1.

Apariia conceptului de < <Proiectare bazat pe performan

> > n ingineria seismica
Cele mai moderne reglementri n inginerie seismica au artat necesitatea de
a defini rspunsul unei structuri la o excitaie seismica ca un nivel de performan
care are semnificaia de stare limit ultim de serviciu i fiind utilizat pe scara larg
in Frana i n strintate. Dar de o mai mare rspndire a cerinelor de securitate n
societatea noastr pentru cldirile existente este necesitatea, printre altele, de a
defini nivelurile de performan, ceea ce permite pentru mai multe limbi a se
diferenia n mod clar multitudinea de posibile rspunsuri ale unei structuri creia i
este atribuit o funcie sau diferenele posibile ale unei structuri, din punct de vedere
funcional, la starea limit de serviciu i starea limit ultim.
Evoluia definirii acestor stri ultime mpreun cu definirea nivelului de
performan reflect att nevoia de ingineri care s identifice rspunsul global al unei
structuri la cutremur, ct i pe de alt parte definirea gradelor de deteriorare
progresiv care se bazeaz pe utilizarea unor funcii ntr-un anumit diagnostic
seismic.
FEMA 356, destinat reabilitrii cldirilor existente in urma unui seism, de
exemplu, definete patru niveluri de performan corespunztoare pentru deteriorri
de ateptat, dup un cutremur:
-

operaionale: funciile de cldire rmn operaionale i daunele sunt

nesemnificative
-

imediate de ocupare: cldirea este nc locuibila, i reparaiile sunt minore.

securitatea persoanei: structura rmne stabil, cu o marj de siguran

confortabil i apar deteriorri nestructurale.

-

nu se prabuete: cldirea nu se prabuete i daunele sunt larg rspndite.

Aceste patru niveluri de performan pot fi defini analiza comportamentului

unei structuri: ele pot fi reprezentate printr-o curb - curba <<push-over> sau curba
<push progresivve> ca n figura de mai jos:

Pentru a satisface cerinele de securitate sus menionate, aceste niveluri de

performan sunt puse n perspectiv, cu un nivel de risc, aa cum este artat pe
Figura de mai jos. Alegerea de nivel acceptabil de performan asociate cu un risc,
lund n considerare criterii politice, sociale i economice, pot fi aplicate att pentru
proiectarea unei cldiri noi ct i pentru diagnosticul unei cldiri existente i au stat
la baza ntemeierii unei politici de prevenire seismic.
Acest concept de ncrcare cu sarcini fundamentale a fost tradus mai departe
n evoluiile recente ca metod de calcul n ingineria seismic.

2. Dezvoltarea metodelor de calcul n ingineria seismic.

Conceptele care stau la baza metodelor, n care astfel de performante sunt
definite n alineatul precedent, sunt luate n considerare la sfritul anului 1950,
dezvoltarea acestora fiind realizata la recomandarea Asociaiei Inginerilor Structuristi
din California in 1960. n Frana, rspunsul lor va avea ca rezultat apariia unor
reglementari - PS69. Aceste reglementri au n comun, definirea unui fore laterale
reprezentnd aciunea seismic pe cldiri existente, innd cont de anumite
fenomene n post-elastic prin coeficienii de rspuns sau utilizarea spectrelor reduse.
Mais trebuie s atepte publicarea unui album al Asociaiei de Ciment
Portland, n 1961, pentru a putea aplica conceptul de ductilitate n beton armat i
analiza static echivalent prin metoda push-over.
Apoi, dup cutremure majore cum au fost: cutremurul din Alaska din 1964,
cutremurul de la San Fernando n 1971, cutremurul din Mexic Mexic n 1985 i
cutremurul de la Loma Prieta n 1989, au fost identificate problemele legate de
reglementrile antiseismice.
Pentru a depi deficienele din Regulamentul PS69, Asociaia Francez de
Inginerie Antiseismic (AFPS) a lansat, n 1990, noi recomandri care au fot incluse

n normele PS92. Aceste norme se refer la existena neliniaritilor la cldirile

existente care sunt de tip inelastic sau forme geometrice neregulate. Recomandrile
AFPS 90, plus completri, au reprezentat de asemenea necesitatea metodelor de
dimensionare a cldirilor pentru neliniaritile geometrice sau mecanice. Incursiunea
n domeniul post-elastic este clar formulat de aceste noi reguli.
n SUA, National Science Foundation (NSF) i Biroul Naional de Coduri
(BNS), promoveaz de asemenea, dezvoltarea de noi norme de proiectare
antiseismica de la mijlocul anilor 1970. Rezultatul acestei dezvoltri este ATC3 care
a devenit baza codurilor moderne SUA folosite i n prezent. In acest cod a fost
introdus pentru prima ora conceptul de analiz dinamic tranzitorie de rspuns
neliniar si tot aici apare si conceptul de considerare a nivelurilor de hazard seismic.
Mais ii incepe debutul abia in anii 1980, cnd comunitatea inginerilor i accept n
mod clar conceptele si ideile sale, pe baza unui manual publicat in 1986, de ctre
departamentele armatei, marinei si aerului americane, Mais concentrndu-i atenia
pe cldirile de importan cum ar fi spitalele i structurile de urgen. Acest
document prezint o proiectare seismic bazat pe dou niveluri seismice, pe dou
niveluri de performan ( bazate pe comportamentul elastic i inelastic) i dou
metode de calcul neliniar (metoda bazat pe factori de comportament i metoda
spectrului de capacitate).
Cea de-a doua metoda se va reflecta n documente recente ale ATC n 1996 (ATC
40) i FEMA in 1997 (FEMA 273 i 356), i pune bazele a metodei n deplsri.
Abordarea in fore versus abordarea n deplasri
ntrucat bazele teoretice mai vechi ale ingineriei seismice pentru construciile
antice nu aveau n vedere prevederi antiseismice, de-a lungul timpulul s-a
demonstrat necesitatea proiectrii antiseismice in conformitate cu standardele
aprute si cu legile fizicii.
In ingineria seismic aceste legi au aproape ntotdeauna considerat aciunea
seismic aplicat ca o for de reacie pe structur, ulterior, aciunea seismic se
calculeaz prin aplicarea principiului fundamental al dinamicii. Aceste considerente
au la baza abordrile tradiionale n inginerie. Ca i pentru alte aciuni, cum ar fi
aciunea orizontal a vntului, dimensionarea i verificarea la aciunea unui seism se
refer la echilibrul de fore. Cu toate acestea, aciunea seismic asupra unei structuri

se limiteaz n realitate la o deplasare impus la baza structurii. Fora seismic mai

sus menionat este doar o consecin sau reacie la aceast deplasare. Atta timp
ct fora i deplasarea sunt legate printr-o relaie liniar simpl, abordarea n fore
este echivalent abordrii n

deplasri.

Aceast

echivalen

ncadreaz

comportarea materialului ca fiind mai mult elastic. n acest caz, abordarea in fore
utilizeaz metode de calcul numerice complexe, capabile de a lua n considerare pas
cu pas, fiecare coeficient de reducere a eforturilor presupunnd reprezentarea
printre altele a neliniaritii de comportament, coeficieni denumii

frecvent n

normative factori de comportament.

n cri de specialitate dimensionarea i verificarea la aciunea seismic au ca
scop direct controlarea deplasrilor structurii mai degrab dect echilibrarea forelor,
aciunea seismic ar putea fi reprezentat ca o deplasare i nu ca o simpl for sau
o simpl acceleraie.
Rspunsul la aciunea seismic este interpretat explicit pentru c furnizeaz
in mod direct un grafic prin deplasrile sale.
n cele din urm, cele mai sus menionate ar tebui sa fie principalul motiv
corect a abordrii in depasri in defavoarea abordrii in fore: tratamentul existent.
Reglementarea justificata a verificrii unei structuri vechi la o evaluare seismic prin
metoda forelor conduce aproape intotdeauna la consolidarea ei. Punerea n aplicare
a metodei n deplasari face posibil explicitarea justa a intelegerii comportamentului
unei structuri dincolo de domeniu elastic n mod explicit apprehending de
comportament a structurii sale dincolo de elastic domeniu. Analiza acestui
comportament las deschis posibilitatea de a alege lucrrile de consolidare n
raport cu criteriile permise: care este principiul diagnosticrii seismice.

3. Obiectivele metodei n deplasri

Introducere n dialectul dimensionare / verificare
Metodele folosite pentru a atinge un nivel de performan, astfel cum sunt
definite n 2.1 din acest document pot varia considerabil n funcie de dimensionare
sau pentru a justifica un cutremur. De fapt, dimensionarea unei structuri se refer la

forma geometric i la dimensiunile elementelor de rezisten. Aceasta are scopul

de a defini un model robust rezistent pentru alegerea unei geometrii, aplicarea
normelor costructive si utilzarea coeficienilor de siguran garantnd marjele de
eroare cu privire la diferitele moduri de cedare la un anumit nivel de agresivitate.
Pentru verificarea unei structuri, necunoscutele de proiectare sunt stabilite
mai mult cercetnd nivelul real de agresiune pe care il poate suporta structura,
utiliznd metode capabile de a clarifica marjele dimensionrii. Aceast diferene de
asemenea, exist n aplicarea metodelor n deplasri dup ce acestea sunt utilizate
pentru dimensionarea di diagnosticarea unei structuri. Cele de mai sus arat aceast
diferen fundamental care constituia odata un element de categorisire asemanator
metodei in deplasari.
n continuare acest document se va concentra asupra utilizrii metodelor in
deplasari in cadrul proiectarii antiseismice.

Principiul de aplicare al metodei n deplasri ntr-un diagnostic seismic

n figura este prezentat o schema pentru o metod in deplasri pentru cldiri
etajate propuse de LATC40 incluse n prile 3, 4 i 5 din acest document.

STRUCTURA

Calculul la forta
progresiva

Spectru (nivel de
verificare)

Spectrul curbei
de capacitate

Reglarea nivelului de verificare

Definirea
neliniaritatii

1. Suprapunerea curbei de capacitate i spectrului

de calcul pentru o amortizare;
2. Citirea deplasarii la punctul de intersecie;
3. Evaluarea amortizarii corespondente deplasarii ';
4. Dac ' se revine la Pasul 1 pe spectru de
calcul cu o amortizare = ';
5. Daca ' deplasarea structurii corespunde
punctului de intersectie sau punctului de functionare;
6. Determinarea M, N, V, .

Structura
se verifica

Structura trebuie
consolidata

Verificarea sectiunilor si mecanismelor fragile

STRUCTURA

Predimensionarea
sectiunilor critice

Dereminarea
zonelor critice

Calcularea capacitatii
de rotatie u

Calculul capacitatii
de deplasare du=hu

Calculul deplasarii
elastice dy

Verificarea iteratiilor

du

Calculul ductilitatii
capabile u=du/dy
Introducerea
amortizarii e in
spectrul de
deplasari

Estimarea amortizarii
echivalente e=xu

Evaluare frecventei f
corespunzatoare du

Calculul fortei
elastice Fy=Kefxdy

Calculul rigiditatii
echivalente Kef=m/(2f)

4. Metode de calcul structural

Metode de calcul structural pentru proiectare caracteristici:

Metoda fortelor laterale

 raspunsul structurii guvernat de modul fundamental de vibratie

perioada proprie de vibratie fundamentala T=1.5 sec
structura regulata pe verticala
naltimea mai mica de 30 m

Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns

considera proprietatile dinamice ale structurii

aplicabila structurilor complexe (neregulate)
o aproximare buna a raspunsului "real" daca se considera un numar suficient
de moduri proprii de vibratie
aproximari datorita combinarii raspunsurilor modale
aproximari datorita combinarii efectelor componentelor actiunii seismice
Limitari:
Actiunea dinamica
Actiunea seismica - dinamica
Rezultatele celor doua metode de calcul -nfasuratori
Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns: pierderea semnului datorita
combinarii raspunsurilor modale

Raspunsul inelastic al structurilor

Majoritatea structurilor au o comportare inelastica la actiunea seismica de
calcul
Modelul de calcul - comportare elastica
Ductilitatea structurii este considerata prin factorul q

Avantaje:
-

Simplitate

Calcul elastic -suprapunerea efectelor

Eficienta de calcul

Metode alternative de calcul:

Metoda de calcul dinamic liniar
Metoda de calcul dinamic neliniar
Metoda de calcul static neliniar
Metode de calcul dinamic (liniar si neliniar)

Actiunea seismica - definita prin accelerograme

Accelerogramele -reprezentative pentru miscarea seismica din

amplasamentul considerat

magnitudine

distanta sursa-receptor

conditii locale

Accelerograme:
-

nregistrate

artificiale

Actiunea seismica -un grad ridicat de incertitudine .,raspunsul seismic trebuie

determinat pe baza mai multor accelerograme
-

trei accelerograme: raspunsul maxim

sapte accelerograme: raspunsul mediu

Calcul dinamic liniar

Model elastic al structurii

Raspunsul seismic este obtinut prin integrarea numerica directa a ecuatiei de

miscare

Rezultate: variatia n timp a marimilor de raspuns

Avantaje: reflecta cel mai fidel raspunsul real al structurii (daca e elastic)

Dezavantaje:
-

Calcul elastic

Volum mare de rezultate

Putere ridicata de calcul

Calcul dinamic neliniar

Model inelastic al structurii

Raspunsul seismic este obtinut prin integrarea numericadirecta a ecuatiei de

miscare

Modelul de calcul al elementului structural trebuie sareflecte comportarea

inelastica la cicluri repetate

Avantaje: modelul cel mai "exact" al raspunsului seismic al unei structuri

Calcul dinamic neliniar

Elementele disipative: verificarea deformatiilor inelastice (ductilitatea)

Elementele nedisipative: verificarea rezistentei

Dezavantaje:
-

laborios

programe de calcul sofisticate

modelarea comportarii inelastice a elementelor structurale

prelucrarea unui volum mare de rezultate

Utilizare:
-

evaluarea performantei seismice a unor constructii noi de importanta

ridicata

evaluarea performantei seismice a cladirilor existente

Calcul static neliniar ("push-over")

Modelul structurii - inelastic (monoton)

Multe structuri raspund preponderent ntr-un singur mod propriu de vibratie

modul fundamental

ncarcarile gravitationale: constante

ncarcarile seismice: variabile

Principiul calcului static neliniar:

-

aplicarea ncarcarilor gravitationale

aplicarea si cresterea progresiva a unei distributii de forte laterale

("actiunea seismica")

Calculul static neliniar - "capacitatea" structurii

Informatii legate de:

-

mecanismul plastic al structurii

redundanta structurii (factorii au/a1)

ordinea aparitiei articulatiilor plastice

nivelul eforturilor din elementele nedisipative corespunzatoare formarii

mecanismului plastic

5. Evoluia codurilor pentru proiectarea antiseismica in Romania

(1941-2006)
- 1941 Instruciuni provizorii pentru prevenirea deteriorarii constructiilor
din cauza cutremurelor si pentru refacerea celor degradate aprobate prin
Decizia nr. 84351 din 30 decembrie 1941, data de Ministerul Lucrarilor Publice
si Comunicatiilor (9 pagini).
- 1945 Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza
cutremurelor, aprobate prin Decizia nr.60173 din 19 mai 1945 a Ministerului
Comunicatiilor si Lucrarilor Publice pe baza avizului Consiliului Tehnic Superior
din Jurnalul nr.7/1945, publicate in Monitorul Oficial nr. 120 din 30 mai 1945 (10
pagini).
- 1958 STAS 2923-58 (neaprobat) Prescriptii generale de proiectare in
regiuni seismice. Sarcini seismice. Comisia de Standardizare R.P.R., 31
aug. 1958, Vol.1 - 132 pagini, Vol.2 - 97 pagini.
- 1963 Normativ conditionat pentru proiectarea constructiilor civile si
industriale din regiuni seismice P.13 - 63, aprobat de Comitetul de Stat
pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare cu Ordinul nr. 306 din 18 iulie
1963 (39 pagini).

- 1970 Normativ pentru proiectarea constructiilor civile si industriale din

regiuni seismice P.13 - 70, aprobat prin Ordinul nr. 362/N din 31 decembrie
1970, Ministerul Constructiilor Industriale si Comitetul de Stat pentru Economia
si Administratia Locala (63 pagini).
- 1978 Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 78, aprobat
prin Ordinul nr.23/IX/ din 15 iunie 1978 al Guvernului si Consiliului de
coordonare a activitatii de investitii (57 pagini).
- 1981 Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 81, aprobat
prin Decizia nr.83 din 21 iulie 1981 a Biroului executiv al Consiliului stiintific al
Institutului de cercetare, proiectare si directivare in constructii (72 pagini).
- 1991 Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 91, aprobat
aprobat prin Ordinul nr.3/N din 1 aprilie 1991, Ministerul Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului - DCLP (152 pagini).
- 1992 Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agozootehnice si industriale P.100 - 92, aprobat
prin Ordinul nr.3/N din 14aprilie 1992, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului (151 pagini).
- 1996 Completarea si modificarea capitolelor 11 si 12 din Normativul
privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale, agozootehnice si industriale? P.100 - 92, aprobate prin Ordinul
nr.71/N din 7 octombrie 1996, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului (50 pagini).
- 2006 Cod de proiectare seismic Partea I - Prevederi de proiectare pentru
cldiri", indicativ P 100-1/2006, aprobate prin Ordinul nr.1711 din 19
septembrie 2006, Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului,
publicat in Monitorul Oficial Partea I si I bis nr. 803/25.09.2006 (398 pagini).