate a stâlpului.
7.17.3 Rezistenţa zonei întinse, FT,Rd
Rezistenţa zonei întinse a îmbinării este dată de eforturile rezistente ale componentelor de
bază:
FT, Rd = min Ft, pl, Rd; Ft, wc, Rd} (7.79)
în care
Ft, pl, Rd rezistenţa plăcii de bază din zona întinsă a bazei stâlpului, alcătuită dintr-o serie
de tronsoane T-echivalente;
Ft,wc, Rd efort rezistent la întindere al inimii stâlpului din zona întinsă.
7.17.3.1 Extinderea conceptului de element T - echivalent la plăci de bază
Conceptul de element T-echivalent solicitat la întindere al plăcii de bază este similar cu

cel al plăcii de capăt grindă-stâlp (v. §6.2.5.2), la care plăcile au grosimi mici, dar modul de
cedare este diferit. În general, datorită alungirilor mari ale tijelor şuruburilor de ancoraj (v.
rel. (7.80)), în placa de bază nu se pot dezvolta forţe de pârghie. Astfel, forţele de pârghie
au valori nesemnificative în cazul în care lungimile de participare ale şuruburilor de ancoraj
satisfac relaţia:
8,82 m3 As
Lb (7.80)
 eff ,1 t 3p
în care
As aria netă a şurubului de ancoraj în porţiunea filetată;
m caracteristică geometrică definită în Fig. 6.9;
tp grosimea plăcii de bază a stâlpului.
Pentru şuruburi de ancoraj înglobate în fundaţie, lungimea de participare L b se poate

determina cu relaţia (Wald, 1999):
Lb = Lbf + Lbe (7.81)

238 7. Stâlpi
în care
Lbe lungimea înglobată sub blocul de fundaţie, estimată Lbe ≈ 8d, unde d este
diametrul nominal al şurubului de ancoraj;
Lbf lungimea şurubului deasupra blocului de fundaţie, ce include grosimea stratului
de mortar, grosimea plăcii de bază, a şaibei şi jumătate din înălţimea piuliţei tn/2.
Sunt posibile două moduri de cedare, prezentate în Fig. 7.34.
FT, 3, Rd
FT,1-2, Rd
Ft,Rd Ft,Rd
Ft,Rd Ft,Rd
Mod 1-2 Mod 3
Fig. 7.34 Moduri ce cedare a plăcii de bază când nu se dezvoltă efecte de pârghie
Rezistenţa elementului cu secţiune T, cu lungime efectivă ℓeff este egală cu cea mai mică
valoare corespunzătoare celor două moduri posibile de cedare:
Ft, pl, Rd = min FT, 1-2, Rd; FT, 3, Rd} (7.82)
Modul 1-2: mecanism plastic complet al tălpii:
2  eff ,1 M pl, Rd
FT, 1-2, Rd (7.83)
m
Corespunzător modului 1-2, în care nu se dezvoltă forţe de pârghie, se vor dezvolta doar
traiectorii circulare ale liniilor de rupere.
Modul 3: mecanism prin ruperea şuruburilor, atunci când deformaţiile din încovoiere ale
tălpii sunt mici în comparaţie cu deformaţiile provenite din întinderea
şuruburilor:
FT, 3, Rd Ft, Rd (7.84)

7. Stâlpi 239
7.17.3.2 Determinarea lăţimii efective a elementului T-echivalent
Comportarea în zona întinsă a plăcii de bază este asimilată cu comportarea unei serii de
tronsoane T-echivalente. Lăţimea efectivă a fiecărui element T-echivalent este determină
separat, conform Tab. 7.18, în funcţie de lungimea efectivă ℓeff a fiecărui rând de şuruburi.
Momentul rezistent al plăcii de bază se determină prin reasamblarea momentelor rezistente
ale tronsoanelor T-echivalente.
Cum Modul 1-2 se identifică cu Modul 1(caz în care apar forţe de pârghie), lungimile
efective ale tălpii corespunzătoare Tab 6.6, din SR EN 1993-1-8/2006 trebuie multiplicate
cu 2 (pentru ruperi circulare), astfel încât relaţiile (6.12) şi (7.83) dintre Modul 1-2 cu
Modul 1 de rupere să fie echivalente.
Tab. 7.18 Lungimi efective pentru elementul T echivalent al plăcii de bază
Poziţia rândului de Fără dezvoltarea efortului de

În prezenţa efortului de pârghie
şuruburi pârghie
1 4m x 1,25e x 1 4m x 1,25e x
2 e 2m x 0 ,625e x 2 e 2m x 0 ,625e x
3 0 ,5b 3 0 ,5b
Rând de şuruburi în
4 0 ,5w+2m x 0 ,625e x 4 0 ,5w+2m x 0 ,625e x
afara tălpii întinse
5 2 mx 5 4 mx
6 mx 2e 6 2 mx 4e
7 mx w 7 2 mx 2w
Primul rând de
1 m 1 2 m
şuruburi sub talpa
2 2 m 2 4 m
întinsă
e w e
ex
mx
Fig. 7.35 Distanţe w, mx şi ex.

240 7. Stâlpi
Valorile coeficientului α se determină din diagrama din Fig. 6.14, iar distanţele w, mx şi ex
sunt definite în Fig. 7.35.
7.17.3.3 Efortul rezistent de calcul în zona întinsă a inimii, Ft,wc, Rd
Efortul rezistent la întindere Ft, wc, Rd al inimii stâlpului (Fig. 7.33) solicitată la întindere este
limitat la valoarea:
fy
Ft, wc, Rd  t wc (7.85)
eff, wc γ M0
în care
 lăţimea efectivă a inimii stâlpului egală cu a unui tronson T echivalent,

eff, wc
pentru placă de capăt solicitată la încovoiere;
twc grosimea inimii stâlpului.
7.17.4 Efortul rezistent de calcul al şuruburilor de ancoraj solicitate la întindere
Efortul rezistent de calcul al tijelor de ancoraj este cea mai mică valoarea dintre efortul
rezistent de calcul la întindere a tijei de ancoraj (determinată conform SR EN 1993-1-8) şi
efortul rezistent de calcul la smulgere a tijei din blocul de beton (conform SR EN 1992-1-
1):
FT, 3, Rd = min Ftb, Rd, Ft, bond, Rd (7.86)
Efortul rezistent de calcul la întindere pentru un şurub se determină cu relaţia:
Ftb, Rd = 0,9 As fub/ M2 (7.87)
unde
As aria netă în porţiunea filetată;
fub rezistenţa la întindere a oţelului din şurub.
În primă fază se predimensionează şuruburile de ancoraj, din condiţia ca rezistenţa ultimă la

întindere să nu fie depăşită:
FT, Ed
As (7.88)
n b Ftb, Rd
în care
7. Stâlpi 241
FT, Ed are semnificaţia din Fig. 7.33;

nb numărul şuruburilor de ancoraj din zona întinsă.
≥ 5d
90o 150o
lb,eq
Fig. 7.36 Lungime de ancorare echivalentă pentru un cioc normal la 90o(SR EN 1992-1-1/2004).
Efortul rezistent de calcul la smulgere al tijei pentru condiţii de aderenţă satisfăcătoare, se

determină cu relaţia:
d lb f bd
Ft, bond, Rd (7.89)
2, 25
în care
fbd rezistenţa de calcul de aderenţă a betonului:
= 2,25 2 fctd;
fctd rezistenţa de calcul la întindere a betonului:

= ct fctk,0,05/ c ( c = 1,5);
ct coeficient ce ţine seama de efectele de lungă durată asupra rezistenţei la întindere şi

de efectele nefavorabile ce rezultă din modul de aplicare al încărcării, ct =1;
2 este legat de diametrul tijei:

pentru d 32 mm: 2 = 1;
132 d
pentru d ≥ 32 mm: 2 ;
100
lb, eq lungime de ancorare a tijei, măsurată de la partea inferioară a fundaţiei, ca în Fig.
7.36.
În Anexa 6 sunt prezentate eforturile rezistente de calcul Ft, Rd, în funcţie de lungimea de
ancorare pentru diferite diametre de şuruburi şi clase de beton.
EXEMPLU NUMERIC.
8
PLATFORMĂ METALICĂ SUDATĂ
8.1 Date iniţiale

Structura proiectată este o platformă de lucru şi depozitare amplasată într-o hală industrială.
Schema constructivă este prezentată în Fig. 8.1.
stâlp grindă principală grindă secundară tablă

1 2 3 4 5 6 2-2
2
A A
7·1500=10500 7·1500=10500 7·1500=10500
B B
31500
1 1
C C
2 D D
6000 6000 6000 6000 6000
+8,00
± 0,00
+8,00 30000
± 0,00
1 2 3 4 5 6
1-1
Fig. 8.1 Schema constructivă a platformei.
Structura de susţinere a platelajului este alcătuită este alcătuită dintr-o reţea ortogonală de
8. Exemplu numeric. Platformă metalică sudată 243
grinzi principale şi secundare metalice, simplu rezemate. Cota superioară a platformei este
H (8m).
Platforma este susţinută de stâlpi metalici cu zăbrele. Secţiunea stâlpului se va proiecta ca

secţiune compusă formată din elemente depărtate, solidarizate cu plăcuţe. Materialul folosit
este oţelul de marcă S235 JR G2.
Dimensiunile în plan ale platformei sunt:
A = 3L = 31,5 m; B = 5l = 30,0 m
în care
L = 10,5 m deschiderea grinzii principale;
l = 6m deschiderea grinzii secundare.
Încărcarea utilă provenită din utilaje, materiale, produse depozitate şi personal de deservire
este p = 12kN/m2.
Platforma este prevăzută cu balustradă de protecţie şi scări de acces.
Calculul elementelor structurale se va face conform SR EN 1993-1-1, SR EN 1993-1-5, SR

EN 1993-1-7 şi SR EN 1993-1-8, iar oţelurile utilizate prevederile SR EN 10025+A1.
8.2 Stabilirea sistemului constructiv

Grinzile secundare se distribuie de-a lungul grinzilor principale la distanţe egale între ele, a
= 1,5 m şi vor fi alcătuite din europrofile INP/IPE. Grinzile secundare se vor aşeza astfel
încât în dreptul stâlpilor să nu existe grinzi secundare care ar complica îmbinarea dintre
grinzile principale şi stâlpii platformei. Acestea vor fi aşezate cu talpa superioară deasupra
nivelului grinzilor principale cu 20…30 mm astfel încât să se asigure condiţii de rezemare
ale tablei striate doar pe grinzile secundare.
Grinzile principale vor avea secţiune dublu T compusă, cu îmbinări sudate.
Tabla groasă striată va fi TGS 5 de tip II conform STAS 3480/80.
Stâlpul platformei încastrat în fundaţie se va proiecta cu secţiune compusă din europrofile

laminate la cald ( UNP ) solidarizate ce plăcuţe.
244 8. Exemplu numeric. Platformă metalică sudată
Pentru asigurarea unei stabilităţii corespunzătoare a structurii platformei la acţiuni

orizontale, se vor prevedea contravântuiri verticale în deschiderile centrale.
8.3 Verificarea tablei groase striate
8.3.1 Valori caracteristice ale acţiunilor
1. Greutate TGS5, Tip II (Anexa 1-16) 2 2

1. 41 daN/m = 0,41 kN/m
2. Încărcări utile 2. 12 kN/m2
8.3.2 Încărcarea de calcul pentru verificări la stări limită ultime
Încărcarea aferentă grinzii echivalente, qd (1,35 0, 41 1,5 12) 10 3

1 mm
provenită din gruparea de acţiuni pentru 18,55 10 3
N mm
verificări SLU.
8.3.3 Încărcarea pentru verificări la stări limită de serviciu
Încărcarea aferentă grinzii echivalente, qk (0, 41 12) 10 3

1 mm
din gruparea de acţiuni pentru verificări 12, 41 10 3
N mm
SLS (săgeată maximă).
8.3.4 Determinarea parametrului prin metoda simplificată(v. § 3.6.2)
1. Determină grosimea de calcul a tablei 1.

striate TGS5: tc = 5 – 1 = 4 mm
tc = t – 1 mm.
2. Calculează modulul de rigiditate la
2.
încovoiere cilindrică a plăcii:
E t c3 210000 43
D 1230769, 23 N mm2 /mm
D 2 12 (1 0,32 )
12 (1 )
3. Determină săgeata la mijlocul fâşiei 3.

din încărcarea transversală:
5 12,41 10 3 15004
5 qk a 4 w0 664,64 mm
w0 384 1230769, 23
384 D
unde:
a - distanţa dintre grinzile secundare.
4. Determină termenul k: 4.
3 w 02 3 664, 642
k k 82832, 2
t c2 42
a = 1500 mm
qk
Nk Nk
w0 wN
a = 1500 mm
Fig. 8.2 Schema statică a platelajului.
5. Determină parametrul 5.
1 2
3 82832, 2 82832, 2 2 1
k k 2
1 k k 2
1 2 4 27
3 3
2 4 27 2 4 27 82832, 2 82832, 2 2 1
3
2 4 27
43,58
8.3.5 Determinarea solicitărilor maxime de calcul în placă
1. Determină momentul încovoietor 1.

maxim de calcul: 18,55 10 3 15002
M max, Ed 117, 04 N mm
qd a 2 1 8 (1 43,58)
M max, Ed
8 1
2. Determină forţa axială de calcul: 2.

qd 0,1855
γd γd 1, 495
qk 0,1241
π2 D π 2 1230769, 23
N Ed γd N Ed 1,495 43,58 351, 42 N
a2 15002
8.3.6 Verificarea la starea limită ultimă de rezistenţă
1. Determină tensiunile normale 1.

provenite din întindere şi încovoiere:
N Ed 351, 42
N Ed σ N, Ed 87,86 N/mm 2
σ N, Ed tc 4
tc
6
6 σM, Ed 117,04 = 43,89 N/mm2
σM, Ed 2
Mmax, Ed 42
tc
2. Verifică tensiunea normală maximă: 2.

fy σ max, Ed 87,86 43,89=
σmax, Ed σ N, Ed σ M, Ed
γ M0 235
131, 775 N/mm 2 N/mm 2
1,0
condiţie îndeplinită
8.3.7 Verificarea la starea limită de serviciu de deformaţie
1. Calculează săgeata admisibilă: 1.

a 1500
w adm w adm 15 mm
100 100
2. Calculează săgeata efectivă maximă la 2.

mijlocul deschiderii:
1 1
w max wo . w max 664,64 14,9 mm
1 1 43,58
3. Verifică îndeplinirea condiţiei: 3. wmax = 14,9 mm < wadm = 15 mm

wmax wadm condiţie îndeplinită
8.4 Dimensionarea grinzii secundare
1. Greutate TGS5, Tip II gTGS5; 1. 41 daN/m2 = 0,41 kN/m2

2. Apreciază greutatea grinzii secundare 2. ≈ 9·6 = 54 dN/m
gGS ≈ (9 …15)l daN/m
≈ 0,54 kN/m
3. Încărcări utile p. 3. 12,0 kN/m2
8.4.2 Încărcarea de calcul pentru verificări la stări limită ultime
Încărcarea totală pe metru de grindă: qd = 1,35·(0,41·1,5 + 0,54) + 1,5·12·1,5 =

qd =1,35·(gTGS·a + gGS) + 1,5·p·a =28,55 kN/m
8.4.3 Solicitări maxime de calcul
1. Momentul încovoietor maxim de calcul 1.

în câmpul grinzii:
28,56 62
qd l 2 M max, Ed 128,52 kN m
M max, Ed . 8
8
qd = 28,56kN/m
l = 6,00 m
Mmax,Ed= 128,52kN·m
Vmax,Ed = 85,68kN
Fig. 8.3 Diagrame de eforturi secţionale pentru grinda secundară.

2. Forţa tăietoare maximă de calcul pe 2.

reazem: 28,56 6
Vmax, Ed 85, 68 kN m
qd l 2
Vmax, Ed .
2
8.4.4 Alegerea secţiunii
• Se face ipoteza că secţiunea va fi de Clasă 1 sau 2, clase de secţiuni în care se

încadrează în general profilele laminate IPN şi IPE.
• Alegerea secţiunii se va face din condiţia ca momentul de calcul provenit din încărcări,
MEd să nu fie depăşit de momentul moment rezistent de calcul al secţiunii M c,Rd:
MEd Mc, Rd
În absenţa pierderii stabilităţii, pentru secţiuni de Clasă 1 sau 2:
fy
Mc, Rd Wpl, y
γ M0
b = 150
z
r = 15 c = 60
Av,z
d = 248,6 y y
7,1
tf = 10,7 z
Fig. 8.4 Caracteristici secţionale profil IPE 300.
1. Calculează modulul de rezistenţă 1.

plastic necesar:
M max, Ed 128,52 106

Wpl, y, nec Wpl, y, nec 546,88 103 mm3
(f y / γ M0 ) 235
2. Se propune un profil laminat IPE 300 cu

2. Verifică dacă Wnec este acoperit de
caracteristicile (Anexa 1-1):
un sortiment de profil laminat
b = 150 mm; tf = 10,7 mm;
r = 15 mm; tw = 7,1 mm;
4 4
Iy = 8356·10 mm ;
Wpl, y = 628,4 103 mm3;
gGS= 42,2 kg/m
8.4.5 Stabilirea clase secţiunii
Varianta 1 – Încadrarea în clasa de secţiune utilizând catalogul din Anexa 1-1
Din Anexa 1-1, rezultă că secţiunea profilului IPE 300 este de clasă 1 la încovoiere.
Varianta 2 – Încadrarea în clasa de secţiune utilizând SR EN 1993-1-1

1. Din Tab. 4.7, pentru pereţi în consolă ai
1. Determină valoarea limită a zvelteţii
secţiunilor de Clasă 2:
tălpilor
f, max = 10 = 10
235 / f y 235 / 235 1
2. Calculează zvelteţea tălpilor: 2.

c b (2r t w ) 150 (2 15+7,1)
f f 5, 28
tf 2t f 2 10,7
3. Încadrează secţiunea tălpilor: 3. 5,28 < 10, secţiunea tălpilor: clasă 2.
4. Determină valoarea limită a zvelteţii 4. Din Tab. 4.3, pentru pereţi interni ai
inimii secţiunilor de Clasă 2, perpendiculari pe axa
de încovoiere, w max =83 = 83
d 5.
5. Calculează zvelteţea inimii: w
tw 248, 6
w 35, 01
7,1
unde:
d = h – 2(r + tf) sau se determină din

Anexa 1-1.
6. Încadrează secţiunea inimii 6. Secţiunea inimii este de clasă 2:
35,01 83
7. Încadrează secţiunea profilului IPE 7. Inima şi tălpile profilului se încadrează în
300 Clasa 2; prin urmare secţiunea grinzii este
de Clasă 2.
8.4.6 Verificarea secţiunii la stări limită ultime
8.4.6.1 Verificarea rezistenţei secţiunii la moment încovoietor
1. Determină momentul rezistent de 1.

calcul: M c, Rd 628,4 103 235
fy
Mc, Rd M pl, Rd =Wpl, y 147,6740 106 N mm 147,674 kN m
γ M0
2. Verifică condiţia: 2.
M max, Ed 128,52
1 0,87 1
M c, Rd 147 , 674
8.4.6.1 Verificarea rezistenţei secţiunii la forţă tăietoare
1. Determină aria rezistentă la forfecare 1.Utilizând catalogul din Anexa 1-1

utilizând cataloage (Anexa 1-1) sau se Av, z = 25,68·102 mm2
calculează conform Tab. 4.1.
2. Determină valoarea de calcul a 2.
rezistenţei la forfecare pură a materialului: 235
yd 135, 6 N/mm 2
fy 3 1,0
yd
3 M0
3. Determină valoarea de calcul a efortului 3.

plastic rezistent la forfecare: Vc, Rd Vpl, Rd 25,68 102 135,6
Vc, Rd Vpl, Rd A v, z τ yd 348220,8 N 348,22 kN
Vmax, Ed 85,68
1 0, 25 1
Vc, Rd 348, 22
8.4.6.2 Verificarea interacţiunii dintre încovoiere monoaxială şi forţă tăietoare
Grinda fiind simplu rezemată, secţiunea de moment încovoietor maxim nu coincide cu

secţiunea de forţă tăietoare maximă, prin urmare nu este necesară această verificare.
8.4.6.3 Verificarea de stabilitate
Profilele laminate la cald au asigurată stabilitatea locală a secţiunii comprimate. Nu există

riscul pierderii stabilităţii generale datorită tablei groase striate, aceasta constituind o
legătură transversală continuă pentru grinzile secundare.
8.4.7 Verificarea secţiunii la stări limită de serviciu. Verificarea săgeţii
Săgeata Valori limită

provenită din încărcări permanente 5 1,037 60004
w1
5 qk l 4 384 210000 8356 104
w1
384 E I y 1 mm
qk = gTGS5·a + gGS qk = 1,037kN/m

provenită din încărcări variabile 5 18 60004 l 6000
w2 20 mm
4 384 210000 8356 10 4 300 300
5 (p a) l
w2 17,31 mm
384 E I y
săgeata totală w max w1 w 2 l 6000

24 mm
250 250
18,31 mm
8.5 Dimensionarea grinzii principale curente
1. Greutate TGS5, Tip II, gTGS5 1. 41 daN/m2 = 0,41 kN/m2

2. Greutate grindă secundară gGS (IPE 300) 1. 42,2 daN/m = 0,422 kN/m
3. Apreciază greutatea grinzii principale: 3. ≈ (0,15…0,30)·10,5
gGP ≈ (0,15…0,30)L kN/m
≈ 0,158…0,315 kN/m
Se adoptă 11,8 kN/m.
4. Încărcări utile p 4. 12 kN/m2
8.5.2 Încărcări de calcul pentru verificări la stări limită ultime
1. Încărcare concentrată provenită din 1.

reacţiunea grinzilor secundare: Fd [1,35 (0,41 1,5 0, 422) 1,5 12 1,5] 6
Fd [1,35 (gTGS5 a gGS ) 1,5 p a] l 170,4 kN
2. Greutatea de calcul a grinzii principale: 2.

qd = 1,35·gGP qd = 1,35·1,80 = 2,43 kN/m
8.5.3 Încărcări pentru verificări la stări limită de serviciu

reacţiunea grinzilor secundare doar din Fk, g (0,41 1,5 0, 422) 6
greutăţi proprii: 6,22 kN
Fk, g (g TGS5 a gGS ) l
reacţiunea grinzilor secundare din Fk,u = 12·1,6·6 = 108 kN
încărcarea utilă:
Fk, u = p·a·l
3. Greutatea grinzii principale: 3.
qk = gGP qk = 1,8 kN/m
8.5.4 Determinarea eforturilor secţionale de calcul
1. Determină reacţiunea grinzii principale: 1.

n GS Fd q d L 7 170,4 2,43 10,5
Vmax, Ed Vmax, Ed 609,16 kN
2 2
unde nGS = L/a este numărul de grinzi nGS = 10,5/1,5=7
secundare.
Fd= 170,4 kN
qd= 2,43 kN/m

1 2 3 4 5 6 7
a/2 a a a a a a a/2
L = 7·1,5m = 10,5 m
Mmax, Ed = 1631 kNm

Vmax, Ed = 609,16 kN 436,94 kN
268,9 kN
88,85 kN
Fig. 8.5 Diagrame de eforturi din încărcări de calcul.
2. Determină momentele încovoietoare de 2.

calcul pentru verificări SLU: 2,43 0,752
M1, Ed 609,16 0,75
x1 0,5 a 2
q d x12 456,19 kNm
M1, Ed Vmax, Ed x1
2 2,43 2, 252
M 2, Ed 609,16 2,25
2
170,5 1,5 1108,86 kNm
x 2 1,5 a 2,43 3,752

M 3, Ed 609,16 3,75
qd x 22 2
M 2, Ed Vmax, Ed x 2 Fd a
2 170, 4 3 1,5 1500, 467 kNm
x3 2,5 a 2,43 5,252
M max, Ed 609,16 5,25
qd x 32 2
M 3, Ed Vmax, Ed x 3 Fd (a 2a)
2 170, 4 6 1,5 1631 kNm
L
x4 3,5 a M 4, Ed M max, Ed
2
qd x 42
=Vmax, Ed x 4 Fd (a 2a+3a)
2
3.
3. Determină forţele tăietoare de calcul:
V1, Ed = 609,16 – 2,43·0,75 – 170,4
V1,drEd Vmax, Ed q d x1 Fd ; = 436,9 kN
V2,drEd Vmax, Ed q d x 2 2 Fd ; V2, Ed = 609,16 – 2,43·2,25 – 2·170,4
= 286,9 kN
V3,drEd Vmax, Ed q d x 3 3 Fd ;
V3, Ed = 609,16 – 2,43·3,75 – 3·170,4
= 88,85 kN
8.5.5 Alegerea secţiunii
Grinda principală fiind simplu rezemată, nu este necesară o capacitatea de rotire plastică
care să permită redistribuirea momentelor plastice. Secţiunea este suficient să fie de Clasă 2
pentru a fi capabilă să-şi atingă rezistenţa plastică la încovoiere.
Dimensiunile optime pentru grinzi cu secţiune compusă de clasă 2 se pot alege direct, din
Anexa 2, în funcţie de valoarea momentului maxim:
1. Propune o secţiune care să satisfacă 1. Din Anexa 2 - 1, se propune secţi-
condiţia de rezistenţă: unea cu Mc, Rd = 1924,6 kN·m:
M max, Ed 1631
1 0,84 1
M c, Rd 1924,6
cu dimensiunile:
hw = 1000 mm; tw = 13 mm;
b = 270 mm; tf = 18 mm.
În continuare se prezintă alternativ, metodologia de obţinerea ale dimensiunilor grinzii

principale.
8.5.5.1 Calculează modulul de rezistenţă plastic necesar
M max, Ed 1631 106

W0 =Wpl, y, nec . W0 6940, 43 103 mm3
(f y / γ Mo ) 235
8.5.5.2 Propune dimensiunile inimii (tw, hw)
1. Propune o zvelteţe a inimii care să nu 1. Din Tab. 4.3, pentru pereţi interni ai
depăşească zvelteţea admisibilă a pereţilor secţiunilor de Clasă 2, perpendiculari pe
interni de Clasa 2. axa de încovoiere, w, max = 83 = 83.
Propune w0 = 65.
2. Calculează săgeata admisibilă (v. Tab.
2.
2.7):
10,5 1000
wadm = L/400. w adm 26, 25 mm
400
3. Determină o înălţime minimă care să 3.
satisfacă orientativ verificarea săgeţii 5 235 105002
h min
maxime: 24 1,5 210 000 26,25
5 (f y / γ M0 ) L
2 652, 77 mm
h min ;
24 d E w ad m
unde
M max, Ed
d , cu 1,35 < d 1,5
M max, k
4. Calculează înălţimea optimă a inimii: 4.
h opt 3 2 λ w0 W0 . hw 3
2 65 6940, 43 103 966, 27 mm
5. Propune înălţimea inimii după sortiment 5.

(Anexa 1-18), astfel încât condiţia de optim 652,77 mm hw 966 mm
şi de rigiditate minimă să fie îndeplinite: Se propune o tablă groasă cu
hw h opt modulat la sortimentul sortimentul standardizat cel mai
de tablă; apropiat ca dimensiune de înălţimea

hw hmin. optimă: 1000mm.
6. Propune grosimea inimii din condiţia de 6.

clasă (secţiune clasă 2): 1000
tw 12,04 mm.
1000 83
tw .
83 Conform sortimentelor de tablă, din
Anexa 1 - 18 se propune o grosime de
13 mm.
7. Verifică ca secţiunea modulată să
7.
respecte condiţia de Clasă 2:
hw 1000
hw λw 76,9 83.
λw 83. tw 13
tw
8. Verifică dimensiunile minime ale inimii 8. Acoperitor (v. rel. (5.17)) se poate
din condiția de valoare indusă de talpă: considera Af = Aw, prin urmare:
hw E Aw hw 210 000
k . 77 0,4 1=357,5.
tw fy Af tw 235
9. Dimensiunile finale ale inimii. 9. Inima grinzii va fi alcătuită din TG

13x1000.
8.5.5.3 Propune dimensiunile tălpilor (b, tf)
1. Propune grosimea tălpii: 1.

tf 1,4tw; Se propune
după sortiment (Anexa 1-18). tf = 18 mm.
2. Propune lăţimea tălpii : 2.

c b b 20·18 = 360 mm;
f 10 b 20t f
tf 2t f
M max, Ed (0,85...0,89)M pl, Rd

6940 103 13 100
W0 tw hw b 1,16
b 1,15 1000 18 4 18
hw tf 4 tf
270 mm;
1 1
b=  h;
3 5 b = 203,6 mm … 339,33 mm
b L/25. b 420 mm;
3. Propune sortimentul de tablă pentru 3. Se propune o tablă groasă TG

tălpi 18×270.
4.Verifică clasa secţiunii (Clasă 2): 4.

c b tw 270 13
λf 10ε. λf 7,14 10.
tf 2 tf 2 18
5. Dimensiunile finale ale tălpilor 5. Pentru tălpi se va folosi TG 18×270.
b = 270
z tf = 18
hf = 1018
hw = 1000
h = 1036
y y
tw = 13
z tf = 18 t
Fig. 8.6 Dimensiunile grinzii principale (în mm).
8.5.5.4 Determinarea caracteristicilor secţionale ale secţiunii propuse
hf hw tf ; hf 1018 mm;
A t w hw 2 b tf ; A 227,2 102 mm2 ;
A v, z tw hw ; A v, z 130 102 mm2 ;

t w h 2w
Wpl, y b tf hf ;
4
Wpl, y = 8197,48 103 mm3 ;
tf b 2
hw t 2w
Wpl, z 2 ;
4 4
Wpl, z 698,35 103 mm3 ;
t w h3w b t 3f hf
2
Iy 2 b tf ;
12 12 2 Iy 360 186,3 104 mm3 ;
h w t 3w t f b3
Iz 2
12 12 Iz 5923, 2 104 mm 4 ;
2 b t 3f (h t f ) t 3w
It
3 It 179,53 104 mm 4 ;
(h t f )2
Iw Iz
4 Iw 15345,9 109 mm 6 .
8.5.6 Verificarea secţiunii propuse la stări limite ultime. Verificări de rezistenţă
8.5.6.1 Verificarea rezistenţei secţiunii la moment încovoietor
1. Determină momentul rezistent de 1.

calcul la încovoiere:
fy M c, Rd 8197, 48 103 235
Mc, Rd M pl, y, Rd =Wpl, y
γ M0
1926, 41 106 N mm 1926, 41 kN m
2. 2. Verifică condiţia: 2.
M max, Ed 1631
1 0,847 1
M c, Rd 1926 , 41
8.5.6.2 Verificarea rezistenţei secţiunii la forţă tăietoare
1. Determină valoarea de calcul a rezisten- 1.

ţei la forfecare pură a materialului:
235
fy yd 135, 6 N/mm 2
yd
3 1,0
3 M0
2. Determină valoarea de calcul a efortului 2.

plastic rezistent la forfecare Vc, Rd Vpl, Rd 130 102 135,6
Vc, Rd Vpl, Rd A v, z τ yd . 1762 ,8 103 N=1762,8 kN
Vmax, Ed 609,16
1. 0,346 1
Vc, Rd 1762,8
8.5.6.3 Verificarea interacţiunii dintre încovoiere monoaxială şi forţă tăietoare
În dreptul zonei de moment maxim fiind o

forţă concentrată, este necesar să se facă 0,346 < 0,5
această verificare. Momentul plastic rezistent nu se
Verifică condiţia: reduce.
VEd
0,5.
Vpl, Rd
8.5.7 Verificarea la starea limită de serviciu. Verificarea săgeţii
Săgeata maximă din diferitele acţiuni provenite pe platformă se poate determina fie
utilizând programe de calcul specifice, fie prin metode exacte sau aproximative. În cele ce
urmează se prezintă determinarea săgeţilor provenite din gruparea acţiunilor pentru
verificări la SLS prin metoda Mohr - Maxwell şi alternativ, valorile obţinute cu programul
2D Beam (v. Tab. 8.1).
Etape de calcul pentru determinarea săgeţii prin metoda Mohr - Maxwell:
1. Trasează diagramele pentru momentul încovoietor dat de o forţă unitară aplicată la

mijlocul grinzii şi diagramele de momente încovoietoare provenite din încărcările utile şi
din greutăţi proprii provenite din gruparea pentru verificări la SLS.
2. Valoarea săgeţii se determină cu relaţia:
L
M k (x) m(x)
w dx
E Iy
0
3. Se împarte grinda în 7 segmente egale ∆x. În mijloacele”i” ale acestor segmente se

determină valorile momentelor încovoietoare.
4. Valoarea săgeţii se poate aproxima cu relaţia:
7
x
w M k (x) m(x)
E Iy i 1
0,75m 1,5m
1 2 3 4 5 6 7
1,5m 1,5m
7·1,5 m = 10,5 m
m
0,5 0,5
0,375
1,125 [kN·m]
1,875 2,625
Fk,u =108 kN
Mk, u
283,5
688,5 [kN·m]
935,15
1012,5
Fk,g = 6,22 kN
qk = 1,8 kN/m
Mk,g
22,9
[kN·m]
56,36
76,43 83,12
Fig. 8.7 Diagrame de momente încovoietoare din încărcare unitară, încărcări utile şi greutăţi
proprii.
Tab. 8.1 Verificarea săgeţilor obţinute cu programul BEAM 2D

[mm] [mm]
provenită din încărcări permanente w1 = 1,25
provenită din încărcări variabile w2 = 15,2 L/500 =21

săgeata totală wmax = w1 + w2 = 16,45 L/400 = 26,25
Determinarea săgeţii cu metoda Mohr - Maxwell se prezintă centralizat în Tab. 8.2.

Tab. 8.2 Calcul tabelar al săgeţilor
mi
Mk,u,i [N·mm]
Mk, g,i E Iy ∆x w1 w2
[N·mm] [N·mm] [N/mm2] [mm4] [mm] [mm] [mm]
375 283,5·106 22,9·106 210000 360186,3·104 1500 0,211 0,017

6 6 4
1125 688,5·10 56,36·10 210000 360186,3·10 1500 1,536 0,126
6 6 4
1875 935,15·10 76,43·10 210000 360186,3·10 1500 3,477 0,284
6 6 4
2625 1012,5·10 83,12·10 210000 360186,3·10 1500 5,271 0,433
66 6 4
1875 935,15·10 76,43·10 210000 360186,3·10 1500 3,477 0284
1125 688,5·106 53,36·106 210000 360186,3·104 1500 1,536 0,433
6 6 4
375 283,5·10 22,9·10 5 210000 360186,3·10 1500 0,211 0,126
15,72 1,28
Tab. 8.3 Verificarea săgeţilor prin metoda Mohr-Maxwell

[mm] [mm]
provenită din încărcări permanente w1 = 15,72 L/500 =21
provenită din încărcări variabile w2 = 1,28
săgeata totală Wmax = w1 + w2 = 17,00 L/400 = 26,25
8.5.8 Verificarea stabilităţii generale a grinzii – metoda simplificată pentru

grinzi cu legături transversale pentru clădiri
1. Determină raza de giraţie a tălpii 1.

echivalente comprimate, formate de talpa
comprimată a grinzii plus 1/3 din partea
comprimată a inimii, în raport cu axa
minimă z – z a secţiunii (v. Fig. 5.12).
If, z 2955,5 104
if, z if, z =64,8 mm
1 1
Af A w, c 48,6 102 65 102
3 3
hw 3 1000
tw 133
t f b3 18 2703 6
If, z 6 If, z 2955,5 104 mm 4
12 12 12 12
Af b tf
Af 27 1,8 48,6 102 mm 4
hw
Aw, c tw 1000
2 Aw, c 13 =65 102 mm2
2
2. Determină factorul de corecţie kc din 2. kc = 1
Tab. 5.7.
3. Calculează 1 = 93,9· 3. 1 = 93,9
4. Verifică dacă nu există posibilitatea 4.
pierderii stabilităţii laterale pe distanţa 1 1500 1926,41
λf 0,5
dintre două grinzi secundare consecutive: 64,8 93,9 1631
k c Lc M c, Rd λf 0,247 0,59
λf λc0
if, z 1 M y,Ed
nu există posibilitatea pierderii
stabilităţii laterale
8.5.9 Verificarea stabilităţii generale a grinzii – metoda generală
1. Determină momentul critic elastic la 2 2

E Iz 210000 5923,2 104
încovoiere pură pe distanţa dintre două 1. a2 15002 103
grinzi secundare: 54562,41 kN
2 2
E Iw 210000 15345,9 106
2 2 a2 15002 109
E Iz E Iw
Mcr, 0 G It 14136,08 kNm2
a2 a2
81000 179,53 104
G It 145,42 kNm 2
109
Mcr, 0 54507 ,2(145419,3 145,42)

27914,75 kN m
2. Din Tab. 5.3 determină coeficientul C1 2. Între două legături consecutive, în

zona centrală se determină:
= M3, Ed / Mmax, Ed =
=1500,467/1631 = 0,92 C1 = 1.
3. Determină momentul critic rezistent: 3.
Mcr = C1·Mcr, 0 Mcr = 1·27914,75 = 27914,75 kN·m
4. Determină zvelteţea relativă la 4.
încovoiere-răsucire a întregii secţiuni: 1926,4
LT 0,263.
M pl, Rd 27914,75
LT
M cr
5. Determină factorul de imperfecţiune LT 5. Curba d, LT= 0,76.

din Tab. 5.5.
6. Calculează coeficientul: 6. Calculează coeficientul:
ΦLT 0,5 1 α LT ( LT
2
0,2)+λLT ΦLT 0,5 1 0,76(0,263 0,2)+0,2632
0,558
7. Determină factorul de reducere LT: 7. Determină factorul de reducere LT:
1 1
χ LT cu χ LT 1 χ LT =0,951.
2 2
ΦLT ΦLT λLT 0,558 0,5582 0,2632
8. Determină momentul rezistent de calcul 8. Determină momentul rezistent de calcul

la încovoiere – răsucire: la încovoiere – răsucire:
fy Mb, Rd = 0,951·1926,4 = 1832,74 kN·m
M b, Rd χ LT Wpl, y .
γ M1
9. Verifică stabilitatea generală a grinzii: 9.

Mmax, Ed Mb, Rd 1631 kN·m 1832,84 kN·m
8.5.10 Verificarea de stabilitate prin forfecare a inimii grinzii prevăzute cu

rigidizări de capăt flexibile
8.5.10.1 Inima grinzii nerigidizată (prevăzută cu scaune)
1. Verifică dacă există posibilitatea pierde- 1.

rii stabilităţii prin forfecare a inimii
nerigidizate: 100  72
76,9 1 60.
1,3 1,2
hw 72
.
tw există posibilitate de voalare a
inimii
hw = 1000
scaun
rigidizare de capăt flexibilă axă stâlp

10 500
Fig. 8.8 Inima grinzii nerigidizată (prevăzută cu scaune de rezemare a grinzilor secundare).
2. Determină eventuala contribuţie a 2.

tălpilor: 1162,6
1631 kN m kN m;
Mf, k 1
M Ed Mf, Rd ;
γ M0 Mf, k = 270·18·1018·235 =
unde = 1162,6·106 N·mm = 1162,6 kN·m
Mf, k = Af · hf · fy tălpile nu aduc un aport suplimentar.
3. Determină zvelteţea relativă a inimii 3.
grinzii nerigidizate, cu rigidizări de capăt
flexibile:
hw 1000
λw . λw 0 ,89.
86 , 4 t w ε 86, 4 13 1
4. Determină factorul de reducere a 4.

rezistenţei la voalare din forfecare pentru
rigidizare de capăt flexibilă: 0,83 0,83
λ w =0,89 w 0,93.
0,83 1, 2 0,89
χw pentru λw < ;
0,83 0,83
χw pentru λw .
λw
5. Rezistenţa de calcul la voalare prin 5.

forfecarea inimii: 235
Vbw, Rd 0,93 1000 13
fy 3 1,0
Vbw, Rd w hw tw . 1640,34 103 N 1640,34 kN.
3 γ M1
Vmax, Ed 609,16
1. 0,37 1.
Vbw, Rd 1640,34
8.5.10.2 Inima grinzii cu rigidizări transversale
axă stâlp
a/2 a a a a/2 1-1
1 10mm tf
tst hst
hw 2
2
bst
0,1hw
L/2 1
10mm
2-2
bst
tw hst bst
bst
45o
tst
min 40mm
2·15tw + tst
Fig. 8.9 Rigidizări transversale ale grinzii.
1. Verifică dacă există posibilitatea 1.

pierderii stabilităţiii prin forfecare a inimii 1000 31
76,9 1 7 ,12 68,93.
rigidizate: 13 1,2
există posibilitate de voalare a

hw 31 inimii
k .
tw
unde a/hw = 1,5 m/1,0 m=1,5 1

k – coeficient de flambaj, determinat 1
2
kτ 5,34 4 7 ,12
conform rel (5.83) sau (5.84). 1,5
8.5.10.3 Verificarea inimii grinzii la forfecare
1. Determină eventuala contribuţie a 1. (s-a determinat la punctul 8.5.10.1 (2))

tălpilor: 1162,6
1631 kN m kN m;
Mf, k 1
M Ed Mf, Rd ;
γ M0 tălpile nu aduc un aport
suplimentar.
2. Determină zvelteţea relativă a inimii 2.
grinzii cu rigidizări transversale inter- 1000
λw 0,77.
mediare: 37, 4 13 1 7 ,12
hw
λw .
37 , 4 t w ε k
3. Determină factorul de reducere a 3.

rezistenţei la voalare din forfecare pentru 0,83
λ w = 0,77 =0,69
cazul rigidizării de capăt flexibile: 1, 2
0,83
0,83 1,07
χw pentru λw < ; w
0, 77
0,83 0,83
χw pentru λw . Fiind secţiune compusă din table sudate,
λw
Vbw, Rd se va limita la valoarea Vc, Rd ( w
=1).
4. Rezistenţa de calcul la voalare prin 4.
forfecarea inimii: 235
Vbw, Rd 1 1000 13
fy 3 1,0
Vbw, Rd w hw tw . 1763,8 103 N 1763,8 kN.
3 γ M1
Vmax, Ed 609,16
1. 0,345 1.
Vbw, Rd 1763,8
8.5.10.4 Verificarea inimii grinzii la interacţiune dintre încovoiere şi forfecare
750 1500 1500 1500
L/2 = 5 250 mm
M1, Ed
MEd
M2, Ed
M3, Ed
V2, Ed
Mmax, Ed
Vmax, Ed V3, Ed
V4, Ed
V5, Ed VEd
Fig. 8.10 Elemente pentru verificarea interacţiunii flambajului prin forfecare a inimii grinzii cu
încovoierea grinzii.
1. Verifică îndeplinirea condiţiilor: 1.

VEd 3 0,345 0,5
3 0 ,5
Vbw, Rd
nu necesară verificarea interacţiunii
dintre încovoiere şi forfecare.
În scop didactic, se prezintă verificarea panourilor de inimă la interacţiune dintre forţă

tăietoare şi moment încovoietor.
2. Pentru fiecare panou de inimă se face verificarea relaţiei de interacţiune:

M f, Rd
1 1 (2 3 1)2 1, 0
M pl, Rd
unde:
M Ed
1 .
Mpl, Rd
Verificarea se prezintă centralizat în Tab. 8.4.
Tab. 8.4 Verificarea panourilor de inimă la interacţiune dintre încovoiere şi forfecare
Nr. MEd, i Mpl, Rd Mf, Rd 1 VEd, i Vbw, Rd 3 Verificare

panou [kN·m] [N·mm] [kN] [kN] interacţiune
1 456,19 0,24 609,16 0,35 0,43
2 1108,86 1926,4 1162,6 0,58 436,94 1763,8 0,25 0,67
3 1500,47 0,78 268,9 0,15 0,82
4 1631 0,85 88,85 0,05 0,85
8.5.10.5 Dimensionarea rigidizărilor curente ale inimii
1. Stabileşte înălţimea rigidizării curente 1. Se propune:

hst 0,9·hw. hst 900 mm.
2. Stabileşte grosimea rigidizării curente 2.
din condiţiile: Se propune:
h st tst = 11 mm.
83 ;
t st
tst = (1… 1,5)tw
3. Stabileşte lăţimea rigidizării: 3.
– din condiţii constructive, de prindere a 4·18 +40 = 112 mm bst 13·11 = 143 mm.
grinzii secundare de rigidizare cu şuruburi Propune bst = 120 mm.
M16 (v. Fig. 8.14):
bst 4d0 + 40 mm, cu d0 - diametrul găurii.

– să aibă suficientă rigiditate la răsucire:

bst
13 .
t st
4. Dimensiunile finale ale rigidizării: 4.
Propune pentru rigidizarea de curentă

TG 11 × 120 – 900.
5. Determină momentul de inerţie al rigi- 5.
dizării în raport cu axa inimii (Fig. 8.9): 11 (2 120 13)3
Ist 1484, 4 104 mm 4 .
t st (2 bst t w )3 12
Ist
12
6. Verifică dacă rigidizarea poate constitui 6.
un reazem rigid pentru panoul de inimă: a / hw 1,5 2
1,5 h 3w t 3w
a / hw 2: Ist ; 1,5 10003 133
a 2 Ist 2
=146,47 104 mm 4 .
1500
a / hw 2: Ist 0 , 75 h w t 3w .
7. Determină efortul axial preluat de 7.
rigidizare:
1 fy Nst, Ed
Nst, Ed V1, Ed 2
hw tw 1 235
w 3 γ M1 436,94 1000 13 10 3
2
0,69 3 1
unde λ w s - a determinat la 8.5.10.2. 370, 45 kN.
8. Determină caracteristicile secţionale ale 8.

montantului comprimat echivalent:
Astm (2 120 13) 11 30 1 132
Astm (2bst t w ) t st 2 15 t 2w
78,53 102 mm 2 ;
3
t st (2bst t w ) 2 15 tw t 3w
Im 11 (2 120 13)3 30 1 134
x, st
12 12 Im
x, st
12 12
Im
x, st 1491,61 10 4 mm3 .
im
x, st m
Ast im
x, st
43,6 mm
9. Calculează zvelteţea relativă a 9.

montantului echivalent:
Lcr 1 hw 1
im
x, st 1 im
x, st 1 1000 1
0, 244
43,6 93,9
10. Determină factorul de imperfecţiune 10. Curba c, = 0,49.
din Tab. 7.4 şi Tab. 7.5
Φ 0,5 1 α( 0,2)+λ 2 Φ 0,5 1 0,49(0,244 0,2)+0,2442
0,54.
12. Determină factorul de reducere : 12. Determină factorul de reducere :
1 1
χ 1 χ LT =0,979.
Φ Φ2 λ2 0,54 0,542 0 ,2442
13. Determină valoarea de calcul a

13.
rezistenţei la flambaj:
235
fy N b, Rd 1 0,979 78,53 102
Nb, Rd χ Astm . 1,0
γ M1 1806,7 103 N = 1806,7 kN.
14.
14. Verifică stabilitatea generală a rigidiză-
rii curente: 370,45 kN 1806,2 kN
Nst, Ed N b, Rd . condiţie îndeplinită.
8.5.11 Dimensionarea cordonului de sudură dintre talpă și inimă
tf A z
Detaliul A
aw
Vmax, Ed/hw aw lw,d aw lw,d
tw
hw tf
x x
y y
3 mm
tw
Fig. 8.11 Îmbinarea sudată dintre talpă şi inimă.

1. Calculează rezistenţa de calcul a 1.

cordonului de sudură: 360
360 N/mm2
0,8 1,25
fu
.
β w γ M2 unde w= 0,8 (pentru S235)
2. Determină grosimea minimă a cordon- 2.

ului de sudură în relief din condiţia de
rezistenţă:
609,16 103
Vmax, Ed aw 0,8 mm
0; II 0; . 2 1000 360
2a w l w,d
Constructiv, pentru piese cu grosime mai
2 2 2 fu
3( II ) mare de 10 mm, aw 4mm.
β w γ M2
Vmax, Ed
aw . Se adoptă constructiv aw = 4 mm.
fu
2 hw
3 β w γ M2
8.5.12 Dimensionarea rigidizării de capăt a grinzii principale
• Prinderea a două grinzi principale vecine ce reazemă pe acelaşi stâlp (Fig. 8.12) se
realizează cu şuruburi M20.
• Rigidizarea de capăt se va verifica atât la strivire în zona de contact cu stâlpul, cât şi la
flambaj prin încovoiere (verificare de stabilitate generală).
1. Propune dimensiunile rigidizării de 1.

capăt: tst = 13 mm …19,5 mm;
tst = (1 … 1,5)tw; Propune tst = 15 mm;
Propune lăţimea rigidizării din condiţiile: 211 mm bst 270 mm
– să încapă şuruburi M20 cu gaură Se rotunjeşte bst la 5 mm: bst = 220 mm
ovalizată: bst 9·d0 + tw, ast = 19 mm
unde d0 = 22 mm.
– bst b. hst = 1036 – 5 + 19 = 1050 mm
Determină înălţimea rigidizării: Propune pentru rigidizarea de capăt
hst = h – 5 mm + ast TG 15 ×220 – 1050.

cu ast 1,5 tst.
1–1
TG 15 ×220 – 1050
10 tst 1
bst
5
furură tw
M 20 - 4.6 2,5d0
h - 5 mm
200 hst
0,6hw
200
3
200
ast
Fig. 8.12 Rezemarea grinzilor principale pe stâlp.
2. Verificarea la strivire în zona de contact: 2.

Vmax, Ed A st (f y / γ M0 ) 609,16 kN < 775,5 kN
Ast = 220·15 = 3300 mm2;
cu Ast = bst· tst
3. Calculează caracteristicile secţionale ale 3.
montantului comprimat echivalent:
Amst = 220·15 + 195·13
m
A st bst t st 15 t 2w = 58,35·102 mm2
220
x x
13
15
15·13 = 195
3
t st bst 15 t w t 3w 15 2203 195 133
Im
x, st Im
12 12 x, st
12 12
1334, 57 10 mm 4
4
Im
x, st
im
x, st 1334,57 10 4
Astm im
x, st 478,8 mm
58,35 102

din Tab. 7.4 şi Tab. 7.5.
5. Calculează zvelteţea relativă a 5.
montantului echivalent:
Lcr 1 hw 1 1000 1
0, 223
im
x, st 1 im
x, st 1 478,8 93,9

Φ 0,5 1 α( 0,2)+λ 2 Φ 0,5 1 0,49(0,223 0,2)+0,2232
0,53.
1 1
χ 1 χ LT =0,99.
Φ Φ 2
λ 2 0,53 0,532 0 ,2232
9. Determină valoarea de calcul a

9.
rezistenţei la flambaj:
235
fy N b, Rd 0,99 58,35 102
Nb, Rd χ Astm . 1,0
γ M1 1357,51 103 N = 1357,51 kN.
10.
10. Verifică stabilitatea generală a rigidiză-
609,16 kN < 1537,51 kN
rii de capăt:
Vmax, Ed Nb, Rd condiţie îndeplinită.
8.5.13 Dimensionarea cordonului de sudură dintre rigidizarea de capăt și inima

grinzii principale
1. Calculează rezistenţa de calcul a cordonu- 1.

lui de sudură: 360
360 N/mm2
fu 0,8 1,25
.
β w γ M2 unde w= 0,8 (pentru S235)
2. Determină lungimea cordonului de sudură 2.
în relief: lw = 1000 - 2·8 = 984 mm
lw = hw - 2·(3 mm … 0,7tmin)
3. Determină grosimea minimă a cordonului 3.
de sudură în relief din condiţia de rezistenţă: 609,16 103
aw 0,86 mm
Vmax, Ed 2 984 360
0; 0; II .
2a w l w,d Constructiv, pentru piese cu grosimi
2 2 2 fu mai mari de 10 mm, aw 4mm.
3( II )
β w γ M2
Vmax, Ed
aw Se adoptă constructiv aw = 4 mm.
fu
2 hw
3 β w γ M2
8.6 Rezemarea grinzii secundare pe grinda principală
8.6.1 Varianta 1 – Rezemarea grinzii secundare pe scaune
1. Determină valoarea reală a reacţiunii 1.

grinzii secundare:
Fd 170,4
VGS . VGS 85, 2 kN.
2 2
2. Propune lăţimea şi grosimea plăcii (1) a 2.

scaunului (v. Fig. 8.13): Se propune bs1 = 150 mm şi
bs1 ≈ bGS.
ts1 = 10 mm.
ts1 ≈ tf, GS
ls1 se adoptă cât bs2 (v. pct. 3)
10 1
(a) 20 1–1
tf
50
VGS
10 50 VGS
30 ts1
hw (1)
620
e
630
aw1 lw1
o
45 hs2 (2)
aw2 lw2
ts2
40 bs2
0,1hw
1
bs1
(b) (c) aw2

VGS
ts1 V M
M
lw2 = hs2 - 2aw2
hs2
V max
lw2 aw2
ts2
Fig. 8.13 Rezemarea pe scaun a grinzii secundare.
3. Determină dimensiunile plăcii verticale a 3.

scaunului (ts2, bs2, hs2): hs2 = 1000 +18 + 20– (300 + 10 + 100)
hs2 = hw + tf + 20– (h GS + ts + 0,1·hw) Se adoptă hs2 = 630 mm.
ts2 tw, GS 1,2 85,2
bs2 43,5 mm.
10 235
1,2 VGS
bs2 .
t s2 (f y /γ M0 ) Pentru piesa (2) se propune TG 10× 80 –
630.
4. Determină lungimea de calcul a 4.
cordonului de sudură ce prinde scaunul de
lw1 = 80 – 10 -2·5 = 60 mm.
rigidizare, lw1.
unde aw1 se estimează iniţial 5 mm.
lw1 40 mm
lw1 bs2 10mm 2 a w1
5. Determină rezistenţa de calcul a cordo- 5.

nului de sudură în relief prin metoda 360
f vw, d 207,8 N/mm 2 .
simplificată: 3 0,8 1,25
fu
f vw, d .
3 β w γ M2
6. Calculează grosimea necesară a cordo- 6.

nului de sudură: 1,2 85,2 103
a w1 4,1 mm 5 mm
1,2 VGS 2 60 207,8
V f vw, d .
A w1 Verifică condiţia:
Aw1 2 a w 1 lw1. 3 mm aw1 0,7tmin
1,2 VGS 3mm aw1 = 5 mm 0,7·min 10, 12
a w1
2 lw1 f vw, d
condiţie îndeplinită.
7. Calculează eforturile de calcul transmise 7.
de grinda secundară în centrul de greutate al VEd = 1,2· VGS= 102,24 kN
cordoanelor de sudură aw2: 2
e 50 30 63,33 mm
- forfecare: VEd = 1,2· VGS 3
- moment încovoietor: MEd = e · 1,2VGS MEd = 0,0633·102,24 = 6,475 kN·m
8. Propune grosimea cordonului de sudură: 8.

3 mm aw2 0,7tmin Se propune aw2 = 3 mm
9. Stabileşte lungimea de calcul a cordonului 9.
de sudură lw2:
lw2 hs2 10mm 2 a w2 lw2 = 614 mm
cu lw2 40 mm

îmbinării cu sudură: A w2 2 3 614 = 36,84 102 mm 2 ;
Aw2 2a w2 lw2 ; 3 6142
Ww2 377 103 mm3 .
a w2 l2w 2 3
Ww2 2 .
6
11. Calculează tensiunile în sudură: 11.
M Ed 6,475 106
M ; M 17,17 N/mm 2 ;
Ww2 377 103
VEd 102,24 103
V . V 27, 75 N/mm 2 .
A w2 36,84 102
12. Verifică rezistenţa îmbinării:
12.
2 2
f vw, d .
rez M V τ rez 17,17 2 27, 752 32, 63 N/mm 2
în care fvw, d este rezistenţa de calcul a cordo- f vw, d 207,8 N/mm 2 .
nului de sudură în relief prin metoda
simplificată.
8.6.2 Varianta 2 – rezemarea grinzii secundare pe rigidizarea grinzii principale
1. Propune grosimea scaunului: 1.

ts (1...1,5)t st . Se propune ts = 10 mm
2. Calculează lăţimea minimă a scaunului: 2.
– din condiţia de rezistenţă: 1,2 85, 2 103
bs 43,5 mm;
1,2 VGS 10 235
bs .
t s (f y /γ M0 )
– constructiv: bs (120 – 40 mm) +10 mm = 90 mm.

bs (bst – 40mm) +10 mm = 90 mm.
3. Propune dimensiunile finale ale scaunului 3. Se propune TG 12 ×100 – 600.
4. Calculează distanţa dintre cordoanele de 4.
sudură ce prind scaunul de rigidizare: d0 = 120 – 40 mm
d0 = bst – 40 mm Se adoptă d0 = 80 mm.
de grinda secundară în centrul de greutate al
îmbinării:
- forfecare: VEd = 1,2· VGS VEd = 1,2· VGS= 102,24 kN
- moment încovoietor: MEd = e · 1,2VGS 2 80
e 100 26, 7 mm
2 d0 3 2
e bs
3 2 MEd = 0,0267·102,24 = 2,73 kN·m
VEd M Ed 102,24 2,73

FEd FEd 85, 25 kN
2 d0 2 0,08
1
10
20 1–1
tf
50
VGS
hst = 900
lw1 aw1
hs
lw2 aw2 lw1 aw1
d0 10 aw2 lw2
bst = 120 ts tst
≈ 0,1hw
1
2/3bs
e VGS aw1
aw1
MEd VEd
VEd 2
aw1 lw1 = 600
2
M Ed
M Ed VEd d0
d0
aw1 lw1 d0
d0 = 80
Fig. 8.14 Rezemarea grinzii secundare pe grinda principală.

rigidizare, lw1. lw1 = 50 mm
lw1 bs 2 a w1 în care, aw1 se estimează iniţial la 5 mm,
lw1 40 mm
7. Determină rezistenţa de calcul a cordo- 7.

nului de sudură în relief prin metoda 360
f vw, d 207,8 N/mm 2 .
simplificată: 3 0,8 1,25
fu
f vw, d .
3 β w γ M2
8. Calculează grosimea necesară a cordo- 8.

nului de sudură: 85,24 103
a w1 3,7 mm 4mm
FEd 2 55 207,8
V f vw, d .
2 a w 1 l w1 verifică condiţia:
1,2 VEd 3 mm aw1 0,7tmin
a w1
2 lw1 f vw, d
3mm aw1 = 4 mm 0,7·min 10, 12
de grinda secundară în centrul de greutate al
îmbinării sudate ce prinde rigidizarea de
inima grinzii principale: VEd = 1,2· VGS= 102,24 kN
– forfecare: VEd = 1,2· VGS 2
e 100 40 106, 7 mm
– moment încovoietor: MEd = e · 1,2VGS 3
2 MEd = 0,1067·102,24 = 10,9 kN·m

e bs 40 mm
3
10. Propune grosimea cordonului de sudură 10.

aw2:
3 mm aw2 0,7tmin aw2 = 3 mm 0,7·min 10, 13 .

rigidizare, lw2. lw2 = 900 – 2·3 – 10 = 884 mm
lw2 hst 2 a w1 10 mm

îmbinării cu sudură: A w2 2 3 884 = 53,04 10 2 mm 2 ;
Aw2 2a w2 lw2 ; 3 8842
Ww2 2 781,45 103 mm3 .
a w2 l2w 2 6
Ww2 2 .
6
13. Calculează tensiunile în sudură: 13.

M Ed 10,9 106
M ; M 13,95 N/mm2 ;
Ww2 781,45 103
VEd 102,24 103
V . 19, 28 N/mm 2 .
A w2 V
53, 04 102
14. Verifică rezistenţa îmbinării:

14.
2 2
f vw, d
rez M V τ rez 13,952 19, 282 23,8 N/mm2
în care fvw, d este rezistenţa de calcul a cordo- f vw, d 207,8 N/mm2 .
nului de sudură în relief prin metoda
simplificată.
8.7 Calculul înnădirii grinzii principale cu eclise şi şuruburi de înaltă

rezistenţă pretensionate
Grinda principală va fi alcătuită din două tronsoane uzinate, care se vor asambla pe şantier.
Se propune o înnădire de montaj cu eclise şi şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate.
1. Stabileşte solicitările de calcul în dreptul 1.

înnădirii, la distanţa x = 3,00 m: M Ed (x) 1305,345 kNm
qd x 2 VEd (x) 261,07 kN
M Ed (x) Vmax, Ed x Fd (1,5a 0,5a)
2
VEd (x) Vmax, Ed q d x 2 Fd
2. Stabileşte momentul de inerţie al inimii 2.

(Iw) şi al tălpilor (If) în secţiunea în care se
execută îmbinarea: 13 10003
I w, y =108333,33 104 mm 4 ;
t w h 3w 12
I w, y ;
12 If, y 251853 104 mm 4
If, y I y I w, y
3. Calculează solicitările preluate separat de 3.

inimă şi tălpi:
I w, y
M w, Ed M Ed
Iy
If, y 108333,33 104

M f, Ed M Ed M Ed M w, Ed M w, Ed 1305,345
Iy 360186,3 104
392, 64 kNm
Mf, Ed
Nf, Ed Mf, Ed 912,809 kNm
hw tf
912,809
Nf, Ed 896, 669 kN
1,0 0, 018
8.7.1 Calculul înnădirii inimii
1. Stabileşte secţiunea ecliselor de pe inimă: 1.

t e h e2 M w, Ed Se propune te = 8 mm.
Wnec 2
6 f y / γ M0 392, 64 106
Wnec 1670, 67 103 mm3
235
VEd
A nec 2t e h e
f y / 3γ M0
3Wnec 3 1670,67 103
he
–grosimea minimă: te = 6 mm; te tw/2; te 8
791,55 mm;
eclisele trebuie să aibă înălţimea apropiată Înălţimea eclisei se va definitiva după

dispunerea şuruburilor (punctul 3).
de înălţimea inimii.
2. Propune diametrul şurubului: 2.

d 5 t min 0,2 [cm] d= 5 0 ,8 0,2 =1,8 cm
Se propun şuruburi de înaltă rezistenţă
M18. Din Tab. 6.2 se determină:
- d0 = 18 + 2 =20 mm;
- As = 1,92·102 mm2.
3. Propune numărul şuruburilor şi aşezarea 3. Se propun 12 şuruburi pe 2 coloane, cu

lor pe eclise: aşezarea din Fig. 8.15:
Se propun şuruburi la distanţe care să res- p1 = 75 mm; e1 = 50 mm;
pecte distanţele maxime şi minime p2 = 60 mm; e2 = 40 mm.
prescrise. Calculul se face pe semieclisă. Eclisa rezultă constructiv TG8×925.
1-1
1
A B 270
5
14 18 14
z
M18 – 10.9
50
l= 70
zmax = 41,25
40 60 40 M18 – 10.9
l= 60
zi
925
11 × 75 = 825
x x y y
8 8
TG 8×925
13
TG 14×100
14 18 14
50
TG 14×270 z
A B 1
Fig. 8.15 Alcătuirea înnădirii.
4. Calculează solicitarea în şurubul cel 4.

mai solicitat de pe eclisă: 261,07
FV, Ed 10,878 kN;
VEd 24
FV, Ed .
n n
zi2 4 p12 (0,52 1,52 2,52 ... 5,52 )
Cum 0,5be/he > 1,5, se poate considera:
i 1
Fz max, Ed 0; 16087,5 102 mm2
zmax 5,5 75
Fx max, Ed M w, Ed Fx max, Ed 392, 64 103
n
16087,5 102
zi2 100, 677 kN
i 1
Fz max, Ed 0.
cu i – numărul total de şuruburi pe
semieclisă. Fmax, Ed 100,672 10,8782 101, 263 kN.
Fmax, Ed Fx2 max, Ed 2

FV, Ed
.
5. Propune clasa şurubului: 5. Se propune şurub Clasa 10.9 cu fub =

1000 kN/mm2.
6. Determină efortul rezistent la lunecare a 6.

şurubului, la stare limită ultimă: 1 2 0 ,5
Fs, Rd 134,4=107,52 kN;
ks n μ 1,25
Fs, Rd Fp, C ;
γ M3 Fp, C 0,7 As f ub 0,7 192 1000
Fp, C 0 , 7 A s f ub 134400 N 134, 4 kN.
7. Verifică rezistenţa celui mai solicitat 7.

şurub: Fmax, Ed = 101,263 kN Fs, Rd = 107,52 kN
Fmax, Ed Fs, Rd condiţie îndeplinită.
8. Verifică inima grinzii la presiune pe 8.
gaură: 2,5 0,67 18 13 360
Fb, x, Rd
1,25
2 2 112,88 kN;
Fx max, Ed FV, Ed
1
Fb, x, Rd Fb, z, Rd 40 60 1
bx = min ; ; 1 =
3 20 3 20 4
fu
Fb, x(z) Rd k1x(z) α bx(z) d t w = 0,67
γ M2
87,5 75
e p2 1 f ub k1x=min 2,8 1,7; 1,4 1,7; 2,5
α bx min 2 ; ; ; 1 ; 20 20
3d 0 3d 0 4 f ue
=2,5
e p1 1 f ub
α bz min 1 ; ; ; 1 ; 2,5 1 18 13 360
3d 0 3d 0 4 f ue Fb, z, Rd
e1 p1
1,25
k1x min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5 ; 168, 48 kN;
d0 d0
e2 p2 87,5 75 1
k1z min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5 . bz = min ; ; 1 =1
d0 d0 3 20 3 20 4
40 60
k1z= min 2,8 1,7; 1,4 1,7; 2,5
20 2
= 2,5
2 2
100,67 10,878
0,8 1
112,88 168,48
9. Verifică eclisa la presiune pe gaură: 9.
2 2 2,5 0,67 18 8 360
Fx max, Ed FV, Ed Fb, x, Rd 69, 47 kN;
1 1,25
2 Fb, x, Rd 2 Fb, z, Rd
40 60 1
fu bx = min ; ; 1 =
Fb, x(z) Rd k1x(z) α bx(z) d t e 3 20 3 20 4
γ M2
= 0,67
e p2 1 f ub
α bx min 2 ; ; ; 1 ; 50 75
3d 0 3d 0 4 f ue k1x=min 2,8 1,7; 1,4 1,7; 2,5
20 20
e1 p1 1 f ub
α bz min ; ; ; 1 ; = 2,5
3d 0 3d 0 4 f ue
e1 p1 2,5 0,83 18 0,8 360
k1x min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5 ; Fb, z, Rd
d0 d0 1,25
e2 p2 86, 05 kN;
k1z min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5.
d0 d0 50 75 1
bx = min ; ; 1 =
3 20 3 20 4
= 0,83
40 60
k1x=min 2,8 1,7; 1,4 1,7; 2,5
20 20
= 2,5
2 2
100,67 10,878
0,529 1
2 69, 47 2 86,05
8.7.2 Calculul înnădirii tălpilor
1. Stabileşte secţiunea ecliselor de pe 1.

talpă: Se propune bef = b = 270 mm.
N f, Ed Pentru partea inferioară propun eclise de
A nec
(f y / γ M0 ) lăţime 100 mm.
şi
N f, Ed
A net, nec
0,9 (f y / γ M0 )
din condiţia: 896, 669 103

A e, f t e (2 100 270)
235
0,9 A net f y
Nf, Ed Nu, Rd . 3815, 61 mm 2 ;
γ M2
te 8,12 mm.
Cu respectarea condiţiilor constructive:
896,669 103
A net, e 5299, 46 mm2
- grosimea minimă: te = 6 mm; te tf/2; 0,9 (235 / 1, 25)
Anet, e t e (270 2 100 4 20) 5299, 46 mm 2 ;
- lăţimea eclisei să permită aşezarea şuru- te 13, 6 mm.
burilor, dar să nu depăşească lăţimea tălpii Se propun eclise TG 14 × 270 şi
grinzii.
TG 14× 100, cu Anet, e = 5460 mm2.
Nf, Ed = 899,669 kN < Nu, Rd = 923,83 kN

1-1
Lef = 845
1 1
50 4×75 = 300 75 5 75 4×75 = 300 50
bef = 270
60
60 150 60
bef = 270
14
18 150
14
60
100 TG 14× 100 – 845

TG 14×270 – 845
Fig. 8.16 Dimensiunile ecliselor de pe talpă.
2. Determină numărul de şuruburi necesar pe 2.

talpă: 896,669
n 8,34
N f, Ed 107,52
n
Fs, Rd Se adoptă 10 şuruburi.
în care n este numărul şuruburilor de pe o

parte a rostului dintre tronsoane.

3. Calculează efortul de calcul ce revine unui 3.
şurub de pe talpă: 896,669
FEd 89, 67 kN.
N f, Ed 10
FEd .
n
4. Verifică talpa grinzii la presiune pe gaură: 4.
Nf, Ed Fb, x, Rd 2,5 0,83 18 18 360
Fb, x, Rd
1,25
fu
Fbx, Rd k1x α bx d t f 193,62 kN;
γ M2
70 75 1
e1 p1 1 f ub bx = min ; ; 1 =1
α bx min ; ; ; 1 ; 3 20 3 20 4
3d 0 3d 0 4 f ue
60 150
e p
k1x=min 2,8 1,7; 1,4 1,7; 2,5
k1x min 2,8 2 1,7; 1,4 2 1, 7; 2,5 . 20 20
d0 d0
= 2,5
Nf, Ed = 89,67 kN Fb, Rd = 193,62 kN

5. Verifică eclisele inferioare la presiune pe 5.
gaură: 2,5 0,83 18 14 360
Fb,x, Rd
Nf, Ed 1,25
Fb, x, Rd
2 150,595 103 N = 150,595 kN;
fu 50 75 1
Fb, x, Rd k1x α bx d t e bx = min ; ; 1 =
γ M2 3 20 3 20 4
e1 p1 1 f ub = 0,83
αb min ; ; ; 1 ;
3d 0 3d 0 4 f ue 50
k1x = min 2,8 1,7; 2,5 = 2,5
e2 p2 20
k1 min 2,8 1,7; 1,4 1, 7; 2,5 .
d0 d0
Nf, Ed/2 = 44,835 kN Fb, Rd = 150,6 kN
8.7.3 Verificarea secţiunii nete a grinzii
1. În secţiunea slăbită A - A (Fig. 8.17): 1.

0 ,9 f u fy
(Af, net +A w, net ) (Af +A w )
γ M2 γ M0 1000 13
Aw =6500 mm 2 ;
2
hw tw
Aw ; A w, net 6500 6 20 13=4940 mm 2 ;
2
hw tw A f, net Af 4860 mm 2 .
A w, net 6d 0 t w ;
2
2540,16 kN 26669 ,6 kN
Af, net Af bt f.
condiţie neîndeplinită.
2. În secţiunea slăbită B - B (Fig. 8.17):
fy Af, net 18(270 2 20) = 4140 mm2 ;
0 ,9 f u
Af, net Af
γ M2 γ M0 Af 4860 mm 2 ;
Af, net t f (b 2d0 ); 1073,088 kN 1142,1 kN
condiţie neîndeplinită.
A–A B–B
y y y y
20
A+w, net 500
Af, net 20
13
18
320
Fig. 8.17 Secţiuni nete în zona întinsă a grinzii (vezi Fig. 8.15).
3.Criteriile menţionate la pct. 1 şi 2 asigură 3. Acoperitor, se pot folosi relaţiile

o dimensionare la efort rezistent în zona simplificate prezentate mai jos. Dacă

articulaţiilor plastice. Dacă nu sunt relaţiile de verificare nu sunt îndeplinite,
îndeplinite, este necesar să se ţină cont de se vor reverifica cu modulul plastic real
găurile de prindere în zona supusă la al secţiunilor.
tracţiune pentru toată zona întinsă. h w, net 1000 6 20= 880 mm;
Se recalculează modulul de rezistenţă
bnet = 27 - 2·20 = 230 mm
plastic, net a grinzii, în secţiunea 1-1 şi
13 8802
secţiunea 2 – 2. 1 1
Wpl, y, net 270 18 1018
4
7464, 28 103 mm3 ;
2 2 13 10002
Wpl, y, net 230 18 1018
4
7464, 52 103 mm3 ;
Valori reale ale modulelor de rezistenţă:

1 1
Wpl, y, net 7798,882 103 mm3 ;
1 1
Wpl, y, net 7820,845 103 mm3 ;
4. Determină momentul rezistent de calcul 4.

în secţiunea 1 – 1: 235
M1c, Rd1 7464, 28 103
fy 1
M1c, Rd1 1 1
Wpl, Rd 6
1754,11 10 N mm 1754,11 kN m;
γ M0
235
fy M c,2 Rd2 7464,52 103
Mc,2 Rd2 2 2
Wpl, Rd 1
γ M0 6
1754,16 10 N mm 1754,16 kN m;
5. Verificarea în secţiunile nete: 5.

1305, 45
0, 744 1
M Ed 1754,11
1
Mc, Rd 1305, 45
0, 744 1
1754,16
condiţii îndeplinite
8.8 Calculul stâlpului curent
8.8.1 Stabilirea dimensiunilor gabaritice ale stâlpului
1. Df – cota bazei stâlpului, sub cota

1.
pardoselii (Fig. 7.4)
Cota Df se adoptă 500 … 1000 mm.
H - cota la faţa superioară a tablei groase
Din datele iniţiale se dă H = 8 m.
striate
hp = 1050 + 5mm + (20 …30) mm
hp - înălţimea constructivă a planşeului
hp = 1080 mm
platformei;
hp = hst + 5mm + (20 …30) mm
hst – înălţimea rigidizării de capăt (§8.5.12)
2. Lungimea de calcul se determină cu 2. Ls = 8000 + 500 - 1080 = 7420 mm;
relaţia (7.1) Se adoptă Ls = 7,4m.
8.8.2 Încărcări pe stâlp pentru calcul la stări limită ultime
Analizează încărcările şi schemele de încărcări ale structurii transversale din care face parte
stâlpul (Fig. 7.7).
1. Greutatea proprie a grinzii principale: 1.
gGP = 1,1·A· ·L GGP = 1,1·227,2·10-4·7850 ·10,5
unde s-a considerat că rigidizările şi GGP =2060 daN =20,6 kN
şuruburile majorează greutatea grinzii cu gst= 15·7,4 = 111 daN/m
10%. Gst = 111·7,4 = 821,4 daN = 8,21 kN
Estimează greutatea stâlpului:
gst≈ 15Ls;
Gst = gst· Ls.
2. Reacţiunea minimă a grinzii principale 2.
numai din greutăţi proprii:
1,35 (g TGS5 a g gs ) l nrgr.sec 1,35 (0,41 1,5 0, 422) 6 7
Vmin Vmin
2 2
1,35 G GP 1,35 20, 6
43,3 kN
2 2
3. Reacţiunea maximă transmisă de grinda 3.

principală 1,5 12 1,5 6 7
Vmax, Ed 43,30
1,5 p a l nrgr.sec 2
Vmax, Ed Vmin, Ed 610,3 kN
2
8.8.3 Determinarea eforturilor
1. Determină excentricitatea reacţiunilor 1. Se adoptă pentru furura din Fig. 8.12

grinzii principale faţă de axa stâlpului: grosimea de 10 mm.
e = tst + tf
e = 15 + 10 = 25 mm.
tst – grosimea rigidizării de capăt (§8.5.12);
tf – grosimea fururii dintre rigidizări.
2. Compresiune centrică (Fig. 7.7, a): 2.
N max, Ed =2 Vmax, Ed +G s,d Nmax, Ed = 2·610,3 + 8,21 = 1228,81 kN.
3. Compresiune cu încovoiere (Fig. 7.7, b): 3.
Nmin, Ed Vmax, Ed Vmin, Ed Gs,d N min, Ed 610 ,3 43,3 8, 21
Mmax, Ed (Vmax, Ed Vmin, Ed ) e 661,8 kN
M max, Ed (610,3 43,3) 0 ,025
14 ,175 kNm
8.8.4 Lungimile de flambaj ale stâlpului
– După direcţia grinzilor principale stâlpul Conform Tab. 7.1, se poate aproxima:
se consideră încastrat în fundaţie. Lcr, y = 0,85·Ls = 0,85·7,4 = 6,29 m
– Pe direcţia grinzilor secundare, stâlpul Lcr, z = Ls = 7,4 m
este articulat la bază.
8.8.5 Alegerea secţiunii după axa de inerţie minimă
1. Propune un tip de secţiune. 1. Se propune o secţiune alcătuită din

două profile UPN solidarizate cu plăcuţe
(Fig. 8.20).
2. Propune o secţiune astfel încât : 2. Din Anexa 3-6, se propun două profile
Nmax, Ed 2Nby, Rd
Nb, Rd - efort rezistent la flambaj al UPN 240 cu Nby, Rd = 688 kN

secţiunii unei ramuri. (corespunzător unei lungimi de 6,5m).
Nmax, Ed = 1228,81 kN 2·688= 1376 kN.
3. Caracteristicile secţionale ale ramurii. 3. Se propune o secţiune compusă din
două profile UPN 240 (Anexa 1-12) cu:
Ach = 42,3·102 mm2;
yG, ch = 22,3 mm; b1 = 85 mm
iy,ch = 92,2 mm; iz,ch = 24,2 mm;
Iy, ch = 3600·104 mm4;
Iz, ch = 248·104 mm4;
Wz, pl,ch = 75,7·103 mm3;
40 a2
a1
1-1
z1 z z1 tb
a
h
y y
hb
Ls
(n - 2)a
yG, ch z1 z z1 y
h0 G, ch
1 1
a
ht
tp
Fig. 8.18 Schema constructivă a stâlpului. Notaţii.

4. Determină zvelteţea relativă a stâl- 4.

pului:
6290
y 0, 726.
Lcr, y 1 92, 2 93,9
y .
iy 1
5. Determină factorul de imperfecţiune 5.

din Tab. 7.4 şi Tab. 7.5. Curba c, = 0,49.
6. Calculează coeficientul: 6.
Φy 0,5 1 α( 0, 2)+λ y 2 Φy 0,5 1 0,49(0,726 0,2)+0,7262 0,892.

y

1 1
χy 1 χ 0,709.
Φy Φy2 λy2 0,892 0,8922 0,7262
8. Determină valoarea de calcul a 8.

efortului rezistent la flambaj: 235
N by, Rd 0, 709 2 42,3 102
fy 1,0
Nby, Rd χy A .
γ M1 1409,74 103 N = 1409,74 kN.
9. Verifică stabilitatea generală: 9.
N max, Ed 1228,81
1. 0,871 1.
N b, Rd 1409, 74
8.8.6 Calculul distanţei h0 dintre ramurile stâlpului
1. Din Tab. 7.16, în funcţie de tipul 1.

= 0,49.
secţiunii, scoate coeficientul de formă z.
z
2. Se adoptă lăţimea stâlpului astfel încât 2.

să fie satisfăcute condiţiile (rel. 7.44 şi 92, 2
bnec 181 mm;
0, 49
cerinţa din Fig. 7.19):
iy b ≥ 2·85 + 120= 290 mm.
iz z b iy bnec
z
b ≥ 2b1 + 120 mm
3. Calculează distanţa între profile h0: 3.
h0, nec = b – 2yG, ch

h0 = 290 - 2·22,3 = 245,4 mm.
4. Calculează distanţa minimă între profile 4.
h0 conform rel.(7.46): h 0, nec 2 92,22 0,9 24, 2 2
h 0, nec 178,59 mm
h 0, nec 2 i 2y μ i z,2 ch
5. Propune distanţa h0 finală. 5.

h0 = 245,4 mm.
8.8.7 Determinarea distanţei dintre plăcuţe şi predimensionarea acestora
1. Se propun dimensiuni pentru grosimea 1.

a2 = 20 mm;
plăcii capitelului a2, înălțimea panoului de
a1 b = 290 mm;
capăt a1 şi înălțimea traverselor ht.
ht 300 mm.
2. Determină lungimea maximă a unui 2.
panou din condiţia de stabilitate generală:
a 0,4·24,2·93,9 = 908,9 mm.
a 0, 4 i z, ch 1
3. Calculează lungimea unui panou a şi 3.

rotunjeşte inferior la 5 mm : 7, 40 0, 02 0,5(0, 29 0,30) 0, 04
a
8
H a 2 0,5(a1 ht ) 40mm 0,88 m.
a .
n
în care n este numărul panourilor în care se Se adoptă a = 850 mm.
propune să se împartă înălţimea stâlpului

prin plăcuţe de solidarizare, astfel încât să
fie satisfăcută condiţia de la punctul
anterior.
4. Propune dimensiuni pentru plăcuţă: 4.
lb = b – 2·15 mm; Se propune o secţiune TG 8 × 130 – 260.
hb = (0,5 … 0,75)h0;
1 1
tb ... hb 8 mm.
15 25
5. Calculează momentul de inerţie al 5.
plăcuţei:
t b h 3b 8 1303
Ib Ib 146, 47 104 mm4
12 12
8.8.8 Determinarea caracteristicilor secţionale ale secţiunii stâlpului
1. Determină factorul de eficacitate 1.

conform Tab. 7.15, folosind următoarele
relaţii: I1 = 0,5·245,42 · 42,3·103 + 2 · 248·104
= 13 232,7 104 mm4
I1 0,5 h 02 Ach 2 Ich
13 232,7 104
I1 i0 =125 mm;
i0 ; 2 42,3 102
2 Ach
7400
Lcr, z z 59, 2 =1.
z ; 125
i0

secţiunii stâlpului. Cum = 1, rigiditatea stâlpului datorită
forfecării poate fi neglijată.
A = 2·42,3·102 = 84,6·102 mm2;
Iy = 2·3600·104 = 7200·104 mm4;
Iz, eff = I1 = 13232,7·104 mm4;
iy = iy, ch = 92,2 mm;
iz = i0 = 125 mm;
8.8.9 Calculul rigidităţii la forfecare
Calculează rigiditatea la forfecare Sv:

24 E I z, ch Sv
;
2I z, ch h o 24 210 000 248 104
a2 1 ;
nI b a 2 2 248 104 24,54 3
850 1 4
10
Sv min 2 146, 467 10 850
2
2 E I z, ch min
2
a 2
2 210 000 248 104
8502 103
cu n = 2 (planuri de solidarizare).
SV = min {11 619,8; 14214,2} = 11 619,8 kN
8.8.10 Determinarea forţei critice Euler, Ncr

1. Determină forţa axială critică Euler 1.
pentru secţiunea efectivă: π 2 210 000 13 232,7 10 4
N cr, z
7400 2 103
π 2 E Iz, eff
Ncr, z 5008,45 kN
L2cr,z
8.8.11 Determinarea momentelor de ordin II

1. Calculează săgeată iniţială la mijlocul 1.
grinzii e0 = L/500. e0 = 7,4/500 = 0,0148 m
MEd
NEd NEd MII, Ed VII, Ed
a
2 2 Ls/2
Ls
1 1
(n - 2) a
MI, Ed
a
Fig. 8.19 Solicitări pe deformata echivalentă provenite din analiză globală de ordin II.
2. Calculează momentul de calcul de ordin 2.

II provenit din compresiune centrică
(Nmax,Ed):
1228,81 0, 0148
M(a)
II, Ed
N max, Ed e0 1228,81 1228,81
M (a)
II, Ed
1
N max, Ed N max, Ed 5008,45 11619,8
1 28, 03 kNm
Ncr Sv
3. Calculează momentul de calcul de ordin 3.

II din compresiune cu încovoiere (Ncor, Ed,
Mmax, Ed): 661,8 0, 0148+14,175
M(b)
II, Ed
661,8 661,8
N min, Ed e0 M I, Ed 1
M (b) 5008,45 11619,8
II, Ed N min, Ed N min, Ed
1 29,56 kNm
N cr Sv
8.8.12 Determinarea eforturilor în ramura stâlpului în secţiunea 1 – 1
VEd = 0, deci ramura va fi solicitată la 1.

compresiune pură. Efortul axial maxim ce
revine unei ramuri:
M (a) N1-1Ed = max 724,36 kN; 446,84 kN

N max, Ed II, Ed h 0 A ch
;
2 2Ieff, z
N1Ed1
N min, Ed M (b)
II, Ed h 0 A ch
N1-1Ed = 724,36 kN
2 2Ieff, z
8.8.13 Determinarea eforturilor în ramura stâlpului în secţiunea 2 – 2
h0
VII, Ed/2 N2 - 2Ed N2 - 2Ed
VII, Ed/2
VII, Ed/2 VII, Ed/2
N2 - 2Ed N2 - 2Ed
Fig. 8.20 Schema statică de calcul pentru determinarea eforturilor în ramura stâlpului.
Eforturi din gruparea de acţiuni ce produce compresiune în stâlp
1. Valoare forţei tăietoare globale prove- 1.

nită din calcul de ordin II: (a) 28,03
VII, Ed 11,9 kN
7,4
(a)
M(a)
II, Ed
VII, Ed
Ls
2. Calculează efortul axial de calcul: 2.

N max, Ed 1228,8
N 2Ed- 2 (a) . N 2Ed- 2 (a) 614, 4 kN.
2 2
3. Calculează momentul maxim în ramură: 3.

(a)
VII, 11,9 0,85
Ed a M 2Ed- 2 (a) 2,53 kNm.
M 2Ed- 2 (a) . 4
4
Eforturi din gruparea de acţiuni ce produce compresiune cu încovoiere în stâlp
1. Valoare forţei tăietoare globale prove- 1.

nită din calcul de ordin II: (b) 29,56
VII, Ed 12,54 kN
7,4
(b)
M(b)
II, Ed
VII, Ed
Ls
2. Calculează efortul axial de calcul: 2.

N min, Ed 661,8
N 2Ed 2 (b)
. N 2Ed 2 (b)
330,9 kN.
2 2
3. Calculează momentul maxim în ramură: 3.

(b)
VII, 12,54 0,85
Ed a M 2Ed 2 (b)
M 2Ed 2 (b)
. 2, 66 kNm.
4 4
Concluzie:
Cum diferenţa momentului încovoietor din cele două grupări este mică, ramura stâlpului se
va verifica la interacţiunea dintre compresiune şi încovoiere cu eforturi provenite din
gruparea (a): N2Ed- 2 (a) 614, 4 kN; M2Ed- 2 (a) 2,53 kNm.
8.8.14 Verificarea ramurii stâlpului
Secţiunea I -I – verificarea de stabilitate după axa z - z
1. Determină zvelteţea relativă a barei: 4.

Lcr, z, ch 1 850
z, ch . 0,374.
i z, ch z, ch
1 24, 2 93,9
5. Determină factorul de imperfecţiune 5.
din Tab. 7.4 şi Tab. 7.5 Curba c, = 0,49.
6. Calculează coeficientul: 6.
Φz, ch 0,5 1 α( z, ch 0, 2)+ z, ch Φz, ch 0,5 1 0,49(0,374 0,2)+0,3742

0,612.

1 1
χ z, ch 1 χ z, ch =0,912.
Φ z, ch Φ z,2 ch 2
z, ch 0,612 0,6122 0,3742
8. Determină valoarea de calcul a efortului

8.
rezistent la flambaj:
235
fy N bz, Rd 0,912 42 ,3 102
N bz, Rd χ z, ch Ach . 1,0
γ M1
906,6 103 N = 906,6 kN.
9.
9. Verifică stabilitatea generală a ramurii:
724,36
N1Ed 1 0,8 1
1. 906,6
Nbz, Rd
Secţiunea II –II
a. Verificarea de rezistenţă la compresiune cu încovoiere
1. Determină efortul rezistent al ramurii la 1.

compresiune: 235
Nc, Rd 42,3 102 10 3
994 kN.
N c, ch, Rd A ch (f y /γ M0 ) 1,0
2. Determină efortul rezistent al ramurii la 2.

încovoiere: 235
M z, ch, Rd 75,7 103
fy 1,0
M z, ch, Rd Wz, pl, ch .
γ M0 17 ,79 106 Nmm 17 ,79 kNm.
3. Verifică rezistenţa secţiunii ramurii: 1.

N2Ed 2 M2Ed 2 614,4 2,53
0, 76 1;
1. 994 17,78
Nc, ch, Rd Mz, ch, Rd
b. Verificarea de stabilitate la compresiune cu încovoiere
1. Stabileşte factorul de moment uniform 1.

echivalent Cmz din Tab. 7.12. Cmz = 0,6.
2. Calculează factorul de interacţiune kz (v. 2.
Tab. 7.11):
N 2Ed 2 kz = 1 + (2 · 0,374 – 0,6)·0,67 = 1,1

kz 1 (2 z, ch 0, 6) ; dar
N bz, Rd 1 + 1,4·0,67 = 1,938
N 2Ed 2
kz 1 1, 4 .
N bz, Rd
3. Verifică stabilitatea la compresiune cu 3.

încovoiere a ramurii (v. Tab. 7.10): 0,6 2,53
0,67 1,1 0, 76 1
17,79
N2Ed 2 Cmz M2Ed 2
kz 1
Nbz, Rd Mz, ch, Rd condiţie îndeplinită.
8.8.15 Verificarea plăcuţelor de solidarizare
1. Determină forţa tăietoare de calcul în 1.

plăcuţă: 850
Vb, Ed 12,54 43, 44 kN
a 245, 4
Vb, Ed VII,(b)Ed
h0
2. Determină momentul maxim (în punctul 2.

de încastrare, Fig. 8.20):
h0 0, 2454
M b, Ed Vb, Ed M b, Ed 43,44 5,33 kNm
2 2
3. Determină eforul rezistent la forfecare: 3.
fy 235
Vpl, Rd Ab ; Vpl, Rd 10,4 102
3 γ M0 3 1
141,1 kN.
Ab t b hb .
Ab = 8· 130 = 10,4·102 mm2
4. Determină momentul plastic rezistent al 4.
plăcuţei: 235
M b, pl, Rd 33,8 103 ;
fy 1
Mpl, Rd Wb, pl ; M b, pl, Rd 7,943 106 Nmm=7,943 kNm;
γ M0
8 1302
t b b2b Wb, pl 33,8 103 mm3 .
Wb, pl . 4
4
5. Verifică rezistenţa secţiunii plăcuţei la 5.
încovoiere: 5,33
0,67 1.
M b, Ed 7,943
1.
M pl, Rd condiţie îndeplinită.
6. Verifică rezistenţa secţiunii plăcuţei la 6.
forfecare: 43,44
0 ,31 0 ,5.
Vb, Ed Vb, Ed 141,1
1; dar 0,5.
Vpl, Rd Vpl, Rd condiţie îndeplinită.
8.8.16 Prinderea sudată a plăcuţelor de solidarizare de ramuri
1. Stabileşte caracteristicile geometrice ale 1.

cordoanelor de sudură în relief: aw 0,7·8 = 5,6 mm;
aw 0,7tmin se propune aw = 5 mm
lw1 lw1 = hb - 2aw= 120 mm;
lw2 lw2 = 70 - aw = 65 mm
2. Calculează centrul de greutate al 2.
îmbinării cu sudură faţă de axa z’ – z’: 5 120 ( 2,5) 2 65 5 32,5
yG
5 120 2 65 5
15,7 mm.
Ai x i
yG
Ai
130
e = 114,3
aw = 5 lw2 = 65
15 70
aw = 5
z´ A
Mo
MV
zmax = 65
hb = 130 V
rez
l1= 120
y G y
ymax = 49,3
aw
Vb,Ed yG = 15,7
1 1
1-1 z´
tb = 8
Fig. 8.21 Caracteristici geometrice ale prinderii cu sudură a plăcuţei de ramuri.
3. Calculează caracteristicile îmbinării: 3.

Aw Aw = 5·120+2·65·5=12,5·102 mm2;
5 1203 120 5 2
I y, w 2 5 65 ( )
Iy, w 12 2
I y, w 325,9 104 mm 4 ;
Iz, w
5 2 5 653
Iz, w 5 120 (15,7 ) 2
2 12
65
2 5 65 ( 15,7) 2
2
61,1 104 mm 4 .
4. Calculează coordonata punctului de 4.

sudură A cel mai depărtat de G (Fig. 8.21): ymax = 65 – 15,7 = 49,3 mm;
ymax zmax = 120/2 = 60 mm.
zmax
5. Stabileşte eforturile în G, centrul de 5.
greutate al îmbinării: VEd = 43,44 kN;
VEd = Vb, Ed; MEd = 43,44·0,1119= 4,97 kNm
MEd = Vb, Ed·e; e = 260/2 – 15,7 = 114,3 mm
e = lb/2 - yG
6. Calculează rezistenţa de calcul a 6.
cordonului de sudură: 360
f vw, Rd 207 N/mm 2 .
fu 3 0,8 1,25
f vw, Rd .
3 β w γ M2
6. Calculează tensiunile maxime în sudură: 6.
z max 60
τ M0 MEd τ M0 4,97 106
I y, w Iz, w (325,9 61,82) 104
77, 05 N/mm 2
ymax
τ MV MEd 49,3
I y, w Iz, w τ MV 4,97 106
(325,9 61,1) 104
VEd 63,31 N/mm 2
τV ;
Aw
VEd 43, 44 103
τV 34,75 N/mm2 .
Aw 12,5 102
τrez τ 2
M0 (τMV τV ) 2
f vw, Rd
rez = 124,71 N/mm2 207 N/mm2
8.8.17 Capitelul stâlpului
1. Propune dimensiuni constructive pentru 1. Se propune:

diafragma (1) şi rigidizări (2), (Fig. 8.22):
t1 ≈ 1,5tw, ch t1 = 20 mm;
b1 = b – 2· tw, ch mm; b1 = 271 mm;
b2 ≈ bch/2 – t1 – 20 mm b2 = 80 mm;
b2/t2 13· t2 = 10 mm;
b2/h2 = 1,5. h2 = 100 mm.
1 1-1
3 3
40 20 10
h2 = 100
(2)
h1 = 340
290
50 50
aw1 lw1
lw1 aw1 (1)

2 2
1 3-3
25 240 15
2-2
15
lw2 aw2
50
t2 = 10
b2 =80
130
240
270
lw1 aw1
t1 =20
330
100
50
15
20 290 20
b1 =271 270
330
Fig. 8.22 Capitelul stâlpului: (1) diafragmă, (2) rigidizări.
2. Stabileşte grosimea cordonului de 2.

sudură aw1: aw1 0,7·9,5 = 6,65 mm;
aw1 0,7tmin Se propune aw1 = 6 mm.
3. Calculează lungimea necesară a cordo- 3.

nului de sudură lw1: 2 610,3 103
lw1 244,75 mm
2Vmax, Ed 4 6 207,8
V f vw, d .
4 a w1 f vw, d
2Vmax, Ed 360
l w1 , dar f vw, d 207,8 N/mm 2 .
4 a w1 f vw, d 3 0,8 1,25
l w1 (40mm; 6a w1 );
fu
f vw, d .
3 β w γ M2
4. Stabileşte înălţimea diafragmei (1): 4.

h1 = lw1 + 2·aw1. h1 ≈ 244,75 + 2·6 = 256,75 mm;
Rezultatul se rotunjeşte superior la 5 mm.
se propune h1 = 260 mm.
5. Stabileşte caracteristicile geometrice ale 5.
cordoanelor de sudură aw2: aw2 0,7·10 = 7 mm;
aw2 0,7tmin; Se propune aw2 = 7 mm.
lw2. lw2 = 2[271 - 2·6 + 2(80 - 2·7- 10)]
= 742 mm.
6. Verificarea sudurilor ce transmit 6.
eforturile de la placa capitelului la 2 610,3 103
234,88 N/mm 2
diafragmele (1) şi (2): w
7 742
2Vmax, Ed w > f vw, d .
w f vw, d .
a w2 lw2 Se va freza partea superioară a
diafragmei (1) şi a rigidizărilor(2),
pentru ca placa de capitel să transmită
efortul axial prin contact direct: 60% din
forţă se trans-mite prin contact direct şi
40% prin cordoanele de sudură.
7. Verificarea sudurilor aw2în soluţia de 7.
contact direct: 0, 4 234,88 N/mm 2 93,95 N/mm 2 ;
w
0,4 2Vmax, Ed w 93,95 N/mm 2 f vw, d 207,8 N/mm 2 .
w f vw, d .
a w1 lw1
8. Verificarea la strivire a suprafeţei de 8.

contact: Astr 271 20 2 (80 10) 10 68, 2 102 mm 2 ;
235
68,2 102 1602,7 103 N;
1
0,6 2 610,3 732,36 kN 1602,7 kN;
fy condiţie îndeplinită.
0,6 2Vmax, Ed Astr ;
M0
Astr b1 t1 2 (l2 10) t 2 .
9. Determină înălţimea diafragmei (1) din 9.
condiţia: 610,3 103
h1 1,5 337,5 mm.
Vmax, Ed fy 235
1,5 20
Ed 3 M0
h1 t1 3 M0
1,5 Vmax, Ed Se propune h1 = 340 mm.
h1
fy
t1
3 M0
2Vmax, Ed
Mmax, Ed = 82,75 kNm

b1 = 271
Fig. 8.23 Schema statică pentru calcul diafragmei (1) a capitelului.
10. Determină momentul de calcul ce 10.

revine diafragmei (1) prin contact direct:
Mmax, Ed = Vmax, Ed · b1/2 Mmax, Ed = 610,3 ·0,1355 = 82,7 kNm
11. Verifică tensiunile din încovoiere a 11.
diafragmei (1): 6 82, 7 106
Ed
6 M max, Ed fy 20 3402
.
Ed
t1 h12 M0 Ed 214, 62 N/mm 2 235 N/mm 2 .
8.8.18 Dimensionarea plăcii de baza a stâlpului
1. Alege clasa betonului din cuzinetul 1. Se alege beton de clasă C20/25, cu

fundaţiei. rezistenţa de calcul la compresiune:
f ck 20
f cd =13,33 N/mm 2 .
γc 1,5
2 Nmax, Ed 2
aw lw
1
30 20 100 230
ht = 330 80 260 80
1
2-2 L = 420
80 10 hch = 240 10 80
B = 420
40 370 40
L = 450
Fig. 8.24 Baza stâlpului.
3. Propune grosimea plăcii de bază: 3. Se propune:

tp = 20 ... 40 mm; tp = 20 mm;
4. Determină lăţimea rigidă echivalentă c: 4.
fy 235
c tp c tp 2 , 42 t p ;
3 f jd γ M0 3 13,33
c = 2,42·20=48,5 mm
5. Propune diametrul buloanelor de 5. Stâlp solicitat la compresiune, se
ancoraj. propun constructiv 4 buloane de
ancoraj M20.
6. Propune dimensiunile plăcii de bază 6.
(Fig. 8.24): Se propune tt = 10 mm. Şuruburile de
Propune distanţa minimă a şurubului faţă ancoraj se dispun la 40 mm faţă de

de marginea plăcii. marginea plăcii.
B = hw + 2·(tt + 80mm);
B = 240 + 2(10 + 80) = 420 mm.
Lconstr L b 2c.
L = 290 + 2·(48,5 + 1)= 407 mm;
Se adoptă constructiv:
L = 290 + 2·80 = 450 mm.
48,5 48,5 Arie efectivă
48,5 4,85
10
31,5 174
14,3
357
10
48,5
450
Fig. 8.25 Aria eficace a plăcii de bază.
7. Determină aria plăcii rigide echivalente 7.

Aeff. Aeff = 450·357 – 174·143 - 2·31,5·143 =
1267,59·102 mm2.
8. Calculează efortul rezistent al plăcii la 8.
compresiune: Fc, Rd 13,33 1267,59 102 10 3
FC, Rd = fjd·Aeff
=1689,7 kN.
9. Verifică rezistenţa la compresiune: 9.
Nmax, Ed FC, Rd Nmax, Ed = 1231,8 kN ≤ Fc, Rd = 1689,7 kN
8.8.19 Dimensionarea traverselor
1. Propune grosimea sudurii de prindere a 1. Prinderea se face cu patru cordoane de

ramurii de traverse. sudură cu grosimea aw = 7 mm. Se
aw 0,7tmin consideră iniţial grosimea traverselor
tt= 10 mm.
2. Calculează înălţimea necesară a 2.
traversei: 1231,8 103
h (1)
t, nec 2 7 225,7 mm;
N max, Ed 4 7 207,8
h (1)
t, nec 2 aw ;
4 a w f vw, d
360
f vw, d 207,8 N/mm 2 .
fu 3 0,8 1,25
f vw, d .
3 β w γ M2
faţă stâlp
ht = 330
c0=80
fjd·B/2
Fig. 8.26 Schema statică de calcul a traversei.
3. Calculează eforturile în traversă la faţa 3.

stâlpului (Fig. 8.26): 420 802 6
M Ed 13,3· 10 8,938 kNm;
Bc02 B 2 2
M Ed f jd · ; VEd f jd · c0 ; 420
2 2 2 VEd 13,3· 80 10 3 223, 4 kN.
2
4. Calculează înălţimea necesară a 4.

traversei astfel încât să nu se reducă din
forfecare, momentul plastic rezistent
(VEd 0,5Vpl, Rd):
VEd 223,44 103

h (2)
t, nec h (2) 329, 4 mm.
0,5 t t f y / ( 3 γ M0 ) t, nec
0,5 10 135,67
5. Calculează înălţimea necesară a traver- 5.
sei astfel încât să fie îndeplinită condiţia de
rezistenţă: 4 8,938 106
h (3)
t, nec 123,3 mm.
t h2 fy 10 235
M Ed M pl, Rd = t t ;
4 γ M0
4 M Ed
h (3)
t, nec .
t t (f y / γ Mo )
6. Determină înălţimea reală a traversei: 6.

ht, nec h(1)t, nec; h(2)t, nec; h(3)t, nec; ht, nec 225,7; 327,9; 123,3 mm
Se propune ht = 330 mm.

ANEXE
CARACTERISTICI SECŢIONALE
Anexa 1 ALE PROFILELOR LAMINATE
Anexa 1-1: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPE
IPE
b
tf z
r
tw
Profile dublu T cu tălpi paralele europene
y y h Dimensiuni: EU 19-57
Toleranţe: EN 10034: 1993
Dimensiuni Clasa secţiunii

Tip G h b tw tf r h-2c A·102 Încovoiere Compresiune
profil Kg/m mm mm mm mm mm mm mm2 S235 S275 S355 S235 S275 S355
IPE 80 6,0 80 46 3,8 5,2 5,00 59 7,64 1 1 1 1 1 1
IPE 100 8,1 100 55 4,1 5,7 7,00 74 10,3 1 1 1 1 1 1

IPE 120 10,4 120 64 4,4 6,3 7,00 93 13,2 1 1 1 1 1 1
IPE 140 12,9 140 73 4,7 6,9 7,00 112 16,4 1 1 1 1 1 1
IPE 160 15,8 160 82 5,0 7,4 9,00 127 20,1 1 1 1 1 1 1
IPE 180 18,8 180 91 5,3 8,0 9,00 146 23,9 1 1 1 1 1 2
IPE 200 22,4 200 100 5,6 8,5 12,00 159 28,5 1 1 1 1 1 2
IPE 220 26,2 220 110 5,9 9,2 12,00 177 33,4 1 1 1 1 1 2
IPE 240 30,7 240 120 6,2 9,8 15,00 190 39,1 1 1 1 1 2 2
IPE 270 36,1 270 135 6,6 10,2 15,00 219 45,9 1 1 1 2 2 3
IPE 300 42,2 300 150 7,1 10,7 15,00 248 53,8 1 1 1 2 2 4
IPE 330 49,1 330 160 7,5 11,5 18,00 271 62,6 1 1 1 2 3 4
IPE 360 57,1 360 170 8,0 12,7 18,00 298 72,7 1 1 1 2 3 4
IPE 400 66,3 400 180 8,6 13,5 21,00 331 84,5 1 1 1 3 3 4
IPE 450 77,6 450 190 9,4 14,6 21,00 378 98,8 1 1 1 3 4 4
IPE 500 90,7 500 200 10,2 16,0 21,00 426 116 1 1 1 3 4 4
IPE 550 106 550 210 11,1 17,2 24,00 467 134 1 1 1 4 4 4
IPE 600 122 600 220 12,0 19,0 24,00 514 156 1 1 1 4 4 4
314 Anexa 1. Caracteristici secţionale ale profilelor laminate
Anexa 1 – 1:Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPE (continuare)
Caracteristici secţionale
Tip y–y z–z
profil Iy·104 Wel, y·103 Wpl, y·103 iy Av,z·102 Iz·104 Wel, z·103 Wpl,z·103 iz Av,y·102 It ·104 Ct = Iω ·109
mm4 mm3 mm3 mm mm2 mm4 mm3 mm3 mm mm2 mm4 mm6
IPE 80 80,1 20,0 23,22 32,4 3,58 8,49 3,69 5,82 10,5 5,12 0,70 0,118
IPE 100 171 34,2 39,41 40,7 5,08 15,90 5,79 9,15 12,4 6,73 1,21 0,35
IPE 120 318 53,0 60,73 49,0 6,31 27,70 8,65 13,58 14,5 8,57 1,74 0,89
IPE 140 541 77,3 88,34 57,4 7,64 44,90 12,30 19,25 16,5 10,62 2,45 1,98
IPE 160 869 109 123,9 65,8 9,66 68,30 16,70 26,10 18,4 12,84 3,60 3,96
IPE 180 1317 146 166 74,2 11,3 101 22,20 34,60 20,5 15,32 4,79 7,43
IPE 200 1943 194 220,6 82,6 14,00 142 28,50 44,61 22,4 17,99 6,98 13,0
IPE 220 2772 252 285,4 91,1 15,88 205 37,30 58,11 24,8 21,30 9,07 22,67
IPE 240 3892 324 366,6 99,7 19,14 284 47,30 73,92 26,9 24,83 12,9 37,39
IPE 270 5790 429 484,0 112 22,14 420 62,20 96,95 30,2 28,97 15,9 70,58
IPE 300 8356 557 628 125 25,68 604 80,50 125 33,5 33,67 20,1 125,9
IPE 330 11770 713 804,3 137 30,81 788 98,50 153,7 35,5 38,71 28,3 199,1
IPE 360 16270 904 1019 150 35,14 1043 123 191,1 37,9 45,26 37,3 313,6
IPE 400 23130 1160 1307 165 42,69 1318 146 229,0 39,5 51,15 51,1 490
IPE 450 33740 1500 1702 185 50,85 1676 176 276 41,2 58,34 66,9 791
IPE 500 48200 1930 2194 204 59,87 2142 214 335,9 43,1 67,18 89,3 1249
IPE 550 67120 2440 2787 224 72,34 2670 254 400,5 44,5 76,14 123 1884
IPE 600 92080 3070 3512 243 83,78 3387 308 485,6 46,6 87,92 165 2846
Anexa 1. Caracteristici secţionale ale profilelor laminate 315
Anexa 1-2: Detalii de găurire şi decupare profil IPE
p
m
ss
n
IPE y y
d hw
c
Tip Detalii găurire Detalii tăiere

profil hw d ss pmin pmax m c n
mm mm mm mm mm mm mm mm
IPE 80 69,6 59,6 20,1 – – – 4 32 12
IPE 100 88,6 74,6 23,7 – – – 4 36 14

IPE 120 107,4 93,4 25,2 – – – 4 40 14
IPE 140 126,2 112,2 26,7 – – – 4 46 14
IPE 160 145,2 127,2 30,3 – – – 5 50 18
IPE 180 164,0 146,0 31,8 M10 48 48 5 54 18
IPE 200 183,0 159,0 36,7 M10 54 58 5 58 22

IPE 220 201,6 177,6 38,4 M12 60 62 5 64 22
IPE 240 220,4 190,4 43,4 M12 66 68 5 68 26
IPE 270 249,6 219,6 44,6 M16 72 72 5 76 26
IPE 300 278,6 248,6 46,1 M16 72 86 6 82 26

IPE 330 307,0 271,0 51,6 M16 78 96 6 88 30
IPE 360 334,6 298,6 54,5 M22 88 88 6 92 32
IPE 400 373,0 331,0 60,2 M22 96 98 6 96 36

IPE 450 420,8 378,8 63,2 M24 100 100 7 102 36
IPE 500 468,0 426,0 66,8 M24 102 112 7 106 38

IPE 550 515,6 467,6 73,6 M24 110 122 8 110 42
IPE 600 562,0 514,0 78,1 M27 116 118 8 116 44

Anexa 1-3: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPN
b
z
tf
IPN
r2
r1 = tw
tw
y y h
Profile late dublu te cu tălpi înclinate
de lăţime mică laminate la cald, conf, DIN 1025 sect, 1, ed, mai
1995
z
Dimensiuni Clasa secţiunii

Tip G h b tw tf r h-2c A·102 Încovoiere Compresiune
profil Kg/m mm mm mm mm mm mm mm2 S235 S275 S355 S235 S275 S355
IPN 80 5,94 80 42 3,9 5,9 2,30 59 7,57 1 1 1 1 1 1
IPN 100 8,34 100 50 4,5 6,8 2,70 75 10,6 1 1 1 1 1 1

IPN 120 11,1 120 58 5,1 7,7 3,10 92 14,2 1 1 1 1 1 1
IPN 140 14,3 140 66 5,7 8,6 3,40 109 18,2 1 1 1 1 1 1
IPN 160 17,9 160 74 6,3 9,5 3,80 125 22,8 1 1 1 1 1 1
IPN 180 21,9 180 82 6,9 10,4 4,10 142 27,9 1 1 1 1 1 1
IPN 200 26,2 200 90 7,5 11,3 4,50 159 33,4 1 1 1 1 1 1

IPN 220 31,1 220 98 8,1 12,2 4,90 176 39,5 1 1 1 1 1 1
IPN 240 36,2 240 106 8,7 13,1 5,20 192 46,1 1 1 1 1 1 1
IPN 260 41,9 260 113 9,4 14,1 5,60 208 53,3 1 1 1 1 1 1
IPN 280 47,9 280 119 10,1 15,2 6,10 225 61,0 1 1 1 1 1 1
IPN 300 54,2 300 125 10,8 16,2 6,50 241 69,0 1 1 1 1 1 1
IPN 320 61,0 320 131 11,5 17,3 6,90 258 77,7 1 1 1 1 1 1
IPN 340 68,0 340 137 12,2 18,3 7,30 274 86,7 1 1 1 1 1 1
IPN 360 76,1 360 143 13,0 19,5 7,80 290 97,0 1 1 1 1 1 1
IPN 380 84,0 380 149 13,7 20,5 8,20 306 107,0 1 1 1 1 1 1
IPN 400 92,4 400 155 14,4 21,6 8,60 323 118,0 1 1 1 1 1 1
IPN 450 115,0 450 170 16,2 24,3 9,70 363 147,0 1 1 1 1 1 1
IPN 500 141,0 500 185 18,0 27,0 10,80 404 179,0 1 1 1 1 1 1
IPN 550 166,0 550 200 19,0 30,0 11,90 445 212,0 1 1 1 1 1 1
IPN 600 199 600 215 21,6 32,4 21,6 467 254 1 1 1 1 1 1
Anexa 1-3: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPN (continuare)
Tip y–y z–z

profil Iy·104 Wel, y·103 Wpl, y·103 iy Av,z·102 Iz·104 Wel,z·103 Wpl,z·103 iz Av,y·102 It·104 Ct = Iω·109
IPN 80 77,8 19,5 22,8 32 3,41 6,29 3,00 5,0 9,1 5,26 0,87 0,875
IPN 100 171 34,2 39,8 40,1 4,85 12,2 4,88 8,1 10,7 7,21 1,60 0,268
IPN 120 328 54,7 63,6 48,1 6,63 21,5 7,41 12,4 12,3 9,45 2,71 0,685
IPN 140 573 81,9 95,4 56,1 8,65 35,2 10,70 17,9 14 12,00 4,32 1,540
IPN 160 935 117 136 64 10,83 54,7 14,80 24,9 15,5 14,85 6,57 3,138
IPN 180 1450 161 187 72 13,35 81,3 19,80 33,2 17,1 18,01 9,58 5,924
IPN 200 2140 214 250 80 16,03 117 26 43,5 18,7 21,47 13,50 10,52
IPN 220 3060 278 324 88 19,06 162 33,1 55,7 20,2 25,22 18,60 17,76
IPN 240 4250 354 412 95,9 22,33 221 41,7 70,0 22 29,29 25,0 28,73
IPN 260 5740 442 514 104 26,08 288 51 85,9 23,2 33,63 33,5 44,07
IPN 280 7590 542 632 111 30,18 364 61,2 103 24,5 38,22 44,2 64,58
IPN 300 9800 653 762 119 34,58 451 72,2 121 25,6 42,83 56,8 91,85
IPN 320 12510 782 914 127 39,26 555 84,7 143 26,7 47,97 72,5 128,8
IPN 340 15700 923 1078 135 44,27 674 98,4 166 28 53,12 90,4 176,3
IPN 360 19610 1090 1276 142 49,95 818 114 194 29 59,15 115 240,1
IPN 380 24010 1260 1482 150 55,55 975 131 221 30,2 64,84 141 318,7
IPN 400 29210 1460 1714 157 61,69 1160 149 253 31,3 71,11 170 419,6
IPN 450 45850 2040 2394 177 77,79 1730 203 345 34,3 87,87 267 791,1
IPN 500 68740 2750 3240 196 95,96 2480 268 456 37,2 106,4 402 1400
IPN 550 99180 3610 4240 216 111,3 3490 349 592 40,2 127,2 544 2390
IPN 600 138800 4630 5452 234 138 4670 434 752 42,9 130,6 787 3814
Anexa 1-4: Detalii de găurire şi decupare profil IPN
p m
IPN
ss
n
c
y y
d hw

IPN 80 68,2 59,0 21,6 – – – 4 26 12
IPN 100 86,4 75,7 25,0 – – – 4 30 14

IPN 120 104,6 92,4 28,4 – – – 5 34 14
IPN 140 122,8 109,1 31,8 – – – 5 38 16
IPN 160 141 125,8 35,2 – – – 5 40 18
IPN 180 159,2 142,4 38,6 – – – 5 44 20
IPN 200 177,4 159,1 42,0 – – – 6 48 22

IPN 220 195,6 175,8 45,4 M10 50 56 6 52 24
IPN 240 213,8 192,5 48,9 M10 54 60 6 56 24
IPN 260 231,8 208,9 52,6 M12 62 62 7 58 26
IPN 280 249,6 225,1 56,4 M12 68 68 7 62 28
IPN 300 267,6 241,6 60,1 M12 70 74 7 64 30

IPN 320 285,4 257,9 63,9 M12 70 80 8 66 32
IPN 340 303,4 274,3 67,6 M12 78 86 8 70 34
IPN 360 321 290,2 71,8 M12 78 92 9 72 36
IPN 380 339 306,7 75,4 M16 84 86 9 74 38
IPN 400 356,8 322,9 79,3 M16 86 92 9 78 40

IPN 450 401,4 363,6 88,9 M16 92 106 10 84 44
IPN 500 446 404,3 98,5 M20 102 110 11 90 48

IPN 550 490 445,6 107,3 M22 112 118 12 98 54
Anexa 1-5: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE –A

b
HE-A
z
tf
r tw
h Profile late dublu T cu tălpi paralele
y y
execuţie uşoară, seria HE-A = I PBI laminate la cald, conf,

DIN 1025 sect, 3, ed, martie 1994 şi EURONORME 53-62
Clasa secţiunii
Tip G h b tw tf r A·102 Încovoiere Compresiune
profil Kg/m mm mm mm mm mm mm2 S235 S275 S355 S235 S275 S355
HE 100 A 16,7 96 100 5 8 12 21,2 1 1 1 1 1 1

HE 120 A 19,9 114 120 5 8 12 25,3 1 1 1 1 1 1
HE 140 A 24,7 133 140 5,5 8,5 12 31,4 1 1 2 1 1 2
HE 160 A 30,4 152 160 6 9 15 38,8 1 1 2 1 1 2
HE 180 A 35,5 171 180 6 9,5 15 45,3 1 2 3 1 2 3
HE 200 A 42,3 190 200 6,5 10 18 53,8 1 2 3 1 2 3

HE 220 A 50,5 210 220 7 11 18 64,3 1 2 3 1 2 3
HE 240 A 60,3 230 240 7,5 12, 21 76,8 1 2 3 1 2 3
HE 260 A 68,2 250 260 7,5 12,5 24 86,8 2 3 3 2 3 3
HE 280 A 76,4 270 280 8 13 24 97,3 2 3 3 2 3 3
HE 300 A 88,3 290 300 8,5 14 27 113 2 3 3 2 3 3

HE 320 A 97,6 310 300 9 15,5 27 124 1 2 3 1 2 3
HE 340 A 105 330 300 9,5 16,5 27 133 1 1 3 1 1 3
HE 360 A 112 350 300 10 17,5 27 143 1 1 2 1 1 2
HE 400 A 125 390 300 11 19 27 159 1 1 1 1 1 2

HE 450 A 140 440 300 11,5 21 27 178 1 1 1 1 1 2
HE 500 A 155 490 300 12 23 27 198 1 1 1 1 2 3

HE 550 A 166 540 300 12,5 24 27 212 1 1 1 2 2 4
HE 600 A 178 590 300 13 25 27 226 1 1 1 2 3 4

HE 650 A 190 640 300 13,5 26 27 242 1 1 1 3 4 4
HE 700 A 204 690 300 14,5 27 27 260 1 1 1 3 4 4
HE 800 A 224 790 300 15 28 30 286 1 1 1 4 4 4
HE 900 A 252 890 300 16 30 30 321 1 1 1 4 4 4
HE 1000 A 272 990 300 16,5 31 30 347 1 1 1 4 4 4

Anexa 1–5: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE –A (continuare)
Tip y–y z–z

HE 100 A 349,2 72,76 83 40,6 7,56 134 26,8 41,1 25,1 16,85 5,24 2,58
HE 120 A 606,2 106,3 119,5 48,9 8,46 231 38,5 58,9 30,2 20,5 5,99 6,47
HE 140 A 1033 155,4 173,5 57,3 10,12 289 55,6 84,8 35,2 24,76 8,19 15,06
HE 160 A 1673 220 245 65,7 13,21 616 76,9 118 39,8 306 12,19 31,41
HE 180 A 2510 293,6 324,9 74,5 14,47 925 103 157 4,52 35,46 14,80 60,21
HE 200 A 3692 388,6 429,5 82,8 188 1340 134 204 49,8 41,59 20,98 108,0
HE 220 A 5410 515,2 568,5 91,7 20,67 1950 178 271 55,1 50,15 28,46 193,3
HE 240 A 7763 675 744,6 100,5 25,18 2770 231 352 60 59,74 41,55 328,5
HE 260 A 10450 836,4 919,8 109,7 31,74 3670 282 430 65 67,36 52,37 516,4
HE 280 A 13670 1013 1112 118,6 4760 340 518 70 75,36 62,10 785,4
HE 300 A 18260 1260 1383 127,4 37,28 6310 421 641 74,9 872 85,17 1200
HE 320 A 22930 1479 1628 135,8 41,13 6990 466 710 74,9 96,24 108,0 1512
HE 340 A 27690 1678 1850 144 44,95 7440 496 756 74,6 102,5 127,2 1824
HE 360 A 33090 1891 2088 152,2 48,96 7890 526 802 74,3 108,7 148,8 2177
HE 400 A 45070 2311 2562 168,4 57,33 8560 571 873 73,4 118,2 189,0 2942
HE 450 A 63720 2896 3216 189,2 65,78 9470 631 966 72,9 130,4 243,8 4148
HE 500 A 86970 3550 3949 210 74,72 10370 691 1059 72,4 142,7 309,3 5643
HE 550 A 111900 4146 4622 230 83,72 10820 721 1107 71,5 148,9 351,5 7189
HE 600 A 141200 4787 5350 249,7 93,21 11270 751 1156 70,5 155,2 397,8 8978
HE 650 A 175200 5474 6136 269,3 103,2 11720 782 1205 69,7 161,5 448,3 11030
HE 700 A 215300 6241 7032 287,5 117 12180 812 1257 68,4 168 513,9 13350
HE 800 A 303400 7682 8699 325,8 138,8 12640 843 1312 66,5 174,8 596,9 18290
HE 900 A 422100 9485 10810 362,9 163,3 13550 903 1414 65 187,4 736,8 24960
HE 1000 A 553800 11190 12820 399,6 184,6 14000 934 1470 63,5 193,7 822,4 32070
Anexa 1-6: Detalii de găurire şi decupare profil HE – A

p
HE-A
m
ss n
c n
y y
d hw
z z

mm mm mm mm mm mm mm mm2
HE 100 A 80 56 35,1 M10 54 58 5 58 22
HE 120 A 98 74 35,1 M16 58 68 5 68 22
HE 140 A 116 92 36,6 M16 64 76 5 78 22
HE 160 A 134 104 41,6 M22 78 84 5 88 26
HE 180 A 152 122 42,6 M24 86 92 5 98 26
HE 200 A 170 134 47,6 M27 98 100 5 108 30

HE 220 A 188 152 50,1 M27 98 118 6 118 30
HE 240 A 206 164 56,1 M27 104 138 6 128 34
HE 260 A 225 177 60,6 M27 110 158 6 138 38
HE 280 A 244 196 62,1 M27 112 178 6 148 38
HE 300 A 262 208 68,1 M27 118 198 6 156 42

HE 320 A 279 225 71,6 M27 118 198 7 156 44
HE 340 A 297 243 74,1 M27 118 198 7 156 44
HE 360 A 315 261 76,6 M27 120 198 7 156 46
HE 400 A 352 298 80,6 M27 120 198 8 156 48

HE 450 A 398 344 85,1 M27 122 198 8 156 50
HE 500 A 444 390 89,6 M27 122 198 8 156 52

HE 550 A 492 438 92,1 M27 122 198 8 154 52
HE 600 A 540 486 94,6 M27 122 198 9 154 54

HE 650 A 588 534 97,1 M27 124 198 9 154 54
HE 700 A 636 582 100,1 M27 124 198 9 154 56
HE 800 A 734 674 106,1 M27 130 198 10 154 60
HE 900 A 830 770 111,1 M27 132 198 10 154 62
HE 1000 A 928 868 113,6 M27 132 198 10 152 62

Anexa 1-7: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE – B

b
tf
r
z
tw
HE-B
Profile late dublu T cu tălpi paralele
h seria HE-B = I PB laminate la cald, conf, DIN 1025 sect, 2,
y y
ed, noiembr, 1995 şi EURONORME 53-62
Clasa secţiunii

HE 100 B 20,6 100 100 6 10 12 26 1 1 1 1 1 1
HE 120 B 26,7 120 120 6,5 11 12 34 1 1 1 1 1 1
HE 140 B 33,7 140 140 7 12 12 43 1 1 1 1 1 1
HE 160 B 42,6 160 160 8 13 15 54,3 1 1 1 1 1 1
HE 180 B 51,2 180 180 8,5 14 15 65,3 1 1 1 1 1 1
HE 200 B 61,3 200 200 9 15 18 78,1 1 1 1 1 1 1

HE 220 B 71,5 220 220 9,5 16 18 91 1 1 1 1 1 1
HE 240 B 83,2 240 240 10 17 21 106 1 1 1 1 1 1
HE 260 B 93 260 260 10 17,5 24 118 1 1 1 1 1 1
HE 280 B 103 280 280 10,5 18 24 131 1 1 1 1 1 1
HE 300 B 117 300 300 11 19 27 149 1 1 1 1 1 1

HE 320 B 127 320 300 11,5 20,5 27 161 1 1 1 1 1 1
HE 340 B 134 340 300 12 21,5 27 171 1 1 1 1 1 1
HE 360 B 142 360 300 12,5 22,5 27 181 1 1 1 1 1 1
HE 400 B 155 400 300 13,5 24 27 198 1 1 1 1 1 1

HE 450 B 171 450 300 14 26 27 218 1 1 1 1 1 1
HE 500 B 187 500 300 14,5 28 27 239 1 1 1 1 1 2

HE 550 B 199 550 300 15 29 27 254 1 1 1 1 1 2
HE 600 B 212 600 300 15,5 30 27 270 1 1 1 1 2 3

HE 650 B 225 650 300 16 31 27 286 1 1 1 2 2 3
HE 700 B 241 700 300 17 32 27 306 1 1 1 2 2 4
HE 800 B 262 800 300 17,5 33 30 334 1 1 1 3 3 4
HE 900 B 291 900 300 18,5 35 30 371 1 1 1 3 4 4
HE 1000 B 314 1000 300 19 36 30 400 1 1 1 4 4 4

Anexa1–7: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE –B (continuare)

Tip y–y z–z

profil Iy·104 Wel, y·103 Wpl, y·103 iy Av,z·102 Iz Wel, z·103 Wpl,z·103 iz Av,y·102 It·104 Ct = Iω·109
mm4 mm3 mm3 cm mm2 mm4 mm3 mm3 cm mm2 mm4 mm6
HE 100 B 449,5 89,91 104,2 41,6 90,4 167 33,5 51,4 25,3 21,08 9,25 3,375
HE 120 B 864,4 144 165,2 50,4 10,96 317,5 52,9 80,97 30,6 27,60 13,84 9,41
HE 140 B 1509 215,6 245,4 59,3 13,08 549,7 78,52 119,8 35,8 34,93 20,06 22,48
HE 160 B 2492 311,5 354 67,8 17,59 889,2 111,2 170 40,5 43,44 31,24 47,94
HE 180 B 3831 425,7 481,4 76,6 20,24 1363 151,4 231 45,7 52,40 42,16 93,75
HE 200 B 5696 569,6 642,5 85,4 24,83 2003 200,3 305,8 50,7 64,43 59,28 171,1
HE 220 B 8091 735,5 827 94,3 27,92 2843 258,5 393,9 55,9 731 76,57 295,4
HE 240 B 11260 938,3 1053 103,1 33,23 3923 326,9 498,4 60,8 84,70 102,7 486,9
HE 260 B 14920 1148 1283 112,2 37,59 5135 395 602,2 65,8 94,40 123,8 753,7
HE 280 B 19270 1376 1534 121,1 41,09 6595 471 717,6 70,9 104 143,7 1130
HE 300 B 25170 1678 1869 129,9 47,43 8563 570,9 870,1 75,8 118,2 185 1688
HE 320 B 30820 1926 2149 138,2 51,77 9239 615,9 939,1 75,7 127,4 225,1 2069
HE 340 B 36660 2156 2408 146,5 560,9 9690 646 985,7 75,3 133,7 257,2 2454
HE 360 B 43190 2400 2683 154,6 60,60 10140 676,1 1032 74,9 139,9 292,5 2883
HE 400 B 57680 2884 3232 170,8 69,98 10820 721,3 1104 74,0 149,5 355,7 3817
HE 450 B 79890 3551 3982 191,4 79,66 11720 781,4 1198 73,3 161,7 440,5 5258
HE 500 B 107200 4287 4815 211,9 89,82 12620 841,6 1292 7,27 174 538,4 7018
HE 550 B 136700 4971 5591 232 100,1 13080 871,8 1341 71,7 180,3 600,3 8856
HE 600 B 171000 5701 6425 251,7 110,8 13530 902 1391 70,8 186,6 667,2 10965
HE 650 B 210600 6480 7320 271,2 122 13980 932,3 1441 69,9 192,9 739,2 13363
HE 700 B 256900 7340 8327 289,6 137,1 14400 962,7 1495 68,7 199,5 830,9 16060
HE 800 B 359100 8977 10230 327,8 161,8 14900 993,6 1553 66,8 206,3 946 21840
HE 900 B 494100 10980 12584 364,8 188,8 15820 1050 1658 65,3 219 1137 29460
HE 1000 B 644700 12890 14860 401,5 212,5 16280 1085 1716 63,8 225,3 1254 37640
Anexa 1-8: Detalii de găurire şi decupare profil HE – B

p
HE-B
m n
ss
y y d hw
z z

HE 100 B 80 56 40,1 M10 56 58 5 58 24
HE 120 B 98 74 42,6 M12 60 68 5 68 24
HE 140 B 116 92 45,1 M16 66 76 6 78 26
HE 160 B 134 104 51,6 M20 80 84 6 88 30
HE 180 B 152 122 54,1 M24 88 92 6 96 30
HE 200 B 170 134 60,1 M27 100 100 7 106 34

HE 220 B 188 152 62,6 M27 100 118 7 116 36
HE 240 B 206 164 68,6 M27 108 138 7 126 40
HE 260 B 225 177 73,1 M27 114 158 7 136 42
HE 280 B 244 196 74,6 M27 114 178 7 146 44
HE 300 B 262 208 80,6 M27 120 198 8 156 48

HE 320 B 279 225 84,1 M27 122 198 8 156 48
HE 340 B 297 243 86,6 M27 122 198 8 156 50
HE 360 B 315 261 89,1 M27 122 198 8 154 50
HE 400 B 352 298 93,1 M27 124 198 9 154 52

HE 450 B 398 344 97,6 M27 124 198 9 154 54
HE 500 B 444 390 102,1 M27 124 198 9 154 56

HE 550 B 492 438 104,6 M27 124 198 10 154 58
HE 600 B 540 486 107,1 M27 126 198 10 154 58

HE 650 B 588 534 109,6 M27 126 198 10 154 60
HE 700 B 636 582 112,6 M27 126 198 11 152 60
HE 800 B 734 674 118,6 M27 134 198 11 152 64
HE 900 B 830 770 123,6 M27 134 198 11 152 66
HE 1000 B 928 868 126,1 M27 134 198 12 152 68

Anexa 1-9: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE – M

b
tf
r
z
tw
HE-M
h Profile late dublu T cu tălpi paralele
y y
execuţie grea, seria HE-M = I PBv laminate la cald,
conf, DIN 1025 sect, 4, ed, martie 1994 şi
EURONORME 53-62
z
Clasa secţiunii

HE 100 M 41,8 120 106 12 20 12 53,2 1 1 1 1 1 1
HE 120 M 52,1 140 126 12,5 21 12 66,41 1 1 1 1 1 1
HE 140 M 63,2 160 146 13 22 12 80,56 1 1 1 1 1 1
HE 160 M 76,2 180 166 14 23 15 97,05 1 1 1 1 1 1
HE 180 M 88,9 200 186 14,5 24 15 113,3 1 1 1 1 1 1
HE 200 M 103 220 206 15 25 18 131,3 1 1 1 1 1 1

HE 220 M 117 240 226 15,5 26 18 149,4 1 1 1 1 1 1
HE 240 M 157 270 248 18 32 21 199,6 1 1 1 1 1 1
HE 260 M 172 290 268 18 32,5 24 219,6 1 1 1 1 1 1
HE 280 M 189 310 288 18,5 33 24 240,2 1 1 1 1 1 1
HE 300 M 238 340 310 21 39 27 303,1 1 1 1 1 1 1

HE 320 M 245 359 309 21 40 27 312,0 1 1 1 1 1 1
HE 340 M 248 377 309 21 40 27 315,8 1 1 1 1 1 1
HE 360 M 250 395 308 21 40 27 318,8 1 1 1 1 1 1
HE 400 M 256 432 307 21 40 27 325,8 1 1 1 1 1 1

HE 450 M 263 478 307 21 40 27 335,4 1 1 1 1 1 1
HE 500 M 270 524 306 21 40 27 344,3 1 1 1 1 1 1

HE 550 M 278 572 306 21 40 27 354,4 1 1 1 1 1 1
HE 600 M 285 620 305 21 40 27 363,7 1 1 1 1 1 1

HE 650 M 293 668 305 21 40 27 373,7 1 1 1 1 1 1
HE 700 M 301 716 304 21 40 27 383,0 1 1 1 1 1 2
HE 800 M 317 814 303 21 40 30 404,3 1 1 1 1 2 3
HE 900 M 333 910 302 21 40 30 423,6 1 1 1 2 3 4
HE 1000 M 349 1008 302 21 40 30 444,2 1 1 1 3 4 4

Anexa 1 – 9: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE – M (continuare)

Tip y–y z–z

profil Iy·104 Wel, y·103 Wpl, y·103 iy Av,z·102 Iz·104 Wel, z·103 Wpl,z·103 iz Av,y·102 It·104 Ct = Iω·109
HE 100 M 1143 190,4 235,8 46,3 18,04 399,2 75,31 116,3 27,4 45,28 68,21 9,93
HE 120 M 2018 288,2 350,36 55,1 21,15 702,8 111,6 171,6 32,5 55,98 91,66 24,79
HE 140 M 3291 411,4 493,8 63,9 24,46 1144 156,8 240,5 37,7 67,49 120,0 54,33
HE 160 M 5098 566,5 674,6 72,5 30,81 1759 211,9 325,5 42,6 80,42 162,4 108,1
HE 180 M 7483 748,3 883,4 81,3 34,65 2580 277,4 425,2 47,7 93,56 203,3 199,3
HE 200 M 10640 967,4 1135 90 41,03 3651 354,5 543,2 52,7 108 259,4 346,3
HE 220 M 14600 1217 1419 98,9 45,31 5012 443,5 678,6 57,9 122,7 315,3 572,7
HE 240 M 24290 1799 2117 110,3 60,07 8153 657,5 1006 63,9 165,7 627,9 1152
HE 260 M 31310 2159 2524 119,4 66,89 10450 779,7 1192 69,0 181,8 719,0 1728
HE 280 M 39550 2551 2966 128,3 72,03 13160 914,1 1397 74,0 197,9 807,3 2520
HE 300 M 59200 3482 4078 139,8 90,53 19400 1252 1913 80,0 251,9 1408 4386
HE 320 M 68130 3796 4435 147,8 94,85 19710 1276 1951 79,5 257,3 1501 5004
HE 340 M 76370 4052 4718 155,5 98,63 19710 1276 1953 79,0 257,3 1506 5585
HE 360 M 84870 4297 4989 163,2 102,4 19520 1268 1942 78,3 256,5 1507 6137
HE 400 M 104100 4820 5571 178,8 110,2 19340 1260 1934 77,0 255,7 1515 7410
HE 450 M 131500 5501 6331 198,0 119,8 19340 1260 1939 75,9 255,7 1529 9251
HE 500 M 161900 6180 7094 216,9 129,5 19150 1252 1932 74,6 254,9 1539 11190
HE 550 M 198000 6923 7933 236,4 139,6 19160 1252 1937 73,5 254,9 1554 13520
HE 600 M 237400 7660 8772 255,5 149,7 18980 1244 1930 72,2 254,1 1564 15910
HE 650 M 281700 8433 9657 274,5 159,7 18980 1245 1936 71,3 254,1 1579 18650
HE 700 M 329300 9198 10540 293,2 169,8 18800 1240 1929 70,1 253,3 1589 21400
HE 800 M 442600 10870 12490 330,9 194,3 18630 1230 1930 67,9 253,1 1646 27780
HE 900 M 570400 12540 14440 367,0 214,4 18450 1220 1929 66,0 252,3 1671 34750
HE 1000 M 722300 14330 16570 403,2 235,0 18460 1220 1940 64,5 252,3 1701 43020
Anexa 1-10: Detalii de găurire şi decupare profil HE – M

p
HE-M
m
ss n
c n
y y d hw
z z

mm mm mm mm mm cm mm mm
HE 100 M 80 56 66,1 M10 62 64 8 58 34
HE 120 M 98 74 68,6 M12 66 74 8 68 34
HE 140 M 116 92 71,1 M16 72 82 9 78 36
HE 160 M 134 104 77,6 M22 86 90 9 88 40
HE 180 M 152 122 80,1 M24 94 98 9 96 40
HE 200 M 170 134 86,1 M27 106 106 10 106 44

HE 220 M 188 152 88,6 M27 108 124 10 116 46
HE 240 M 206 164 106,6 M27 116 146 11 126 54
HE 260 M 225 177 111,1 M27 122 166 11 136 58
HE 280 M 244 196 112,6 M27 122 186 11 146 58
HE 300 M 262 208 130,6 M27 132 208 13 156 68

HE 320 M 279 225 132,6 M27 132 204 13 156 68
HE 340 M 297 243 132,6 M27 132 204 13 156 68
HE 360 M 315 261 132,6 M27 132 204 13 154 68
HE 400 M 352 298 132,6 M27 132 202 13 154 68

HE 450 M 398 344 132,6 M27 132 202 13 154 68
HE 500 M 444 390 132,6 M27 132 202 13 154 68

HE 550 M 492 438 132,6 M27 132 202 13 154 68
HE 600 M 540 486 132,6 M27 132 200 13 154 68

HE 650 M 588 534 132,6 M27 132 200 13 154 68
HE 700 M 636 582 132,6 M27 132 200 13 152 68
HE 800 M 734 674 136,1 M27 138 198 13 152 72
HE 900 M 830 770 136,1 M27 134 198 13 152 72
HE 1000 M 928 868 136,1 M27 138 198 13 152 72

Anexa 1-11: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil UPN
b
z
y
C
y
G
r1
tw
r2
h
UPN
yG Profile U europene
tf
Dimensiuni: DIN 1026-1: 2000, NF A 45-202 (1983)
ys
Clasa secţiunii
Tip G h b tw tf = r 1 r2 A z·102 yG ys Încovoiere Compresiune

profil Kg/m mm mm mm mm mm mm2 mm mm S235 S275 S355 S235 S275 S355
UPN 80 8,64 80 45 6,0 8,0 4,00 11,0 14,5 26,7 1 1 1 1 1 1
UPN 100 10,60 100 50 6,0 8,5 4,50 13,5 15,5 29,3 1 1 1 1 1 1
UPN 120 13,40 120 55 7,0 9,0 4,50 17,0 16,0 30,3 1 1 1 1 1 1
UPN 140 16,00 140 60 7,0 10,0 5,00 20,4 17,5 33,7 1 1 1 1 1 1
UPN 160 18,80 160 65 7,5 10,5 5,50 24,0 18,4 35,6 1 1 1 1 1 1
UPN 180 22,00 180 70 8,0 11,0 5,50 28,0 19,2 37,5 1 1 1 1 1 1
UPN 200 25,30 200 75 8,5 11,5 6,00 32,2 20,1 39,4 1 1 1 1 1 1
UPN 220 29,40 220 80 9,0 12,5 6,50 37,4 21,4 42,0 1 1 1 1 1 1
UPN 240 33,20 240 85 9,5 13,0 6,50 42,3 22,3 43,9 1 1 1 1 1 1
UPN 260 37,90 260 90 10,0 14,0 7,00 48,3 23,6 46,6 1 1 1 1 1 1
UPN 280 41,80 280 95 10,0 15,0 7,50 53,3 25,3 50,2 1 1 1 1 1 1
UPN 300 46,20 300 100 10,0 16,0 8,00 58,8 27,0 54,1 1 1 1 1 1 1
UPN 320 59,50 320 100 14,0 17,5 8,75 75,8 26,0 48,2 1 1 1 1 1 1
UPN 350 60,60 350 100 14,0 16,0 8,00 77,3 24,0 44,5 1 1 1 1 1 1
UPN 380 63,10 380 102 13,5 16,0 8,00 80,4 23,8 45,8 1 1 1 1 1 1
UPN 400 71,80 400 110 14,0 18,0 9,00 91,5 26,5 51,1 1 1 1 1 1 1
Anexa 1–11: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil UPN (continuare)
Tip y–y z–z

profil Iy z·104 Wel, y·103 Wpl, y·103 iy Av,z·102 Iz·104 Wel, z·103 Wpl,z·103 iz Av,y·102 It·104 Ct = Iω·109
UPN 80 106 26,5 32,3 31,0 49,0 19,4 6,36 11,9 13,3 7,20 2,16 0,17
UPN 100 206 41,2 49,0 39,1 6,46 29,3 8,49 16,2 14,7 8,50 2,81 0,41
UPN 120 364 60,7 72,6 46,2 8,8 43,2 11,1 21,2 15,9 9,90 4,15 0,90
UPN 140 605 86,4 103 54,5 10,4 62,7 14,8 28,3 17,5 12,00 5,68 1,80
UPN 160 925 116 138 62,1 12,6 85,3 18,3 35,2 18,9 13,65 7,39 3,26
UPN 180 1350 150 179 69,5 15,1 114,0 22,4 42,9 20,2 15,40 9,55 5,57
UPN 200 1910 191 228 77,0 17,7 148,0 27,0 51,8 21,4 17,25 11,9 9,07
UPN 220 2690 245 292 84,8 20,6 197,0 33,6 64,1 23,0 20,00 16,0 14,6
UPN 240 3600 300 358 92,2 23,7 248,0 39,6 75,7 24,2 22,10 19,7 22,1
UPN 260 4820 371 442 99,9 27,1 317,0 47,7 91,6 25,6 25,20 25,5 33,3
UPN 280 6280 448 532 109,0 29,3 399,0 57,2 109 27,4 28,50 31,0 48,5
UPN 300 8030 535 632 117,0 31,8 495,0 67,8 130 29,0 32,00 37,4 69,1
UPN 320 10870 679 826 121,0 47,1 597,0 80,6 152 2,81 35,00 66,7 96,1
UPN 350 12840 734 918 129,0 50,8 570,0 75,0 143 27,2 32,00 61,2 114
UPN 380 15760 829 1010 140,0 53,2 615,0 78,7 148 27,7 32,64 59,1 146
UPN 400 20350 1020 1240 149,0 58,6 846,0 102 190 30,4 39,60 81,6 221
Anexa 1-12: Detalii de găurire şi decupare profil UPN
p m
ss z n
UPN y y d hw
c
z z

profil d ss pmin pmax m c n
UPN 80 47 19,4 - - - 8 46 18
UPN 100 64 20,3 - - - 8 52 20

UPN 120 82 22,2 - - - 9 56 20
UPN 140 98 23,9 M 12 33 37 9 60 22
UPN 160 115 25,3 M 12 34 42 10 64 24
UPN 180 133 26,7 M 16 38 41 10 70 24
UPN 200 151 28,1 M 16 39 46 11 74 26

UPN 220 167 30,3 M 16 40 51 11 78 28
UPN 240 184 31,7 M 20 46 50 12 82 30
UPN 260 200 33,9 M 22 50 52 12 88 32
UPN 280 216 35,6 M 22 52 57 12 92 34

UPN 300 232 37,3 M 24 55 59 12 98 36
UPN 320 246 43,0 M 22 58 62 16 94 38
UPN 350 282 40,7 M 22 56 62 16 94 36
UPN 380 313 40,3 M 24 59 60 16 96 34
UPN 400 324 44,0 M 27 61 62 16 104 40
Anexa 1-13: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil UPE
b
z
C
y
tw
G
y
r
h UPE
yG Profile U cu tălpi paralele
Dimensiuni: DIN 1026-2: 2002-10
tf
ys z
Clasa secţiunii
Tip G h b tw tf = r 1 r2 A·102 ys yG Încovoiere Compresiune

profil Kg/m mm mm mm mm mm mm2 mm mm S235 S275 S355 S235 S275 S355
UPE 80 8,88 80 50 4,5 7 10 10,1 37,1 18,2 1 1 1 1 1 1
UPE 100 10,9 100 55 5,0 7,5 10 12,5 39,3 19,1 1 1 1 1 1 1

UPE 120 13,2 120 60 5,5 8 12 15,4 41,2 19,8 1 1 1 1 1 1
UPE 140 15,7 140 65 6,0 9 12 18,4 45,4 21,7 1 1 1 1 1 1
UPE 160 18,6 160 70 6,5 9,5 12 21,7 47,6 22,7 1 1 1 1 1 1
UPE 180 21,6 180 75 7,0 10,5 12 25,1 51,9 24,7 1 1 1 1 1 1
UPE 200 24,8 200 80 7,5 11 13 29,0 54,1 25,6 1 1 1 1 1 1

UPE 220 28,8 220 85 8,0 12 13 33,9 57,0 27,0 1 1 1 1 1 1
UPE 240 33,4 240 90 8,5 12,5 15 38,5 59,1 27,9 1 1 1 1 1 1
UPE 270 38,7 270 95 9,0 13,5 15 44,8 61,4 28,9 1 1 1 1 1 2
UPE 300 44,4 300 100 9,5 15 15 56,6 60,3 28,9 1 1 1 1 1 1

UPE 330 53,2 330 105 11,0 16 18 67,8 60,0 29,0 1 1 1 1 1 1
UPE 360 61,2 360 110 12,0 17 18 77,9 61,2 29,7 1 1 1 1 1 1
UPE 400 72,2 400 115 13,6 18 18 91,9 60,6 29,8 1 1 1 1 1 1

Anexa 1–13: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil UPE (continuare)
Tip y–y z–z

UPE 80 107,2 26,80 31,2 32,6 4,05 25,5 8,0 14,3 15,9 25,41 1,47 0,22
UPE 100 207 41,4 48,0 40,7 5,34 38,3 10,6 19,3 17,5 38,21 2,01 0,53
UPE 120 364 60,6 70,3 48,6 7,18 55,5 13,8 25,3 19,0 55,40 2,90 1,12
UPE 140 600 85,6 98,8 57,1 8,25 78,8 18,2 33,22 20,7 78,70 4,05 2,2
UPE 160 911 114 132 64,8 10,0 107 22,6 41,49 22,2 106,8 5,20 3,96
UPE 180 1350 150 173 73,4 11,2 144 28,6 52,30 23,9 143,7 6,99 6,81
UPE 200 1910 191 220 81,1 13,5 187 34,5 63,28 25,4 187,3 8,89 11,0
UPE 220 2680 244 281 89,0 15,8 247 42,5 78,25 27,0 246,4 12,1 17,6
UPE 240 3599 300 347 96,7 18,8 311 50,1 92,18 28,4 310,9 15,1 26,4
UPE 270 5250 389 451 108 22,2 401 60,7 111,6 29,9 401,0 19,9 43,6
UPE 300 7820 522 613 118 30,3 538 75,6 136,6 30,8 537,7 31,5 72,7
UPE 330 11010 667 792 127 38,8 681 89,7 156,2 31,7 681,5 45,2 112
UPE 360 14830 824 982 138 45,6 844 105 178 32,9 843,7 58,5 166
UPE 400 20980 1050 1260 151 56,2 1045 123 191 33,7 1045 79,1 259
Anexa 1-14: Detalii de găurire şi decupare profil UPE
p m
ss n
UPE
z
c
y y d hw
z z

UPE 80 66 46 16,9 - - - 7 52 42
UPE 100 85 65 17,9 M 12 35 36 7 58 20

UPE 120 104 80 20,0 M 12 35 41 8 62 20
UPE 140 122 98 21,0 M 16 35 38 8 66 20
UPE 160 141 117 22,0 M 16 36 43 9 70 24
UPE 180 159 135 23,0 M 16 36 48 9 76 24
UPE 200 178 152 24,6 M 20 46 47 10 80 24

UPE 220 196 170 26,1 M 22 47 49 10 84 26
UPE 240 215 185 28,3 M 24 47 51 11 88 30
UPE 270 243 213 29,8 M 27 48 50 11 94 30
UPE 300 270 240 33,3 M 27 50 55 12 98 32

UPE 330 298 262 37,5 M 27 54 60 13 102 36
UPE 360 326 290 39,5 M 27 55 65 14 106 36
UPE 400 364 328 42,0 M 27 57 70 16 108 38

Anexa 1-15: Grosimi, lăţimi şi mase platbandă
PLATBANDĂ
Lăţimea Grosimea b, mm
mm 6 8 10 12 15 20 25 30 40
Abateri limită la grosime, mm
Abateri +0,6 +0,7 +0,7
limită, a
mm -0,7 -0,8 -0,9
Greutate, kg/m
160 7,54 10,1 12,6 15,1 18,9 25,1
+2,5
180 8,48 11,3 14,1 17,0 21,2 28,3 35,3 42,4 56,5
-3,0
200 9,42 12,6 15,7 18,9 23,6 31,4 39,3 47,1 62,8
220 13,8 17,3 20,7 25,9 34,5 43,2 51,6
250 11,8 15,7 19,6 23,5 29,4 39,2 49,1 58,9 78,5
280 +3,0 17,6 22,0 26,4 33,0 44,0 54,9 65,9
300 -4,0 14,1 18,8 23,6 28,3 35,3 47,1 58,9 70,6
320 20,1 25,1 30,1 37,7 50,2
350 16,5 22,0 27,5 33,0 41,2 54,9
380 23,9 29,8 35,8 44,7 59,7
400 +4,0 25,1 31,4 37,7 47,1 62,8
420 -5,0 26,4 33,0 39,6 49,5 65,9
450 28,3 35,3 42,4 53,0 70,6
500 31,4 39,2 47,1 58,9 78,5
+5,0
550 34,5 43,2 51,8 64,8 86,3
-6,0
(600) 37,7 47,1 56,5 70,6 94,2
Anexa 1-16: Formă şi dimensiuni tablă striată
TABLĂ STRIATĂ
Dimensiuni: EN 10025/90
L L Toleranţe: EN 10051
a l l
Grosime a, mm
Simbol Lăţimea Lungimea Masa, kg/m2
±10%
Tip I (picătura) Tip II (romb)
TS 4 4 700 … 1250 6000 34 33
TS 5 5 700 … 1250 6000 42 41
TS 6 6 6000 50 49
TS 7 7 6000 59 57
TS 8 8 12 000 67 65
TS 9 9 12 000 75 73
TS 10 10 12 000 83 81
336
OTEL LAT
Latime Grosdme b, mm
a, mm
a 5 6 7 8 10 12 14 16 18 20 25 30 40 50
12 0,471 0,565 0,655 0,750
14 0,550 0,659 0,879 1,10
16 0,628 0,754 1,01 1,25 1,51
18 0,785 0,942 1,26 1,57 1,88
20 0,863 1,036 1,38 1,73 2,07 2,41
25 0,98 1,18 1,57 1,9 2,36 2,74 3,1
Anexa 1-17: Grosimi, lăţimi şi mase oţel lat
28 1,11 1,32 1,54 1,76 2,20 2,64 3,08 3,52 3,96

30 1,18 1,41 1,65 1,83 2,36 2,83 3,3 4,7
35 1,37 1,65 1,92 2,20 2,75 3,30 2,85 4,40
40 1,57 1,88 2,19 2,51 3,14 3,77 4,4 5,02 5,65 6,28 7,85
45 1,77 2,12 2,47 2,83 3,53 4,24 4,95 5,65 7,07 10,6
50 1,96 2,36 2,74 3,14 3,93 4,71 5,50 6,23 7,05 7,85 9,81 11,8
55 2,15 2,59 3,00 3,45 4,32 5,18 6,05 6,91 7,75 13,0
60 2,36 2,83 3,30 3,77 4,71 5,65 6,59 7,54 8,45 9,42 11,8 14,1 18,8
70 2,75 3,30 3,85 4,40 5,50 6,59 7,69 8,79 9,86 11,0 13,7 16,5
Anexa 1. Caracteristici secţionale ale profilelor laminate
80 3,14 3,76 4,40 5,02 6,28 7,54 8,79 10,0 11,2 12,6 15,7 18,8 25,1
90 3,53 4,23 4,94 5,65 7,07 8,43 9,90 11,3 12,6 14,1 17,7 21,2 28,3
100 3,92 4,71 5,49 6,28 7,85 9,42 10,1 12,6 14,1 15,7 19,6 23,6 31,4 39,3
110 4,31 5,18 6,10 6,91 8,64 10,4 12,1 13,8 15,5 17,3 21,6 25,9 34,5 43,2
120 4,71 5,66 6,60 7,54 9,42 11,3 13,2 15,1 17,0 18,8 23,6 28,3 37,7 47,1
130 5,11 6,12 7,15 8,16 10,2 12,3 14,3 16,3 18,3 20,4 25,5 30,6 40,8 51,0
140 5,50 6,59 7,70 8,79 11,0 13,2 15,4 17,6 19,7 22,0 27,5 33,0 44,0 55,0
150 5,80 7,00 8,25 9,42 11,8 14,1 16,1 18,8 21,2 23,6 29,4 35,3 47,1 58,9
TABLĂ GROASĂ
b,
a m
m
mm 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,25 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,5 2,7 2,8 2,9 3,0
Lungimea maximă de livrare a tablelor, m

5 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
6 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
7 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
8 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
9 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
Anexa 1-18: Tablă groasă - dimensiuni
10 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
11 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
12 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
13 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
14 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
16 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
17 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
18 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
19 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
20 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
22 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
25 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
28 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
30 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
32 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
35 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
38 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
337
g
r
o
a
s
ă 338
TABLĂ GROASĂ –
b, d
a, mm m
i
0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,25 m1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,5 2,7 2,8 2,9 3,0
m
Lungimea maximă de livrare a tablelor, m
e
40 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
n
45 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
s
50 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
i
55 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
u
60 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 14
n
65 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 13 13
i
70 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 14 13 13 12 12
75 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 14 13 13 12 12 11 11
(
80 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 13 13 12 12 11 11 11 10
c
Anexa 1-18: Tablă groasă – dimensiuni (continuare)
85 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 13 13 12 12 11 11 10 10 10
o
90 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 13 12 12 11 11 10 10 10 9,5 9
n
95 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 14 13 12 12 11 11 10 10 9,5 9,5 9 8,5
10 t
15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 13 12 12 11 11 10 10 9,5 9 9 8,5 8
0 i
11
15 15 15 15 15 15 15 14 13 12 12 11 11 10 10 9,5 9 8,5 8,5 8 8 7,5
0 n
12
15 15 15 15 15 15 14 13 12 11 11 10 10 9,5 9 8,5 8,5 8 7,5 7,5 7 7
0 u
13
15 15 15 15 15 14 13 12 11 10 10 9,5 9 8,5 8,5 8 7,5 7,5 7 7 6,5 6,5

0 a
14
15 15 15 14 14 13 12 11 10 10 9,5 9 8,5 8 7,5 7,5 7 7 6,5 6,5 6 6
0 r
15 15 15 14 13 13 12 11 10 10 9 8,5 8,5 8 7,5 7 7 6,5 6,5 6 6 5,5 5,5 e
0
)
Anexa 2 DIMENSIUNI OPTIME PENTRU GRINZI CU SECŢIUNE
COMPUSĂ, DE CLASĂ 2
Anexa 2 - 1: Dimensiuni optime pentru grinzi cu secţiuni de Clasă 2, compuse din table
sudate, oţel S235.
b
tf z
GRINZI
tw
hw CU SECŢIUNE COMPUSĂ
y y
S235
Clasă 2
z
Dimensiuni
Mmax, ED Mpl, y, Rd hw b tw tf A·102 if, z Wpl,y·103 Iy·106 Iz·104 It·104 Iw·109
kNm kNm mm mm mm mm mm2 mm mm3 mm4 mm4 mm4 mm6
225 282,6 500 150 7 10 65 36,8 1202,5 268,0 5,64 15,83 366,6
230 294,6 500 160 7 10 67 39,6 1253,5 281,0 6,84 16,5 444,8
240 306,6 500 170 7 10 69 42,4 1304,5 294,0 8,2 17,16 533,3
260 318,5 500 180 7 10 71 45,2 1355,5 307,0 9,73 17,83 632,9
270 330,5 500 190 7 10 73 48 1406,5 320,0 11,45 18,50 744,2
285 342,5 500 200 7 15 75 50,8 1457,5 333,0 13,35 19,16 867,9
325 406,1 600 150 8 11 81 35,6 1728,2 452,0 6,21 23,74 579,8
340 421,9 600 160 8 11 83,2 38,3 1795,4 472,5 7,53 24,63 703,2
365 437,7 600 170 8 11 85,4 41,1 1862,6 493,1 9,03 25,51 843
375 453,6 600 180 8 11 87,6 43,9 1929,8 513,6 10,72 26,40 1000,2
390 437,7 600 190 8 11 89,8 46,7 1997,0 534,1 12,60 27,29 1176,0
405 485,1 600 200 8 11 92 49,5 2064,2 554,7 14,69 28,17 1371,2
420 500,9 600 210 8 11 94,2 52,3 2131,1 575,23 17 29,06 1586,9
435 516,7 600 220 8 11 96,4 55,1 2198,6 595,7 19,55 29,95 1824,3
510 629,4 700 170 9 13 107,2 40,4 2678,2 819,1 10,69 42,23 1358,2
530 651,2 700 180 9 13 109,8 43,2 2770,9 852,1 12,68 43,69 1611,3
555 672,9 700 190 9 13 112,4 46,0 2863,6 885,1 14,9 45,15 1894,1
575 694,7 700 200 9 13 115,00 48,7 2956,3 918,2 17,37 46,62 2208,3
595 716,5 700 210 9 13 117,60 51,5 3049,0 951,2 20,11 48,08 2555,5
620 738,3 700 220 9 13 120,2 54,3 3141,7 984,3 23,11 49,55 2937,5
645 760,1 700 230 9 13 122,8 57,1 3234,4 1017,35 26,40 51,01 3355,7
660 781,9 700 240 9 13 125,4 59,9 3327,1 1050,4 29,99 52,48 3812,0
680 803,6 700 250 9 13 128 62,8 3419,8 1083,44 33,9 53,94 4308,0
705 825,4 700 260 9 13 130,6 65,6 3512,4 1116,5 38,12 55,41 4845,2
340 Anexa 2. Dimensiuni optime pentru grinzi cu secţiune compusă, de clasă 2
Anexa 2 - 1: Dimensiuni pentru grinzi cu secţiuni de Clasă 2, compuse din table sudate
(continuare)
Dimensiuni
785 938,4 800 210 10 14 138,8 50,3 3993,2 1400,8 21,68 65,55 3590,5
815 965,2 800 220 10 14 141,6 53,1 4107,1 1447, 24,91 67,38 4126,6
845 992,0 800 230 10 14 144,4 55,9 4221,1 1439,5 28,46 69,21 4713,7
865 1018,7 800 240 10 14 147,2 58,6 4335 1539,9 32,32 71,04 5354,2
890 1045,5 800 250 10 14 150 61,4 4449 1586,3 36,53 72,87 6050,3
920 1072,3 800 260 10 14 152,8 64,2 4563 1632,7 41,08 74,7 6804,4
945 1099,1 800 270 10 14 155,6 67 4676,9 1679,1 45,99 76,53 7618,8
970 1125,9 800 280 10 14 158,4 69,8 4790,9 1725,4 51,29 78,35 8495,8
1140 1329,8 900 250 11 15 174 60,2 5568,8 2238,19 39,16 96,85 8196,9
1170 1362,1 900 260 11 15 177 62,9 5796,0 2300,99 44,04 99,10 9217,8
1205 1394,3 900 270 11 15 180 65,7 5933,3 2363,8 49,31 101,35 10320,3
1235 1426,6 900 280 11 15 183,0 68,5 6070,5 2426,6 54,98 103,60 11507,6
1265 1458,8 900 290 11 15 186 71,3 6207,8 2489,4 61,07 105,85 12782,8
1300 1491,1 900 300 11 15 189 74,1 6345,0 2552,2 67,6 108,1 14149
1330 1523,3 900 310 11 15 192 76,9 6482,3 2614,9 74,58 110,35 15609,5
1565 1840,3 1000 250 13 18 220,0 59,3 7831,0 3415,3 47,06 171,75 12191,8
1605 1883,3 1000 260 13 18 223,6 62,1 8014,2 3508,6 52,91 175,64 13708,2
1650 1926,4 1000 270 13 18 227,2 64,9 8197,5 3601,8 59,23 179,53 15345,9
1690 1969,5 1000 280 13 18 230,8 67,6 8380,7 3695,1 66,04 183,42 17109,4
1735 2012,5 1000 290 13 18 234,4 70,4 8564,0 3788,4 73,35 187,3 19003,6
1775 2055,6 1000 300 13 18 238 73,2 8747,2 3881,7 81,18 191,19 21032,9
1820 2098,7 1000 310 13 18 241,6 76 8930,4 3974,9 89,56 195,08 23202,2
1860 2141,7 1000 320 13 18 245,5 78,8 9113,7 4068,2 98,49 198,97 25516,1
1905 2184,8 1000 330 13 18 248,8 81,6 9296,9 4161,5 107,99 202,86 27979,2
1945 2227,8 1000 340 13 18 252,4 84,4 9480,2 4254,8 118,10 206,74 30596,1
1990 2270,9 1000 350 13 18 256,00 87,2 9663,4 4348,1 128,81 210,63 33371,7
2030 2314 1000 360 13 18 259,6 90,0 9846,6 4441,3 140,15 214,52 36310,4
2075 2357 1000 370 13 18 263,2 92,8 10030 4534,65 152,14 218,41 39417,1
2115 2469,1 1100 280 14 20 266 67 10507 5065,5 73,42 251,78 23026
2165 2521,8 1100 290 14 20 270 69,7 10731 5191,9 81,55 257,11 25573,5
2215 2574,4 1100 300 14 20 274 72,5 10955 5316,4 90,25 262,44 28302,8
2270 2627,1 1100 310 14 20 278 75,3 11179 5441,9 99,5 267,78 31220,4
2320 `2679,7 1100 320 14 20 282 78,1 11403 5567,3 109,48 273,11 34332,3
2370 2732,3 1100 330 14 20 286 80,9 11627 5692,8 80,9 11627 5692,79
2425 2785 1100 340 14 20 290 83,7 11851 5818,2 131,26 283,78 41164,6
2475 2837,6 1100 350 14 20 294 86,5 12075 5943,7 143,17 289,11 44897,5
2525 2890,3 1100 360 14 20 298 89,3 12299 6069,1 155,77 294,44 48849,9
2580 2942,9 1100 370 14 20 302 92,1 12523 6194,6 169,09 299,78 53028,1
2630 2995,5 1100 380 14 20 306 94,9 12747 6320 183,16 305,11 57438,4
2680 3048,2 1100 390 14 20 310 97,7 12971 6445,5 197,98 310,44 62087,0
Anexa 2. Dimensiuni optime pentru grinzi cu secţiune compusă, de clasă 2 341
Anexa 2 - 1: Dimensiuni pentru grinzi cu secţiuni de Clasă 2, compuse din table sudate
(continuare)
Dimensiuni

2735 3100,8 1100 400 14 20 314 100,5 13195 6570,9 213,78 315,78 66980,2
2745 3153,5 1100 410 14 20 318,0 103,3 13419 6696,42 229,99 321,11 72124,2
2780 3197,2 1200 320 15 21 314 76,8 13605 7169,72 115,03 334,93 428714,1
2835 3257,5 1200 330 15 21 318,6 79,6 13861 7326,27 126,12 341,10 47005,0
2895 3317,7 1200 340 15 21 322,8 82,4 14118 7482,83 137,90 347,28 51397,3
2955 3378,0 1200 350 15 21 327 85,2 14374 7639,38 150,40 353,45 56055,6
3015 3438,2 1200 360 15 21 331,2 88 14630 7795,93 163,63 359,63 60987,8
3075 3498,5 1200 370 15 21 335,4 90,8 14887 7952,5 177,62 365,80 66201,9
3135 3558,7 1200 380 15 21 339,6 93,5 15143 8109,0 192,39 371,97 71705,5
3190 3619 1200 390 15 21 343,80 96,3 15400 8265,6 207,95 378,15 77506,5
3250 3679,3 1200 400 15 21 348,00 99,1 15656 8422,1 224,34 384,32 83612,8
3310 3739,5 1200 410 15 21 352,20 101,9 15912 8578,7 241,56 390,50 90032,2
3370 3799,8 1200 420 15 21 356,40 108,8 16169 8735,2 259,65 396,67 96772,5
3430 3860,0 1200 430 15 21 360,60 107,6 16425 8891,8 278,61 402,84 103841,5
EFORTURI REZISTENTE DE CALCUL LA FLAMBAJ
Anexa 3 ALE PROFILELOR LAMINATE
NOTĂ:
Eforturile rezistente de calcul la flambaj sunt determinate utilizând un coeficient de

siguranţă M1= 1.0;
Eforturile rezistente de calcul la flambaj sunt determinate pentru toate elementele pentru
care zvelteţea 250;
Pe prima linie, marcată, se prezintă efortul rezistent de calcul la flambaj după direcţia y
– y, iar pe a doua linie se prezintă efortul rezistent de calcul la flambaj după direcţia z –
z.
Anexa 3. Eforturi rezistente de calcul la flambaj ale profilelor laminate 343
Anexa 3-1: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPN
Rezistenţa de calcul la flambaj după axa y-y şi z-z [kN]

Tip Marcă
profil oţel
Lungime de flambaj [m]
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
IPN S235 173 169 165 160 154 147 138 129 119 98 81 67 55
80 88 63 47 36 28 23 - - - - - - -
S275 201 196 190 183 175 165 153 140 127 103 83 68 56
92 65 48 36 28 23 - - - - - - -
S355 256 248 238 226 211 194 175 156 138 108 86 70 58
98 68 49 37 29 23 - - - - - - -
IPN S235 245 242 237 233 228 222 215 208 199 178 155 133 113
100 149 113 86 66 53 43 35 - - - - - -
S275 286 281 275 269 262 254 245 234 221 193 164 138 117
160 118 88 68 53 43 36 - - - - - -
S355 365 358 349 339 327 313 296 277 256 213 176 145 121
175 125 92 70 55 44 36 - - - - - -
IPN S235 332 328 324 319 314 309 303 296 288 270 248 223 197
120 228 182 143 112 90 73 61 51 43 33 - - -
S275 387 382 376 370 363 356 348 338 328 302 271 239 208
249 193 148 115 92 74 62 52 44 - - - -
S355 496 488 479 470 459 446 432 415 396 352 304 259 221
281 208 156 120 94 76 63 53 45 - - - -
IPN S235 430 427 422 417 412 407 401 388 371 352 328 301 273
140 322 270 220 177 144 118 98 71 53 - - - -
S275 503 497 491 485 478 471 463 454 445 422 394 361 326
357 291 231 184 148 121 100 84 72 54 - - -
S355 645 636 627 618 607 595 582 567 551 511 462 410 358
415 322 247 193 153 124 103 86 73 55 - - -
IPN S235 536 535 530 525 520 514 508 502 495 480 463 441 416
160 424 368 310 255 210 175 146 124 106 80 - - -
S275 627 624 617 611 604 597 589 580 571 551 526 495 460
426 403 330 267 218 179 150 126 108 81 - - -
S355 809 799 790 780 769 758 745 731 716 680 636 583 526
564 455 359 284 228 186 154 129 110 83 - - -
IPN S235 656 656 652 647 642 636 630 624 617 602 586 566 543
180 541 484 419 355 298 250 211 180 155 118 92 - -
S275 767 767 760 746 746 739 731 723 714 694 671 643 610
613 536 453 311 311 252 217 184 158 119 93 - -
S355 990 985 974 964 953 941 929 915 901 867 827 778 721
738 619 502 404 328 269 224 189 162 122 95 - -
IPN S235 785 785 785 779 773 767 761 755 748 734 717 699 678
200 669 610 542 470 402 342 292 250 216 165 130 105 -
S275 919 919 915 908 900 893 885 876 867 848 826 800 770
761 682 593 504 423 356 301 257 221 168 132 106 -
S355 1185 1185 1174 1162 1151 1139 1126 1113 1099 1067 1029 984 931
929 803 671 551 452 374 313 265 227 171 134 107 -
344 Anexa3. Eforturi rezistente de calcul la flambaj ale profilelor laminate
Anexa3 - 1: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPN (continuare)

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
IPN S235 47 40 34 30 23 - - - - - - - -
80 - - - - - - - - - - - - -
S275 47 40 35 30 23 - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 48 41 35 30 24 - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
IPN S235 97 84 73 63 50 40 33 - - - - - -
100 - - - - - - - - - - - - -
S275 99 85 74 64 50 40 33 - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 102 87 75 65 51 41 33 - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
IPN S235 173 152 133 118 93 75 62 51 44 - - - -

120 - - - - - - - - - - - - -
S275 180 156 136 120 94 76 62 52 44 - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 188 162 141 123 96 77 63 52 44 - - - -
- - - - - - - - - - - - -
IPN S235 273 245 219 195 157 128 106 88 75 65 56 - -

140 - - - - - - - - - - - - -
S275 290 257 227 201 160 130 107 89 76 65 57 - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 312 272 237 209 164 132 109 91 77 66 57 - -
- - - - - - - - - - - - -
IPN S235 388 357 326 296 243 200 167 140 120 103 90 79 70
160 - - - - - - - - - - - - -
S275 422 382 344 309 250 204 169 142 121 104 91 79 70
- - - - - - - - - - - - -
S355 469 415 368 326 259 210 173 145 123 106 92 80 71
- - - - - - - - - - - - -
IPN S235 517 487 454 420 354 297 250 212 182 157 137 120 107
180 - - - - - - - - - - - - -
S275 573 532 489 447 370 305 256 216 184 159 138 122 108
- - - - - - - - - - - - -
S355 659 597 537 481 389 317 263 221 188 162 140 123 109
- - - - - - - - - - - - -
IPN S235 653 625 594 559 487 417 356 304 262 228 199 175 156
200 - - - - - - - - - - - - -
S275 735 695 652 606 515 434 366 311 267 231 202 177 157
- - - - - - - - - - - - -
S355 870 804 736 670 551 455 379 320 273 235 205 180 159
- - - - - - - - - - - - -
Anexa 3 - 1: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPN (continuare)

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
IPN S235 928 928 928 926 920 913 907 900 893 879 862 845 824
220 827 775 714 645 573 503 439 383 335 260 206 167 138
S275 1086 1086 1086 1079 1071 1063 1054 1046 1037 1017 995 971 942
948 878 796 706 616 532 458 396 344 265 209 169 139
S355 1402 1402 1395 1383 1371 1359 1346 1332 1318 1286 1250 1208 1158
1177 1063 933 800 678 573 486 415 358 273 214 172 141
IPN S235 1083 1083 1083 1083 1078 1071 1065 1058 1050 1035 1019 1001 981
240 965 904 833 753 669 587 512 446 390 303 240 195 160
S275 1267 1267 1267 1264 1256 1247 1239 1230 1220 1200 1179 1155 1127
1107 1025 929 824 719 621 535 463 402 309 244 197 162
S355 1636 1636 1634 1622 1609 1596 1583 1569 1555 1523 1488 1447 1400
1374 1241 1089 934 791 668 567 485 418 318 250 201 165
IPN S235 1252 1252 1252 1252 1251 1244 1237 1230 1222 1207 1190 1172 1152
260 1130 1065 990 905 814 722 636 558 490 383 305 248 205
S275 1465 1465 1465 1465 1458 1449 1440 1431 1421 1401 1379 1355 1328
1298 1211 1110 998 881 769 668 581 507 392 310 251 207
S355 1892 1892 1892 1892 1870 1856 1843 1828 1813 1782 1746 1707 1662
1617 1477 1315 1144 981 836 713 612 530 405 318 256 211
IPN S235 1433 1433 1433 1433 1433 1429 1421 1413 1405 1389 1372 1354 1334
280 1307 1239 1161 1073 976 876 779 689 609 479 384 312 259
S275 1677 1677 1677 1677 1674 1665 1655 1645 1635 1614 1591 1567 1540
1505 1414 1309 1191 1065 940 824 721 632 492 391 317 262
S355 2165 2165 2165 2165 2148 2134 2119 2104 2088 2055 2020 1980 1935
1881 1735 1566 1383 1200 1032 888 766 664 510 402 325 267
IPN S235 1621 1621 1621 1621 1621 1621 1613 1605 1597 1580 1562 1544 1524
300 1491 1419 1337 1245 1142 1035 927 826 734 582 468 382 317
S275 1897 1897 1897 1897 1897 1897 1879 1869 1859 1837 1814 1789 1763
1718 1623 1513 1389 1254 1117 987 869 765 599 478 388 321
S355 2449 2449 2449 2449 2449 2449 2408 2392 2376 2343 2307 2267 2224
2153 2001 1823 1627 1427 1238 1071 928 808 623 493 398 328
IPN S235 1826 1826 1826 1826 1826 1826 1822 1814 1805 1788 1769 1750 1730
320 1692 1616 1530 1433 1325 1210 1093 981 876 700 565 463 384
S275 2137 2137 2137 2137 2137 2135 2124 2113 2102 2080 2056 2031 2004
1952 1851 1736 1606 1463 1315 1171 1037 918 723 579 472 391
S355 2758 2758 2758 2758 2755 2739 2723 2707 2690 2656 2619 2579 2536
2451 2291 2106 1898 1681 1471 1281 1115 974 755 598 484 400
IPN S235 2037 2037 2037 2037 2037 2037 2037 2029 2020 2002 1984 1964 1944
340 1902 1823 1735 1635 1524 1404 1280 1157 1041 839 681 560 466
S275 2384 2384 2384 2384 2384 2384 2377 2366 2354 2331 2307 2281 2254
2197 2092 1975 1841 1693 1536 1380 1231 1096 870 700 572 474
S355 3077 3077 3077 3077 3077 3077 3049 3032 3015 2979 2942 2902 2859
2764 2600 2410 2195 1965 1737 1524 1335 1171 912 725 588 486
Anexa3 - 1: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPN (continuare)

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
IPN 220 S235 801 775 745 712 638 560 486 420 365 318 279 247 219
115 - - - - - - - - - - - -
S275 910 873 831 785 687 590 505 433 373 324 284 250 222
116 - - - - - - - - - - - -
S355 1101 1036 965 892 752 629 529 449 384 332 290 254 225
118 - - - - - - - - - - - -
IPN 240 S235 960 935 907 876 803 722 638 560 490 430 379 336 300
135 - - - - - - - - - - - -
S275 1097 1062 1022 978 878 772 670 581 504 440 386 341 304
136 - - - - - - - - - - - -
S355 1346 1284 1214 1139 984 838 712 608 523 453 396 349 309
138 - - - - - - - - - - - -
IPN 260 S235 1131 1108 1081 1052 983 901 813 724 641 568 503 448 400
171 - - - - - - - - - - - -
S275 1299 1266 1228 1186 1089 978 865 759 665 584 515 457 407
173 - - - - - - - - - - - -
S355 1610 1552 1485 1412 1250 1085 935 805 696 606 531 468 416
176 - - - - - - - - - - - -
IPN 280 S235 1312 1289 1263 1234 1166 1086 995 899 805 718 640 572 513
217 185 - - - - - - - - - - -
S275 1510 1478 1441 1400 1304 1192 1072 952 842 744 659 586 523
220 187 - - - - - - - - - - -
S355 1885 1828 1763 1690 1526 1348 1176 1022 889 777 683 603 537
223 190 - - - - - - - - - - -
IPN 300 S235 1503 1479 1454 1426 1362 1285 1195 1097 996 898 807 725 653
266 227 - - - - - - - - - - -
S275 1734 1702 1667 1628 1536 1427 1305 1176 1052 937 835 746 668
269 229 - - - - - - - - - - -
S355 2175 2120 2059 1990 1829 1647 1460 1282 1125 988 872 773 689
274 233 - - - - - - - - - - -
IPN 320 S235 1709 1686 1661 1634 1572 1498 1411 1313 1207 1101 998 903 817
324 276 238 - - - - - - - - - -
S275 1976 1944 1910 1872 1785 1680 1558 1425 1290 1161 1042 935 841
328 280 241 - - - - - - - - - -
S355 2488 2435 2376 2310 2155 1974 1777 1581 1399 1237 1097 976 871
335 285 245 - - - - - - - - - -
IPN 340 S235 1922 1899 1875 1848 1788 1717 1634 1537 1431 1319 1208 1101 1002
393 336 290 253 - - - - - - - - -
S275 2225 2194 2161 2124 2040 1939 1821 1688 1546 1405 1271 1148 1037
399 340 293 255 - - - - - - - - -
S355 2811 2760 2702 2639 2490 2313 2113 1905 1703 1517 1352 1207 1082
408 347 298 259 - - - - - - - - -

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
IPN 360 S235 2279 2279 2279 2279 2279 2279 2279 2276 2266 2247 2228 2207 2186
2140 2055 1962 1857 1741 1614 1480 1346 1217 989 806 664 555
S275 2667 2667 2667 2667 2667 2667 2665 2653 2641 2617 2591 2565 2537
2473 2362 2238 2097 1941 1774 1604 1439 1287 1029 830 680 565
S355 3443 3443 3443 3443 3443 3437 3420 3402 3384 3347 3308 3267 3223
3116 2942 2742 2516 2270 2021 1785 1571 1383 1082 863 701 580
IPN 380 S235 2514 2514 2514 2514 2514 2514 2514 2514 2507 2487 2467 2446 2424
2374 2287 2190 2082 1963 1831 1692 1549 1410 1156 948 784 656
S275 2942 2942 2942 2942 2942 2942 2935 2895 2920 2895 2870 2844 2815
2746 2631 2503 2359 2198 2024 1843 1666 1495 1205 979 804 670
S355 3798 3798 3798 3798 3798 3798 3783 3764 3745 3708 3668 3625 3580
3466 3286 3080 2845 2590 2327 2070 1830 1620 1275 1020 830 388
IPN 400 S235 2770 2770 2770 2770 2770 2770 2770 2770 2770 2750 2728 2707 2684
2632 2539 2439 2325 2203 2067 1920 1769 1619 1339 1105 917 770
S275 3240 3240 3240 3240 3240 3240 3240 3240 3230 3200 3175 3148 3119
3045 2925 2791 2642 2475 2294 2103 1912 1728 1403 1144 940 787
S355 4180 4180 4180 4180 4180 4180 4180 4160 4140 4100 4060 4018 3970
3848 3661 3448 3206 2939 2659 2380 2119 1882 1490 1197 977 810
IPN 450 S235 3454 3454 3454 3454 3454 3454 3454 3454 3454 3445 3423 3400 3375
3317 3215 3105 2985 2854 2710 2550 2385 2214 1875 1574 1322 1118
S275 4040 4040 4040 4040 4040 4040 4040 4040 4040 4017 3988 3958 3927
3843 3710 3567 3408 3084 3037 2828 2610 2393 1987 1643 1366 1147
S355 5214 5214 5214 5214 5214 5214 5214 5214 5193 5150 5105 5060 5010
4870 4666 4439 4180 3897 3588 3268 2953 2655 2140 1735 1426 1188
IPN 500 S235 4205 4205 4205 4205 4205 4205 4205 4205 4205 4205 4190 4165 4139
4075 3964 3845 3715 3578 3425 3259 3080 2892 2505 2140 1819 1550
S275 4920 4920 4920 4920 4920 4920 4920 4920 4920 4915 4884 4850 4818
4728 4583 4428 4258 4070 3866 3643 3405 3162 2682 2252 1892 1599
S355 6350 6350 6350 6350 6350 6350 6350 6350 6350 6305 6259 6210 6160
6000 5782 5539 5268 4965 4635 4284 3925 3572 2930 2405 1990 1665
IPN 550 S235 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4980 4958 4930
4887 4772 4652 4525 4389 4240 4083 3910 3728 3334 2929 2546 2205
S275 5830 5830 5830 5830 5830 5830 5830 5830 5830 5830 5810 5778 5743
5675 5525 5372 5205 5025 4829 4615 4385 4140 3629 3130 2680 2295
S355 7525 7525 7525 7525 7525 7525 7525 7525 7525 7505 7455 7404 7350
7223 7000 6760 6499 6210 5893 5548 5182 4805 4069 3410 2864 2420

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
IPN 360 S235 2164 2140 2115 2088 2028 1958 1876 1780 1673 1557 1437 1319 1208
469 401 346 302 - - - - - - - - -
S275 2507 2476 2442 2405 2321 2222 2105 1971 1824 1673 1525 1305 1257
476 406 350 305 - - - - - - - - -
S355 3175 3123 3065 3000 2856 2680 2475 2255 2035 1825 1635 1465 1319
487 414 357 310 - - - - - - - - -
IPN 380 S235 2402 2378 2353 2325 2267 2199 2119 2027 1922 1807 1684 1559 1437
556 476 411 359 - - - - - - - - -
S275 2785 2754 2720 2684 2600 2505 2390 2263 2115 1960 1803 1650 1505
565 483 417 360 - - - - - - - - -
S355 3534 3482 3426 3364 3323 3053 2855 2634 2400 2175 1960 1767 1594
579 493 424 369 - - - - - - - - -
IPN 400 S235 2660 2636 2610 2584 2524 2455 2378 2287 2184 2068 1940 1810 1680
653 559 484 423 - - - - - - - - -
S275 3088 3056 3020 2985 2903 2808 2697 2568 2422 2263 2097 1930 1773
665 568 490 428 - - - - - - - - -
S355 3923 3870 3815 3753 3613 3445 3250 3025 2785 2542 2308 2090 1890
681 580 500 435 - - - - - - - - -
IPN 450 S235 3350 3325 3299 3271 3212 3145 3072 2987 2890 2783 2660 2529 2388
953 820 710 623 488 - - - - - - - -
S275 3895 3860 3825 3790 3709 3619 3515 3395 3259 3105 2935 2757 2573
974 835 723 632 494 - - - - - - - -
S355 4960 4910 4854 4794 4660 4505 4323 4110 3873 3613 3244 3077 2820
1000 855 739 644 500 - - - - - - - -
IPN 500 S235 4112 4085 4058 4029 3968 3900 3828 3747 3656 3553 3438 3310 3170
1330 1149 1000 878 690 555 - - - - - - -
S275 4784 4749 4713 4675 4594 4504 4403 4289 4160 4014 3850 3670 3479
1364 1173 1019 890 699 560 - - - - - - -
S355 6105 6053 5995 5935 5803 5652 5479 5279 5050 4794 4515 4220 3925
1410 1208 1045 910 710 470 - - - - - - -
IPN 550 S235 4903 4874 4845 4816 4754 4687 4615 4536 4449 4353 4245 4125 3995
1786 1551 1355 1192 940 759 625 - - - - - -
S275 5707 5671 5633 5595 5512 5424 5326 5217 5095 4960 4808 4638 4453
1840 1590 1384 1214 954 768 631 - - - - - -
S355 7297 7241 7182 7120 6990 6845 6680 6494 6280 6040 5770 5475 5165
1913 1643 1424 1245 974 782 641 - - - - - -
Anexa 3-2: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPE

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
IPE 80 S235 158 155 151 147 141 135 128 119 110 91.8 75.4 62.3 51.9
96 72.3 54.6 42.2 33.3 27 22.2 - - - - - -
S275 184 180 175 168 161 152 142 130 118 96 77.8 63.7 52.8
103 75.3 56.1 43 33.9 27.3 22.5 - - - - - -
S355 235 228 219 208 195 180 162 145 129 101 80.8 65.5 54
112 79.3 58.2 44.2 34.6 27.8 22.8 - - - - - -
IPE 100 S235 217 214 210 207 202 197 191 185 177 160 140 120 103
152 122 95.4 75.2 60.2 49.1 40.7 34.2 29.1 - - - -
S275 253 249 244 239 233 226 218 208 198 173 148 125 106
166 129 99.2 77.4 61.5 49.9 43.1 34.6 29.5 - - - -
S355 324 317 310 301 291 279 264 248 230 193 159 132 110
187 139 104 80.3 63.3 51.1 42.1 35.2 29.9 - - - -
IPE 120 S235 281 278 274 270 266 262 257 251 245 231 213 192 171
216 183 151 123 99.9 82.3 68.7 58.1 49.7 37.5 - - -
S275 328 323 319 314 308 302 295 288 279 258 233 206 180
240 199 159 127 103 84.3 70 59 50.4 37.9 - - -
S355 420 413 406 398 389 379 368 354 339 303 263 225 192
281 221 171 134 107 86.9 71.9 60.3 51.4 38.5 - - -
IPE 140 S235 351 349 345 341 337 333 328 323 318 305 290 272 251
286 253 217 182 151 127 107 90.7 77.9 59.1 46.2 - -
S275 411 406 401 396 391 386 379 373 365 348 326 301 272
322 279 233 192 157 130 109 92.5 79.2 59.9 46.7 - -
S355 527 520 513 505 497 488 478 466 453 423 385 343 302
386 319 256 205 166 136 113 95 81.1 61 47.4 - -
IPE 160 S235 429 429 425 421 417 413 408 404 399 387 374 358 339
364 331 293 253 215 183 156 133 115 87.9 69.1 55.6 -
S275 502 500 495 490 485 479 473 467 460 445 426 403 377
414 369 319 270 226 190 160 137 118 89.3 69.9 56.2 -
S355 648 641 624 626 618 609 600 589 578 551 518 478 434
504 433 360 295 241 200 167 141 121 91.3 71.2 57.1 -
IPE 180 S235 512 512 510 506 502 497 493 488 483 473 460 446 429
448 415 377 335 293 253 219 189 165 127 100 80.9 66.6
S275 599 599 594 589 584 578 572 566 560 545 528 508 484
512 468 418 364 312 266 227 195 169 129 102 81.9 67.3
S355 773 769 762 754 746 737 728 718 707 683 653 618 576
632 561 482 406 339 283 239 203 175 133 104 83.4 68.4
IPE 200 S235 608 608 608 605 601 596 592 587 582 571 559 546 531
545 511 472 429 382 337 295 258 226 175 139 113 93.3
S275 712 712 711 705 99 694 688 681 675 661 645 626 605
625 580 528 471 412 357 309 268 233 179 142 115 94.4
S355 919 919 911 903 895 886 877 867 856 833 806 773 735
777 704 622 536 455 386 328 281 243 185 145 117 96.1
Anexa 3 - 2: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPE (continuare)

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
IPE 80 S235 43.8 37.3 32.2 28 21.8 17.4 - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S275 44.4 37.8 32.5 28.3 21.9 17.5 - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 45.2 38.4 33 28.6 22.1 17.6 - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
IPE 100 S235 88.1 75.9 66 57.7 45.2 36.2 29.7 - - - - - -

- - - - - - - - - - - - -
S275 90.2 77.4 67 58.5 45.6 36.5 29.9 - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 92.9 79.3 68.4 59.6 46.3 37 30.2 - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
IPE 120 S235 150 132 116 103 81.2 65.5 53.9 45.1 38.2 - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S275 157 136 119 105 82.4 66.3 54.4 45.4 38.5 - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 164 142 123 108 84.1 67.4 55.2 46 38.9 - - - -
- - - - - - - - - - - - -
IPE 140 S235 229 206 185 165 133 109 89.8 75.4 64.1 55.1 47.9 - -
- - - - - - - - - - - - -
S275 244 217 192 171 136 110 91 76.2 64.7 55.6 48.2 - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 263 230 202 177 140 113 92.6 77.3 65.5 56.2 48.7 - -
- - - - - - - - - - - - -
IPE 160 S235 318 294 270 246 203 168 140 118 101 87.1 75.8 66.6 58.9
- - - - - - - - - - - - -
S275 347 317 286 258 210 172 143 120 102 88 76.5 67.1 59.3
- - - - - - - - - - - - -
S355 389 346 308 273 218 177 146 122 104 89.2 77.5 67.9 59.9
- - - - - - - - - - - - -
IPE 180 S235 410 388 364 339 288 243 205 175 150 130 113 99.5 88.2
- - - - - - - - - - - - -
S275 457 427 395 362 302 251 210 178 152 131 114 100 88.9
- - - - - - - - - - - - -
S355 531 483 436 393 319 261 217 182 155 134 116 102 90
- - - - - - - - - - - - -
IPE 200 S235 513 493 471 446 392 338 290 249 215 187 164 144 128
78.2 - - - - - - - - - - - -
S275 580 551 520 486 417 353 299 255 219 190 166 146 129
79.1 - - - - - - - - - - - -
S355 692 643 593 542 449 373 312 263 225 194 169 148 131
80.3 - - - - - - - - - - - -

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
IPE 220 S235 713 713 713 712 708 703 698 693 688 678 666 653 639
652 619 581 537 490 441 393 348 308 243 295 159 132
S275 834 834 834 830 824 818 812 806 799 785 770 752 732
751 709 655 598 536 474 417 365 321 250 199 162 133
S355 1077 1077 1073 1065 1056 1047 1037 1027 1017 994 969 939 904
939 868 786 696 606 522 450 389 337 260 205 165 136
IPE 240 S235 836 836 836 836 833 828 823 818 813 802 790 777 763
775 741 702 758 610 558 504 453 405 324 262 214 178
S275 978 978 978 978 971 965 959 952 945 931 915 898 878
895 849 797 739 674 607 541 480 425 335 268 219 181
S355 1263 1263 1263 1254 1245 1235 1226 1216 1205 1182 1157 1128 1095
1124 1052 968 874 775 680 593 516 451 350 278 225 185
IPE 270 S235 981 981 981 981 981 979 973 968 963 952 940 928 915
927 893 855 813 766 715 661 605 550 451 370 306 256
S275 1149 1149 1149 1149 1147 1141 1134 1127 1121 1106 1091 1075 1057
1072 1027 977 921 858 790 720 650 585 471 382 314 262
S355 1483 1483 1483 1481 1472 1462 1452 1442 1432 1410 1385 1359 1329
1353 1283 1203 1112 1012 909 808 716 633 498 399 325 269
IPE 300 S235 1150 1150 1150 1150 1150 1150 1146 1141 1135 1124 1112 1100 1087
1101 1066 1028 987 941 891 837 779 720 607 507 424 358
S275 1345 1345 1345 1345 1345 1343 1336 1329 1322 1307 1292 1276 1259
1275 1230 1180 1125 1064 996 924 850 776 641 528 438 367
S355 1700 1700 1700 1700 1697 1687 1677 1667 1656 1634 1611 1586 1558
1581 1512 1435 1348 1251 1147 1041 936 839 673 544 446 371
IPE 330 S235 1338 1338 1338 1338 1338 1338 1338 1334 1328 1316 1304 1292 1278
1290 1252 1212 1168 1120 1067 1010 948 885 757 640 540 458
S275 1565 1565 1565 1565 1565 1565 1562 1555 1547 1532 1517 1500 1483
1495 1446 1393 1335 1271 1200 1123 1043 961 805 670 559 471
S355 1968 1968 1968 1968 1968 1961 1951 1940 1929 1907 1884 1859 1832
1846 1773 1692 1601 1500 1389 1273 1157 1046 849 692 570 476
IPE 360 S235 1554 1554 1554 1554 1554 1554 1554 1554 1549 1537 1524 1511 1498
1509 1468 1426 1380 1330 1275 1216 1152 1084 944 810 691 590
S275 1818 1818 1818 1818 1818 1818 1818 1814 1806 1790 1774 1747 1739
1750 1698 1642 1582 1515 1441 1362 1277 1188 1013 854 719 609
S355 2271 2271 2271 2271 2271 2271 2261 2250 2239 2216 2192 2167 2140
2151 2074 1990 1896 1792 1677 1555 1429 1304 1075 885 734 615
IPE 400 S235 1804 1804 1804 1804 1804 1804 1804 1804 1804 1794 1781 1768 1755
1760 1715 1668 1618 1563 1504 1440 1371 1297 1142 989 850 730
S275 2112 2112 2112 2112 2112 2112 2112 2112 2107 2091 2075 2057 2040
2042 1985 1923 1857 1785 1706 1620 1527 1430 1233 1049 889 756
S355 2619 2619 2619 2619 2619 2619 2619 2609 2597 2574 2550 2525 2498
2494 2410 2319 2218 2106 1983 1851 1713 1573 1311 1086 905 761
IPE450 S235 2111 2111 2111 2111 2111 2111 2111 2111 2111 2110 2097 2083 2069
2067 2017 1965 1910 1851 1787 1717 1642 1561 1390 1215 1053 909
S275 2408 2408 2408 2408 2408 2408 2408 2408 2408 2398 2381 2364 2347
2339 2277 2211 2140 2063 1980 1888 1790 1686 1470 1262 1078 921
S355 3025 3025 3025 3025 3025 3025 3025 3025 3017 2993 2969 2944 2918
2897 2805 2706 2598 2478 2346 2203 2052 1897 1598 1335 1118 943
Anexa 3 - 2 : Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil IPE (continuare)

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
IPE 220 S235 622 604 583 560 506 449 392 341 297 260 228 202 180
111 94.2 - - - - - - - - - - -
S275 709 683 653 620 549 476 409 352 305 265 232 205 182
112 95.2 - - - - - - - - - - -
S355 863 817 766 713 606 511 431 367 315 272 238 209 185
114 96.7 - - - - - - - - - - -
IPE 240 S235 748 730 711 689 638 579 517 456 402 354 313 278 248
150 128 111 - - - - - - - - - -
S275 857 832 804 773 702 624 547 476 415 363 320 283 252
152 130 112 - - - - - - - - - -
S355 1057 1013 964 911 796 684 585 501 432 375 329 290 257
155 132 114 - - - - - - - - - -
IPE 270 S235 900 885 867 848 803 750 689 624 560 500 447 400 359
217 186 161 140 - - - - - - - - -
S275 1037 1015 991 964 900 825 744 662 587 519 460 410 366
221 189 163 142 - - - - - - - - -
S355 1295 1257 1214 1166 1056 936 819 713 621 543 477 422 376
226 193 166 144 - - - - - - - - -
IPE 300 S235 1073 1058 1042 1024 893 934 877 813 745 677 612 553 499
305 262 227 199 156 - - - - - - - -
S275 1240 1219 1197 1172 1114 1045 965 879 793 711 637 571 513
311 267 231 202 157 - - - - - - - -
S355 1527 1493 1455 1412 1313 1196 1072 950 839 740 655 582 520
313 267 231 201 157 - - - - - - - -
IPE 330 S235 1265 1250 1234 1217 1179 1135 1082 1021 953 881 809 739 674
391 337 293 257 201 - - - - - - - -
S275 1465 1445 1423 1400 1347 1283 1208 1124 1033 941 853 772 698
400 344 298 261 204 - - - - - - - -
S355 1803 1771 1735 1696 1605 1496 1372 1241 1112 993 886 792 711
402 344 297 259 202 - - - - - - - -
IPE 360 S235 1484 1469 1453 1437 1400 1358 1308 1251 1186 1114 1037 960 884
507 438 382 335 264 213 - - - - - - -
S275 1721 1701 1680 1658 1607 1547 1477 1395 1305 1208 1110 1016 927
520 448 389 341 267 215 - - - - - - -
S355 2112 2081 2047 2010 1925 1822 1703 1570 1431 1295 1167 1051 948
521 447 386 337 264 211 - - - - - - -
IPE 400 S235 1740 1726 1710 1694 1659 1620 1575 1523 1464 1397 1323 1245 1164
629 5469 476 419 330 266 - - - - - - -
S275 2021 2002 1982 1960 1912 1857 1794 1720 1636 1543 1443 1340 1239
648 559 486 426 335 270 - - - - - - -
S355 2470 2441 2409 2375 2297 2205 2097 1973 1836 1692 1548 1411 1284
646 554 480 420 328 263 - - - - - - -
IPE 450 S235 2055 2041 2025 2010 1976 1939 1897 1851 1798 1739 1672 1598 1519
787 684 599 527 417 337 277 - - - - - -
S275 2329 2310 2291 2270 2226 2177 2121 2057 1984 1902 1810 1711 1607
791 685 597 524 412 332 273 - - - - - -
S355 2891 2862 2832 2800 2730 2648 2553 2443 2318 2179 2032 1882 1735
803 690 599 524 410 329 270 - - - - - -

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
IPE500 S235 2468 2468 2468 2468 2468 2468 2468 2468 2468 2468 2463 2449 2434
2426 2371 2313 2253 2188 2119 2043 1962 1875 1687 1492 1303 1133
S275 2789 2789 2789 2789 2789 2789 2789 2789 2789 2789 2774 2756 2738
2722 2654 2582 2505 2423 2333 2235 2130 2018 1781 1545 1330 1143
S355 3499 3499 3499 3499 3499 3499 3499 3499 3499 3481 3455 3430 3404
3369 3269 3161 3044 2916 2775 2622 2458 2289 1952 1646 1386 1174
IPE550 S235 2814 2814 2814 2814 2814 2814 2814 28147 2814 2814 2814 2805 2790
2775 2714 2651 2585 2515 2439 2358 2271 2177 1973 1757 1546 1351
S275 3236 3236 3236 3236 3236 3236 3236 3236 3236 3236 3232 3213 3195
3168 3092 3012 2927 2836 2737 2630 2515 2391 2127 1860 1610 1391
S355 4056 4056 4056 4056 4056 4056 4056 4056 4056 4052 4026 3999 3972
3920 3808 3689 3560 3419 3265 3097 2917 2728 2347 1992 1686 1433
IPE 600 S235 3253 3253 3253 3253 3253 3253 3253 3253 3253 3253 3253 3253 3239
3220 3153 3084 3012 2936 2855 2855 2675 2576 2357 2121 1884 1660
S275 3738 3738 3738 3738 3738 3738 3738 3738 3738 3738 3738 3728 3708
3676 3592 3505 3413 3315 3209 3095 2972 2840 2555 2259 1974 1716
S355 4682 4682 4682 4682 4682 4682 4682 4682 4682 4682 4666 4638 4610
4547 4425 4296 4157 4007 3843 3664 3471 3267 2846 2441 2082 1779

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
IPE 500 S235 2420 2405 2389 2373 2340 2304 2264 2220 2172 2117 2056 1989 1914
986 861 755 666 528 427 352 - - - - - -
S275 2720 2701 2682 2661 2619 2571 2519 2461 2394 2320 2236 2144 2043
986 856 747 657 518 418 344 - - - - - -
S355 3376 3348 3319 3288 3220 3145 3058 2959 2845 2717 2575 2424 2268
1003 864 750 657 515 414 340 - - - - - -
IPE 550 S235 2775 2760 2744 2728 2695 2659 2621 2579 2534 2483 2428 2366 2298
1180 1033 908 802 637 516 426 357 - - - - -
S275 3176 3156 3136 3116 3073 3026 2976 2919 2857 2788 2710 2624 2529
1203 1047 916 806 637 515 424 355 - - - - -
S355 3944 3915 3885 3854 3788 3714 3632 3539 3434 3315 3181 3034 2877
1227 1058 920 807 634 510 419 350 - - - - -
IPE 600 S235 3223 3207 3191 3174 3140 3104 3065 3024 2980 2931 2878 2820 2756
1458 1282 1131 1002 798 648 536 450 - - - - -
S275 3688 3668 3647 3626 3582 3535 3485 3430 3370 3304 3231 3150 3060
1493 1303 1143 1009 799 647 533 447 - - - - -
S355 4581 4551 4520 4489 4422 4349 4269 4180 4081 3969 3843 3704 3552
1528 1321 1152 1011 795 641 527 441 - - - - -
Anexa 3-3: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE-A

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE 100A S235 444 433 421 409 396 382 367 350 332 295 257 222 191
401 375 347 317 287 257 229 204 182 145 117 96.4 80.4
S275 515 501 486 470 453 434 413 391 368 319 273 233 199
460 425 389 351 313 277 244 215 190 150 121 98.6 82
S355 655 634 611 586 558 527 494 459 424 355 396 247 209
570 517 462 406 353 306 266 231 202 157 125 102 84.2
HE 120A S235 538 527 517 505 494 481 468 453 438 405 368 330 293
499 474 448 420 391 361 331 302 275 226 187 156 131
S275 625 612 598 584 568 552 534 515 494 449 402 354 311
575 542 508 472 434 396 359 324 292 237 194 161 135
S355 798 778 757 734 710 684 655 624 591 521 452 389 334
719 670 618 563 507 453 403 358 318 253 204 168 140
HE 140A S235 671 664 652 641 629 617 604 590 576 544 509 471 431
636 610 583 555 525 494 463 431 400 340 288 244 208
S275 785 771 757 742 727 711 694 676 656 614 567 517 466
735 701 666 630 591 552 511 471 433 362 302 254 215
S355 1004 983 962 939 916 890 863 834 803 735 662 588 518
925 875 822 766 707 648 590 534 483 394 323 268 225
HE 160A S235 828 828 816 803 791 778 765 752 737 707 673 635 595
800 772 743 713 682 650 616 582 547 478 414 358 309
S275 969 963 947 932 916 900 883 865 846 805 759 709 655
925 889 852 814 773 731 688 644 600 516 440 376 322
S355 1251 1229 1207 1184 1160 1134 1107 1079 1049 983 909 830 750
1169 1115 1059 1001 939 876 811 747 685 573 478 402 340
HE 180A S235 967 967 962 949 937 924 911 898 884 855 823 788 750
949 920 891 861 830 799 766 731 697 625 555 489 430
S275 1131 1131 1118 1103 1087 1070 1054 1036 1018 979 936 889 838
1100 1063 1026 987 947 906 863 819 774 684 598 520 452
S355 1460 1450 1427 1404 1380 1355 1329 1302 1273 1211 1142 1066 986
1394 1340 1284 1226 1165 1102 1037 970 904 777 663 566 485
HE 200A S235 1150 1150 1150 1140 1127 1113 1100 1086 1071 1042 1009 975 937
1142 1111 1079 1048 1015 982 947 911 875 799 722 647 576
S275 1346 1346 1342 1325 1308 1291 1273 1255 1237 1198 1155 1109 1058
1324 1285 1245 1204 1162 1119 1074 1028 980 883 786 695 612
S355 1737 1737 1714 1690 1665 1639 1612 1584 1556 1494 1425 1350 1269
1682 1624 1564 1503 1439 1373 1305 1234 1163 1021 887 768 665
HE 220A S235 1375 1375 1375 1373 1359 1345 1330 1315 1300 1269 1237 1201 1164
1375 1345 1312 1278 1243 1208 1172 1134 1096 1016 933 850 769
S275 1608 1608 1608 1597 1579 1561 1542 1524 1504 1464 1421 1374 1323
1601 1558 1516 1472 1428 1382 1335 1287 1237 1134 1029 925 827
S355 2076 2076 2066 2040 2013 1986 1958 1929 1899 1836 1768 1693 1611
2037 1970 1911 1846 1779 1710 1638 1564 1489 1334 1182 1040 913
HE 240A S235 1642 1642 1642 1642 1635 1619 1604 1588 1572 1539 1505 1468 1429
1642 1623 1586 1549 1512 1474 1435 1395 1354 1269 1180 1088 997
S275 1921 1921 1921 1921 1901 1881 1861 1841 1821 1778 1733 1685 1634
1921 1882 1835 1788 1740 1691 1641 1589 1536 1425 1311 1195 1083
S355 2480 2480 2480 2455 2426 2397 2367 2337 2306 2240 2169 2093 2010
2457 2388 2319 2249 2177 2103 2027 1948 1867 1699 1530 1366 1213
Anexa 3 - 3: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE-A (continuare)

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE 100A S235 165 144 126 111 87.2 70.4 58.0 - - - - - -
68.0 58.2 - - - - - - - - - - -
S275 170 147 128 113 88.6 71.3 58.6 - - - - - -
69.1 59.1 - - - - - - - - - - -
S355 177 152 132 116 90.4 72.6 59.5 - - - - - -
70.8 60.3 - - - - - - - - - - -
HE 120A S235 260 229 203 181 144 118 97.3 81.8 69.7 - - - -
112 96.4 83.7 73.4 - - - - - - - - -
S275 272 238 210 185 147 120 98.7 82.8 70.4 - - - -
114 98.2 85.2 74.5 - - - - - - - - -
S355 288 250 219 192 152 122 101 84.2 71.5 - - - -
118 101 87.3 76.2 - - - - - - - - -
HE 140A S235 391 353 318 286 233 192 160 135 116 99.9 87.1 - -
179 155 136 119 94.2 - - - - - - - -
S275 418 373 333 297 240 196 163 137 117 101 88 - -
184 159 139 122 95.8 - - - - - - - -
S355 455 400 353 313 249 202 167 140 119 103 89.4 - -
191 164 143 125 98 - - - - - - - -
HE 160A S235 552 509 467 426 355 296 250 212 182 158 138 122 108
268 234 206 182 144 117 - - - - - - -
S275 601 547 496 449 369 305 256 217 185 160 140 123 109
278 241 211 186 147 119 - - - - - - -
S355 673 602 537 481 388 318 264 222 190 164 143 125 111
291 251 219 192 151 122 - - - - - - -
HE 180A S235 709 665 621 577 493 419 357 306 265 231 202 179 159
378 333 294 262 210 171 142 120 - - - - -
S275 784 728 672 618 519 436 369 314 270 235 206 181 161
394 345 304 269 215 175 145 122 - - - - -
S355 903 822 746 675 554 459 384 325 278 241 210 185 164
418 363 318 280 220 180 148 124 - - - - -
HE 200A S235 897 853 807 760 666 577 499 432 376 329 290 257 229
512 456 406 363 293 241 201 170 145 - - - -
S275 1004 946 886 826 710 607 519 446 386 336 295 261 233
539 476 422 375 301 246 205 173 148 - - - -
S355 1183 1095 1007 923 772 647 546 465 400 347 303 268 238
578 505 444 393 313 254 210 177 151 - - - -
HE 220A S235 1123 1080 1034 985 883 782 687 602 528 466 412 367 328
693 623 561 505 412 341 286 243 208 180 - - -
S275 1269 1210 1149 1085 955 832 722 627 546 479 422 374 334
737 657 587 526 426 350 292 247 212 183 - - -
S355 1523 1431 1336 1241 1060 902 769 660 570 497 436 385 342
802 706 624 555 445 363 301 254 217 187 - - -
HE 240A S235 1388 1344 1297 1247 1140 1029 919 816 724 643 572 511 459
909 826 749 680 561 468 394 336 289 251 220 - -
S275 1578 1519 1456 1389 1249 1109 976 857 754 665 589 524 469
976 879 791 712 582 482 404 343 294 255 223 - -
S355 1921 1825 1724 1621 1415 1224 1056 913 794 694 611 542 483
1076 955 850 759 612 502 418 354 302 261 228 - -

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE 260A S235 1855 1855 1855 1855 1855 1843 1827 1811 1794 1761 1726 1690 1652
1855 1850 1812 1773 1734 1695 1655 1614 1572 1486 1395 1301 1206
S275 2171 2171 2171 2171 2163 2143 2122 2102 2081 2038 1993 1945 1895
2171 2147 2098 2049 1999 1949 1898 1845 1791 1678 1561 1441 1321
S355 2802 2802 2802 2793 2763 2734 2703 2672 2641 2575 2505 2431 2350
2800 2728 2657 2584 2510 2435 2357 2276 2194 2022 1846 1670 1502
HE 280A S235 2078 2078 2078 2078 2078 2076 2060 2043 2026 1992 1957 1921 1883
2078 2078 2048 2008 1968 1927 1886 1844 1802 1714 1621 1526 1427
S275 2432 2432 2432 2432 2432 2416 2395 2373 2352 2308 2263 2215 2165
2432 2424 2374 2323 2272 2220 2167 2113 2058 1944 1825 1701 1575
S355 3139 3139 3139 3139 3116 3085 3054 3022 2990 2924 2854 2780 2701
3139 3085 3010 2936 2860 2782 2703 2621 2537 2363 2181 1997 1816
HE 300A S235 2403 2403 2403 2403 2403 2403 2396 2378 2360 2324 2287 2248 2209
2403 2403 2387 2344 2300 2257 2213 2168 2123 2029 1932 1830 1726
S275 2813 2813 2813 2813 2813 2809 2787 2764 2741 2694 2647 2597 2545
2813 2813 2769 2714 2659 2603 2547 2489 2431 2310 2184 2052 1917
S355 3631 3631 3631 3631 3624 3591 3557 3524 3489 3419 3346 3270 3188
3631 3597 3516 3435 3354 3271 3187 3100 3011 2827 2634 2435 2237
HE 320A S235 2658 2658 2658 2658 2658 2658 2658 2643 2624 2587 2549 2510 2470
2658 2658 2640 2592 2544 2495 2447 2397 2347 2244 2136 2024 1908
S275 3110 3110 3110 3110 3110 3110 3097 3073 3050 3002 2953 2902 2850
3110 3110 3061 3001 2940 2878 2816 2753 2688 2554 2414 2269 2120
S355 4015 4015 4015 4015 4015 3991 3956 3922 3887 3815 3741 3663 3582
4015 3977 3888 3799 3709 3617 3524 3428 3330 3126 2912 2693 2473
HE 340A S235 2852 2852 2852 2852 2852 2852 2852 2849 2830 2792 2754 2715 2675
2852 2852 2832 2780 2728 2676 2624 2570 2516 2405 2289 2168 2043
S275 3338 3338 3338 3338 3338 3338 3338 3314 3290 3242 3193 3143 3091
3338 3338 3284 3218 3153 3087 3019 2951 2881 2737 2586 2429 2269
S355 4308 4308 4308 4308 4308 4302 4267 4232 4197 4125 4051 3974 3894
4308 4266 4170 4074 3977 3878 3777 3674 3568 3348 3118 2881 2645
HE 360A S235 3051 3051 3051 3051 3051 3051 3051 3051 3040 3002 2964 2925 2885
3051 3051 3027 2972 2916 2861 2804 2747 2689 2569 2444 2314 2179
S275 3570 3570 3570 3570 3570 3570 3570 3560 3536 3487 3438 3388 3336
3570 3570 3511 3441 3370 3299 3227 3153 3078 2923 2761 2592 2420
S355 4609 4609 4609 4609 4609 4609 4584 4549 4513 4442 4368 4292 4212
4609 4561 4458 4355 4250 4144 4036 3925 3811 3574 3327 3073 2819
HE 400A S235 3397 3397 3397 3397 3397 3397 3397 3397 3397 3381 3357 3333 3307
3397 3397 3376 3332 3287 3242 3295 3147 3097 2992 2877 2750 2613
S275 3975 3975 3975 3975 3975 3975 3975 3975 3970 3940 3910 3878 3846
3975 3975 3925 3869 3812 3754 3693 3631 3565 3425 3271 3101 2917
S355 5131 5131 5131 5131 5131 5131 5131 5116 5094 5049 5003 4955 4904
5131 5090 5008 4924 4839 4750 4657 4559 4456 4232 3983 3710 3421
HE 450A S235 3803 3803 3803 3803 3803 3803 3803 3803 3803 3803 3782 3758 3734
3803 3803 3777 3727 3677 3626 3573 3519 3463 3343 3213 3070 2914
S275 4450 4450 4450 4450 4450 4450 4450 4450 4450 4437 4407 4377 4345
4450 4450 4391 4328 4264 4198 4130 4059 3985 3827 3652 3460 3251
S355 5745 5745 5745 5745 5745 5745 5745 5745 5735 5691 5646 5600 5552
5745 5695 5603 5508 5411 5311 5206 5095 4979 4725 4443 4134 3807

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE 260A S235 1612 1569 1523 1475 1370 1258 1142 1029 923 827 741 666 600
1111 1020 933 853 713 599 508 434 375 326 287 253 226
S275 1841 1784 1722 1657 1518 1372 1228 1092 969 861 757 686 616
1204 1094 993 901 744 620 522 445 383 333 291 257 229
S355 2264 2171 2072 1968 1754 1544 1350 1180 1033 908 803 713 637
1346 1205 1079 969 788 650 543 460 395 342 299 263 234
HE 280A S235 1843 1801 1756 1709 1607 1495 1377 1257 1140 1031 931 842 762
1328 1230 1136 1046 885 750 639 549 476 416 366 324 289
S275 2112 2056 1996 1933 1796 1648 1496 1348 1209 1083 971 872 786
1451 1331 1217 1112 929 780 661 565 488 425 373 330 2
S355 2616 2526 2429 2327 2110 1888 1673 1477 1304 1153 1024 913 818
1644 1484 1339 1209 992 823 691 587 504 437 383 338 300
HE 300A S235 2167 2124 2078 2030 1925 1811 1687 1559 1430 1306 1189 1081 984
1619 1512 1406 1304 1117 956 820 708 616 539 475 422 377
S275 2490 2433 2371 2307 2167 2014 1852 1689 1531 1383 1248 1127 1020
1781 1648 1519 1397 1180 999 851 731 633 552 486 430 383
S355 3101 3009 2910 2806 2581 2343 2105 1879 1673 1489 1329 1189 1069
2044 1860 1690 1535 1271 1061 894 762 656 570 500 442 393
HE 320A S235 2428 2384 2338 2291 2188 2074 1951 1821 1687 1554 1426 1306 1194
1790 1672 1555 1442 1235 1057 907 783 681 596 526 467 417
S275 2795 2738 2677 2613 2475 2322 2159 1990 1822 1660 1508 1370 1245
1970 1822 1680 1545 1305 1105 941 808 700 611 537 476 424
S355 3495 3404 3306 3203 2980 2738 2490 2246 2017 1808 1622 1457 1314
2260 2057 1869 1698 1405 1173 989 843 726 631 553 488 434
HE 340A S235 2634 2591 2546 2499 2399 2290 2170 2042 1909 1773 1639 1511 1390
1915 1788 1662 1541 1319 1128 968 835 726 636 560 497 444
S275 3037 2980 2921 2859 2725 2578 2418 2250 2078 1909 1747 1596 1458
2107 1948 1795 1650 1393 1178 1003 861 746 651 572 507 452
S355 3810 3721 3626 3526 3310 3073 2824 2573 2330 2104 1898 1713 1550
2415 2197 1996 1812 1499 1251 1054 899 774 672 589 520 463
HE 360A S235 2843 2801 2757 2711 2614 2507 2392 2267 2135 1998 1861 1727 1598
2043 1906 1771 1642 1404 1199 1029 888 771 675 595 528 471
S275 3283 3227 3169 3109 2978 2835 2680 2514 2342 2168 1998 1837 1686
2246 2076 1912 1757 1482 1253 1067 915 792 691 608 538 480
S355 4129 4042 3950 3853 3643 3412 3165 2911 2659 2418 2194 1990 1807
2573 2340 2124 1928 1594 1329 1120 955 822 714 626 553 491
HE 400A S235 3282 3255 3227 3197 3133 3062 2980 2887 2780 2659 2526 2382 2233
2465 2310 2152 1995 1698 1441 1226 1050 907 789 692 312 544
S275 3812 3776 3739 3700 3613 3514 3399 3266 3115 2945 2763 2573 2384
2722 2522 2323 2131 1785 1497 1264 1077 926 804 703 620 551
S355 4851 4795 4735 4670 4524 4351 4149 3915 3654 3378 3101 2832 2582
3127 2840 2570 2323 1902 1572 1315 1113 952 824 719 632 561
HE 450A S235 3709 3683 3657 3629 3571 3507 3436 3356 3267 3165 3052 2926 2790
2747 2572 2393 2216 1884 1597 1358 1163 1003 873 766 676 601
S275 4313 4280 4245 4209 4131 4044 3945 3834 3706 3562 3402 3227 3042
3031 2805 2581 2366 1978 1658 1399 1191 1024 889 778 686 609
S355 5502 5450 5395 5337 5209 5062 4892 4695 4470 4219 3950 3672 3397
3476 3154 2852 2575 2107 1740 1455 1231 1053 911 795 699 620

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE 500A S235 4219 4219 4219 4219 4219 4219 4219 4219 4219 4219 4217 4293 4169
4219 4219 4188 4133 4077 4020 3961 3900 3837 3703 3556 3396 3221
S275 4938 4938 4938 4938 4938 4938 4938 4938 4938 4938 4916 4886 4855
4938 4938 4870 4799 4727 4653 4577 4498 4415 4237 4041 3825 3591
S355 6374 6374 6374 6374 6374 6374 6374 6374 6374 6348 6304 6259 6213
6374 6315 6212 6107 5998 5886 5768 5644 5513 5229 4911 4564 4199
HE 550A S235 4525 4525 4525 4525 4525 4525 4525 4525 4525 4525 4525 4516 4493
4525 4525 4487 4427 4366 4304 4239 4173 4104 3958 3797 3621 3429
S275 5295 5295 5295 5295 5295 5295 5295 5295 5295 5295 5295 5265 5236
5295 5292 5217 5140 5062 4981 4898 4811 4721 4526 4311 4074 3818
S355 6723 6723 6723 6723 6723 6723 6723 6723 6723 6723 6682 6639 6595
6723 6654 6544 6431 6315 6194 6067 5934 5793 5487 5144 4771 4379
HE 600A S235 4839 4839 4839 4839 4839 4839 4839 4839 4839 4839 4839 4839 4825
4839 4839 4793 4728 4661 4594 4524 4451 4376 4216 4040 3847 3637
S275 5663 5663 5663 5663 5663 5663 5663 5663 5663 5663 5663 5653 5624
5663 5654 5572 5488 5403 5316 5225 5130 5031 4818 4583 4323 4043
S355 7106 7106 7106 7106 7106 7106 7106 7106 7106 7106 7091 7050 7008
7106 7025 6907 6785 6660 6530 6394 6250 6098 5765 5394 4991 4569
HE 650A S235 5161 5161 5161 5161 5161 5161 5161 5161 5161 5161 5161 5161 5161
5161 5161 5108 5037 4966 4892 4817 4738 4657 4483 4292 4081 3853
S275 5931 5931 5931 5931 5931 5931 5931 5931 5931 5931 5931 5931 5913
5931 5918 5830 5742 5652 5558 5462 5361 5256 5028 4776 4499 4200
S355 7490 7490 7490 7490 7490 7490 7490 7490 7490 7490 7490 7459 7419
7490 7398 7271 7142 7008 6869 6722 6568 6404 6047 5648 5216 4765
HE 700A S235 5565 5565 5565 5565 5565 5565 5565 5565 5565 5565 5565 5565 5565
5565 5565 5499 5421 5342 5261 5178 5091 5001 4807 4594 4360 4105
S275 6368 6368 6368 6368 6368 6368 6368 6368 6368 6368 6368 6368 6368
6368 6345 6249 6152 6053 5950 5844 5733 5616 5364 5084 4777 4446
S355 8025 8025 8025 8025 8025 8025 8025 8025 8025 8025 8025 8016 7976
8025 7913 7775 7633 7486 7333 7172 7001 6820 6424 5983 5506 5013
HE 800A S235 5917 5917 5917 5917 5917 5917 5917 5917 5917 5917 5917 5917 5917
5917 5917 5832 5747 5660 5571 5479 5383 5283 5067 4829 4568 4284
S275 6812 6812 6812 6812 6812 6812 6812 6812 6812 6812 6812 6812 6812
6812 6772 6667 6559 6449 6336 6217 6093 5963 5680 5366 5020 4652
S355 8557 8557 8557 8557 8557 8557 8557 8557 8557 8557 8557 8557 8556
8557 8417 8265 8109 7946 7776 7597 7406 7204 6760 6267 5737 5196
HE 900A S235 6515 6515 6515 6515 6515 6515 6515 6515 6515 6515 6515 6515 6515
6515 6504 6409 6313 6214 6113 6008 5899 5785 5539 5266 4966 4643
S275 7486 7486 7486 7486 7486 7486 7486 7486 7486 7486 7486 7486 7486
7486 7429 7311 7190 7065 6937 6802 6661 6513 6189 5830 5435 5017
S355 9379 9379 9379 9379 9379 9379 9379 9379 9379 9379 9379 9379 9379
9374 9206 9035 8859 8675 8483 8279 8062 7832 7325 6763 6165 5559
HE S235 6868 6868 6868 6868 6868 6868 6868 6868 6868 6868 6868 6868 6868
1000A 6868 6845 6742 6638 6531 6422 6307 6188 6064 5794 5494 5165 4811
S275 7879 7879 7879 7879 7879 7879 7879 7879 7879 7879 7879 7879 7879
7879 7804 7676 7545 7410 7271 7124 6970 6808 6454 6059 5628 5174
S355 9846 9846 9846 9846 9846 9846 9846 9846 9846 9846 9846 9846 9846
9824 9644 9459 9269 9070 8861 8639 8402 8150 7596 6983 6336 5689

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE 500A S235 4145 4120 4094 4068 4013 3954 3890 3819 3741 3653 3556 3447 3328
3033 2837 2638 2440 2072 1754 1490 1275 1100 957 839 741 659
S275 4824 4792 4759 4725 4652 4573 4485 4387 4277 4153 4015 3861 3693
3344 3091 2842 2602 2174 1820 1535 1306 1123 974 852 751 667
S355 6165 6115 6064 6010 5893 5762 5614 5444 5250 5031 4788 4526 4251
3829 3470 3135 2830 2313 1909 1595 1349 1154 998 870 766 679
HE 550A S235 4470 4446 4422 4397 4346 4291 4232 4169 4099 4023 3940 3847 3745
3224 3010 2794 2581 2185 1846 1567 1339 1155 1004 880 777 690
S275 5206 5175 5144 5111 5044 4971 4892 4806 4710 4604 4485 4354 4208
3548 3274 3004 2747 2289 1913 1612 1371 1178 1021 893 787 699
S355 6551 6505 6457 6408 6303 6188 6059 5914 5751 5567 5361 5133 4886
3985 3605 3252 2931 2391 1971 1646 1391 1190 1028 897 789 699
HE 600A S235 4802 4779 4755 4732 4682 4631 4576 4518 4455 4386 4312 4231 4142
3413 3180 2945 2715 2292 1932 1638 1399 1205 1047 917 810 720
S275 5595 5565 5535 5504 5440 5372 5299 5221 5135 5040 4936 4822 4695
3749 3452 3161 2886 2398 2001 1684 1431 1229 1065 931 820 728
S355 6965 6922 6877 6831 6734 6629 5413 6386 6244 6085 5907 5710 5492
4148 3745 3372 3035 2471 2035 1698 1343 1226 1059 924 812 720
HE 650A S235 5142 5119 5096 5073 5025 4976 4924 4869 4811 4748 4680 4607 4528
3609 3357 3104 2858 2406 2026 1715 1464 1260 1095 959 846 752
S275 5885 5857 5828 5799 5738 5675 5607 5535 5458 5373 5282 5181 5071
3888 3573 3267 2978 2470 2058 1730 1470 1261 1093 955 842 747
S355 7378 7336 7293 7250 7158 7061 6955 6840 6713 6573 6417 6245 6054
4317 3891 3499 3146 2557 2104 1754 1481 1266 1093 953 838 743
HE 700A S235 5561 5538 5515 5492 5445 5396 5345 5292 5235 5175 5111 5043 4969
3836 3558 3281 3013 2527 2122 1793 1528 1315 1141 999 881 783
S275 6340 6312 6283 6254 6194 6132 6067 5997 5923 5844 5758 5665 5564
4103 3760 3429 3119 2578 2143 1799 1527 1310 1134 991 873 774
S355 7936 7894 7852 7809 7720 7625 7524 7415 7297 7167 7024 6867 6693
4528 4070 3651 3277 2658 2183 1818 1534 1311 1131 986 867 768
HE 800A S235 5917 5917 5901 5879 5836 5792 5746 5699 5650 5598 5544 5487 5426
3985 3681 3381 3094 2581 2159 1819 1548 1330 1154 1009 890 790
S275 6812 6794 6767 6740 6685 6629 6571 6510 6446 6378 6306 6230 6148
4273 3898 3542 3211 2642 2189 1834 1555 1332 1153 1006 886 786
S355 8518 8480 8441 8402 8321 8238 8149 8056 7956 7849 7733 7608 7471
4670 4181 3740 3348 2706 2218 1844 1555 1327 1145 998 877 777
HE 900A S235 6515 6515 6515 6507 6465 6422 6378 6333 6287 6239 6189 6136 6082
4303 3960 3626 3309 2748 2292 1928 1639 1407 1219 1066 939 834
S275 7486 7486 7476 7450 7397 7343 7287 7230 7170 7108 7042 6974 6901
4590 4173 3780 3419 2802 2317 1939 1641 1405 1215 1061 933 828
S355 9379 9345 9308 9270 9193 9113 9031 8944 8853 8757 8654 8545 8427
4978 4443 3964 3543 2856 2337 1941 1635 1395 1203 1048 921 815
HE S235 6868 6868 6868 6868 6848 6808 6767 6725 6681 6637 6592 6544 6495
1000A 4443 4074 3717 3383 2798 2327 1955 1659 1423 1232 1077 949 842
S275 7879 7879 7879 7875 7825 7775 7723 7669 7615 7558 7499 7438 7373
4715 4272 3857 3480 2843 2346 1959 1657 1418 1225 1069 940 834
S355 9846 9846 9818 9782 9710 9636 9560 9481 9399 9313 9222 9127 9025
5075 4516 4020 3586 2883 2355 1955 1645 1403 1210 1053 925 819
Anexa 3-4: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE-B

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE 100B S235 545 532 519 504 489 472 454 435 414 369 324 281 243
493 461 427 391 354 318 284 253 225 180 146 120 99.9
S275 633 616 599 580 560 537 513 487 459 401 345 295 253
565 523 479 432 386 342 302 267 236 186 150 123 102
S355 806 780 753 724 691 655 616 574 532 449 376 315 266
700 367 569 501 437 379 329 287 251 195 155 126 105
S460 1026 967 945 897 843 785 723 661 600 490 401 331 277
862 765 664 569 484 412 353 304 263 203 160 130 107
HE 120B S235 724 710 696 681 666 650 633 615 596 553 506 457 408
672 638 604 567 528 489 449 411 374 309 256 214 180
S275 842 824 806 787 768 746 724 699 673 616 554 492 434
773 731 685 638 588 538 489 442 399 324 266 220 185
S355 1074 1048 1021 992 961 927 891 851 809 719 629 544 469
969 904 835 762 689 617 550 489 435 346 280 230 192
HE 140B S235 918 910 895 880 865 848 832 814 795 755 710 660 608
872 837 801 76 724 682 640 597 555 474 403 342 293
S275 1074 1058 1039 1020 999 979 956 933 908 854 793 728 661
1007 962 916 867 815 762 708 654 602 505 424 357 303
S355 1376 1349 1321 1291 1261 1228 1193 1156 1116 1028 932 834 739
1269 1202 1131 1056 978 898 820 744 674 551 453 377 317
HE 160B S235 1159 1159 1144 1128 1111 1094 1077 1058 1039 998 953 904 850
1122 1083 1043 1003 960 916 870 823 776 681 592 512 444
S275 1356 1350 1330 1309 1288 1265 1243 1219 1193 1139 1078 1012 941
1298 1249 1198 1145 1090 1033 974 91 853 736 630 539 463
S355 1751 1725 1695 1663 1631 1597 1561 1524 1484 1396 1298 1193 1084
1641 1567 1491 1411 1326 1239 1151 1062 977 819 686 578 490
HE 180B S235 1394 1394 1390 1373 1355 1337 1319 1301 1281 1241 1197 1149 1096
1371 1329 1288 1245 1201 1156 1109 1061 1011 909 809 714 628
S275 1631 1631 1616 1595 1572 1549 1526 1502 1477 1423 1364 1300 1229
1588 1536 1483 1428 1371 1313 1252 1189 1125 996 873 761 662
S355 2106 2096 2064 2031 1998 1963 1927 1890 1850 1765 1670 1566 1454
2013 1936 1856 1774 1688 1598 1505 1411 1316 1134 970 829 711
HE 200B S235 1668 1668 1668 1657 1639 1620 1601 1582 1562 1520 1476 1428 1376
1660 1615 1570 1525 1479 1432 1383 1332 1280 1172 1063 955 853
S275 1952 1952 1950 1927 1903 1879 1855 1830 1804 1750 1691 1627 1558
1925 1869 1812 1754 1695 1633 1570 1504 1437 1298 1160 1029 909
S355 2520 2520 2493 2459 2423 2387 2350 2312 2272 2187 2093 1990 1877
2445 2362 2278 2191 2101 2008 1911 1811 1709 1506 1314 1140 990
HE 220B S235 1945 1945 1945 1945 1927 1908 1888 1868 1847 1805 1760 1713 1662
1945 1907 1860 1813 1765 1716 1665 1613 1560 1449 1334 1218 1105
S275 2276 2276 2276 2265 2240 2215 2190 2164 2138 2083 2024 1961 1893
2269 2209 2150 2089 2028 1964 1899 1832 1763 1619 1472 1327 1189
S355 2938 2938 2930 2893 2857 2819 2781 2742 2702 2616 2524 2423 2313
2887 2800 2711 2621 2528 2432 2333 2230 2125 1910 1697 1497 1316
HE 240B S235 2265 2265 2265 2265 2259 2239 2218 2196 2175 2131 2085 2037 1986
2265 2243 2192 2142 2091 2039 1986 1932 1877 1761 1640 1516 1392
S275 2650 2650 2650 2650 2628 2602 2575 2548 2520 2463 2404 2340 2272
2650 2600 2537 2472 2407 2341 2273 2203 2131 1981 1825 1667 1513
S355 3421 3421 3421 3394 3355 3316 3276 3236 3194 3107 3013 2912 2803
3394 3301 3207 3112 3014 2914 2810 2703 2593 2365 2134 1910 1700
Anexa 3 - 4: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE-B (continuare)
Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE 100B S235 211 183 160 141 112 90.3 74.4 – – – – – –
84.5 72.4 – – – – – – – – – – –
S275 217 188 164 144 113 91.5 75.2 – – – – – –
86 73.5 – – – – – – – – – – –
S355 227 195 169 148 116 93.1 76.4 – – – – – –
88.1 75.1 – – – – – – – – – – –
HE 120B S235 363 322 286 254 204 166 138 116 98.9 – – – –
154 132 115 101 – – – – – – – – –
S275 381 335 296 262 209 169 140 118 100 – – – –
157 135 117 102 – – – – – – – – –
S355 406 353 309 272 215 174 143 120 102 – – – –
162 139 120 105 – – – – – – – – –
HE 140B S235 555 504 455 411 337 278 232 197 168 145 127 – –
252 218 191 168 133 107 – –
S275 595 534 478 429 347 285 237 200 171 147 128 – –
259 224 195 171 135 109 – – – – – –
S355 653 576 509 452 361 294 243 204 174 150 130 – –
270 232 201 176 138 111 – – – – – – –
HE 160B S235 793 735 677 621 520 436 368 314 270 234 205 181 160
386 337 296 262 208 169 140
S275 867 793 722 656 542 450 378 320 275 238 208 183 162
400 347 304 268 212 172 142 – – – – – –
S355 978 878 787 706 572 469 391 329 281 243 212 186 165
419 362 316 277 218 176 145 – – – – – –
HE 180B S235 1040 980 918 856 736 629 538 462 400 349 306 271 241
553 488 432 384 308 252 209 177
S275 1154 1076 997 920 777 656 556 475 409 356 312 275 245
578 507 446 395 316 257 213 179 – – – – –
S355 1338 1224 1114 1011 834 692 581 492 422 365 319 281 249
614 533 467 411 326 264 218 183 – – – – –
HE 200B S235 1321 1261 1198 1132 999 871 756 657 573 503 443 393 351
760 677 605 541 438 360 301 254 218
S275 1483 1403 1320 1235 1069 919 789 680 590 515 453 401 357
802 709 629 560 450 369 307 259 221
S355 1758 1634 1511 1390 1170 984 833 711 612 531 465 411 365
862 754 663 587 468 380 315 265 226
12
HE 220B S235 1607 1549 1486 1420 1282 1141 1007 887 780 686 611 544 487
997 898 809 729 597 494 415 352 302 266 229
S275 1819 1741 1657 1570 1392 1219 1062 925 808 710 626 556 497
1062 949 848 760 617 508 424 359 307 266 233
S355 2194 2069 1939 1808 1555 1329 1137 977 846 738 648 573 510
1158 1021 904 804 645 527 438 369 315 272 237
HE 240B S235 1931 1873 1811 1745 1604 1454 1305 1164 1035 921 822 735 661
1272 1157 1051 955 790 659 556 474 408 354 311 274
S275 2199 2120 2037 1949 1763 1573 1391 1226 1081 955 847 755 676
1367 1232 1110 1002 820 680 570 484 416 361 316 278
S355 2685 2558 2425 2287 2009 1746 1512 1311 1142 1000 882 782 697
1510 1342 1196 1069 863 709 591 499 427 370 323 284

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE 260B S235 2529 2529 2529 2529 2529 2517 2496 2474 2453 2409 2363 2315 2265
2529 2527 2474 2422 2370 2317 2264 2209 2153 2037 1915 1789 1660
S275 2960 2960 2960 2960 2954 2927 2900 2873 2845 2788 2729 2666 2600
2960 2932 2866 2800 2733 2666 2597 2526 2453 2302 2145 1983 1821
S355 3821 3821 3821 3816 3776 3736 3696 3655 3613 3526 3434 3336 2320
3821 3727 3630 3532 3433 3332 3227 3119 3009 2778 2541 2304 2075
HE 280B S235 2807 2807 2807 2807 2807 2807 2787 2765 2743 2698 2652 2604 2555
2807 2807 2771 2718 2664 2610 2555 2500 2443 2326 2203 2076 1945
S275 3285 3285 3285 3285 3285 3269 3241 3213 3185 3127 3067 3005 2940
3285 3280 3212 3144 3076 3007 2937 2865 2792 2641 2482 2317 2150
S355 4241 4241 4241 4241 4216 4176 4134 4093 4050 3963 3872 3775 3672
4241 4174 4075 3975 3874 3771 3665 3557 3445 3213 2972 2726 2484
HE 300B S235 3185 3185 3185 3185 3185 3185 3180 3157 3133 3086 3038 2989 2937
3185 3185 3168 3111 3054 2997 2940 2881 2822 2700 2573 2440 2304
S275 3728 3728 3728 3728 3728 3728 3699 3669 3640 3579 3518 3453 3386
3728 3728 3674 3603 3530 3458 3384 3309 3233 3075 2910 2738 2562
S355 4812 4812 4812 4812 4809 4766 4723 4679 4635 4545 4450 4351 4247
4812 4773 4668 4562 4455 4347 4237 4124 4008 3767 3515 3256 2996
HE 320B S235 3446 3446 3446 3446 3446 3446 3446 3431 3408 3360 3312 3262 3211
3446 3446 3427 3365 3304 3242 3179 3116 3052 2920 2782 2638 2490
S275 4033 4033 4033 4033 4033 4033 4021 3991 3961 3900 3838 3774 3707
4033 4033 3975 3897 3819 3740 3660 3579 3496 3325 3146 2960 2769
S355 5206 5206 5206 5206 5206 5181 5138 5094 5049 4958 4864 4766 4663
5206 5163 5049 4934 4819 4701 4585 4459 4334 4073 3800 3519 3237
HE 340B S235 3651 3651 3651 3651 3651 3651 3651 3651 3628 3580 3532 3483 3433
3651 3651 3628 3563 3497 3431 3365 3298 3229 3088 2941 2788 2630
S275 4273 4273 4273 4273 4273 4273 4273 4248 4218 4158 4096 4033 3968
4273 7273 4208 4125 4042 3958 3873 3787 3699 3516 3325 3127 2923
S355 5515 5515 5515 5515 5515 5513 5470 5426 5382 5292 5199 5103 5003
5515 5467 5345 5223 5100 4975 4848 4717 4583 4304 4013 3714 3414
HE 360B S235 3858 3858 3858 6858 3858 3858 3858 3858 3853 3823 3793 3762 3731
3858 3858 3840 3791 3742 3691 3640 3587 3532 3416 3289 3151 3000
S275 4515 4515 4515 4515 4515 4515 4515 4510 4492 4454 4415 4375 4334
4515 4515 4466 4404 4340 4276 4209 4140 4068 3914 3745 3559 3356
S355 5828 5828 5828 5828 5828 5828 5814 5786 5759 5702 5644 5582 5517
5828 5790 5699 5607 5512 5413 5311 5203 5090 4845 4571 4272 3952
HE 400B S235 4226 4226 4226 4226 4226 4226 4226 4226 4226 4209 4180 4150 4119
4226 4226 4202 4148 4093 4037 3980 3921 3859 3730 3588 3433 3265
S275 4945 4945 4945 4945 4945 4945 4945 4945 4942 4906 4868 4830 4790
4945 4945 4886 4817 4747 4375 4601 4524 4443 4272 4082 3784 3648
S355 6384 6384 6384 6384 6384 6384 6384 6369 6342 6287 6230 6171 6110
6384 6336 6235 6132 6026 5917 5803 5683 5556 5282 4976 4641 4285
HE 450B S235 4657 4657 4657 4657 4657 4657 4657 4657 4657 4657 4634 4605 4576
4657 6457 4628 4567 4506 444 4444 4314 4246 4101 3942 3769 3580
S275 5450 5450 5450 5450 5450 5450 5450 5450 5450 5437 5401 5364 5326
5450 5450 5381 5304 5226 5145 5145 4976 4887 4694 4482 4249 3996
S355 7035 7035 7035 7035 703 7035 7035 7035 7028 6974 6920 6864 6807
7035 6978 6865 6751 6633 6511 6511 6249 6107 5800 5457 5082 4685

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE 260B S235 2212 2155 2096 2032 1895 1747 1593 1440 1296 1164 1045 941 849
1533 1409 1291 1181 989 832 706 604 522 455 399 353 315
S275 2529 2454 2373 2288 2105 1911 1717 1533 1365 1215 1084 971 872
1663 1513 1375 1249 1033 862 727 620 533 464 406 359 319
S355 3117 2995 2865 2729 2445 2162 1898 1663 1459 1285 1137 1011 904
1863 1670 1497 1345 1096 904 757 641 550 476 416 367 326
HE 280B S235 2502 2447 2389 2323 2195 2049 1893 1735 1579 1432 1296 1173 1063
1813 1682 1555 1434 1216 1032 881 758 657 574 505 448 399
S275 2870 2797 2719 2637 2458 2264 2064 1866 1678 1507 1353 1217 1098
1983 1822 1669 1527 1278 1075 911 780 673 586 515 456 406
S355 3562 3443 3318 3184 2900 2606 2319 2054 1817 1610 1431 1278 1145
2252 2037 1840 1663 1366 1135 953 811 697 604 529 467 415
HE 300B S235 2884 2828 2769 2707 2574 2427 2269 2103 1935 1771 1616 1473 1343
2164 2024 1885 1751 1503 1288 1107 957 832 729 643 571 510
S275 3316 3242 3164 3081 2901 2705 2496 2284 2076 1880 1700 1538 1394
2384 2209 2039 1878 1589 1347 1149 987 855 747 657 582 519
S355 4135 4017 3891 3757 3468 3161 2850 2552 2277 2032 1815 1627 1463
2741 2499 2274 2068 1714 1432 1209 1031 888 772 677 598 532
HE 320B S235 3158 3103 3046 2985 2856 2713 2559 2394 2224 2054 1889 1732 1587
2339 2187 2037 1891 1623 1390 1195 1033 898 787 694 616 550
S275 3638 3565 3489 3409 3235 3043 2837 2623 2407 2198 2002 1821 1658
2577 2387 2203 2029 1716 1455 1240 1066 923 806 709 628 560
S355 4554 4439 4316 4187 3905 3601 3284 2971 2675 2403 2159 1943 1753
2962 2700 2456 2233 1851 1546 1305 1113 959 833 731 646 574
HE 340B S235 3381 3328 3272 3214 3090 2954 2805 2646 2479 2309 2139 1975 1821
2469 2307 2147 1993 1708 1462 1256 1085 944 827 729 647 578
S275 3901 3830 3757 3679 3513 3330 3131 2921 2705 2491 2285 2091 1913
2718 2516 2321 2136 1805 1529 1304 1120 970 846 745 659 288
S355 4898 4787 4670 4545 4276 3982 3670 3354 3045 2755 2490 2251 2038
3121 2843 2585 2349 1946 1625 1371 1169 1006 875 767 677 603
HE 360B S235 3697 3663 3626 3587 3502 3404 3291 3160 3010 2843 2664 2479 2294
2838 2667 2491 2315 1980 1686 1438 1234 1066 929 815 720 641
S275 4290 4244 4195 4142 4025 3888 3727 3541 3331 3104 2869 2637 2415
3141 2919 2697 2480 2086 1754 1484 1266 1090 946 829 731 649
S355 5447 5373 5292 5204 5002 4760 4477 4156 3815 3472 3144 2842 2570
3625 3303 2997 2715 2230 1847 1546 1310 1122 971 847 746 661
HE 400B S235 4087 4055 4020 3985 3907 3821 3722 3610 3482 3337 3176 3002 2820
3084 2893 2698 2503 2135 1814 1545 1325 1144 996 874 772 687
S275 4749 4705 4660 4612 4508 4388 4250 4091 3908 3704 3483 3251 3019
3408 3161 2915 2677 2246 1886 1593 1358 1169 1014 888 783 696
S355 6046 5977 5904 5826 5649 5442 5199 4917 4602 4266 3925 3592 3280
3922 3567 3232 2923 2397 1983 1659 1404 1202 1040 908 799 708
HE 450B S235 4546 4515 4483 4450 4380 4304 4219 4124 4017 3986 3761 3611 3448
3377 3164 2947 2731 2324 1972 1678 1437 1241 1080 947 836 744
S275 5287 5247 5205 5162 5068 4964 4847 4714 4562 4391 4199 3990 3768
3728 3453 3180 2917 2442 2048 1729 1473 1267 1099 962 848 753
S355 6747 6684 6618 6548 6395 6220 6017 5782 5514 5215 4892 4556 4222
4281 3888 3518 3179 2603 2151 1798 1522 1303 1126 983 865 767

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE 500B S235 5097 5097 5097 5097 8097 5097 5097 5097 5097 5097 5096 5068 5040
5097 5097 5062 4995 4928 4859 4859 4715 4639 4478 4303 4110 3900
S275 5965 5965 5965 5965 5965 5965 5965 5965 5965 5965 5942 5906 5870
5965 5965 5885 5800 5714 5625 5625 5438 5339 5125 4890 4631 4350
S355 7700 7700 7700 7700 7700 770 7700 7700 7700 7673 7620 7566 7511
9978 7632 7508 7381 7251 7116 7116 6826 6669 6327 5947 5530 5091
HE 550B S235 5429 5429 5429 5429 5429 5429 5429 5429 5429 5429 5429 5421 5393
5429 5429 5385 5313 5240 5165 5165 5009 4927 4752 4560 4350 4121
S275 6353 6353 6353 635 6353 6353 6353 6353 6353 6353 6353 6320 6285
6353 6351 6260 6168 6075 5978 5978 5775 5667 5435 5178 4895 4589
S355 8201 8201 8201 8201 8201 8201 8201 8201 8201 8201 8154 8103 8050
8201 8119 7984 7847 7706 7559 7559 7244 7073 6700 6285 5832 5355
HE 600B S235 5768 5768 5768 5768 5768 5768 5768 5768 5768 5768 5768 5768 5754
5768 5768 5716 5638 5559 5479 5479 5310 5221 5221 4824 4595 4347
S275 6750 6750 6750 6750 6750 6750 6750 6750 6750 6750 6750 6741 6707
6750 6742 6644 6545 6444 6340 6340 6121 6004 6004 5473 5166 4834
S355 8714 8714 8714 8714 8714 8714 8714 8714 8714 8714 8698 8648 8598
8714 8618 8473 8325 8173 8014 8014 7672 7487 7487 6631 6140 5625
HE 650B S235 6117 6116 6116 6116 6116 6116 6116 6116 6116 6116 6116 6116 6116
6117 6116 6055 6971 5886 5800 5800 561 5522 5522 5091 4843 4574
S275 7157 7157 7157 7157 7157 7157 7157 7157 7157 7157 7157 7157 7138
7157 7142 7037 6931 6822 6710 6710 6473 6347 6347 5771 5438 5079
S355 9240 9240 9240 9240 9240 9240 9240 9240 9240 9240 9240 9205 9155
9240 9128 897 8814 8649 8478 8478 8108 7908 7908 6979 6448 5894
HE 700B S235 6546 6546 6546 6546 6546 6546 6546 6546 6546 6546 6546 9546 6546
6546 6546 6470 6379 6287 6192 6094 5993 5887 5661 5413 5139 4842
S275 7660 7660 7660 7660 7660 7660 7660 7660 7660 7660 7660 7660 7660
7660 7634 7520 7404 7285 7162 7035 6902 6763 6462 6128 5761 5366
S355 9726 9726 9726 9726 9726 9726 9726 9726 9726 9726 9726 9718 9670
9726 9594 6427 9256 9079 8894 8700 8495 8277 7801 7271 6696 6102
HE 800B S235 7140 7140 7140 7140 7140 7140 7140 7140 7140 7140 7140 7140 7140
7140 7140 7041 6938 6834 6727 6616 6501 6381 6123 5838 5525 5186
S275 8355 8355 8355 8355 8355 8355 8355 8355 8355 8355 8355 8355 8355
8355 8309 8180 8050 7916 7777 7633 7482 7323 6979 6596 6176 5726
S355 10341 10341 10341 10341 10341 10341 10341 10341 10341 10341 10341 10341 10341
10341 10176 9993 9805 9610 9405 9190 8962 8719 8187 7595 6959 6308
HE 900B S235 7932 7932 7932 7932 7932 7932 7932 7932 7932 7932 7932 7932 7932
7932 7922 7807 7690 7571 7448 7322 7190 7052 6754 6425 6063 5671
S275 8967 8967 8967 8967 8967 8967 8967 8967 8967 8967 8967 8967 8967
8967 8902 8760 8616 8468 8315 8155 7987 7811 7427 6999 6530 6032
S355 11243 11243 11243 1243 11243 11243 11243 11243 11243 11243 11243 11243 11243
11242 11041 10837 10627 10408 10179 9336 9678 9404 8802 8133 7420 6697
HE 1000B S235 8205 8205 8205 8205 8205 8205 8205 8205 8205 8205 8205 8205 8205
8205 8179 8058 7934 7807 7677 7541 7400 7252 6932 6577 6187 5767
S275 9418 9418 9418 9418 9418 9418 9418 9418 9418 9418 9418 9418 9418
9418 9332 9179 9024 8864 8698 8524 8342 8149 7729 7261 6750 6210
S355 11773 11773 11773 11773 11773 11773 11773 11773 11773 11773 11773 11773 11773
11751 11536 11317 11090 10854 10605 10342 10062 9762 9106 8379 7609 6838

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE 500B S235 5010 4981 4951 4919 4854 4784 4707 4624 4531 4428 4313 4185 4044
3675 3440 3200 2962 2517 2132 1812 1551 1339 1165 1021 902 802
S275 5832 5794 5754 5714 5627 5533 5429 5313 5184 5038 4875 4693 4495
4053 3749 3449 3160 2642 2213 1867 1590 1366 1185 1037 915 812
S355 7454 7395 7334 7270 7131 6976 6801 6601 6373 6114 5827 5516 5189
4646 4214 3809 3439 2812 2322 1941 1642 1405 1214 1060 932 826
HE 550B S235 5365 5337 5308 5279 5218 5153 5084 5009 4928 4838 4740 4631 4511
3876 3620 3361 3106 2631 2224 1888 1614 1392 1210 1061 937 833
S275 6249 6213 6175 6137 6057 5971 5878 5776 5664 5539 5400 5245 5075
4267 3939 3616 3308 2757 2305 1943 1653 1420 1232 1077 949 843
S355 7996 7941 7884 7824 7698 7560 7406 7233 7039 6819 6573 6300 6005
4876 4413 3982 3590 2930 2416 2018 1706 1459 1261 1100 968 858
HE 600B S235 5727 5699 5672 5644 5586 5525 5460 5391 5318 5238 5150 5055 4951
4081 3805 3526 3253 2748 2318 1966 1679 1447 1258 1102 973 864
S275 6673 6638 6602 6566 6490 6410 6324 6232 6131 6020 5899 5765 5617
4485 4132 3787 3459 2876 2401 2021 1718 1476 1279 1119 986 875
S355 8546 8493 8439 8383 8265 8138 7999 7845 7674 7483 7269 7032 6770
5110 4617 4159 3745 3051 2513 2097 1772 1515 1309 1142 1004 890
HE 650B S235 6095 6068 6042 6014 5958 5900 5839 5775 5707 5633 5554 5469 5376
4287 3989 3690 3398 2863 2411 2042 1743 1501 1304 1142 1008 895
S275 7104 7070 7036 7001 6929 6853 6772 6686 6594 6494 6385 6265 6135
4703 4324 3956 3607 2993 2495 2098 1782 1530 1326 1159 1021 906
S355 9105 9054 9002 8949 8837 8718 8589 8449 8295 8125 7936 7727 7496
5343 4817 4333 3897 3169 2608 2174 1837 1570 1356 1182 1040 921
HE 700B S235 6543 6516 6489 6462 6407 6350 6291 6229 6164 6094 6020 5940 5854
4527 4202 3877 3563 2991 2513 2124 1811 1558 1353 1184 1045 928
S275 7628 7595 7561 7526 7455 7381 7303 7221 7133 7039 6937 6827 6708
4955 4544 4146 3773 3121 2596 2180 1851 1587 1375 1201 1058 939
S355 9261 9571 9521 9469 9362 9249 9128 8998 8856 8701 8531 8343 8137
9515 4960 4452 3998 3244 2665 2220 1874 1601 1382 1205 1059 939
HE 800B S235 7140 7140 7122 7097 7045 6992 6937 6881 6822 6760 6695 6627 6554
4827 4461 4100 3754 3134 2323 2212 1883 1618 1404 1228 1083 961
S275 8355 8335 8303 8270 8204 8135 8064 7990 7912 7830 7743 7650 7551
5264 4806 4369 3963 3262 2705 2267 1922 1647 1425 1245 1096 972
S355 10296 10250 10204 10157 10061 9960 9855 9743 9623 9496 9357 9208 9045
5674 5083 4549 4074 3294 2701 2247 1894 1617 1396 1216 1069 947
HE 900B S235 7932 7932 7932 7925 7874 7822 7769 7714 7658 7600 7540 7477 7410
5261 4845 4438 4053 3369 2811 2366 2012 1727 1497 1309 1154 1024
S275 8967 8967 8957 8926 8863 8798 8732 8664 8593 8519 8441 8360 8273
5524 5026 455 7121 3381 2797 2341 1982 1697 1468 1281 1128 1000
S355 11243 11206 11161 11116 11024 10929 10831 10728 10620 10506 10384 10254 10114
6002 5360 4785 4278 3450 2824 2346 1977 1687 1455 1267 1114 986
HE 1000B S235 8205 8205 8205 8205 8183 8134 8086 8036 7985 7932 7878 7822 7764
5330 4891 4466 4066 3366 2802 2354 1998 1714 1485 1298 1143 1014
S275 9418 9418 9418 9416 9356 9296 9234 9171 9106 9039 8969 8896 8820
5664 5135 4640 4188 3423 2826 2361 1997 1709 1477 1289 1134 1005
S355 11773 11773 11742 11700 11614 11526 11435 11341 11244 11142 11034 10921 10801
6105 5435 4840 4319 3475 2839 2357 1984 1692 1459 1271 1116 988
Anexa 3-5: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE-M

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE S235 1125 1102 1078 1052 1025 997 966 933 898 821 737 654 576
100M 1027 968 905 838 769 700 633 570 512 414 338 280 234
S275 1308 1278 1247 1214 1178 1140 1099 1055 1007 905 799 697 605
1180 1103 1021 935 847 761 680 606 540 431 349 287 240
S355 1667 1622 1575 1523 1467 1406 1340 1269 1193 1037 899 757 646
1470 1352 1228 1099 973 855 750 658 580 455 364 298 247
HE S235 1419 1398 1373 1348 1321 1294 1265 1234 1202 1131 1051 966 878
120M 1327 1266 1203 1137 1067 995 922 850 780 653 545 458 388
S275 1655 1624 1592 1560 1525 1489 1451 1410 1367 1271 1165 1054 944
1529 1452 1370 1284 1194 1102 1010 921 837 689 569 474 400
S355 2115 2069 2021 1971 1918 1862 1801 1735 1664 1511 1348 1187 1039
1920 1803 1678 1547 1412 1278 1149 1029 921 741 603 497 416
HE S235 1721 1716 1690 1665 1638 1611 1582 1553 1522 1455 1381 1299 1211
140M 1649 1587 1523 1456 1387 1315 1241 1165 1089 941 807 691 593
S275 2014 1996 1963 1930 1896 1861 1824 1785 1744 1654 1554 1445 1330
1906 1826 1744 1658 1569 14758 1379 1283 1188 1009 853 722 616
S355 2595 2548 2500 2450 2398 2343 2285 2223 2157 2013 1852 1683 1513
2405 2286 2161 2030 1893 1752 1611 1473 1342 1109 919 768 648
HE S235 2073 2073 2058 2031 2004 1976 1947 1917 1886 1820 1748 1670 1584
160M 2021 1955 1888 1819 1748 1674 1598 1519 1438 1276 1120 977 852
S275 2426 2426 2393 2359 2323 2287 2250 2211 2170 2083 1987 1881 1766
2339 2256 2170 2081 1989 1893 1794 1692 1590 1387 1199 1033 892
S355 3132 3104 3053 3001 2948 2893 2835 2774 2710 2571 2415 2245 2066
2961 2837 2708 2574 2433 2287 2137 1986 1837 1558 1316 1114 949
HE S235 2421 2421 2421 2395 2367 2338 2309 2279 2248 2184 2114 2039 1957
180M 2392 2323 2254 2184 2112 2037 1960 1881 1799 1631 1462 1301 1151
S275 2833 2833 2820 2784 2748 2711 2673 2635 2595 2510 2417 2316 2206
2773 2686 2598 2508 2415 2318 2218 2115 2010 1795 1586 1392 1219
S355 3657 3655 3603 3550 3496 3440 3383 3323 3260 3126 2978 2815 2638
3518 3390 3259 3123 2981 2834 2682 2526 2368 2060 1776 1527 1316
HE S235 2805 2805 2805 2798 2769 2739 2709 2678 2647 2582 2513 2439 2360
200M 2802 2730 2658 2585 2511 2435 2357 2276 2193 2020 1843 1667 1498
S275 3283 3283 3283 3255 3217 3179 3140 3101 3061 2976 2885 2787 2680
3251 3160 3069 2976 2880 2782 2681 2576 2468 2246 2021 1804 1602
S355 4237 4237 4210 4155 4100 4043 3984 3924 3862 3730 3586 3427 3255
4133 3999 3864 3724 3580 3430 3275 3115 2952 2622 2304 2013 1756
HE S235 3192 3192 3192 3192 3174 3144 3113 3082 3050 2985 2916 2844 2767
220M 3192 3143 3069 2994 2918 2841 2762 2680 2597 2423 2242 2058 1876
S275 3735 3735 3735 3730 3691 3652 3613 3573 3532 3448 3358 3262 3159
3735 3643 3548 3453 3356 3256 3154 3049 2940 2715 2483 2251 2028
S355 4822 4822 4822 4767 4710 4652 4593 4533 4471 4340 4200 4047 3881
4758 4619 4480 4338 4192 4041 3886 3725 3559 3219 2880 2556 2259
HE S235 4264 4264 4264 4264 4264 4238 4202 4165 4127 4051 3972 3890 3803
240M 4264 4264 4156 4066 3975 3883 3789 3693 3595 3391 3178 2958 2735
S275 4990 4990 4990 4990 4974 4928 4881 4834 4786 4688 4586 4477 4363
4990 4926 4811 4697 4581 4463 4342 4218 4091 3827 3551 3269 2989
S355 6442 6442 6442 6424 6356 6288 6218 6148 6076 5926 5767 5597 5414
6426 6258 6090 5921 5747 5570 5387 5198 5004 4601 4188 3779 3389
Anexa 3 - 5: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil HE-M (continuare)

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE S235 505 444 391 347 276 224 185 155 – – – – –
100M 199 171 148 – – – – – – – – – –
S275 526 459 4083 355 281 228 188 157 – – – – –
203 174 150 – – – – – – – – – –
S355 555 480 418 367 288 232 191 160 – – – – –
208 178 153 – – – – – – – – – –
HE S235 791 710 636 571 462 379 316 266 228 196 – – –
120M 332 287 250 219 173 – – – – – – – –
S275 840 746 663 591 475 387 321 270 230 199 – – –
340 293 254 223 175 – – – – – – – –
S355 908 796 700 619 491 398 329 276 235 202 – – –
352 302 2614 228 179 – – – – – – – –
HE S235 1120 1028 939 855 708 589 495 420 361 312 273 240 213
140M 513 446 390 344 273 221 – – – – – – –
S275 1213 1100 994 898 734 606 506 428 367 317 276 243 216
529 458 400 352 278 225 – – – – – – –
S355 1351 1203 1071 956 769 629 522 439 375 323 281 247 219
552 476 413 362 285 229 – – – – – – –
HE S235 1492 1396 1298 1201 1020 864 734 628 542 471 413 365 325
160M 744 652 575 510 407 331 275 – – – – – –
S275 1645 1521 1399 1281 1070 896 756 643 553 480 420 370 329
773 674 592 523 415 337 279 – – – – – –
S355 1884 1708 1543 1393 1139 940 786 664 569 491 429 377 334
815 706 616 542 428 346 285 – – – – – –
HE S235 1869 1775 1676 1574 1372 1186 1022 883 768 671 591 523 466
180M 1018 902 801 714 575 471 392 331 283 – – – –
S275 2088 1963 1835 1706 1460 1244 1061 911 787 686 602 532 473
1068 939 830 737 590 481 399 336 287 – – – –
S355 2452 2263 2077 1899 1583 1323 1115 948 815 706 618 545 483
1139 993 871 769 610 495 409 344 293 – – – –
HE S235 2274 2183 2085 1983 1771 1561 1367 1195 1048 922 815 725 648
200M 1342 1200 1075 965 784 647 541 458 393 340 – – –
S275 2565 2442 2313 2179 1910 1657 1433 1242 1081 947 834 739 659
1420 1261 1121 1001 808 663 552 466 399 345 – – –
S355 3070 2876 2678 2482 2112 1791 1524 1305 1127 981 860 760 675
1535 1347 1187 1053 841 685 568 478 408 352 – – –
HE S235 2684 2596 2502 2402 2189 1969 1753 1553 1375 1219 1084 968 868
220M 1702 1540 1392 1258 1034 859 722 614 528 458 - - -
S275 3048 2930 2803 2670 2393 2117 1859 1629 1429 1259 401 991 886
1820 1631 1463 1315 1071 884 739 627 537 465 1114 - -
S355 3702 3511 3311 3106 2702 2329 2005 1731 1503 1314 407 1024 912
1995 1764 1566 1395 1122 919 764 645 551 476 416 - -
HE S235 2684 2596 2502 2402 2189 1969 1753 1553 1375 1219 1084 968 868
240M 1702 1540 1392 1258 1034 859 722 614 528 458 - - -
S275 3048 2930 2803 2670 2393 2117 1859 1629 1429 1259 401 991 886
1820 1631 1463 1315 1071 884 739 627 537 465 1114 - -
S355 3702 3511 3311 3106 2702 2329 2005 1731 1503 1314 407 1024 912
1995 1764 1566 1395 1122 919 764 645 551 476 1156 - -

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE S235 4691 4691 4691 4691 4691 4690 4653 4616 4578 4502 4424 4342 4257
260M 4691 4691 4616 4524 4432 4339 4245 4149 4051 3848 3636 3416 3190
S275 5490 5490 5490 5490 5490 5457 5410 5362 5314 5216 5115 5009 4897
5490 5466 5349 5233 5116 4997 4876 4752 4626 4363 4088 3803 3516
S355 7087 7087 7087 7087 7039 6970 6900 6829 6757 6609 6453 6288 6111
7087 6953 6783 6611 6436 6258 6076 5888 5695 5294 4877 4455 4043
HE S235 5132 5132 5132 5132 5132 5132 5118 5080 5042 4965 4887 4806 4721
280M 5132 5132 5090 4996 4903 4808 4713 4616 4518 4315 4101 3884 3657
S275 6005 6005 6005 6005 6005 6001 5953 5905 5856 5758 5657 5551 5442
6005 6005 5903 5784 5665 5545 5423 5299 5172 4910 4635 4350 4058
S355 7752 7752 7752 7752 7741 7971 7600 7529 7457 7308 7154 6992 6820
7752 7669 7495 7320 7144 6964 6781 6594 6401 6000 5582 5153 4725
HE S235 6475 6475 6475 6475 6475 6475 6475 6454 6410 6322 6232 6140 6045
300M 6475 6475 6475 6367 6257 6148 6037 5926 5813 5581 5340 5090 4830
S275 7578 7578 7578 7578 7578 7578 7561 7506 7450 7338 7223 7104 6981
7578 7578 7516 7377 7239 7099 6958 6816 6670 6371 6059 5733 5398
S355 9782 9782 9782 9782 9782 9745 9664 9582 9499 9331 9157 8975 8785
9782 9759 9556 9353 9148 8941 8731 8516 8296 7840 7363 6869 6367
HE S235 6665 6665 6665 6665 6665 6665 6665 6665 6627 6542 6455 6367 6276
320M 6665 6665 6662 6549 6435 6322 6207 6092 5975 5734 5484 5224 4955
S275 7800 7800 7800 7800 7800 7800 7800 7760 7706 7597 7486 7373 7255
7800 7800 7731 7588 7444 7300 7154 7005 6855 6544 6220 5882 6634
S355 10069 10069 10069 10069 10069 10069 9993 9913 9833 9671 9504 9331 9150
10069 13047 9829 9618 9406 9192 8974 8751 8523 8049 7554 7041 6521
HE S235 6747 6747 6747 6747 6747 6747 6747 6747 6739 6688 6635 6582 6527
340M 6747 7895 6741 6661 6579 6496 6412 6325 6236 6048 5846 5625 5385
S275 7895 7895 7895 7895 7895 7895 7895 7889 7856 7791 7724 7655 7583
7895 10192 7843 7740 7636 7530 7421 7308 7192 6945 6674 6378 6056
S355 10192 10166 10192 10192 10192 10192 10168 10121 10073 9975 9873 9767 9654
10192 13206 10016 9864 9708 9547 9381 9207 9025 8633 8198 7719 7204
HE S235 6811 6811 6811 6811 6811 6811 6811 6811 6811 6768 6718 6668 6615
360M 6811 7970 6801 6719 6636 6551 6465 6377 6286 6094 5886 5660 5414
S275 7970 7970 7970 7970 7970 7970 7970 7970 7947 7887 7823 7758 7689
7970 10289 7912 7807 7701 7592 7481 7366 7247 6994 6717 6414 6083
S355 10289 10256 10289 10289 10289 10289 10287 10242 10196 10103 10007 9906 9800
10289 10256 10103 9947 9788 9625 9454 9277 9091 8689 8243 7752 7224
HE S235 6960 6960 6960 6960 6960 6960 6960 6500 6960 6947 6902 6855 6807
400M 6960 8145 6942 6856 6770 6682 6592 8145 6404 6203 5985 5747 5488
S275 8145 8145 8145 8145 8145 8145 8145 7506 8145 8099 8041 7981 7919
8145 10514 8075 7966 7855 7742 7626 10511 7381 7116 6824 6505 6157
S355 10514 10468 10514 10514 10514 10514 10514 9446 10469 10383 10295 10205 10110
10514 13624 10309 10147 9981 9810 9632 13537 9251 8828 8359 7842 7289
HE S235 7165 7165 7165 7165 7165 7165 7165 7165 7165 7165 7142 7099 7055
450M 7165 7165 7139 7049 6959 6867 6773 6676 6576 6364 6134 5883 5610
S275 8385 8385 8385 8385 8385 8385 8385 8385 8385 8378 8325 8270 8214
8385 8385 8303 8189 8073 7955 7833 7707 7576 7296 6989 6651 6284
S355 10824 10824 10824 10824 10824 10824 10824 10824 10824 10750 10669 10587 10502
10824 10765 10598 10429 10255 10075 9889 9693 9487 9041 8546 8001 7419

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE S235 3711 3613 3510 3399 3161 2905 2640 2381 2137 1915 423 1544 1392
260M 2515 2303 2103 1919 1600 1342 1135 970 837 728 1718 565 503
S275 4240 4109 3970 3822 3505 3171 2840 2528 2246 1997 639 1591 1429
2719 2466 2233 2023 1667 1387 1167 993 854 742 1779 574 510
S355 5216 5005 4780 4544 4055 3573 3127 2734 2395 2107 650 1656 1480
3030 2707 2421 2171 1762 1452 1213 1027 880 762 1863 586 520
HE S235 4168 4074 3974 3869 3641 3391 3127 2858 2596 2349 679 1919 1738
280M 2963 2740 2525 2322 1959 1658 1412 1212 1049 916 2123 713 635
S275 4779 4653 4520 4378 4072 3742 3401 3068 2754 2468 805 1990 1794
3232 2959 2702 2465 2054 1722 1457 1245 1074 935 2214 725 645
S355 5922 5720 5504 5276 4791 4292 3810 3367 2974 2632 820 2085 1868
3652 3291 2965 2674 2190 1814 1522 1292 1110 962 2338 743 660
HE S235 5948 5846 5740 5628 5390 5127 4842 4538 4223 3906 3598 3304 3031
300M 4653 4293 4024 4024 3259 2815 2435 2144 1846 1621 1433 1274 1139
S275 6853 6719 6578 6578 6109 5757 5377 4979 4578 4188 3819 3478 3169
5056 4714 4379 4379 3466 2960 2537 2189 1902 1664 1467 1301 1161
S355 8584 8372 8146 8146 7389 6826 6240 5656 5100 4588 4126 3716 3355
5869 5387 4931 4931 3767 3166 2683 2295 1981 1725 1493 1340 1193
HE S235 6183 6086 5986 5986 5657 5413 5146 4860 4559 4250 4919 3645 3362
320M 4678 4398 4119 4119 3330 2874 2484 2155 1881 1652 1584 1297 1160
S275 7133 7007 6874 6874 6436 6107 5749 5370 4980 4592 4684 3863 3536
5180 4826 4480 4480 3539 3020 2587 2231 1937 1695 1566 1325 1182
S355 8961 8761 8550 8550 7843 7314 6571 6178 5618 5088 5050 4164 3773
6006 5509 5039 5039 3844 3228 2734 2338 2018 1757 1594 1364 1214
HE S235 6469 6409 6345 6345 6131 5962 5767 5541 5283 4995 5914 4362 4041
340M 5127 4851 4564 4564 3699 3178 2729 2353 2040 1781 1668 1386 1234
S275 7507 7427 7342 7342 7048 6812 6535 6214 5852 5458 4938 4645 4259
5710 5347 4977 4977 3921 3324 2827 2421 2090 1818 1556 1408 1252
S355 9533 9404 9264 9264 8764 8348 7858 7605 6713 6115 5371 5013 4535
6665 6124 5597 5597 4228 3522 2961 2515 2158 1870 1584 1440 1277
HE S235 6561 6504 6445 6445 6248 6094 5918 5716 5485 5224 6437 4634 4324
360M 5149 4867 4573 4573 3695 3169 2718 2341 2029 1771 1656 1377 1226
S275 7618 7544 7465 7465 7196 6983 6735 6447 6119 5757 5400 4978 4592
5729 5358 4981 4981 3912 3311 2814 2408 2078 1807 1544 1399 1244
S355 9688 9569 9440 9440 8987 8615 8175 7671 7118 6542 5968 5434 4938
6675 6124 5590 5590 4212 3505 2944 2499 2144 1857 1571 1430 1268
HE S235 6758 6708 6655 6655 6483 6353 6206 6040 5852 5639 5400 5139 4861
400M 5209 4914 4607 4607 3699 3164 2708 2329 2016 1758 1544 1366 1216
S275 7855 7789 7720 7720 7489 7310 7106 6871 6603 6301 5968 5612 5246
5785 5398 5006 5006 3909 3300 2800 2393 2063 1793 1571 1387 1233
S355 10011 9906 9796 9796 9414 9108 8750 8335 7865 7352 6816- 6282 5767
6716 6146 5598 5598 4197 3486 2925 2481 2127 1841 1608 1416 1256
HE S235 7011 6966 6919 6871 6769 6658 6356 6400 6248 6077 5886 5674 5441
450M 5315 5004 4683 4360 3740 3191 2726 2342 2026 1765 1550 1370 1219
S275 8157 8098 8037 7973 7837 7687 7519 7330 7116 6873 6602 6303 5982
5893 5487 5078 4679 3945 3324 2816 2404 2071 1799 1576 1391 1236
S355 10414 10323 10227 10126 9905 9654 9366 9035 8655 8288 7617 7229 6769
6820 6227 5660 5134 4227 3505 2938 2490 2134 1847 1613 1420 1259

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
HE S235 7355 7355 7355 7355 7355 7355 7355 7355 7355 7355 7355 7322 7282
500M 7355 7355 7319 7225 7131 7034 6935 6833 6728 6505 6262 5997 5707
S275 8608 8608 8608 8608 8608 8608 8608 8608 8608 8608 8584 8533 8482
8608 8608 8511 8392 8271 8147 8019 7886 7748 7453 7128 6771 6383
S355 11112 11112 11112 11112 11112 11112 11112 11112 11112 11084 11010 10934 10857
11112 11035 10861 10684 10502 10313 10117 9910 9693 9222 8697 8122 7509
HE S235 7571 7571 7571 7571 7571 7571 7571 7571 7571 7571 7571 7567 7529
550M 7571 7571 7525 7427 7328 7227 7123 7016 6906 6671 6415 6134 5828
S275 8860 8860 8860 8860 8860 8860 8860 8860 8860 8860 8860 8823 8775
8860 8860 8750 8625 8498 8368 8234 8094 7949 7638 7295 6917 6508
S355 11437 11437 11437 11437 11437 11437 11437 11437 11437 11437 11384 11313 11241
11437 11346 11164 10978 10787 10589 10382 10165 9936 9439 8884 8277 7633
HE S235 7770 7770 7770 7770 7770 7770 7770 7770 7770 7770 7770 7770 7756
600M 7770 7770 7711 7609 7505 7399 7291 7178 7062 6814 6543 6246 5922
S275 9093 9093 9093 9093 9093 9093 9093 9093 9093 9093 9093 9087 9042
9093 9093 8965 8835 8702 8566 8424 8278 8125 7796 7433 7033 6600
S355 11738 11738 11738 11738 11738 11738 11738 11738 11738 11738 11725 11659 11592
11738 11627 11436 11242 11041 10833 10615 10386 10145 9618 9030 8389 7713
HE S235 7984 7984 7984 7984 7984 7984 7984 7984 7984 7984 7984 7984 7984
650M 7984 7916 7916 7808 7701 7590 7477 7359 7237 6978 6693 6381 6041
S275 9343 9343 9343 9343 9343 9343 9343 9343 9343 9343 9343 9343 9322
9343 9202 9202 9066 8927 8785 8637 8484 8324 7979 7597 7177 6723
S355 12060 12060 12060 12060 12060 12060 12060 12060 12060 12060 12060 12022 11958
12060 11736 11736 11533 11324 11106 10878 10638 10385 9831 9215 8542 7836
HE S235 8182 8182 8182 8182 8182 8182 8182 8182 8182 8182 8182 8182 8182
700M 8182 8182 8101 7990 7877 7762 7642 7519 7391 7118 6818 6488 6129
S275 9575 9575 8575 9575 9575 9575 9575 9575 9575 9575 9575 9575 9575
9575 9557 8417 9275 9130 8981 8826 8665 8496 8133 7730 7286 6808
S355 12360 12630 12360 12360 12360 12360 12360 12360 12360 12360 12360 12538 12297
12360 12214 12007 11795 11576 11347 11108 10855 10588 10004 9352 8645 7906
HE S235 8637 8637 8637 8637 8637 8637 8637 8637 8637 8637 8637 8637 8637
800M 8637 8637 8529 8408 8284 8157 8026 7890 7748 7445 7110 6741 6342
S275 10108 10108 10108 10108 10108 10108 10108 10108 10108 10108 10108 10108 10108
10108 10064 9912 9756 9597 9433 9262 9084 8897 8492 8042 7548 7017
S355 13048 13048 13048 13048 13048 13048 13048 13048 13048 13048 13048 13048 13048
13048 12858 12631 12399 12158 11906 11641 11360 11062 10410 9684 8900 8092
HE S235 9050 9050 9050 9050 9050 9050 9050 9050 9050 9050 9050 9050 9050
900M 9050 9044 8915 8783 8649 8511 8369 8220 8065 7732 7363 6958 6519
S275 10590 10590 10590 10590 10590 10590 10590 10590 10590 10590 10590 10590 10590
10590 10522 10357 10189 10016 9838 9652 9457 9252 8806 8311 7767 7188
S355 13206 13206 13206 13206 13206 13206 13206 13206 13206 13206 13206 13206 13206
13206 12981 12744 12500 12247 11982 11702 11404 11088 10394 9622 8796 7956
HE S235 9490 9490 9490 9490 9490 9490 9490 9490 9490 9490 9490 9490 9490
1000M 9490 9468 9329 9188 9043 8894 8740 8579 8411 8048 7645 7202 6725
S275 10719 10719 10719 10719 10719 10719 10719 10719 10719 10719 10719 10719 10719
10719 10631 10459 10285 10105 9919 9724 9520 9304 8836 8313 7741 7136
S355 13412 13412 13412 13412 13412 13412 13412 13412 13412 13412 13412 13412 13412
13398 13152 12909 12655 12390 12111 11816 11502 11168 10434 9620 8755 7884

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
HE S235 7241 7199 7157 7113 7022 6925 6819 6704 6576 6435 6279 6105 5913
500M 5396 5068 4732 4395 3756 3195 2724 2337 2019 1758 1543 1364 1213
S275 8430 8376 8321 8264 8144 8013 7870 7711 7534 7335 7113 6866 6594
5970 5545 5119 4706 3954 3323 2810 2397 2063 1791 1568 1383 1229
S355 10777 10695 10610 10520 10629 10155 9875 9602 9291 8939 8547 8118 7663
6883 6267 5684 5146 4225 3497 2928 2480 2123 1837 1604 1412 1252
HE S235 7491 7453 74141 7374 7291 7203 7109 7009 6899 6779 6648 6503 6343
550M 5500 5155 4803 4453 3792 3218 2739 2347 2026 1764 1547 1366 1215
S275 8726 8676 8626 8574 8465 8349 8224 8087 7936 7769 7584 7378 7151
6074 5628 5185 4758 3985 3343 2823 2406 2069 1796 1571 1386 1231
S355 11168 11093 11015 10935 10764 10578 10371 10140 9880 9588 9260 8897 8501
6979 6340 5739 5188 4249 3512 2937 2486 2128 1840 1606 1413 1253
HE S235 7720 7684 7647 7610 7533 7453 7368 7278 7181 7077 6963 6839 6704
600M 5575 5213 4844 4480 3801 3216 2732 2338 2017 1754 1538 1358 1207
S275 8996 8950 8903 8854 8755 8649+ 8537 8415 8284 8140 7981 7807 7615
6143 5677 5217 4776 3987 3336 2813 2394 2058 1785 1561 1376 1222
S355 11523 11453 11382 11308 11153 10986 10804 10603 10380 10132 9854 9546 9206
7030 6370 5752 5190 4240 3499 2923 2472 2115 1828 1595 1403 1244
HE S235 7960 7926 7891 7856 7785 7710 7632 7549 7462 7368 7268 7159 7041
650M 5678 5299 4915 4539 3640 3243 2752 2352 2028 1763 1545 1364 1212
S275 9279 9235 9191 9146 9053 8955 8852 8743 8625 8497 8359 8207 8042
6246 5761 5284 4830 4022 3361 2831 2408 2068 1793 1568 1382 1227
S355 11894 11828 11761 11692 11549 11397 11232 11053 10857 10641 10402 10137 9844
7127 6445 5812 5237 4271 3520 2938 2484 2124 1835 1601 1408 1248
HE S235 8182 8150 8117 8084 8016 7946 7873 7797 7717 7632 7541 7444 7340
700M 5747 5350 4951 4561 3845 3239 2744 2343 2018 1753 1535 1355 1204
S275 9541 9500 9457 9415 9327 9236 9141 9040 8933 8818 8694 8560 8415
6308 5802 5310 4844 4021 3352 2820 2396 2057 1782 1558 1373 1218
S355 12236 12174 12111 12046 11912 11771 11621 11459 11283 11091 10881 10650 10395
7170 6468 5820 5236 4260 3506 2924 2470 2111 1823 1590 1398 1239
HE S235 8637 8637 8620 8589 8527 8464 8398 8331 8261 8187 8110 8029 7943
800M 5918 5483 5051 4635 3882 3256 2749 2343 2015 1748 1530 1349 1198
S275 10108 10088 10049 10010 9930 9848 9764 9675 9583 9485 9381 9271 9153
6468 5920 5394 4902 4046 3361 2820 2393 2051 1776 1552 1366 1212
S355 12998 12940 12883 12824 12704 12579 12447 12308 12160 12002 11831 11646 11444
7299 6554 5875 5270 4270 3505 2918 2462 2102 1815 1582 1391 1232
HE S235 9050 9050 9050 9044 8986 8927 8867 8805 8742 8676 8608 8536 8462
900M 6057 5588 5126 4687 3904 3262 2748 2338 2008 1741 1523 1342 1191
S275 1590 10590 10581 10544 10470 10395 10317 10237 10154 10068 9977 9882 9781
6594 6009 5453 4940 4059 3362 2815 2385 2043 1767 1543 1358 1204
S355 13206 13165 13113 13061 12954 12843 12729 12609 12483 12350 12209 12058 11896
7142 6388 5708 5108 4124 3378 2809 2367 2020 1743 1518 1334 1182
HE S235 9490 9490 9490 9490 9466 9411 9355 9297 9238 9178 9116 9051 8984
1000M 6226 5723 5233 4771 3958 3298 2773 2356 2022 1752 1531 1349 1197
S275 10719 10719 10719 10719 10652 10583 10513 10442 10368 10292 10213 10131 10045
6521 5921 5358 4842 3964 3276 2739 2318 1984 1715 1497 1317 1168
S355 13412 13412 13380 13332 13235 13135 13032 12926 12816 12700 12579 12451 12315
7051 6287 5605 5006 4032 3297 2738 2306 1967 1696 1477 1298 1149
Anexa 3-6: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil UPN

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
UPN 80 S235 239 227 215 202 189 175 161 148 135 111 92 77 65
171 139 111 90 73 60 50 42 36 - - - -
S275 275 260 245 228 211 193 176 159 144 177 96 80 67
187 149 117 93 75 62 51 43 37 - - - -
S355 345 323 298 273 247 222 198 175 157 125 100 83 69
214 163 125 98 78 64 53 44 38 - - - -
UPN 100 S235 305 294 283 270 259 245 233 220 205 180 155 133 115
225 189 155 127 105 87 73 62 53 40 - - -
S275 353 339 324 309 293 277 260 243 226 193 164 140 120
249 204 165 133 109 90 75 63 54 40 - - -
S355 446 425 403 380 355 330 305 280 257 214 178 149 125
290 228 179 142 114 93 78 65 55 42 - - -
UPN 120 S235 393 380 365 357 345 332 319 305 290 262 234 207 180
295 255 214 178 148 124 105 90 77 59 - - -
S275 455 440 425 410 394 377 360 342 324 288 253 220 190
330 278 229 188 155 128 108 90 79 60 - - -
S355 577 555 533 510 485 460 437 407 380 328 280 240 205
390 315 250 200 163 134 112 95 80 60 - - -
UPN 140 S235 479 468 456 444 432 420 407 394 380 350 322 293 265
374 329 238 241 204 172 147 125 109 84 66 - -
S275 557 540 527 512 496 480 468 446 429 392 355 319 284
420 363 307 256 214 179 150 130 112 85 67 - -
S355 709 687 664 642 618 593 568 542 515 460 407 358 313
503 418 342 278 228 189 159 135 116 88 69 - -
UPN 160 S235 560 560 547 535 520 510 497 484 470 442 413 383 353
455 407 357 309 265 227 195 168 146 113 89 72 -
S275 649 649 633 618 600 586 569 550 535 498 460 422 384
514 452 390 330 280 237 200 174 150 115 90 73 -
S355 847 824 800 778 754 730 705 679 652 597 540 485 433
620 529 440 364 302 252 213 180 156 119 93 75 -
UPN 180 S235 658 658 648 635 622 609 596 582 569 540 510 480 449
544 593 439 385 334 289 250 218 190 148 117 95 79
S275 767 767 750 734 718 700 685 667 650 613 575 535 495
618 550 483 416 356 304 260 225 195 150 120 95 80
S355 994 976 952 928 904 879 854 827 800 745 687 628 570
752 650 553 463 388 326 276 237 204 155 123 99 80
UPN 200 S235 750 750 750 740 725 715 700 685 673 644 615 584 552
638 584 526 467 410 368 312 273 239 187 149 120 100
S275 885 885 874 857 840 823 805 789 770 734 695 656 615
727 656 582 508 439 379 327 284 247 192 150 124 100
S355 1143 1135 1111 1086 1060 1036 1010 984 957 900 842 782 720
889 782 673 571 483 409 348 299 259 199 157 127 104
UPN 220 S235 870 870 870 870 856 842 827 813 799 770 739 708 675
758 700 639 575 513 453 399 351 310 244 195 160 133
S275 1026 1026 1026 1008 990 973 955 937 918 880 840 800 758
865 790 712 631 554 483 420 367 322 250 200 163 135
S355 1327 1327 1306 1280 1254 1227 1200 1174 1145 1089 1028 966 902
1066 952 834 720 615 527 452 390 339 262 207 168 139
Anexa 3 - 6: Dimensiuni şi caracteristici secţionale profil UPN (continuare)

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
UPN 80 S235 55 48 41 36 - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S275 57 49 42 37 - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 59 50 43 37 - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
UPN 100 S235 99 87 75 67 53 43 - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - -
S275 100 89 78 69 54 44 - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 108 93 80 70 55 45 - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
UPN 120 S235 160 142 125 110 89 73 61 50 - - - - -

- - - - - - - - - - - - -
S275 168 147 130 115 92 75 62 - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 178 155 135 120 95 77 63 53 - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
UPN 140 S235 238 214 190 173 140 115 97 83 70 60 - - -

- - - - - - - - - - - - -
S275 253 225 200 180 145 119 100 84 72 62 - - -
- - - - - - - - - - - - -
S355 275 240 214 190 152 124 102 85 74 63 - - -
- - - - - - - - - - - - -
UPN 160 S235 323 295 268 244 200 169 143 122 105 90 80 70 -
- - - - - - - - - - - - -
S275 348 315 284 257 210 175 147 125 107 93 80 72 -
- - - - - - - - - - - - -
S355 385 344 307 274 222 182 152 129 110 95 83 73 -
- - - - - - - - - - - - -
UPN 180 S235 418 386 356 328 277 234 200 171 148 129 114 100 90
- - - - - - - - - - - - -
S275 456 418 382 348 290 244 205 175 152 132 115 103 90
- - - - - - - - - - - - -
S355 516 465 419 378 310 257 215 183 157 136 119 105 93
- - - - - - - - - - - - -
UPN 200 S235 519 485 454 422 363 312 269 232 202 177 155 139 124
- - - - - - - - - - - - -
S275 573 532 492 454 385 327 279 240 208 182 160 142 125
- - - - - - - - - - - - -
S355 661 604 550 500 415 348 294 250 215 188 165 145 130
- - - - - - - - - - - - -
UPN 220 S235 640 607 572 538 472 410 358 313 274 240 214 190 170
112 - - - - - - - - - - - -
S275 715 670 627 585 505 435 375 325 283 248 219 195 174
114 - - - - - - - - - - - -
S355 838 775 714 656 554 469 399 342 296 259 227 200 179
116 - - - - - - - - - - - -

Tip Marcă
profil oţel
1.00 1.25 1.5 1.75 2.00 2.25 2.5 2.75 3.00 3.5 4.00 4.5 5.00
UPN 240 S235 992 992 992 992 978 963 949 934 919 889 858 826 793
870 809 744 676 608 542 481 426 378 300 240 198 165
S275 1163 1163 1163 1152 1133 1115 1096 1078 1059 1020 980 939 896
995 916 832 746 660 580 510 447 394 309 248 202 168
S355 1500 1500 1490 1464 1437 1410 1382 1355 1325 1268 1207 1144 1079
1230 1110 983 858 740 639 550 478 417 323 257 208 172
UPN 260 S235 1135 1135 1135 1135 1127 1112 1096 1081 1065 1034 1002 969 935
1008 944 875 800 728 655 586 523 467 373 302 249 208
S275 1327 1327 1327 1327 1307 1288 1268 1249 1229 1189 1148 1105 1060
1156 1072 983 889 796 707 625 552 489 387 310 255 212
S355 1714 1714 1714 1689 1660 1632 1603 1574 1544 1484 1422 1357 1289
1434 1306 1170 1034 903 785 682 594 520 405 323 263 218
UPN 280 S235 1252 1252 1252 1252 1252 1239 1224 1208 1193 1160 1130 1097 1063
1130 1065 996 923 847 771 697 627 564 455 372 308 258
S275 1465 1465 1465 1465 1457 1437 1417 1398 1378 1338 1297 1255 1212
1299 1214 1124 1029 932 838 748 664 594 474 384 315 263
S355 1892 1892 1892 1882 1853 1824 1795 1765 1737 1677 1615 1550 1485
1618 1489 1351 1210 1071 941 825 724 638 500 400 327 270
UPN 300 S235 1380 1380 1380 1380 1380 1378 1362 1346 1330 1298 1265 1232 1199
1263 1196 1124 1049 970 892 813 738 667 545 448 372 313
S275 1617 1617 1617 1617 1617 1599 1579 1558 1538 1497 1456 1413 1370
1453 1366 1273 1176 1076 976 879 789 707 570 464 383 320
S355 2087 2087 2087 2087 2062 2032 2002 1973 1943 1882 1819 1755 1689
1815 1683 1542 1395 1248 1108 979 865 765 605 487 398 330
UPN 320 S235 1780 1780 1780 1780 1780 1780 1763 1793 1723 1683 1643 1602 1560
1618 1527 1430 1331 1226 1120 1017 918 828 673 551 456 383
S275 2084 2084 2084 2084 2084 2069 2044 2018 1993 1943 1890 1838 1784
1859 1742 1618 1488 1354 1220 1095 979 874 700 569 469 390
S355 2690 2690 2690 2690 2668 2630 2594 2557 2520 2444 2367 2288 2206
2319 2141 1952 1756 1562 1379 1213 1068 942 742 595 485 404
UPN 350 S235 1816 1816 1816 1816 1816 1816 1810 1791 1772 1734 1696 1657 1617
1638 1524 1440 1333 1222 1110 1003 902 810 654 534 440 369
S275 2125 2125 2125 2125 2125 2124 2100 2076 2052 2003 1955 1905 1854
1880 1756 1624 1485 1344 1206 1076 958 853 680 550 452 377
S355 2744 2744 2744 2744 2740 2704 2669 2633 2598 2526 2453 2379 2302
2341 2152 1950 1744 1542 1354 1186 1040 915 718 574 469 389
UPN 380 S235 1889 1889 1889 1889 1889 1889 1889 1880 1862 1825 1789 1752 1716
1710 1613 1509 1400 1287 1174 1063 958 862 699 571 473 396
S275 2211 2211 2211 2211 2211 2211 2204 2181 2158 2112 2065 2018 1970
1965 1839 1705 1564 1419 1278 1143 1020 910 728 590 485 405
S355 2854 2854 2854 2854 2854 2839 2805 2771 2737 2669 2600 2529 2457
2449 2257 2052 1840 1633 1438 1263 1110 978 769 616 503 418
UPN 400 S235 2150 2150 2150 2150 2150 2150 2150 2150 2134 2095 2056 2017 1977
1985 1885 1781 1672 1557 1439 1321 1207 1098 905 749 625 527
S275 2516 2516 2156 2516 2516 2516 2516 2500 2475 2425 2376 2326 2275
2285 2157 2022 1880 1732 1583 1436 1298 1170 950 778 645 541
S355 3248 3248 3248 3248 3248 3248 3215 3179 3143 3070 2997 2922 2846
2861 2668 2461 2245 2026 1813 1614 1433 1274 1014 819 672 560

Tip Marcă
profil oţel
5.5 6.0 6.5 7.0 8.0 9.0 10.0 11.0 12.0 13.0 14.0 15.0 16.0
UPN 240 S235 759 724 688 652 580 514 453 399 352 312 277 248 233
139 119 - - - - - - - - - - -
S275 852 805 760 715 628 548 477 417 365 322 286 254 228
140 120 - - - - - - - - - - -
S355 1012 945 879 816 699 598 513 443 385 335 297 264 235
145 123 - - - - - - - - - - -
UPN 260 S235 900 864 827 789 714 639 570 507 450 402 359 322 290
175 150 - - - - - - - - - - -
S275 1015 969 920 873 778 688 605 534 470 418 372 332 298
179 153 - - - - - - - - - - -
S355 1220 1150 1079 1010 878 760 659 573 500 440 389 346 310
183 156 - - - - - - - - - - -
UPN 280 S235 1029 993 957 920 843 767 693 623 560 503 452 408 369
218 187 162 - - - - - - - - - -
S275 1167 1121 1073 1025 928 833 744 662 589 526 470 422 380
223 191 165 - - - - - - - - - -
S355 1417 1347 1276 1204 1065 935 819 719 632 559 496 443 397
229 195 168 - - - - - - - - - -
UPN 300 S235 1164 1128 1092 1054 977 898 820 745 674 610 552 500 454
266 229 198 174 - - - - - - - - -
S275 1325 1278 1231 1182 1083 983 887 797 715 642 577 520 470
272 233 202 176 - - - - - - - - -
S355 1620 1549 1477 1404 1258 1118 990 875 775 688 613 549 494
280 239 200 180 - - - - - - - - -
UPN 320 S235 1517 1473 1428 1380 1286 1188 1090 995 905 821 745 677 616
325 279 242 212 - - - - - - - - -
S275 1729 1672 1613 1553 1430 1305 1184 1069 963 867 782 706 640
330 284 246 215 - - - - - - - - -
S355 2120 2034 1944 1854 1670 1494 1329 1180 1048 933 833 747 673
340 291 250 219 - - - - - - - - -
UPN 350 S235 1577 1536 1493 1450 1360 1267 1173 1080 990 905 827 755 690
313 268 233 - - - - - - - - - -
S275 1802 1748 1693 1637 1520 1402 1284 1169 1060 962 872 790 720
319 273 236 - - - - - - - - - -
S355 2222 2140 2056 1971 1796 1623 1458 1305 1167 1045 937 843 761
327 279 241 - - - - - - - - - -
UPN 380 S235 1676 1638 1598 1558 1474 1387 1297 1207 1118 1032 950 874 804
336 288 250 - - - - - - - - - -
S275 1921 1871 1820 1767 1658 1546 1432 1319 1209 1106 1011 923 844
343 293 254 - - - - - - - - - -
S355 2383 2306 2228 2148 1983 1815 1650 1494 1349 1217 1099 994 900
352 300 259 - - - - - - - - - -
UPN 400 S235 1937 1896 1854 1812 1724 1633 1538 1442 1346 1251 1160 1073 992
449 387 336 294 - - - - - - - - -
S275 2224 2171 2117 2062 1948 1829 1708 1586 1466 1351 1242 1140 1047
459 394 342 299 - - - - - - - - -
S355 - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - -
COEFICIENŢI PENTRU CALCULUL PLĂCILOR
Anexa 4 ÎN TEORIA DEFORMAŢIILOR MICI
Anexa 4-1: Coeficienţi k pentru încărcări uniform distribuite
Condiţii de margine:
Toate laturile sunt articulate
b/a kw1 kσbx1 kσby1

1,0 0,04434 0,286 0,286
1,5 0,08438 0,486 0,299
2,0 0,11070 0,609 0,278
3,0 0,13420 0,712 0,244
Toate laturile sunt încastrate
b/a kw1 kσbx1 kσby1 kσby2

1,0 0,01375 0,1360 0,1360 -0,308
1,5 0,02393 0,2180 0,1210 -0,454
2,0 0,02763 0,2450 0,0945 -0,498
3,0 0,02870 0,2480 0,0754 -0,505
Anexa 3. Coeficienţi pentru calculul plăcilor în teoria deformaţiilor mici 377
Trei laturi sunt articulate, iar a patra latură
este încastrată

1,5 0,04894 0,330 0,177 -0,638
2,0 0,05650 0,368 0,146 -0,705
Două laturi sunt a, iar celelalte două laturi
sunt încastrate

1,0 0,02449 0,185 0,185 -0,375
1,5 0,04411 0,302 0,180 -0,588
2,0 0,05421 0,355 0,152 -0,683
FACTORI DE INTERACŢIUNE PENTRU
Anexa 5 ELEMENTE SOLICITATE LA COMPRESIUNE
CU ÎNCOVOIERE
1,9
1,8
1,7
1,6
ny=0,2
1,5
ky
ny=0,4
1,4
ny=0,6
1,3
ny=0,8
1,2
ny=1,0
1,1
1
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
zvelteţe relativă y
Fig. A 5.1 Factor de interacţiune ky pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2.
1,7
1,6
1,5
1,4 ny=0,2
ky
ny=0,4
1,3
ny=0,6
1,2 ny=0,8
1,1 ny=1
1
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
zvelteţe relativă
y
Fig. A 5.2 Factor de interacţiune ky pentru secţiuni de Clasă 3.

Anexa 5. Factori de interacţiune pentru elemente solicitate la compresiune cu încovoiere 379
2,6
2,4
2,2
2
nnz=0,2
z = 0,2
1,8
kz
nnz=0,4
z = 0,4
1,6
nnz=0,6
z = 0,6
1,4
nny=0,8
z = 0,8
1,2
ny=1
nz =1
1
0,8
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
zvelteţe relativă z
Fig. A 5.3 Factor de interacţiune kz pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2, secţiuni I şi H.
1,9
1,8
1,7
1,6
1,5 nnz=0,2
z = 0,2
kz
1,4 nnz=0,4
z = 0,4
1,3 nnz=0,6
z = 0,6
1,2 nny=0,8
z = 0,8
1,1 nny=1
z=1
1
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
Fig. A 5.4 Factor de interacţiune kz pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2, secţiuni CHS şi RHS.
380 Anexa 5. Factori de interacţiune pentru elemente solicitate la compresiune cu încovoiere
1,7
1,6
1,5
1,4 nz = 0,2
kz
nz = 0,4
1,3
nz = 0,6
1,2 nz = 0,8
1,1 nz = 1
1
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
Fig. A 5.5 Factor de interacţiune kz pentru secţiuni de Clasă 3.
1
0,98
0,96
0,94
0,92 nnz=0,2
z = 0,2
0,9
kzy
nnz=0,4
z = 0,4
0,88 nnz=0,6
z = 0,6
0,86 nny=0,8
z = 0,8
0,84
nny=1
z=1
0,82
0,8
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
Fig. A 5.6 Factor de interacţiune kzy pentru secţiuni de Clasă 1 şi 2 pentru CmLT = 1.
Anexa 5. Factori de interacţiune pentru elemente solicitate la compresiune cu încovoiere 381
0,99
0,98
0,97 nnz=0,2
z = 0,2
kzy
nSeries2
z = 0,4
0,96
nnz=0,6
z = 0,6
0,95
nny=0,8
z = 0,8
0,94 nSeries5
z=1
0,93
0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
Fig. A 5.7 Factor de interacţiune kzy pentru secţiuni de Clasă 3 pentru CmLT = 1.
ŞURUBURI OBIŞNUITE, DE ÎNALTĂ
Anexa 6 REZISTENŢĂ ŞI DE ANCORAJ
Anexa 6 - 1: Şuruburi obişnuite cu cap hexagonal parţial filetate, Grad A şi B
Şuruburi obişnuite
Grad A şi şi B
SR EN ISO 4014
ds
e
Piuliţe
SR EN ISO 4032, tip 1
b h
SR EN ISO 4033, tip 2
k l m
Şaibe
SR EN ISO 7089
Diametru nominal Obs. M12 M141 M16 M18* M20 M22* M24 M27* M30 M36
d
filet
Pasul filetului p 1,75 2 2 2,5 2,5 2,5 3 3 3,5 4
ds nom= 12 14 16 18 20 22 24 27 30 36
Diametrul tijei
max
Lungime filet b a) 30 34 38 42 46 50 54 60 66 -
b) 36 40 44 48 52 56 60 66 72 84
c) 49 53 57 61 65 69 73 79 85 97
Înălţimea capului k 7,5 8,8 10 11,5 12,5 14 15 17 18,7 22,5
Deschiderea cheii s 18 21 24 27 30 34 36 41 46 55
Diametrul capului e min 20,03 23,36 26,75 30,14 33,53 37,72 39,98 - - -
max 19,85 22,78 26,17 29,56 32,95 37,29 39,55 45,2 50,85 60,79
Înălţime piuliţă m 10,8 12,8 14,8 15,8 18 19,4 21,5 23,8 25,6 31
max
Tip 1
Înălţime piuliţă m 12 14,1 16,4 - 20,3 - 23,9 - 28,6 34,7
max
Tip 2
Înălţime şaibă h max 2,7 2,7 3,3 3,3 3,3 3,3 4,3 4,3 4,3 5,6
Notaţii:
* Şuruburi nepreferenţiale
a) pentru lungimi lnom 125 mm;

b) pentru lungimi 125 mm lnom 200 mm;
c) pentru lungimi lnom > 200 mm.
1
Şuruburi nepreferenţiale
Anexa 6. Şuruburi obişnuite, de înaltă rezistenţă şi de ancoraj 383
Anexa 6 - 2: Lungimi de şuruburi obişnuite cu cap hexagonal parţial filetate, Grad A şi B
Lungime şurub, l mm M12 M14* M16 M18* M20 M22* M24 M27* M30 M36
nominal Grad A Grad B
min max min max
50 49,5 50,5 Pentru dimensiunile care se
55 54,4 55,6 53,3 56,5 găsesc deasupra demarcaţiei,
60 59,4 60,6 58,5 61,5 se recomandă ISO 4017
65 64,4 65,6 63,5 66,5
70 69,4 70,6 68,5 71,5
80 79,4 80,6 78,5 81,5
90 89,3 90,7 88,25 91,75
100 99,3 100,7 98,25 101,75
110 109,3 110,7 108,25 111,75
120 119,3 120,7 118,25 121,75
130 129,2 130,8 128 132
140 139,2 140,8 138 142
150 149,2 150,8 148 152
160 - 158 162
180 - 178 182
200 - 197,7 202,3
220 217,7 222,3
240 237,7 242,3
260 257,4 262,6
280 277,4 282,6
300 297,4 302,6
320 317,15 322,88
384 Anexa 6. Şuruburi obişnuite, de înaltă rezistenţă şi de ancoraj
Anexa 6 - 3: Şuruburi obişnuite cu cap hexagonal parţial filetate, Grad C
Şuruburi obişnuite, GradC

SR EN ISO 4016
ds
e
Piuliţe
SR EN ISO 4034
b h
Şaibe
k l m
SR EN ISO 7091
Diametrul nominal Obs. M12 M14* M16 M18* M20 M22* M24 M27* M30 M36
d
filet
Pasul filetului p 1,75 2 2 2,5 2,5 2,5 3 3 3,5 4
Diametrul tijei ds max 12,7 14,7 16,7 22,84 20,84 22,84 24,84 27,84 30,84 37
min 11,3 13,3 15,3 21,16 19,16 21,16 23,16 26,16 29,16 35
Lungime filet b a) 30 34 38 42 46 50 54 60 66 -
b) 36 40 44 48 52 56 60 66 72 84
c) 49 53 57 61 65 69 73 79 85 97
Înălţimea capului k 7,95 9,25 10,75 12,4 13,4 14,9 15,9 17,9 19,75 23,55
nom= 18 21 24 27 30 34 36 41 46 55
Deschiderea cheii s
max
Diametrul capului e min 19,85 22,78 26,17 29,56 32,95 37,29 39,55 45,2 50,85 60,79
Înălţime piuliţă m max 12,2 13,9 15,9 16,9 19 20,2 22,3 24,7 26,4 31,9
Înălţime şaibă h max 2,8 2,8 3,6 3,6 3,6 3,6 4,6 4,6 4,6 6
Notaţii:
* Şuruburi nepreferenţiale
a) pentru lungimi lnom 125 mm;

b) pentru lungimi 125 mm lnom 200 mm;
c) pentru lungimi lnom > 200 mm.
Anexa 6 - 4: Lungimi de şuruburi obişnuite cu cap hexagonal parţial filetate, precise şi

semiprecise
Lungime şurub, l mm M12 M14* M16 M18* M20 M22* M24 M27* M30 M36
nom min max
55 53,5 56,5
60 58,5 61,5
63,5 66,5 Pentru dimensiunile care se
65
găsesc deasupra demarcaţiei,
70 68,5 71,5
se recomandă ISO 4018
80 78,5 81,5
90 88,25 91,75
100 98,25 101,75
110 108,25 111,75
120 118,25 121,75
130 128 132
140 138 142
150 148 152
160 156 164
180 176 184
200 195,4 204,6
220 215,4 224,6
240 235,4 244,6
260 254,8 265,2
280 274,8 285,2
300 294,8 305,2
320 314,3 325,7
340 334,3 345,7
360 354,3 365,7
Anexa 6-5: Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate, Clasa 8.8.
Şuruburi de înaltă rezistenţă

Clasa 8.8
SR EN 14399-3:2005
ds
e
Piuliţe
b SR EN 14399-3:2005
k l m h Şaibe
SR EN 14399-3:2005
Diametrul nominal filet d Obs. M12 M16 M20 M22 M24 M27* M30 M36
Pasul filetului p 1,75 2 2,5 2,5 3 3 3,5 4
Diametrul tijei ds max 12,7 16,7 20,84 22,84 24,84 27,84 30,84 42,4
min 11,3 15,3 19,16 21,16 23,16 26,16 29,16 35,00
Lungime filet b 125 30 38 46 50 54 60 66 78
200 - 44 52 56 60 66 72 84
>200 - - 65 69 73 79 85 97
Înălţimea capului k max 7,95 10,75 13,4 14,90 15,90 17,9 19,75 23,55
min 7,05 9,25 11,60 13,10 14,10 16,10 17,65 21,45
Deschiderea cheii s max 22 27 32 36 41 46 50 60
min 21,16 26,16 31 35 40 45 49 58,8
Diametrul capului e min 23,91 29,56 35,03 39,55 45,20 50,85 55,37 66,44
Înălţime piuliţă m max 10,8 14,8 18 19,4 21,5 23,8 25,6 31
Înălţime şaibă h nom 3 4 4 4 4 5 5 6
max 3,3 4,3 4,3 4,3 4,3 5,6 5,6 6,6
Anexa 6 - 6: Lungimi ale şuruburilor de înaltă rezistenţă, clasa 8.8
Lungime şurub, l mm M12 M16 M20 M22 M24 M27 M30 M36
nom min max
35 33,75 36,25
40 38,75 41,25
45 43,75 46,25
50 48,75 51,25
55 53,5 56,5
60 58,5 61,5
65 63,5 66,5
70 68,5 71,5
75 73,5 76,5
80 78,5 81,5
85 83,25 86,75
90 88,25 91,75
95 93,25 96,75
100 98,25 101,75
110 108,25 111,75
120 118,25 121,75
130 128 132
140 138 142
150 148 152
160 156 164
170 166 174
180 176 184
190 186 194
200 196 204
Anexa 6-7: Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate, Clasa 10.9
Şuruburi de înaltă rezistenţă

Clasa 10.9
SR EN 14399-4:2005
ds
e
Piuliţe
SR EN 14399-4:2005
b
Şaibe
k l m h
SR EN 14399-5:2005
SR EN 14399-6:2005
Diametrul nominal filet d Obs. M12 M16 M20 M22 M24 M27* M30 M36
Pasul filetului p 1,75 2 2,5 2,5 3 3 3,5 4
Diametrul tijei ds nom 12 16 20 22 24 27 30 36
max 12,7 16,7 20,84 22,84 24,84 27,84 30,84 37
min 11,3 15,3 19,16 21,16 23,16 26,16 29,16 35
Lungime filet b 23 28 33 34 39 41 44 52
Înălţimea capului k nom 8 10 13 14 15 17 19 23
max 8,45 10,75 13,9 14,9 15,9 17,9 20,05 24,05
min 7,55 9,25 12,1 13,1 14,1 16,1 17,95 21,95
Deschiderea cheii s max 22 27 32 36 41 46 50 60
Diametrul capului e min 23,91 29,56 35,03 39,55 45,20 50,85 55,37 66,44
Înălţime piuliţă m nom = max 10 13 16 18 20 22 24 29
Înălţime şaibă h nom 3 4 4 4 4 5 5 6
max 3,3 3,3 4,3 4,3 4,3 5,6 5,6 6,6
Anexa 6-8: Lungimi ale şuruburilor de înaltă rezistenţă, clasa 10.9

Lungime şurub, l mm M12 M16 M20 M22 M24 M27 M30 M36
nom min max
35 33,75 36,25
40 38,75 41,25
45 43,75 46,25
50 48,75 51,25
55 53,5 56,5
60 58,5 61,5
65 63,5 66,5
70 68,5 71,5
75 73,5 76,5
80 78,5 81,5
85 83,25 86,75
90 88,25 91,75
95 93,25 96,75
100 98,25 101,75
110 108,25 111,75
120 118,25 121,75
130 128 132
140 138 142
150 148 152
160 156 164
170 166 174
180 176 184
190 186 194
200 196 204
Şurub M20
Clasa C20/25 Clasa C25/30 Clasa C30/37
Clasa C35/45 Clasa C40/50
25000
Clasa 6.8 Ftb, Rd = 10764 kN

Rezistenţa la smulgere (kN)
20000
Clasa 5.6 şi 5.8 Ftb, Rd = 8970 kN
15000
10000
5000
0
10 20 30 40 50 60 70 80 90
Lungime de ancorare (cm)

Fig. A 6.1 Rezistenţa la smulgere a şuruburilor de ancoraj M20
Şurub M22
25000

20000
15000 Clasa 4.6 şi 4.8 Ftb, Rd = 8683 kN
10000
5000
0
10 20 30 40 50 60 70 80 90

Şurub M24
25000
Clasa 6.8 Ftb, Rd =15501 kN

20000
15000
10000
5000
0
10 20 30 40 50 60 70 80 90
Şurub M27
25000

20000

15000
10000
5000
0
10 20 30 40 50 60 70 80 90

Şurub M30
25000
Clasa 6.8 Ftb, Rd =24221 kN

20000
15000
10000
5000
0
10 20 30 40 50 60 70 80 90

Şurub M36
40000
35000 Clasa 6.8 Ftb, Rd =34878 kN

30000
25000 Clasa 4.6 şi 4.8 Ftb, Rd = 23252 kN
20000
15000
10000
5000
0
10 20 30 40 50 60 70 80 90

BIBLIOGRAFIE
Adegoke, I.O., Kemp, A.R., (2003), Moment-rotation relationships of thin end plate
connections in steel beams, Proceedings of the International Conference on Advances
in Structures, ASSCCA’03, G.J. Hancock, M.A. Bradford, T.J. Wilkinson, B. Uy and
K.J.R. Rasmussen, (Eds.), Sydney, Australia, 119-124.
Al Nageim, H., MacGinley, (2005), Steel Structures, Practical design studies, Third
edition, Ed. Taylor&Francis.
Astaneh-Asl, A., Bergsma, G., (1993), Cyclic Behavior and Seismic Design of Steel Base
Plates, Proceedings, Structures Congress, ASCE 1993; 409–14.
Axinte, E., (2003), Bazele proiectării elementelor şi structurilor din oţel după EUROCOD,
Ed. Societăţii Academice”Matei-Teiu Botez“ Iaşi.
Axinte, E., (2008), Elemente din oţel pentru construcţii, Ed. PIM Iaşi.
Axinte, E., Roșca, V., E.C. Teleman, (2010). Elemente din oţel pentru construcţii, vol.2,
Editura Societăţii Academice”Matei-Teiu Botez“ Iaşi.
Axinte, E., Roşca, V.E , Teleman, C.E., Melenciuc, S.C., (2012), Elemente din oţel pentru
construcţii, vol.3, Ed. Academiei „Matei-Teiu Botez, Iaşi.
Axinte, E., Ţăranu, N., Teleman, E.C., (2004), Construcţii din oţel. Calculul elementelor
din profile formate la rece după EUROCODE 3, Editura Societăţii Academice”Matei-
Teiu Botez“ Iaşi.
Boissonnade N, Jaspart J.P, Muzeau J.P, Villette M., (2004), New interaction formulae for
beam-columns in Eurocode 3: the French–Belgian approach, J Construct Steel Res,
60, 421–31.
Bubnov, I.G., (1914) Teoria structurii navelor, vol. 2, St Petersburg.
Chenaf, M., Ryan, I, (2010). Guide Eurocode. Assemblages des pieds de poteaux en acier,
CSTB.
Da Silva, L.S., Simoes, R., Gervasio, H., (2010). Design of Steel Struictures. Eurocode 3:
Design of steel structures Part 1-1: General rules and rules for buildings, ECCS
Eurocode Design Manuals.
Bibliografie 393
Dalban, C., Chesaru, E., Dima, S., Şerbescu, C., (1997). Construcţii cu structură metalică,
Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Dalban, C., Juncan, N., Varga, Al., Şerbescu, C., (1976), Construcţii metalice, Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Davison, B., Owens, G.W., (2005). Steel designers’ manual, sixth edition, The Steel
Construction Institute, Blackwell Publishing
Dubină, D., Rondal, J., Vayas, I., (1997), Calculul structurilor metalice, EUROCODE 3,
Exemple de calcul, Bridgeman Timişoara.
ESDEP, European Steel Design Education Programme, The ESDEP Society-The Steel
Construction Institute, Silwood Park-Ascot-Bekshire, United Kingdom (www.fgg.uni-
lj.si/kmk/esdep/master/toc.htm)
Farkas J., Jármai K., (1997), Analysis and Optimum Design of Metal Structures, A.A.
Balkema, Rotterdam, Netherlands.
Hirt, M., Bez, R., Nussbaumer, A., (2003). Traité de Génie Civil, Construction métallique,
Notions fondamentales et méthodes de dimensionnement, vol. 10, Nouvelle édition
revue et adaptée aux nouvelles normes de structures, Presses Polytechniques et
universitaires romandes, Lausanne.
Höglund, T., (1997), Shear buckling resistance of steel and aluminium plate girders, Thin-
Walled Structures, Vol. 29, No. 1-4, 13-30.
Jaspart J.P., (1991), Etude de la semi-rigidité des noeuds poutre-colonne et son influence
sur la résistance et la stabilité des ossatures en acier, Ph.D. Thesis, Department
MSM, University of Liège.
Johansson, B., Maquoi, R., Sedlacek, G., Müller, C., Beg, D., (2007). Commentary and worked
examples to EN 1993-1-5”Plated structural elements”, JRC-ECCS.
Martin, L., Purkiss, J., (2008), Structural design of steelwork to EN 1993 and EN 1994,
third edition, Elsevier.
Mateescu, D., (1997), Clădiri înalte din oţel, Editura Academiei Române.
McKenzie, W.,M., (1998), Design of structural steelwork, Macmillin Press Ltd London.
Moga, P., Păcurar, V., Guţu, St., Moga, C., (2006), Calcul Elementelor Metalice. Norme
Române – Eurocode 3, U.T.Pres, Cluj Noapoca.
394 Bibliografie
R. Greiner, J. Lindner, J., (2006), Interaction formulae for members subjected to bending
and axial compression in EUROCODE 3 - the Method 2 approach, Journal of
Constructional Steel Research 62, 757–770.
Subramanian, N., (2010). Steel Sructures. Design and practice, Oxford University Press.
Şerbescu, C., (1980). Construcţii metalice, Editura I.P. Iaşi.
Şerbescu, C., Pescaru, V., Axinte, E, Gădeanu, L., Mercea, Gh., Regep, Z., Păcurar, V.,
Litan, M., (1990). Platforme metalice industriale, Editura I.P. Iaşi.
Şerbescu, C., Pescaru, V., Axinte, E, (1980). Îndrumar de proiectare pentru platforme
industriale metalice sudate, Editura I.P. Iaşi.
The British Constructional Steelwork Association and the Steel Construction Institute
(2002), Joints in steel Construction, Simple Connections, BCSA/SCI Publication
P212. London, Ascot BCSA/SCI.
Timoshenko S.P., (1960), Theory of Elastic Stability, McGraw Hill Book Company, New
York.
Ţăranu, N., Axinte, E., (1993). Construcţii metalice, Ed. I.P. Iaşi.
Wald F., (1999). Column Bases and Anchor Bolts, v Festschrift Commerative publication,
Institut für Stahlbau, Holzbau und Michbautechnologie, ed. G. Huber, T. Michl,
Innsbruck.
Zoetemeijer, P. (1974). A design method for the tension side of statically loaded bolted
beam-to-column connections, Heron, 20(1), pp. 1-59, Czech Technical University,
Prague.
CR 0/2012 Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor.

CR 1-1-3/2012 Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor.
CR 1-1-4/2012 Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor.
NP 042/2000, Normativ privind prescripţiile generale de proiectare. Verificarea prin
calcul a elementelor de construcţii metalice şi a îmbinărilor acestora
SR EN 1992-1-1/2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri.
Bibliografie 395
SR EN 1993-1-1/2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-1: Reguli

generale şi reguli pentru clădiri.
SR EN 1993-1-5/2008 -Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-5: Elemente
structurale din plăci plane solicitate în planul lor.
SR EN 1993-1-7/2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-7: Structuri
din plăci plane solicitate la încărcări în afara planului..
SR EN 1993-1-8/2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-8:
Proiectarea îmbinărilor.
SR EN 1998-1/2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur din
oţel. Partea 1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri.
SR EN ISO 4032/2000: Piuliţe hexagonale, stil 1. Grad A şi B.
SR EN ISO 4033/2000: Piuliţe hexagonale, stil 2. Grade A şi B.
SR EN ISO 4034/2000: Piuliţe hexagonale. Grad C.
SR EN ISO 7089/2000: Şaibe plate. Serie normală. Grad A.
SR EN 14399-3/2005: Asamblări de înaltă rezistenţă cu şuruburi pretensionate pentru
structuri metalice. Partea 3: Sistem HR. Ansambluri şurub cu cap hexagonal şi piuliţă.
structuri metalice. Partea 4: Sistem HV. Asamblări cu şurub cu cap hexagonal şi
piuliţă.
structuri metalice. Partea 6: Şaibe plate teşite.
STAS 10108/0-78 Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel.
www.access-steel.com
www.steelbizfrance.com
www.infosteel.com

Elemente de Calcul Pentru Structuri Din Otel PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Calcul Pentru Structuri Din Otel PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V.E. ROŞCA E. AXINTE E.C. TELEMAN S.C. MELENCIUC G.

COLECŢIA: CONSTRUCŢII METALICE

EDITURA SOCIETĂŢII ACADEMICE „MATEI-TEIU BOTEZ”

ELEMENTE DE CALCUL PENTRU

EDITURA SOCIETĂŢII ACADEMICE „MATEI-TEIU BOTEZ”

Descrierea CIP a BiblioteciiNaţionale a României

I. Roşca, Victoria Elena

Editura Societăţii Academice "Matei – Teiu Botez"

Volumul este alcătuit din opt capitole şi Anexe, astfel:

Al doilea capitol “Principiile proiectării la stări limită” prezintă informaţii referitoare la

În capitolul 3, intitulat“Platelaje din tablă sudată”, se prezintă metode de analiză globală

Capitolul 4, “Proprietăţi secţionale. Clasificarea secţiunilor”, conţine o prezentare

Capitolul 5,“Grinzi cu inimă plină”, prezintă suportul teoretic privind dimensionarea

Lucrarea prezentă se adresează îndeosebi studenţilor ce urmează cursurile disciplinei

1 MATERIALE PENTRU ELEMENTE METALICE 11

2 PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ 18

3 PLATELAJE DIN TABLĂ 28

3.4. Calcul planşeelor prin analiza elastică liniară 34

4 CARCACTERISTICI SECŢIONALE. CLASIFICAREA SECŢIUNILOR 46

5 GRINZI CU INIMĂ PLINĂ 65

5.6.2 Interacţiunea dintre încovoiere biaxială şi forţă

6.3.3 Caracteristici geometrice ale îmbinărilor realizate

7.10.3 Recomandări pentru predimensionarea secţiunii

8 EXEMPLU NUMERIC. PLATFORMĂ METALICĂ SUDATĂ 242

8.5 Dimensionarea grinzii principale curente 252

1.1 Simbolizarea oţelurilor pentru structuri metalice

Definiţiile şi clasificarea mărcilor de oţel sunt prevăzute în SR EN 10020. Conform

În scopul identificării oţelurilor, este necesară o simbolizarea cât mai semnificativă.

simboluri principale, care definesc domeniul de utilizare al oţelului şi anumite

S – oţeluri pentru structuri metalice;

Acest grup este însoţit de simboluri adiţionale care reprezintă:

o literă care se referă la structura oţelurilor cu granulaţie fină şi la metoda de tratament

un grup de două simboluri ce precizează exigenţe de calitate privind compoziţia

JR pentru garantarea energiei minime de rupere de 27 J determinată la încercarea de

J2, K2 pentru garantarea energiei minime de rupere de 27 J la -20°C, respectiv de 40 J

Tab. 1.1 Simboluri ce caracterizează energia de rupere

Tab. 1.2 Simboluri ce caracterizează temperatura de încercare la încovoiere prin şoc

Temperatura [oC] + 20 0 -20

opţional, litera G care se referă la:

litera Z ce indică exigenţe speciale de evitare a desprinderii lamelare pe direcţia

simboluri care se referă la specificări precum:

C – oţeluri recomandate pentru prelucrare la rece;

oţel de uz limita de energia calmat valoare de calcul a capacităţii

Caracteristicile de material ale oţelului au valori prezentate în Tab. 1.3:

Tab. 1.3 Valorile de calcul ale caracteristicilor oţelului recomandate de SR EN 1993-1-1

Tip oţel E G [N/mm2] αl

1.2 Caracteristici mecanice ale produselor laminate la cald

Marca oţel SR EN 1993-1-1

Grosime [mm] fy [N/mm2] fu [N/mm2]

S275 t 40 275 430

S355 t 40 235 510

1.3 Materiale pentru îmbinări cu şuruburi

Şuruburile sunt executate din materiale cu caracteristici fizico-mecanice cerute de

Conform SR EN 1993-1-8, şuruburile obişnuite se execută în 7 clase de caracteristici

primul număr înmulţit cu 100 reprezintă rezistenţa minimă de rupere la întindere,

produsul celor două numere înmulţit cu 10 reprezintă limita de curgere exprimată în

Tip Clasa fyb [N/mm2] fub [N/mm2]

obişnuite 4.6 240 400

de înaltă rezistenţă 8.8 640 800

1.4 Materiale pentru sudură

electrozi înveliţi, în cazul sudării manuale obişnuite;

La alegerea electrodului, se urmăreşte ca metalul depus să prezinte valori ale limitei de

Caracteristicile mecanice ale electrodului (în special limita de curgere şi alungirea