Partea Scrisa Ivancea de Modificat

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA
SPECIALIZAREA: CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
LUCRARE DE LICENTA
COORDONATOR STIINTIFIC:
Conf.univ.dr.ing. CALBUREANU MADALINA
Absolvent:
IVANCEA ION
IVANCEA ION CLADIRE BIROURI S+P+3E
PROIECT DE DIPLOMA
OBIECTIV: CLADIRE ADMINISTRATIV – BIROURI S+P+3E
ABSOLVENT: IVANCEA ION
CONDUCATOR: Conf.univ.dr.ing. CALBUREANU MADALINA
2
BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. TEMA DE PROIECTARE
2. MEMORIU TEHNIC
3. CALCULUL HIGROTERMIC
4. EVALUAREA INCARCARILOR SEISMICE
5. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
6. EVALUAREA INCARCARILOR
7. CALCUL STATIC
8. VERIFICAREA DEPLASARILOR LATERALE
Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita ultima (SLU
Verificarea ductilitatii elementelor la starea limita ultima
9. PROIECTAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
Proiectarea grinzilor
Proiectarea stalpilor
Proiectarea scarii
10.PROIECTAREA INFRASTRUCTURII
SECTIUNEA TEHNICO-ECONOMICA
1. MEMORIU JUSTIFICATIV
2. CALCULUL CANTITATII
3. ANTEMASURATOARE
4. CALCULUL UTILAJULUI PRINCIPAL
5. ETAPE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA STRUCTURII
6. PROGRAMAREA ACTIVITATILOR DE EXECUTIE
7. BIBLIOGRAFIE
ANEXA A. DEVIZ ESTIMATIV
B. PIESE DESENATE
A1. Plan arhitectura – Plan parter,etaj,fatade,sectiune
A2. Fatade
R1. Plan si detalii fundatii
3
R2. Detalii fundatii

R3. Plan cofraj si armare planseu peste subsol si scara subsol
R4 Plan cofraj si armare planseu peste parter si scara
R5. Plan cofraj si armare planseu peste etaj 1 si scara
R6. Plan cofraj si armare planseu peste etaj 2 si scara
R7. Plan cofraj si armare planseu terasa
R8. Plan cofraj si armare planseu terasa
R9. Plan cofraj si armare stalpi
R10. Plan cofraj si armare grinzi longitudinale
R11. Plan cofraj si armare grinzi transversale
R12. Plan organizare de santier
4
PROIECT DE DIPLOMA
1 . TEMA DE PROIECTARE
Tema lucrarii prevede proiectarea unei consturctii etajate, cu destinatia CLADIRE

ADMINISTRATIVA - BIROURI.
Lucrarea prezinta etapele proiectării unei structuri etajate, S + P + 3E, in cadre , ce are
funcțiunea de birouri, fiind amplasata in orașul Dabuleni. Clădirea cu subsol tehnic, parter si 3 etaje
se dezvolta pe orizontala pe o suprafața dreptunghiulara cu laturile de 19.65 m si 13.05 m.
Construcția se încadrează in clasa a III – a de importanta. Funcțiunea admite o aranjare ordonata a
spațiului la interior, ceea ce permite o configurație regulate a structurii de rezistenta din beton armat
- Regim de inaltime S+P+3E

- Dimensiunile in plan 19.65m x 13.05m
- Suprafata construita 258.07m2
- Inaltime parter/etaj 3,50m
5
2. MEMORIU TEHNIC
2.1.Date despre amplasament si destinatie

Terenul pe care este amplasata cladirea ce face obiectul proiectului este situat in orasul
Dabuleni , si are o suprafata de 1500 m2
Structura va fi realizata in cadre de beton armat, cu zidarie de inchidere din blocuri de
BCA cu latimea de 25cm (dimensiunile unui bloc de BCA sunt 600x240x200).
Subsolul structurii va fi realizat din beton armat.
Parterul si etajele cladirii vor avea functiunea de birouri.
Subsolul are rol tehnic .
Structura prezinta o forma organizata in plan. Distantele dintre cadrele de beton armat sunt de
maxim 5,10 m.Infrastructura va fi realizata din pereti de beton armat cu grosimea de 25,cm.
6
DESCRIEREA SISTEMULUI STRUCTURAL STRUCTURII

Secțiunile stâlpilor la baza sunt de: 50x50 cm si 45x45 cm, astfel:
· 50x50 cm – pentru stâlpii centrali – secțiune constanta
· 45x45 cm – pentru stâlpii de colt – secțiune constanta
Secțiunea grinzilor principale de cadru, transversale, este 25x45 cm, a grinzilor longitudinale
este 25x50 cm.
Descrierea sistemului structural

Suprastructura
Structura de rezistenta a construcției este de tip cadre din beton armat. Datorita formei in
plan, cat si a repartizării uniforme a încărcărilor de exploatare, centrele de rigi date si de mase au poziții
foarte apropiate ceea ce conduce la torsiuni generale mici, deci o comportare de ansamblu echilibrata.
Prin analiza modelului de calcul s-au stabilit dimensiuni ale grinzilor, stâlpilor si plăcilor astfel încât
7
perioadele proprii de vibrație ale structurii pe cele 2 direcții principale sa aibă valori apropiate si
deplasarea relativa de nivel sa aibă o valoare < 0.005 pentru starea limita de serviciu.
Dimensiunile elementelor structurale sunt:
 Stâlpii, grinzile transversale si longitudinale rezulta din condițiile de rigiditate si rezistenta
si au dimensiuni variate in funcție de poziția in cadrul structurii.
 Grosime placi: 13 cm
 Planșeele realizează o șaibă rigida si rezistenta in planul lor si asigura o izolare fonica
corespunzătoare. Dimensiunile ochiurilor de placa intre stâlpii de cadru au condus la
distribuirea de nervuri pe ambele direcții, menite sa micșoreze deschiderile de calcul ale
șaibei de beton armat.
 Acoperișul este de tip terasa necirculabila.
Infrastructura
Alcatuirea fundatiilor constructiei si a legaturii acesteia cu suprastructura trebuie sa asigure
conditia ca intreaga cladire sa fie supusa unei actiuni seismice cat mai uniforme.
Se va alege o infrastructura de tip cutie rigida si rezsitenta, realizata din fundatii continue.
Peretii exteriori ai subsolului si planseul peste subsol vor prezenta o rigiditate laterala substantial
mai mare decat a structurii supraterane, ceea ce va permite stabilirea eforturilor in elementele
suprastructurii pe un model in care acesta este incastrata la nivelul planseului peste subsol.
Se vor evita formele de constructii la care, pentru anumite directii de actiune seismica, pot
aparea suprasolicitari ale unor elemente verticale si solicitarea dezavantajoasa a infrastructurii.
Fundarea structurii se va realiza pe fundatii tip grinzi de fundare pe mediu elastic, sub
elevatii din beton armat.
CTN este la -0.85m.
Sapaturile se vor realiza cu taluz vertical pana la adancimea de pana la adancimea de -
2.70m si vor avea inclinarea de 1/3. Distantele fata de limita de proprietate si fata de imobilul
existent, asigura partial realizarea sapaturilor cu taluz natural al pamantului indicat in Studiu
Geotehnic, fapt ce implica realizarea de sprijiniri ale malurilor de pamant.
Structura este alcatuita din:
- 1 deschidere de 4.50m, 2 deschideri de 5.10m, 1 deschidere de 4.50m

- 3 travee de 4,20m
- Stalpi centrali de 50x50 cm
- Stalpi marginali de 45x45 cm
- Stalpi de colt de 45x45 cm
- Grinzi longitudinale de 45x25cm
- Grinzi transversale de 50x25 cm
- Planseul peste parter, nivel current si terasa cu h=130mm
- Rampa scara si podest h= 130 mm
8
Compartimentarea s-a realizat astfel:

- Pereti exterior sunt din BCA 600x250x200mm si termoizolatie din polistiren expandat de 10
cm aplicat la exterior.
- peretii interior care separa birourile intre ele si de casa scarii sunt din gips carton pe structura
metalica simpla UW/CW 100 placare dubla 2x12.5
- Planseul si scarile sunt realizate din beton armat monolit.
- Acoperisul este de tip terasa necirculabil
Materiale utilizate:
Se utilizeaza beton de clasa C 16/20 si oteluri B500. Valorile de proiectare ale rezistentelor
materialelor:
Pentru beton C16/20:
f ck=R c =20 [N/mm2]
Pentru otel B500:

f yd =Ra =500[N/mm2]
Pe criterii de usurinta a executiei, dar si pentru realizarea unei structuri de performante

adecvate la actiunea seismica, dimensiunile stalpilor si grinzilor se pastreaza neschimbate pe
inaltimea cladirii, obtinandu-se o structura perfect monotona pe verticala.
ALCATUIREA DE ANSAMBLU A CONSTRUCTIEI
Aspectele conceptuale de baza pe care le avem in vedere la elaborarea acestui proiect se

refera la:
- Simplitatea structurii
- Redundanta structurii
- Geometria structurii si a cladirii in intregul ei, cu considerarea modului de distribuire a
elementelor structurale, nestructurale si a maselor
- Rezistenta si rigiditatea laterala in orice directie
- Realizarea ca diafragme a planseelor
- Realizarea unor fundatii adecvate
Se va realiza o structura simpla, compacta, pe cat posibil simetrica, deoarece modelarea,
calculul, dimensionarea, detalierea si executia structurilor simple este supusa la incertitudini mult
mai mici si, ca urmare, se poate impune constructiei, cu un grad inalt de incredere, comportarea
seismica dorita.
9
SIMPLITATEA STRUCTURALA
Simplitatea structurala presupune existenta unui sistem structural continuu si suficient de puternic
care sa asigure un traseu clar, cat mai direct si neintrerupt al fortelor seismice, indiferent de directia
acestora, pana la terenul de fundare. Fortele seismice care iau nastere in toate elementele cladirii
sunt preluate de planseele – diafragme orizontale si transmise structurii verticale, iar de la aceasta
sunt transferate la fundatii si teren.
Construcţia are formă compactă, cu contururi regulate. Dacă construcţia prezintă retrageri în
plan, la diferite niveluri (margini retrase), clădirea se consideră că prezintă suficientă regularitate
dacă, aceste retrageri nu afectează rigiditatea în plan a planşeului şi dacă pentru fiecare retragere,
diferenţa între conturul planşeului şi înfăşurătoarea poligonală convexă (circumscrisă) a planşeului
nu depăşeşte 15% din aria planşeului. Sunt evitate rezemările stâlpi pe grinzi, acestea fiind
acceptate numai în cazul stâlpilor cu încărcări mici de la ultimele 1 – 2 niveluri ale clădirilor
etajate.
Proiectarea va asigura ca nu exista discontinuitati in acest drum. De exemplu un gol mare in

planseu sau absenta in planseu a armaturilor de colectare a fortelor de intertie, pentru a le transmite
la structura verticala – reprezinta asemenea discontinuitati.
REDUNDANTA STRUCTURALA
Se va urmari inzestrarea structurii cu redundanta adecvata. Prin aceasta se asigura ca:
- Ruperea unui singur element sau a unei singure legaturi structurale nu expune structura la
pierderea stabilitatii
- Se realizeaza un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice, care sa permita
exploatarea rezervelor de rezistenta ale structurii si o disipare avantajoasa a energiei
seismice.
Se va urmari realizarea unei structuri cat mai regulate, distribuite cat mai uniform in plan,
permitand o transmitere directa si pe un drum scurt al fortelor de intertie aferente maselor
distribuite in cladire.
Structura va prezenta, si uniformitate pe verticala constructiei, urmarindu-se sa se elimine aparitia
unor zone sensibile, in care concentrarea unor eforturi sau deformatii plastice excesive ar putea
produce ruperi premature.
RIGIDITATEA SI REZISTENTA LA TORSIUNE

Structura trebuie sa fie izestrata cu suficienta rigiditate si rezistenta la torsiune pentru a limita
manifestarea unor miscari de rasucire in ansamblu a constructiei . Solutia ce mai eficienta este
dispunerea adecvata a unor elemente suficient de rigide pe perimetrul constructiei (cel putin doua
in fiecare directie)
ACTIUNEA DE DIAFRAGMA A PLANSEELOR

10
Comportarea planşeelor de la fiecare nivel ca diafragme practic infinit rigide şi rezistente

pentru forţe aplicate în planul lor permite adoptarea unor modele de calcul structural simplificate,
caracterizate de manifestarea a numai 3 deplasări la fiecare nivel (2 translaţii şi o rotaţie)
Prin alegerea unei forme avantajoase a constructiei, printr-o distributie adecvata a maselor,
a rigiditatii si a capacitatii de rezistenta laterale a structurii se va urmari reducerea in cat mai mare
masura a excentricitatilor.
CONDITII PENTRU ALCATUIREA PLANSEELOR
Generalitati
Diafragmele orizontale actioneaza ca grinzi orizontale, cu proportii de grinzi pereti,
rezemate in planurile unde se dezvolta subsistemele structurale vertical (cadre, pereti). Incarcarile
lor sunt constituite din fortele de inertie orizontale associate greutatii tuturor elementelor structural
si nestructurale, echipamentelor si respective fractiunii de lunga durata a incarcarilor temporare.
Diafragmele se modeleaza in calcul ca grinzi pereti sau ca grinzi ca zabrele.
Diafragmele trebuie sa fie capabile sa posede suficienta capacitate de rezistenta astfel incat
sa transmita efectele actiunii seismice la elemntele structurii laterale la cate sunt conectate, lucrand
preponderant in domeniul elastic.
Placile de beton armat pot indeplini rolul de diafragma orizontala pentru incarcari aplicate
in planul lor, daca au grosimi de cel putin 80 mm si sunt armate pentru a fi in masura sa preia
eforturile ce le revin din incarcarile vertical si orizontale.
Proiectarea trebuie sa urmareasca evitarea solicitarii planseelor in domeniul inelastic, care
poate altera semnificatib distributia incarcarilor laterale (prin aceasta si valorile fortelor taietoare
din elementele vertical) si ponderea modurilor de vibratie ale planseelor si structurii verticale.
Aspectele specific ale proiectarii planseelor se refera la :
-preluarea eforturilor de intindere din incovoiere;
-transmiterea reactiunilor la reazeme, pereti sau grinzi de cadru, prin legatura dintre aceste
elemente si placa planseului;
-colectarea incarcarilor applicate in masa planseului, in vederea transmiterii lor in elementele
vertical;
-preluarea fortelor taietoare prin mecanismele specific grinzilor pereti , inclusive cu armature
transversal de suspendare de zona comprimata a incarcarilor seismice distribuite in masa
planseului;
Intinderile din incovoiere sunt preluate de armature dispuse in elementele de bordare ale
planseului. Aceste elemente, realizate sub forma de grinzi de beton armat sau ca armature montate
intre rosturile unei zidarii vor indeplini 2 conditii:
-sa fie continue;
-sa fie conectate adecvat la placa planseului.
Daca sunt continue, armaturile din placa paralelel cu marginea planseului pot indeplini, de
asemenea, acest rol.
La evaluarea eforturilor de intindere din planseu se va tine seama de efectele flexibilitatii
(rigiditatii) relative a elemntelor verticale.
11
Atunci cand planseele nu pot fi considerate practice infinit rigide, in raport cu componentele
structurii laterale, precum si atunci cand rigiditatea planseelor are valor diferite la diferitele niveluri
ale cladirii, se va tine seama de efectul deformabilitatii lor asupra distributiei fortelor laterale pe
orizontala si verticala cladirii. In acest scop se pot utiliza modelele de calcul simplificiate, in cate
ansamblul structurii, inclusive planseele este repzentata printr-o retea de grinzi.
Conectarea planseelor la elementele structurii laterale
Conectarea planseelor cu elementele structurii laterale se va dimensiona si alcatui astfel
incat sa fie in masura sa transmita fortele de forfecare rezultate din actiunea de diafragma
orizontala.
Atunci cand aceste forte sunt excesive se pot recurge la ingrosarea locala a planseului.
Aceasta legatura se realizeaza functie de modul concret de alcatuire al planseului, in
corelare cu sistemele de cofrare si tehnologia de executie prin:
-armaturi perpendicular pe interfata placa-perete (grinda), adecvat ancorate, la planseele de beton
armat
-legaturi sudate, buloane, la planseele metalice;
-scoabe, solidarizare prin cuie, buloane, la planseele din lemn.
Elemnetele de conectare pot servi si pentru ancorarea (rezemarea) unor pereti de zidarie sau
beton, a forte normale pe planul acestora.
Colectarea incarcarilor orizontale
Comportarea planseelor ca grinzi pereti impune prevederea unor armature de suspendare
necesare pentru preluarea eforturilor de inntindere din planul placii, rezultate din aplicarea
distribuita a fortelor seismice orizontale pe planseu.
CONDITII PENTRU EVALUAREA REGULARITATII STRUCTURALE

In vederea proiectarii seismice constructiile se cladifica in regulate si neregulate.
Conditiile pentru caracterizarea constructiei regulare sunt:
-Criterii pentru regularitatea structurala in plan;
-Constructia este simetrica in plan in raport cu 2 directii ortogonale, din punct de vedere al
distributiei rigiditatii laterale, capacitatilor de rezistenta si al maselor;
-Constructia are forma compacta, cu contururi regulate. Daca constructia reprezinta retrageri in
plan la diferite niveluri (margini retrase), cladirea se considera ca prezinta suficienta
regularitate daca aceste retrageri nu afecteaza rigiditatea in plan a planseului si daca pentru
fiecare retragere, diferenta intre conturul planseului si infasuratoarea poligonala convexa
(circumscrisa) a planseului nu depaseste 15%din aria planseului.
-Sunt evitate rezemarile stalpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai in cazul stalpilor cu
incarcari mici de la ultimele 1-2 niveluri ale cladirilor etajate.
12
-Rigiditatea planseelor in planul lor este suficient de mare in comparative cu rigiditatea laterala a
elementelor structural vertical, astfel incat deformatia planseelor sa aiba un efect neglijabil asupra
distribuitiei fortelor orizontale intre elementele structural vertical.
-La fiecare nivel, in fiecare din directiile principale ale cladirii, excentricitatea satisfice
conditiile:
eoy  0,30 ry eoy  0,30 ry
unde:
eox, eoy- - distanta intre centrul de rigiditate si centrul maselor masurata in directia normala pe
directia de calcul;
rx, ry -radacina patrata a raportului intre rigiditatea structurii la torsiune si rigiditatea laterala in
directia de calcul.
Structura fiind monotona pe verticala, rigiditatea laterala a componentelor structural (cadre,
pereti) se poate considera proportionala cu un sistem de forte cu o distributie simplificata care
produce acestor componente o deplasare unitara la varful constructiei.
Alternativ conditiilor, structura este considerate regulata, cu sensibilitate relative mica la
rasucirea de ansamblu, daca deplasarea maxima, inregistrata la o extremitate a cladirii este de cel
mult 1.35 ori mai mare decat media deplasari celor 2 extremitati.
3. CALCUL HIGROTERMIC
13
1.Calculul coeficientului global de izolare termica.

a)Det. Caracteristicilor geometrice ale cladirii
 Aria placii pe sol si a planseului superior peste etaj
A1=A2=13.05 x 19.65=256.43 m2
 Perimetrul spatiului de locuit
P=2 x ( 4.20x3+4.50x2+5.10 x 2)= 63.6 m
 Inaltimi ale nivelurilor
Htot=H1+H2+H3+H4=3.5x4=14
 Aria tamplariei exterioare
A ferestre=16x3.6 x2.1 +8x2x0.8 =133.76 m2
A usi=2.10x2.10+ 3x2.6x2.3=22.35 m2
A total= 133.76 + 22.35=156.11 m2
 Aria peretilor exterior
A per = 3.50x65.40x4=915.6 m2 – A ferestre – A usi= 759.49 m2
 Aria anvelopei
A= 66.70x3.5x4=933.8 m2 – A ferestre – A usi= 777.7 m2
 Volumul incalzit al cladirii
14
V=A1 x H=256.43m2 x 14m=3590 m3

B) Calculul rezistentelor specific unidirectionale
d
R=Rsi+∑ +Rse
A
1 1 2
Rsi= = =0.125 m K /W
ai 8
1 1 2
Rse= = =0.042 m K /W
ac 24
 Calculul rezistentei termice pentru pereti exterior
1.Tencuiala interioara
2.Zidarie B.C.A
3.Termoizolatie din polistiren extrudate
4.Tencuiala exterioara
Nr.Strat Denumire strat Grosime Coeficient de cond termica

D(m) ʎ(w/mk)
1 Tencuiala interioara 0.015 0.93
2 Zidarie B.C.A 0.25 0.34
3 Izolatie termica din polistiren 0.10 0.07
4 Tencuiala exterioara din mortar de 0.015 0.93
ciment
∑ d= 0.015 0.30 0.10 0.015

+ + + =2.32 m2 K /W
ʎ 0.93 0.34 0.07 0.93
15
R=Rsi+
∑ d +Rse=0.125+2.32+0.042=2.48 2
m K /W
ʎ
Ref=2.42 m2 K /W
 Straturi de rezistentele termice aferente pentru planseul terasa
Nr.Strat Denumire strat Grosime Coeficient de cond termica

D(m) ʎ(w/mk)
1 Tencuiala interioara 0.015 0.93
2 Planseu 0.13 1.74
3 Sapa egalizatoare 0.05 0.93
4 Bariera vapori - -
5 Strat de panta 0.125 0.22
6 Strat de definire 1 cp - -
7 Izolare termica 0.20 0.04
8 Sapa egalizatoare 0.05 0.93
9 Hidroizolatie - -
10 Pietris margelar - -
∑ d= 0.015 0.13 0.05 0.125 0.20 0.05

+ + + + + =5.76 m2 K /W
ʎ 0.93 1.74 0.93 0.22 0.04 0.93
R=Rsi+
∑ d +Rse=0.129+5.76+0.042=5.93 2
m K /W
ʎ
Ref=5.93 m2 K /W
C) Calculul rezistentei termice corectate
16
Detalii constructive:
Punti verticale colt
L=14 x 4=56 m
Ψ=0.30 x 2=0.60 W /mk
Punti vertical nivel current :
L=14 x 10 =140 m
Ψ=0.018 x 2=0.036 W /mk
17
Rosturi orizontale
Imbinare atic : Ψ1=0.05
Ψ2=0.09
L=65.4 m
Contur tamplarie Ψ1=0.10

L=(1.6 x 9+0.6x 4) x 4 +(1.6x 12 x 0.6x 4 x2.4) +0.8 x 26=133.6 m
Rezistenta termica corectata
1 ∑ y ∑ʎ
U’= + +
R A A
1
R’=
U'
R’-rezistenta termica specifica corectata a unui element de constructive ⌈ m2 ¿ ¿
U’- coeficientul de transfer termic unidirectional corectat al unui element de constructive ⌈ m2 ¿ ¿
18
ʎ
Deoarece termenul ∑ este foarte mica se poate neglija.
A
GN=0.527 A/V=
Ψ L Ψx l
Element Detaliu pereti
w/k m Ψx w/k
0 1 2 3 4
Intersectii pereti 0.30 33.07
110.25
0.30 33.07
Stalp current 0.036 529.2 19.05
Planseu terasa 0.20 5.52
Pereti exteriori
fara balcon 27.62
0.08 2.20
Contur 0.01 139.4 1.324
tamplarie
Total ∑ y 94.23
Planseu terasa
Ψ L Ψx l
Element Detaliu pereti
w/k m Ψx w/k
0 1 2 3 4
Planseu terasa Rost orizontal 0.09 129.6 11.66
cu aticul
Rost orizontal 0.05 129.6 6.48
cu grinda cadru
Total ∑ Ψ 18.14
Verificarea rezistentelor termice conform Ordinului nr. 2641/2017

R’=Rxr
R perete = 2.48 x 0.82 =2.03 m2K/W > 1.7
R terasa = 5.93 x 0.898 = 5.32 m2K/W
R planseu sol = 2.5 m2K/W
19
R ferestre si usi = 0.77 m2K/W

Calculul coeficientului global de izolare termica
1
G= x
V
A
R' ( )
+ 0.34 x n
1 A pe A terasa A tamplarie A planseu

G= = x( ' + ' + + ) +0.34 x n
v R pe R terasa R ' tamplarie R ' planseu
1 1694.85 256.43 156.11 256.11
G= = x( + + + ) +0.34 x 0.5 =0.52
3590 2.03 5.32 0.77 2.50
Determinarea coeficientului global normat de izolare termica

A 933.8
= = 0.27 G N=¿¿0.34
Y 3590
N=4
Conform Ordinul nr. 2641/2017 => w/mw x k > 6 =0.35 w/mc
Calculul elementelor de contrunctii la difuzia vaporilor de apa conform Ordinului nr. 2641/2017
a) Calculul la condes pentru peretii exterior
Constructia este amplasata in Craiova , Conform C107/3-9-7 Zona climatica II

TC= -15 ͦ C Ti= +20 ͦC
Ψ==85% Ψ==60%
Te- Temperatura exterioara de calculate pentru perioada de iarna ( ͦ C)

Ψe- Umiditatea relativa de calcul aerului exterior pe perioada de iarna ( %)
Ti- Temperatura interioara de calcul
Ψi- Umiditatea relative a aerului interior
Verificarea la condes pe suprafeta interioara a peretelui exterior
20
Conditia de evitare a condesului se asigura daca este verifcata relatia :

Tsi > ϴr
Unde Tsi-Temp pe suprafata peretelui
ϴr- temp de roua ( ͦ C)
( C107 /95 anexa b )= δ1 =60 %

Ti = +20 ͦ C => ϴr=12 ͦ C
T 1−Te 20+15
Tsi=T1- x Rsi=20− x 0.125=18.67 ͦ C >ϴr= 12 ͦ C
R 3.31
Verificarea la condes in interiorul peretelui
Calculul la condes in regim stationar presupune determinarea curbei temperaturilor,
stabilirea curbei elasticitatilor ( presiunilor partiale , vaporilor de apa in elementul de constructive
si a curbei presiunilor de saturatie de apa pentru conditiile : Ti constant
Ti- constant
Te – constant
δe – constant
Pentru evitarea condesului , este necesar ca orice sectiune a elementului de constructive sa
fie indeplinita inegalitatea:
PVx-< Ps unde :
Ps- valorile presiunilor de rotatie ale vaporilor de apa corespunzatoare Ti, Tsi, Tsc, Tc, Tin , in
elementul de constructie.
Pvx- caderea presiunilor partiale ale vaporilor de apa in stratul x ⌈ N /mp⌉
Stabilitatea variatiei temperaturii in structura elementului considerat
Tc= -15 ͦ C si Ti =20 ͦ C
k
Ti−Te
Tj= Ti - (∑ Rj + Rsi)
R j
Tj – temperatura la fata exterioara a stratului j [ͦ C]

Ti – temperatura interioara de calcul [ͦ C]
Te – temperatura exterioara de calcul [ͦ C]
R – rezistenta termică specifică unidirectională a unu element de constructie [m2K/W]
k
∑ −¿ ¿ suma rezistentelor specific ale straturilor 1 pana la 1

j
21
2
Rsj−rezistenta termica superficiala interioara ⌈ m ¿ ¿
T 1−Te 20+15
Tsi= T1 - x Rsi=20− x 0.125= 18.67 [ͦ C]
12 3.31
20+15
T1= 20- - x 0.147=18.44 [ͦ C]
3.31
20+15
T2= 20- - x 0.735 = 12.22 ͦ C
3.31
20+15
T3= 20- - x 3.235=- 14.20 ͦ C
3.31
20+15
Tse=20- - x 3.267=-14.54 ͦ C
3.31
Determinarea presiunilor de saturatie al vaporilor in functie de temperature

Conform Ordinul nr. 2641/2017
Tsi = 18,67 ͦC Psi = 2197 Pa [N/m2]

T1 = 18,44 ͦC Ps1 = 2065 Pa [N/m2]
T2 =12,22 ͦC Ps2 = 1403 Pa [N/m2]
T3 = -14,20 ͦC Ps3 = 181 Pa [N/m2]
Tse = -14,54 ͦC Pse = 165 Pa [N/m2]
Determinarea presiunilor partiale de vapori

Psi x δi 2197 x 60
Pvi= = = 1318.20 Pa
100 100
Pse x δi 137 x 85
Pve= = =140.25 Pa
100 100
Rezistenta la permeabilitate a vaporilor de apa
Rvi= µ x di x M
M= 54 x 108 (5−1 ¿ ¿
 Mortar de ciment - µ =7.1 x ƛ=0.93

 Zidarie din B.C.A - µ=4.2 x ƛ = 0.04
 Polistiren expandat-- µ=30 x ƛ = 0.07
 Mortar - µ=7.1 x ƛ = 0.93
22
 RvI= 7.1 x 0.02 x 54 x 108 = 7.67 x 108 m/s

 RvII= 4,2 x 0,3 x 54 x 108 = 68,04 x 108 m/s
 RvIII =30 x 0,1 x 54 x 108 = 162 x 108 m/s
 RvIV =7,1 x 0,03 x 54 x 108 = = 11,5x 108 = m/s
Fig 1. Graficul presiunilor partiale şi al presiunilor de saturatie ale vaporilor de apa in

interiorul peretelui exterior
Deoarece graficul presiunilor partiale nu intersecteaza diagram presiunilor de saturatie ,

rezulta ca nu exista posibilitatea acumularii progresive de apa ,de la an la an, in structura
elementului ca urmare a fenomenului de condes , rezulta ca nu este necesara verificarea la
acumularea progresiva a apei in interiorul structurii.
Verificarea la condens a planseului terasa
1) Verificarea la condens pe suprafata interioara a terasei

23
Conditia de evitare a condensului se asigura daca este verificata relatia:

Tsi >θr
unde : Tsi – temperatura pe suprafata interioara a peretelui [ ͦC]
θr – temperatura de roua [ C
ͦ ]
Ordinul nr. 2641/2017 => δi=60%
Ti=+20 ͦ C ≥ θr=12 ͦC
Ti−Te 20+15
Tsi= Ti - x Rsi =20 - x 0.125=19.05 ͦ C > θr =12. ͦ C
R 4.65
Verificarea la condens in interiorul peretelui exterior

Stabilirea variatiei temperaturii in structura elementului considerand
Te = -15 ͦC si Ti = 20 ͦC
k
Ti−Te
Tj= Ti - (∑ Rj + Rsi)
R j
Ti−Te 20+15
Tsi= Ti - x Rsi=20− x 0.125= 19.05 [ͦ C]
R 4.65
20+15
T1= 20- - x 0.136=18.97 [ͦ C]
4.65
20+15
T2= 20- - x 0.211 = 18.41 ͦ C
4.65
20+15
T3= 20- - x 0.234=-18.23 ͦ C
3.31
20+15
T4= 20- - x 0.607= 15.43 ͦ C
3.31
20+15
T5= 20- - x 4.357=-12.79 ͦ C
3.31
20+15
Tse=20- - x 4.398=-13.10 ͦ C
3.31
Determinarea presiunilor de saturatie al vaporilor in functie de temperature
Conform Ordinul nr. 2641/2017
Tsi = 19,05 ͦC Psi = 2197,8 Pa [N/m2]

T1 = 18,97 ͦC Ps1 = 2197,8 Pa [N/m2]
24
T2 = 18,41 ͦC Ps2 = 2065 Pa [N/m2]

T3 = 18,23 ͦC Ps3 = 2065 Pa [N/m2]
T4 = 15,43 ͦC Ps4 = 1706 Pa [N/m2]
T5 = -12,79ͦ C Ps5 = 198 Pa [N/m2]
Tse = -13,10 ͦC Pse = 198 Pa [N/m2]
Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor

Psi x δi 2197 x 60
Pvi= = = 1318.20 Pa
100 100
Pse x δi 198 x 85
Pve= = =168.30 Pa
100 100
Rezistenta la permeabilitate a vaporilor de apa
Rvi= µ x di x M
M= 54 x 108 (5−1 ¿ ¿
 Mortar de ciment - µ =7.1 x ƛ=0.93

 Beton armat - µ=21.3 x ƛ = 1.74
 Strat de panta - µ=7.1 x ƛ = 0.22
 Polistiren - µ=3.5 x ƛ = 0.04
 Sapa egalizare - µ=7.1 x ƛ = 0.93
 RvI= 7.1 x 0.02 x 54 x 108 = 3.834 x 108 m/s

 RvII= 21.3 x 0,15 x 54 x 108 = 172.52 x 108 m/s
 RvIII =7.1 x 0,03 x 54 x 108 = 11.5 x 108 m/s
 RvIV =3.5 x 0,08 x 54 x 108 = = 11,2x 108 = m/s
 RvV =30 x 0,15 x 54 x 108 = = 243x 108 = m/s
 RvVI =7.1 x 0,03 x 54 x 108 = = 11.5x 108 = m/s
25
Graficul presiunilor partiale şi al presiunilor de saturatie ale vaporilor de apă in

interiorul planşeului de la terasa
Deoarece graficul presiunilor partiale nu intersecteaza diagram presiunilor de saturatie ,

rezulta ca nu exista posibilitatea acumularii progresive de apa ,de la an la an, in structura
elementului ca urmare a fenomenului de condes , rezulta ca nu este necesara verificarea la
acumularea progresiva a apei in interiorul structurii.
26
4 . EVALUAREA INCARCARILOR SEISMICE
Evaluarea incarcarilor gravitationale in situatia de proiectare la cutremur

Evaluarea incarcarilor de proiectare se va face conform CR0-2005 pentru planseul curent si
pentru cel de la terasa si sunt sistematizate in tabelele de mai jos.
Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada se va evalua conform codului de proiectare
„Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” indicativ CR1-1-3-2005.
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol
Datele de baza pentru zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol avand 2%
probabilitate de depasire intr-un an, respectiv intervalul mediu de recurent IMR = 50 ani sunt
prezentate in Anexa A din codul mai sus mentionat.
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, s0 , k, in Romania este recomandat in
harta de zonare din figura de mai jos. Harta este valabila pentru altitudini sub 1000 m.
27
Cladirea ce urmeaza a fi proiectata in Dabuleni, zona de incarcare cu zapada C, , s0 , k = 2.0

KN/m. Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis.
Incarcarea din zapada pe acoperis ia in considerare incarcarea din zapada in fucntie de
forma acoperisului si de redistrbutia zapezii cauzata de vand si de topirea zapezii.
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, sk se determina astfel:
sk =μ i C e C t s 0 ,k
Unde:
μi este coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;
s0 , k este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2], in amplasament;
C e este coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;
C t este coeficientul termic
Coeficientul de expunere, Ce al amplasamentului constructiei este functie de conditiile de

expunere ale constructiei (atat la momentul proiectarii cat si ulterior), valorile sale fiind
recomandate in tabelul de mai jos.
Tipul de expunere Ce
Completa 0.8
Partiala 1.0
Redusa 1.2
In cazul expunerii Complete, zapada poate fi spulberata pe zone intinse de teren plat lipsit
de adapostire sau cu adapostire limitata.
In cazul expunerii Partiale, topografia terenului si prezenta altor constructii sau a copacilor
nu permit o spulberare semnificativa a zapezii de catre vant.
In cazul expunerii reduse, constructia este situata mai jos decat terenul inconjurator sau este
inconjurata de copaci inalti si/sau constructii inalte.
Pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale coeficientul termic Ct este considerat 1.0.
Valorile recomandate ale coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe
acoperisurile orizontale, μ, sunt:
μ 1 = 0.8
μ 2 = yh / sk. 0,8 < μ2 < 2,0
Greutate specifica a zapezii se considera ca fiidn 2 kN/m3.
Evaluarea incarcarilor seismice

28
Evaluarea incarcarilor se va face conform normativului P100-1:2013 si vom prezenta cateva

aspecte teoretice prevazute in acest normativ.
Pentru proiectarea constructiilor la actiunea seismica, teritoriul Romaniei este impartit in
zone de hazard seismic. Nivelul de harzard seismic in fiecare zona se considera, simplificat, a fi
constant. Pentru centre urbane importante si pentru constructii de importanta speciala se
recomanda evaluarea locala a hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale si a
studiilor specifice pentru amplasamentul considerat. Nivelul de hazard seismic indicat in prezentul
cod este un nivel minim pentru proiectare.
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale
a terenului a g determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator
starii limita ultime, valoare numita in continuare „acceleratia terenului pentru proiectare”.
Acceleratia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic, corespunde
unui interval mediu de recurenta de referinta de 100 ani. Zonarea acceleratiei terenului pentru
proiectare a g in Romania, pentru evenimtente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al
magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicata in figura de mai jos si se foloseste pentru proiectarea
constructiilor la starea limita ultima.
Miscarea seismica intr-un punct pe suprafata terenului este descrisa prin spectrul de raspuns
elastic pentru acceleratiile absolute.
Actiunea seismica orizontala aspura constructiilor este descrisa prin doua componente
ortogonale considerate independente intre ele; in proiectare spectrul de raspuns elastic pentru
acceleratii absolute se considera acelasi pentru cele 2 componente.
Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleartii se obtin din spectrele de raspuns
elastic pentru acceleartii prin impartirea ordonatelor spectrale cu valoarea de varf a acceleratiei
terenului a g.
Conditiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colt) Tc a
spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizeaza sintetic
compozitia de frecvente a miscarilor seismice.
Periada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona de
amplificare dinamica si inceputul zonei de atenuare dinamica. Tc se exprima in secunde.
In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100 ani,
zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei i ntermeni de perioada de control (colt), Tc, a
spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele
orizontale ale miscarii seismice este reprezentata in figura de mai jos.
Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale
acceleratiei terenului, β (T ), pentru fractiunea din amortizarea critica ξ=0,05 si in functie de
perioadele de control (colt) T B , T c si T D sunt:
(β 0 −1)
0≤T ≤TB β (T )=1+ T
TB
TB<T£ TC β(T)=β0
29
Tc
TC<T£ TD β (T )=β 0
T
TCTD
T > TD β (T )=β 0 2
T
Unde:
β(T) - spectrul normalizat de raspuns elastic
β0 - factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre
structura;
T - perioada de vibratie a unei structuri cu un grad de libertate dinamica si cu raspuns
elastic.
Periaoda de control (colt) TB poate fi exprimata simplificat in functie de Tc: TB = 0,1Tc.

Perioada de control (colt) TD a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona (palierul)
de valori maxime in spectrul de viteze relative s izona (palierul) de valori maxime in spectrul de
deplasari relative.
TB si Tc sunt limitele domeniului de perioade in care acceleratia spectrala are valorile
maxime si este modelata simplificat printr-un palier de valoare constanta.
Intervalul mediu de recurenta a Valori ale perioadelor de control (colt)

magnitudinii cutremurului
IMR = 100ani, TB , s 0.07 0.10 0.16
Pentru starea limita ultima TC , s 0.7 1.0 1.6
TD , s 3 3 2
Spectrele normalizate de raspuns elastic (ξ=0,05) pentru acceleratie pentru conditiile
seismice si de teren din Romania sunt reprezentate in figurile de mai jos pe baza valorilor TB, TC, si
TD din tabelul anterior.
30
31
32
33
Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii pentru componentele orizontale ale
miscarii terenului, in zonele caracterizate prin perioadele de control (colt):
Tb = 0,7s , Tc = 1,0s si Td = 1,6s.
Spectrul de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului in
amplasament Se(T), exprimat in m/s2, este definit astfel:
Se(T)=ag β(T)
unde valoarea ag este considerata in m/s2.
Spectrul de raspuns elastic pentru deplasari pentru componentele orizontale ale miscarii
terenului,
2
( ) ( ) T
S De T =S e T [ ]
2π
Spectrul de proiectare pentru acceleratii Sd(T), exprimat in m/s2, este un spectru de raspuns
inelastic care se obtine cu relatiile:
unde:
q – este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in raspuns
inelastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei.
Factorul de comportare q, care tine seama de capacitatea de disipare de energie a structurii
pentru fiecare directie de calcul a cladirii, are valorile din tabelul de mai jos.
Tipul de structura q
Clasa de ductilitate H Clasa de ductilitate M
Cadre, Sistem dual, Pereti cuplati 5αu/α1 3,5 αu/α1
Pereti 4 αu/α1 3,0
Nucleu (flexibila la torsiune) 3,0 2,0
Structuri tip pendul inversat 3,0 2,0
Pentru cazurile obisnuite se pot adopta urmatoarele valori aproximative ale raportului αu/α
1:
Pentru cadre sau pentru structure duale cu cadre preponderente:
34
- Cladiri cu un nivel: αu/α1 = 1.15;

- Cladiri cu mai multe niveluri si cu o singura deschidere: αu/α1 = 1.25;
- Cladiri cu mai multe inveluri si mai multe deschideri: αu/α1 = 1.35;
q= 3.5 x αu/α1 = 3.5 x 1.35= 4.725
Pentru sisteme cu pereti structurali si sisteme duale cu pereti preponderenti:
- Structuri cu numai 2 pereti in fiecare directie: αu/α1 = 1.0;

- Structure cu mai multi pereti: αu/α1 = 1.15;
- Structure cu pereti cuplati si structure duale cu pereti preponderenti: αu/α1=1.25;
In cazul in care structura prezinta regularitate completa si se pot asigura conditii de executie
perfect controlate, factorul q poate lua valori sporite cu pana la 20%.
Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate
Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat va asigura o capacitate adecvata de disipare
de energie in regim de solicitare ciclica, fara o reducere semnificativa a rezistentei la forte
orizontale si verticale.
Aplicarea prevederilor din normativul P100-1:2013 pentru constructii de beton asigura acestora,
cu un grad de incredere inalt , o capacitate substantiala de deformare in domeniul postelastic,
distribuita in numeroase zone ale structurii, si evitarea cedarilor de tip fragil. Constructiile care
respecta aceste prevederi se incadreaza in clasa de ductilitate inalta H.
In cazurile deosebite ( de exemplu la structuri cu elemente care au sectiuni dezvoltate si cu
rezistenta inalta ca urmare a respectarii altor conditii) se admite si pentru constructiile amplasate in
zonele seismice ag = 0.20g proiectarea pentru clasa medie de ductilitate.
Optiunea de proiectare pentru una din cele doua clase de ductilitate se face prin selectarea
valorilor coeficientilor de comportare q.
Clasa de importanta si de expunere la cutremur si factori de importanta
Nivelul de asigurare al constructiilor se diferentiaza functie de clasa de importanta si de
expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanta constructiilor depinde de consecintele
prabusirii asupra vietii omenilor, de importanta lor pentru siguranta public si protectia civila in
perioada de imediat dupa cutremur si de consecintele sociale si economice ale prabusirii sau
avarierii grave.
Clasa de importanta si de expunere la cutremur este caracterizata de valoarea factorului de
importanta γI, conform P100-1:2013.
Definirea claselor de importanta si valorile asociate importanta γI se dau in tabelul de mai jos.
Factorul de importanta γI = 1.0 este asociat cu evenimentele seismice avand interval de
recurenta de referinta.
35
36
Conditii de ductilitate globala si locala

Proiectarea seismica are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de plastificare
favorabil. Acest obiectiv se considera implinit daca sunt satisfacute urmatoarele conditii:
- La structurile tip cadre etajate, deformatiile plastice apar, in mod obisnuit, in zonele de la
extremitatile grinzilor si in zonele de la baza stalpilor, imediat deasupra sectiunii teoretice
de incastrare.
- In cazul structurilor cu pereti, deformatiile plastice se dezvolta in grinzile de cuplare (atunci
cand acestea exista) si in zonele de la baza peretilor.
- Nodurile (zonele de legatura intre elementele verticale si orizontale) si planseele sunt
solicitate numai in domeniul elastic.
37
- Zonele critice (cu potential disipativ) sunt distribuite relativ uniform in intreaga structura,
cu cerinte de ductilitate reduse, evitandu-se concentrarea deformatiilor plastice in cateva
zone relativ slabe (de exemplu, in stalpii unui anumit nivel).
- Dimensionarea si alcatuirea elementelor structurale va urmari evitarea unor ruperi cu
caracter neductil sau fragil.
Conditii de redundanta
Prin alcatuirea structurii se va urmarii realizarea unui grad inalt de redundanta, impreuna cu
o buna capacitate de redistribuire a eforturilor, astfel incat disiparea energiei sa poata fi realizata in
cat mai multe zone ale structurii.
VERIFICAREA DEPLARASRILOR LATERALE

Verificarea deplasărilor laterale de nivel se face la două stări limită , respectiv starea limită
de serviciu (SLS) si starea limita ultimă (ULS).
Proiectarea rigiditații laterale a structurii se bazează pe condiția limitării deplasărilor laterale
maxime sub încărcări seismice de proiectare.Această condiție se pune atât pentru starea limită de
serviciu cât si pentru starea limită ultimă.
Verificarea se efectuează cu prevederile Anexei E din P100/2013 .
 Verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu(SLS)
Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii principale a
clădirii în urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori în viaţa construcţiei, prin
controlul degradărilor elementelor nestructurale şi al componentelor instalaţiilor aferente
construcţiei. Cutremurul asociat acestei stări limită este un cutremur moderat ca intensitate,
având o probabilitate de apariţie mai mare decât cel asociat stării limită ultime.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
D r = v x q x D ℜ ≤ d r ,a
SLS SLS
SLS
D r −¿ deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLS
ν -factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai mică a cutremurului; ν =
0,5
q -factor de comportare specific tipului de structură
d ℜ−¿ deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare
SLS
d r ,a , - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
38
Valorile deplasărilor dre se calculează folosind ipoteze de calcul a rigidităţii elementelor

structurale conforme cu starea efectivă de fisurare a acestora, funcţie de gradul de interacţiune
între elementele structurale şi cele nestructurale.
În cazul în care elementele nestructurale nu se deformează solidar cu structura, rigiditatea
structurii se evaluează considerând proprietăţile de deformaţie a elementelor structurale în
stadiul fisurat. În cazul de faţă valorile dre se estimează în ipoteza rigidităţii secţionale a
elementelor structurale în stadiul nefisurat:
(EI)conv = Ec · Ic
Ec modulul de elasticitate al betonului
Ic momentul de inerţie al secţiunii brute de beton
Valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel pentru cazul în care elementele
nestructurale (cu cedare fragilă) sunt ataşate structurii este:
SLS
d r ,a =0,05 x h
h - înălţimea etajului
SLS
d r ,a =0,05 x 3500=17,50 mm
 Verificarea la starea limită ultimă (ULS)
Verificarea de deplasare la starea limită ultimă are drept scop principal prevenirea prăbuşirii
închiderilor şi compartimentărilor, limitarea degradărilor structurale şi a efectelor de ordinul II.
Cutremurul asociat acestei stări limită este cutremurul considerat pentru calculul rezistenţei
la forţe laterale a structurii, cutremurul de cod.
ULS ULS
d r -cqd ℜ ≤ d r , a
ULS
d r - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată ULS
d ULS
r ,a -valoare admisibilă a deplasării relative de nivel
ULS
d r ,a =0,025 x h
SLS
d r ,a =0,025 x 3500=87.5 mm
C- factorul de amplificare a deplasărilor
1≤ c= 3-2,3 x
TC
<
1.7 1,7 √
T √ T c x q TC x q
0,27
C=3-2,3 x =2.38 <1.28 C= 1.28
1
În cazul acţiunii unui cutremur puternic, rar, se vor produce degradări semnificative ale
elementelor de compartimentare şi închidere și prin urmare, aportul elementelor nestructurale la
39
rigiditatea globală a structurii poate fi neglijat, iar valorile dre vor trebui calculate în ipoteza
rigidităţii corespunzătoare stadiului fisurat a elementelor structurale. Se admite a se evalua
rigiditatea structurii considerând jumătate din valorile modulelor de deformaţie a elementelor
structurale în stadiul nefisurat. Relaţiile de echivalenţă sunt urmatoarele:
dre (în ipoteza 0,5EcIc) = 2 dre (în ipoteza EcIc)
T (în ipoteza 0,5EcIc) = 2 T (în ipoteza EcIc)
CRITERII DE REZISTENTA LA INCENDIU

Pentru a evita izbucnirea unui incendiu major sau pentru a reduce efectele acestuia asupra
constructiilor sunt necesare masuri complexe de siguranta care depind de tipul si destinatia, de
riscul de incendiu, de gradul de rezistenta la foc al constructiei si de nivelul de echipare cu instlaatii
de semnalizare si stingere. Masurile tehnice de siguranta care trebuie respectate in proiectare si
executie sunt cuprinse in normele tehnice specifice intocmite, pe baza experientei acumulate.
Pentru proiectantul de structuri important este sa cunoasca limita de rezistenta la foc a unui
element, adica durata pana cand acesta isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la actiunea unui
incendiu. Rezistenta la foc se exprima in minute. Pentru elementele structurale de beton armat sau
precomprimat, cu rol portant (de ex. stalpi, grinzi ferme,etc.), se pot prescrie 30, 60, 90, 120, 180 si
240 de minute de rezistenta la foc.
In afara criteriului de capacitate portanta elementele pot avea si rol de izolare termica sau de
etanseitate. Daca rezistenta la foc se determina dupa toate aceste trei criterii, se va considera
valoarea cea mai mica si se noteaza cu REI urmata de durata in minute. In aceasta categorie se pot
incadra planseele intermediare s ide capat (acoperis) sau peretii portanti.
Rezistenta la foc se obtine in functie de tipul elementului si de gradul de rezistenta la foc
din tabelul de mai jos. Timpii trecuti in tabel sunt valori minime, pentru anumite elemente cum sunt
de exemplu peretii antifoc, normativul preveder si 4 pana la 7 ore de rezistenta la foc.
40
5. BREVIAR DE CALCUL
PREDIMENSIONARE ELEMENTE STRUCTURALE
a) Predimensionare grinzi
Conditii geometrice
Latimea grinzilor va fi de cel putin 200 [mm].
1
Raportul intre latimea b gr si inaltimea secitunii h gr nu va fi mai mic decat .
4
Excentricitatea axului grinzii, in raport cu axul stalpului la noduri va fi cel putin 1/3 din
latimea b st a stalpului normal la axa grinzii
1 1 1 1
Inaltimea grinzii se incadreaza intre si din lungimea ei, iar latimea grinzii intre si
8 12 2 3
din inaltime.
Predimensionarea s-a facut pe criterii de rigiditate si arhitecturale.
41
Grinda longitudinala
1 1 510 510
h gr ≥ ÷ ×l= ÷ ⇒h gr=64 ÷ 43 cm alegem hgr =45 cm
8 12 8 12
1 1 45 45
b gr ≥ ÷ ×h gr= ÷ ⇒b gr =25 cm
2 3 2 3
Grinda transversala
1 1 420 420
h gr ≥ ÷ ×l= ÷ ⇒ h gr =53 ÷ 35 cm alegem hgr =50 cm
8 12 8 12
1 1 50 50
b gr ≥ ÷ ×h gr = ÷ ⇒ b gr =25 cm
2 3 2 3
Predimensionare placi
Inaltimea placii este minim egala cu perimetrul acesteia impartit la 180 [mm], dar nu mai
mica de 80 [mm].
Predimensionarea s-a facut pe criterii de rigiditate si izolare fonica.
510
=1.21<2 ⇒ Placa se armeaza pe ambele directii .
420
42
P
h pl = +10 ÷20 mm , P este perimetrul placii.
180
Deschiderile de calcul sunt:
L0=L−bw =5.10−0.25=4.85 m
l 0=l−bw =4.20−0.25=3.95 m
P=2 ( L0 +l 0 ) =2 ( 4.85+3.95 )=17.60 m
P 1760
h pl = = =9.78 cm+1 ÷2 cm=¿ Rotunjim superior=¿ h pl =12 cm
180 180
Din conditii de izolare fonica impunem h pl =13 cm.
b) Predimensionarea stalpilor
In cazul stalpilor, unul din criteriile de dimensionare este cel referitor la asigurarea
ductilitatii locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100-1/2013
recomanda limitarea valorilor efortului mediu axial la 0.55, in cazul dispunerii unei armature de
confinare suplimentara si la 0.4, in cazurile obisnuite, conditii care au caracter acoperitor.
Se adopta o sectiune constanta a stalpilor pe inaltimea cladirii.
N
V d= ¿
bh X R c
V d =0.3 st . de colt
V d =0.4 st . de marginal
V d =0.5 st . de central
6 EVALUAREA INCARCARILOR
Planseu terasa:
- Zapada: 200kg/m2 = 2.00 KN/m2

- Protectie hidroizolatie: 50 kg/m2 = 0.5 KN/m2
- Membrana bituminoasa: 5 kg/m2 = 0.05 KN/m2
- Protectie termoizolatie: 2 kg/m2 = 0.02 KN/m2
- Termoizolatie BCA (20 cm): 0.2 m x 5 KN/m3 = 1 KN/m2
15
- Beton de panta: h med=( 5 ÷ 20 ) cm= 2 +5=12.5=¿ 0.125m x 17 KN/m3 = 2.125 KN/m2
- Bariera de vapori: 2 kg/m2 = 0.02 KN/m2
- Sapa: 0.05m x 19 KN/m3 = 0.95 KN/m2
43
o Total straturi terasa: 458 kg/m2 = 4.665 KN/m2

- Tavan fals + instalatii suspendate: 50 kg/m2 = 0.5 KN/m2
- Greutate proprie placa: γ b x h pl =¿ 2500 kg/m3 x 0.13 = 325 kg/m2 = 3.25 KN/m2
ATIC = 2.76 KN/m

-Zidarie BCA : 1.00m × 0.2m ×500 kg/m3 = 100 kg/m = 1 KN/m
-Centura beton armat: 0.2m × 0.2m × 2500 kg/m3 = 100 kg/m = 1 KN/m
-Tencuiala : 0.03m × 1.2m × 2100 kg/m3 = 76 kg/m = 0.76 KN/m
GRINDA = 3.13 KN/m

- Greutate proprie grinda : 0.25m × 0.5m × 2500 kg/m3 = 313 kg/m = 3.13 KN/
PLANSEU TERASA
Nume incarcare Valoare Gruparea Fundamentala Gruparea Seismica ( GS )
caracteristica ( GF )
Coeficient Valoare de Coeficient Valoare de
de grupare proiectare de proiectare
grupare
γF q GF [ KN /m2 ] γF q GS [ KN /m 2 ]
2
KN /m
Straturi terasa 4.665 1.35 6.298 1.00 4.665
Tavan fals + 0.5 1.35 0.675 1.00 0.5

instalatii
Total 6.973 5.165
Permanente
Greutate proprie 3.250 1.35 4.388 1.00 3.250

placa( GP )
Total cu GP placa 11.360 8.415
44
2.00 1.50 3.00 0.4 0.80

Varia
bile
Zapada
∑ 14.360 ∑ 9.215
Nume incarcare Valoare Gruparea Fundamentala Gruparea Seismica ( GS )

de grupare proiectare de proiectare
grupare
KN /m γF q GF [ KN /m ] γF q GS [ KN /m ]
Atic 2.760 1.35 3.721 1.00 2.760
Permanente
Grinda 3.125 1.35 4.23 1.00 3.125
Total 7.96 5.885
Planseu nivel current:
- Pardoseala: 0.01m x 2500 kg/m3 = 25kg/m2 = 0.250 KN/m2

- Sapa: 0.07m x 1900 kg/m3 = 133 kg/m2 = 1.330 KN/m2
- Tavan fals + instalatii suspendate: 50 kg/m2 = 0.50 KN/m2
- Greutate proprie placa: γ b x h pl =¿ 2500 kg/m3 x 0.13 = 325 kg/m2 = 3.250 KN/m2
2
- Incarcare utila: 300 kg/m2 = 3 KN/m
- Zidarie exterioara( inchideri ): 0.25m × ( 3.5 m−0.5 m ) × 500kg/m3 =375kg/m2 =3.750 KN/m
- Tencuiala: 0.03m × 3.5m × 2100 kg/m3 = 220.5 kg/m = 2.205 KN/m
kg/m
- Termoizolatie : 0.10m × 3.5m × 60 kg/m3 = 21 kg/m =0.210 KN/m
- Total inchideri : 6.165 KN/m
- Incarcari din compartimentari ( pereti gips carton ) : 50 kg/m = 0.5 KN/m
45
Stalp propus 0.50m× 0.50m : 0.5m× 0.5m × 2500 kg/m3= 625 kg/m = 6.250 KN/m
PLANSEU NIVEL CURENT

- Nume incarcare Valoare Gruparea Fundamentala Gruparea Seismica ( GS )
de proiectare de proiectare
grupare grupare
KN /m
2
γF q
GF
[ KN / m2 ] γ F q
GS
[ KN /m2 ]
Pardoseala 0.250 1.35 0.338 1.00 0.250
Sapa 1.330 1.35 1.796 1.00 1.330
Tavan fals+instalatii 0.500 1.35 0.675 1.00 0.50
Total fara GP placa 2.809 2.080
Greutate proprie 3.250 1.35 4.388 1.00 3.250

placa( GP )
Permanente
Total cu GP placa 7.198 5.330
Incarcari 3.00 1.50 4.500 0.4 1.200

Vari
abil
utile
∑ 11.698 ∑ 6.530
- Nume incarcare Valoare Gruparea Fundamentala Gruparea Seismica ( GS )

de grupare proiectare de grupare proiectare
KN /m γF q [ KN /m ]
GF
γF q [ KN / m ]
GS
Inchideri( Zidarie ) 6.165 1.35 8.323 1.00 6.165
Greutate proprie grinda 3.125 1.35 4.219 1.00 3.125
Compartimentari 0.5 1.35 0.675 1.00 0.5

Permanente
Greutate proprie( GP ) 6.250 1.35 8.438 1.00 6.250

stalp propus
Total 21.655 16.040
46
Placa 1- incastrata pe doua directii alaturate
47
l2 4.25
λ= = =1.07
l1 3.95
λ=¿ 0.93
λ α1 α2 α4 α5
1.07 0.0285 0.0187 0.0787 0.0608
Planseu terasa
q terasa = 14.36 KN/m 2
M 1= α 1 x q x l 21=0.0285 x 14.36 x 3.952=6.39 KNm
M1 6.39 x 106
m 1= 2 ¿ =0.0363
b x h x f cd
0 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0363=0.0370

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0370 x 1000 x 115 x = 130.05 mm
f yd 435
⇒ ∅ 8/15
M 2= α 2 x q x l 22=0.0187 x 1 4.36 x 4.25 2=¿4.85 KNm M ymax
M 2 max 4.85 x 106

m 2= 2 ¿ 2
=¿0.0276
b x h 0 x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0276=¿ 0.0280

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0280 x 1000 x 115 x = 98.33 mm
f yd 435
48
⇒ ∅ 8/15
M '1= α 4 x q x l 21 = 0.0787 x 14.36 x 3.95 2=¿17.63
M '1= = 17.63
'
' M1 17.63 x 10
6
m 1= 2 ¿ 2
=¿0.1002
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √ 1−2 x 0.1002=¿0.1059

'
f cd 13.3
Aa = ψ x b x h x =0.1059 x 1000 x 115 x = 372.18 mm
f yd 435
⇒ ∅ 10/15
' 2
M 2= α 5 x q x l 2 = 0.0787 x 14.36 x 4.252=¿ 15.77
M '2= = 15.77
'
' M2 15.77 x 10
6
m 2= 2 ¿ 2
=¿0.0897
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0897=¿ 0.0941

'
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0941 x 1000 x 115 x = 330.80 mm
f yd 435
⇒ ∅ 10/15
Planseu curent
q curent = 11.698 KN/m2
M 1= α 1 x q x l 21=0.0285 x 11.698 x 3.952=5.20
M1 6
5.20 x 10
m 1= ¿ =0.0296
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
49
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0296=0.0300

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0300 x 1000 x 115 x = 105.48
fyd 435
⇒ Se aleg 5 bare de ∅ 8/m
M 2= α 2 x q x l 22=0.0187 x 11.698 x 4.252 =3.95
M2 3.95 x 10
6
m 2= ¿ =¿0.0224
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0224=¿0.0227

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0227 x 1000 x 115 x = 79.83 mm
f yd 435
' 2
M 1= α 4 x q x l 1 =0.0787 x 11.689 x 3.95 2=¿14.35
'
M 1= 14.35
'
' M1 13.5565 x 10
6
m 1= 2 ¿ =¿0.0816
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0816=¿ 0.0852
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0852 x 1000 x 115 x = 299.69 mm
f yd 435
' 2
M 2= α 5 x q x l 2 = 0.0608 x 11.689 x 4.252=¿ 12.83
'
M 2= = 12.83
'
M2 12.83 x 10 6
m'2= 2 ¿ =¿0.0730
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0730=¿ 0.0759
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0759 x 1000 x 115 x = 266.72
f yd 435
50
Placa 2- incastrata pe trei directii si latura simplu rezemata paralela cu l1
l 4.25
λ= 2 = =1.07
l1 3.95
λ=¿ 1.07
λ α1 α2 α3 α4
1.07 0.0217 0.0189 0.0649 0.0558
Planseu terasa
q terasa = 14.36 KN/m2
M 1= α 1 x q x l 21=0.0217 x 14.36 x 3.952=4.86
M1 6
4.86 x 10
m1= 2 ¿ 2
=0.0276
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
51
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √1−2 x 0.0276=0.0280

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0280 x 1000 x 115 x = 98.57 mm
f yd 435
M 2= α 2 x q x l 22=0.0189 x 14.36 x 4.252 =¿4.90 KNm
M2 4.90 x 106
m 2= 2 ¿ =¿0.0279
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √1−2 x 0.0279=¿ 0.0283

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0283 x 1000 x 115 x = 99.40 mm
f yd 435
' 2
M 1= α 3 x q x l 1 =0.0649 x 14.36 x 3.95 2=¿14.54
'
' M1 14.54 x 10
6
m 1= 2 ¿ =¿0.0827
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0827=¿ 0.0864
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0864 x 1000 x 115 x = 303.32mm
f yd 435
' 2
M 2= α 4 x q x l 2 = 0.0558 x 14.36 x 4.252=¿ 14.47
'
M 2= = 14.47
'
' M2 14.47 x 106
m 2= 2 ¿ =¿ 0.0823
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0823=0.0860
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0860 x 1000 x 115 x = 302.32 mm
f yd 435
52
Planseu curent
M 1= α 1 x q x l 21
2
M 1=0.0217 x 11.698 x 3.95 =3.96
M1 3.96 x 10
6
m 1= ¿ =0.0225
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0225=0.0228

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0228 x 1000 x 115 x = 80.02 mm
f yd 435
M 2= α 2 x q x l 22
2
M 2=0.0189 x 11.698 x 4.25 =¿ 3.99 KN m
M2 3.99 x 106
m 2= 2 ¿ 2
=¿0.0227
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=1− √ 1−2 x 0.02237=¿ 0.0229

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0229 x 1000 x 115 x = 80.69 mm
f yd 435
' 2
M 1= α 3 x q x l 1 =0.0649 x 11.689 x 3.95 2=¿11.84
' M '1 11.84 x 106

m 1= ¿ =¿0.0673
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'1=¿ 1− √1−2 x 0.0673=¿ 0.0697
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0697 x 1000 x 115 x = 245.15
f yd 435
M '2= α 4 x q x l 22 = 0.0558 x 11.689 x 4.252=¿ 11.78

'
M 2= = 11.78
53
'
' M2 11.78 x 10 6
m 2= 2 ¿ =¿ 0.0670
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0670=0.0694
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0694 x 1000 x 115 x = 243.97 mm
f yd 435
Placa 3- incastrata pe trei directii si latura simplu rezemata paralela cu l2
54
l2 4.85
λ= = =1.22
l1 3.95
λ α1 α2 α3 α4
1.20 0.0267 0.0155 0.0741 0.500
Planseu terasa
M 1= α 1 x q x l 21=0.0267 x 14.36 x 3.952=5.98
M1 5.98 x 106
m1= 2 ¿ =0.0340
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0340=0.0346

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0346 x 1000 x 115 x = 121.69 mm
f yd 435
M 2= α 2 x q x l 22=0.0155 x 14.36 x 4.852 =¿5.24 KNm
M2 5.24 x 10
6
m 2= ¿ =¿0.0298
b x h2 x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0298=¿ 0.0302

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0302 x 1000 x 115 x = 106.27 mm
f yd 435
55
' 2
M 1= α 3 x q x l 1 =0.0741 x 14.36 x 3.95 2=¿16.60
'
M 1= 16.60 KN m
' M '1 16.60 x 10 6

m 1= ¿ =¿0.0944
b x h2 x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'1=¿ 1− √1−2 x 0.0944=¿ 0.0993
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0993 x 1000 x 115 x = 349.22 mm
f yd 435
M '2= α 4 x q x l 22 = 0.0500 x 14.36 x 4.252=¿ 16.89 KN m
M '2= = 16.89
'
' M2 16.89 x 10
6
m 2= 2 ¿ =¿ 0.0960
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0960=0.1011

'
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.1011 x 1000 x 115 x = 355.59 mm
f yd 435
Planseu curent
M 1= α 1 x q x l 21
2
M 1=0.0267 x 11.698 x 3.95 =4.87
M1 4.87 x 10
6
m 1= ¿ =0.0277
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0277=0.0346

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0346 x 1000 x 115 x = 98.72mm
f yd 435
M 2= α 2 x q x l 22
56
2
M 2=0.0155 x 11.698 x 4.85 =¿ 4.26
M2 4.26 x 106
m 2= ¿ =¿0.0242
b x h2 x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=1− √ 1−2 x 0.0242=¿0.0245

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0245 x 1000 x 115 x = 86.25 mm
f yd 435
' 2
M 1= α 3 x q x l 1 =0.0741 x 11.689 x 3.95 2=¿13.51
'
' M1 13.51 x 10
6
m 1= 2 ¿ 2
=¿0.0768
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0768=¿ 0.0800
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0800 x 1000 x 115 x = 281.41
f yd 435
' 2
M 2= α 4 x q x l 2 = 0.0500 x 11.689 x 4.252=¿ 13.75
'
M 2= = 13.75
'
' M2 13.75 x 10
6
m 2= 2 ¿ 2
=¿ 0.0782
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0782=0.0815
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0604 x 1000 x 115 x = 286.49 mm
f yd 435
Placa 4- incastrata pe doua directii paralele si celalalte doua simplu rezemate
57
l 4.85
λ= 2 = =1.22
l1 3.95
λ α1 α2 α4
1.20 0.0340 0.0078 0.0769
Planseu terasa
M 1= α 1 x q x l 21=0.0340 x 14.36 x 3.952=7.62
M1 6
7.62 x 10
m1= 2 ¿ 2
=0.0433
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √1−2 x 0.0433=0.0443

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0443 x 1000 x 115 x = 155.73 mm
f yd 435
M 2= α 2 x q x l 22=0.0078 x 14.36 x 4.852 =¿2.63 KNm
58
M2 2.63 x 106
m 2= ¿ =¿0.0150
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0150=¿ 0.0151

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0151 x 1000 x 115 x = 53.07 mm
f yd 435
' 2
M 2= α 4 x q x l 2 = 0.0769 x 14.36 x 4.852=¿ 17.23 KN m
'
M 2= = 17.23
'
' M2 17.23 x 10
6
m 2= 2 ¿ 2
=¿ 0.0980
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0980=0.1033
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.1033 x 1000 x 115 x = 363.18 mm
f yd 435
Planseu curent
M 1= α 1 x q x l 21=0.0340 x 11.698 x 3.952=6.20
M 1=¿6.20 KN m
M1 6.20 x 106
m1= 2 ¿ 2
=0.0353
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √1−2 x 0.0353=0.0359

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0359 x 1000 x 115 x = 126.22mm
f yd 435
M 2= α 2 x q x l 22
2
M 2=0.0078 x 11.698 x 4.85 =¿ 2.14
M2 2.14 x 10
6
m 2= ¿ =¿0.0122
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=1− √ 1−2 x 0.0122=¿0.0123

59
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0123 x 1000 x 115 x = 53.07 mm
f yd 435
' 2
M 2= α 4 x q x l 2 = 0.0769 x 11.689 x 4.252=¿ 14.02
'
M 2= = 14.02
' M '2 14.02 x 10 6

m 2= ¿ =¿ 0.0797
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0797=0.0832
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0832 x 1000 x 115 x = 292.53 mm
f yd 435
Placa 5- incastrata pe doua directii paralele si celalalte doua simplu rezemate
60
l2 4.25
λ= = =1.07
l1 3.95
λ α1 α2 α4
1.10 0.0315 0.0112 0.0741
Planseu terasa
M 1= α 1 x q x l 21=0.0315 x 14.36 x 3.952=7.06
M1 6
7.06 x 10
m1= 2 ¿ 2
=0.0401
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √ 1−2 x 0.0401=0.0410

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0410 x 1000 x 115 x = 144.03mm
f yd 435
M 2= α 2 x q x l 22=0.0112 x 14.36 x 4.252=¿2.91 KNm
61
M2 2.91 x 10 6
m 2= ¿ =¿0.0165
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0165=¿ 0.0167

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0167 x 1000 x 115 x = 58.56 mm
f yd 435
' 2
M 2= α 4 x q x l 2 = 0.0741 x 14.36 x 4.252=¿ 16.60 KN m
'
M 2= = 16.60
'
' M2 16.60 x 10
6
m 2= 2 ¿ 2
=¿ 0.0944
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m'2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0944=0.0993
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0993 x 1000 x 115 x = 349.22 mm
f yd 435
Planseu curent
M 1= α 1 x q x l 21=0.0315 x 11.698 x 3.952=5.99
M 1=¿5.99 KN m
M1 5.99 x 10 6
m1= 2 ¿ 2
=0.0341
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m1=¿ 1− √1−2 x 0.0341=0.0347

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0347 x 1000 x 115 x = 121.94mm
f yd 435
M 2= α 2 x q x l 22
2
M 2=0.0112 x 11.698 x 4.25 =¿2.47
M2 2.47 x 10
6
m 2= ¿ =¿0.0140
b x h2 x f cd 2
1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=1− √ 1−2 x 0.0140=¿0.0141

f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0141 x 1000 x 115 x = 49.67 mm
f yd 435
62
' 2
M 2= α 4 x q x l 2 = 0.0741 x 11.689 x 4.252=¿ 14.02
M '2= = 14.10
'
' M2 14.10 x 10
6
m 2= 2 ¿ 2
=¿ 0.0802
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ=1−√1−2 x m2=¿ 1− √ 1−2 x 0.0802=0.0837

'
f cd 13.33
Aa = ψ x b x h x =0.0837 x 1000 x 115 x = 294.17 mm
f yd 435
63
ARMARE PLANSEU PESTE SUBSOL
Planșeul peste subsol, spre deosebire de planșeele nivelurilor curente, reprezintă o componentă
importantă, mai ales în realizarea noțiunii de "cutie rigidă". Acesta participă la realizarea efectului
de "menghină", asigură redistribuția forțelor orizontale între pereții din suprastructură și
infrastructură și preia încărcările perpendiculare pe planul său. Grosimea minima de placa va fi de
15 cm.
Placa incastrata pe 2 directii

alaturate
lx 3.95
ly 4.25
Afla 1 0.0285
Alfa 2 0.0187
Afla 4 0.0787
Alfa 5 0.0608
Lamd 1.0759
a 49
q
planse
u 12.37
Pl
subsol
M1 5.50
M2 4.18
M1' 15.19
Psi
13.584 curen Aa
M2' 7 t curent
0.031 111.73
m1 0.0313 8 20
0.024 84.538
m2 0.0238 0 5
0.090 318.01
m1' 0.0864 4 64
0.080 282.94
m2' 0.0772 5 33

REZULTA;
64
Armare camp ∅ 8/15
Armare reazem∅ 10/15
Placa incastrata pe 3 directii si cea mica libera

lx 3.95
ly 4.25
Afla 1 0.0217
Alfa 2 0.0189
Afla 3 0.0649
Alfa 4 0.0558
Lamda 1.075949
q
planse
u 12.37
q Pl
terasa 0 subsol
Mx 4.19
My 4.22
Mx' 12.53
Psi Aa
My' 12.47 curent curent
mx 0.0238 0.024101 84.74262
my 0.0240 0.024304 85.45394
mx' 0.0712 0.073947 260.006
my' 0.0709 0.073589 258.7473

REZULTA;
65
Placa incastrata pe 2 directii paralele si celalalte simplu

rezemate
lx 3.95
ly 4.85
Afla 1 0.034
Alfa 2 0.0078
Afla 4 0.0769
Lamda 1.227848
q planseu 12.37
Pl
q terasa 0 subsol
Mx 6.56
My 2.27
Mx' 14.84
Psi curent Aa curent
mx 0.0373 0.038031 133.7191
my 0.0129 0.012988 45.6657
mx' 0.0844 0.088277 310.3903

66
REZULTA;
Placa incastrata pe 3 directii si latura siplu rezemata paralela cu

latura mare mare
lx 3.95
ly 4.85
Afla 1 0.0267
Alfa 2 0.0155
Afla 3 0.0741
Alfa4 0.05
Lamda 1.227848
q planseu 12.37
q terasa 0 Pl subsol
Mx 5.15
My 4.51
Mx' 14.30
My' 14.55 Psi curent Aa curent
mx 0.0293 0.02974 104.5669
my 0.0256 0.025979 91.34314
mx' 0.0813 0.084913 298.5634
67
my' 0.0827 0.08645 303.9669

REZULTA;
Placa incastrata pe 2 directii paralele si celalalte simplu

rezemate
lx 3.95
ly 4.25
Afla 1 0.0315
Alfa 2 0.0112
Afla 4 0.0741
1.07594
Lamda 9
q
planseu 12.37
Pl
q terasa 0 curent
Mx 6.08
My 2.50
Mx' 14.30
Psi Aa
curent curent
mx 0.0346 0.035183 123.707
68
3
50.3850
my 0.0142 0.01433 1
298.563
mx' 0.0813 0.084913 4

REZULTA;
Evaluarea fortelor axiale in stalpi:

Stalp de colt (SA1=SD1=A5=D5)
69
L1 L2 4.50 4.20
Aaf = x = x =2.25 x 2.10=4.73 m 2
2 2 2 2
L2 4.20
Lgr tr = = =2.10 m
2 2
L1 4.50
Lgr long = = =2.25m
2 2
Laf =¿ ¿ Lgr tr + L gr long=4.35 m
h 0=hnivel −hgrinda=3.50m−0.50 m=3.00 m
N= A af x q terasa +q aticterasa × L af +¿ q nivel curent x Aaf x(n¿¿ niv−1)+ qzidarie x Laf ×(n ¿¿niv−1)+qgrinda x L af xnniv +q stalp x h0 ×nniv ¿¿¿
N=( 14.360 × 4.73 )+ ( 3.721× 4.35 )+

( 11.698 × 4.73× 3 ) + ( 8.323 ×4.35 × 3 ) + ( 4.219 × 4.35× 4 ) + ( 8.438 ×3 × 4 ) =¿
67.924+ 16.185+ 165.96+108.71+ 73.41+ ¿101.250=526.950
N = 526.950 KN
√ √
3
N 526.950 KN x 10
b stalp =h stalp= ¿= =¿ 363.002 mm => Stalpul propus se verifica.
V d x Rc 0.3 x 13.33
70
Stalp marginal (SB1=SC1=SB5=SC5)
Aaf =
2 (
2 2
=
2
x
2 )
L1 L2 L2 4.50 4.20 4.20
x + +
2 (
=2.25 x 4.20=9.45 m)
2
L2 L2 4.20 4.20
Lgr tr = + = + =4.20 m
2 2 2 2
L1 4.50
Lgr long = = =2.25m
2 2
h 0=hnivel −hgrinda=3.50m−0.50 m=3.00 m
N= A af x q terasa +q aticterasa × L af + qnivel curent x A af x (n¿¿ niv−1)+q zidarie x Laf ×( n¿¿ niv −1)+q grinda x Laf x nniv + qcomparti
N =( 14.360 ×9.45 )+( 3.721× 4.20 )+( 11.698 ×9.45 ×3 )+( 8.323 × 4.20× 3 ) +( 4.219 × 6.45× 4 )+
( 0.30 ×2.25 ×3 )+ ( ( 8.438 ×3 × 4 ) ) =135.704+15.805+331.567+104.96+ 108.84+2.05+101.250=801.28
N = 801.278 KN
b stalp=h stalp=
√ N
¿=
V d x Rc √
801.278 KN x 103
0.4 x 13.33
=¿ 387.656 mm => Stalpul propus se verifica.
71
Stalp marginal (SA2=SD2=SA4=SD4)
Aaf =
2 2 2
= (
L2 L1 L1 4.20 4.50 5.10
x +
2
x
2
+
2 ) ( )
=2.10 x 4.80=10.08 m2
L2 4.20
Lgr tr = = =2.10 m
2 2
L1 L1 4.50 5.10
Lgr long = + = + =4.80 m
2 2 2 2
Laf =¿ L gr tr + L gr long=6.90 m ¿
N= A af x q terasa +q aticterasa × L af + qnivel curent x A af x (n¿¿ niv−1)+q zidarie x Laf ×( n¿¿ niv−1)+q grinda x Laf x nniv + qcomparti
N =
( 10.08 ×14.3610 ) + ( 3.721 ×4.80 )+ (11.698 × 10.08× 3 ) + ( 8.323 ×4.80 × 3 ) + ( 4.219 ×6.90 × 4 )+ ( 0.30× 2.10 ×3 ) + (
N =855.731 KN
72
b stalp =h stalp =
√ N
¿
V d x Rc√=
855.731 KN x 103
0.4 x 13.33
=¿ 400.611 mm => Stalpul propus se verifica.
Stalp marginal (SA3=SD3)
Aaf =
2 (
2 2
=
2
x
2
+ )
L2 L1 L1 4.20 5.10 5.10
x +
2 ( )
=2.10 x 5.10=10.71 m
2
Lgr tr = ( )L2 4.20

2
=
2
=2.10 m
L1 L1 5.10 5.10
Lgr long = + = + =5.10 m
2 2 2 2
N= A af x q terasa +q aticterasa × L af + qnivel curent x A af x (n¿¿ niv−1)+q zidarie x Laf ×( n¿¿ niv−1)+q grinda x Laf x nniv + qcomparti
N =
( 10.71× 14.360 ) + ( 3.721× 5.10 ) + ( 11.698× 10.71× 3 ) + ( 8.323 ×5.10 ×3 ) + ( 4.219× 7.20 ×4 ) + ( 0.30 ×2.10 ×3 )+ ( 8
N = 900.551
73
Se propune stalp de 50 cm x 50 cm.
√ √
3
N 900.551 KN x 10
b stalp =h stalp = ¿= =¿ 410.969 mm => Stalpul propus se verifica.
V d x Rc 0.4 x 13.33
Stalp central (SB2=SC2=SB4=SC4)
Aaf = ( L2 + L2 ) x ( L2 + L2 )=( 4.502 + 5.102 )×( 4.202 + 4.202 )=4.80 x 4.20=20.16 m

1 1 2 2 2
¿ ( + )=(
L L 1 5.40 4.20 1
Lgr long + )=4.80 m
2 2 2 2
=( + )=(
2 )
L L 2 4.20 4.20
2
Lgr tr + =4.20 m
2 2 2
N= A af x q terasa +q nivel curent x A af x (n ¿¿ niv−1)+ q grinda x Laf x nniv +q compartimentari × L af ×(n¿¿ niv−1)+q stalp x h0 × nniv ¿
74
N= ( 20.16× 14.360 ) + ( 11.698× 20.16 ×3 ) + ( 4.219× 9 × 4 ) + ( 0.30 × 9× 3 ) + ( 8.438 ×3 × 4 )=¿

= 289.503 + 707.344 + 151.875 + 8.201 + 101.25 = 1258.173
N = 1258.173 KN
√ √
3
N 1258.173 KN x 10
b stalp =h stalp = ¿= =¿ 434.480 mm => Stalpul propus se verifica.
V d x Rc 0.5 x 13.33
Stalp central (SB3=SC3)
Aaf = Aaf = ( L2 + L2 ) x ( L2 + L2 )=( 5.102 + 5.102 ) ×( 4.202 + 4.202 )=5.10 x 4.20=21.42 m

1 1 2 2 2
¿ ( + )=(
L L 5.10 5.10
1 1
Lgr long + )=5.10 m
2 2 2 2
=( + )=(
2 )
L L 2 4.20 4.20
2
Lgr tr + =4.20 m
2 2 2
N= A af x q terasa +q nivel curent x A af x (n ¿¿ niv−1)+ q grinda x Laf x nniv +q compartimentari × L af ×(n¿¿ niv−1)+q stalp x h0 × nniv ¿
75
N= ( 21.42×14.360 )+ (11.698 × 21.42×3 )+ ( 4.219 ×9.30 × 4 )+ ( 0.30× 9.30 ×3 ) + ( 8.438 ×3 × 4 )=¿

= 307.597 + 751.553 + 156.938 + 8.475 + 101.250 = 1325.812
N = 1325.812 KN
√ √
3
N 1325.790 KN x 10
b stalp =h stalp = ¿= =¿ 446.00 mm => Stalpul propus se verifca
V d x Rc 0.5 x 13.33
In concluzie au rezultat urmatoarele dimensiuni ale elementelor;

-stalp central 50x50 cm
-stalp marginal 45x45 cm
-stalp de colt 45x45 cm
-grinda longitudinala 45x25 cm
-grinda transversala 50x25 cm
7. CALCUL STATIC
Cu geometria structurala calculata anterior s-au introdus date de intrare in programul
ROBOT Structural Analysis Professional si au rezultat urmatoarele note de calcul:
Coordonate centru gravitaţional al structurii:
X= 9.600 (m)
Y= 6.300 (m)
Z= 4.321 (m)
Momente de inerţie centrală ale unei structuri:
Ix = 25069433.902 (kg*m2)
Iy = 38027299.205 (kg*m2)
Iz = 35924924.313 (kg*m2)
Masă = 580531.535 (kg)
Coordonate centroid structură cu luarea în considerare a maselor globale statice:

X= 9.598 (m)
Y= 6.281 (m)
Z= 7.408 (m)
Momente de inerţie centrale ale unei structuri, ţinându-se cont de masele globale statice:
Ix = 91850749.425 (kg*m2)
Iy = 125889340.762 (kg*m2)
Iz = 130217035.908 (kg*m2)
Masă = 2088493.708 (kg)
Coordonate centroid structură cu luarea în considerare a maselor globale dinamice:

X= 9.598 (m)
Y= 6.281 (m)
Z= 7.408 (m)
76
Momente de inerţie centrale ale unei structuri, ţinându-se cont de masele globale dinamice:
Ix = 91850749.425 (kg*m2)
Iy = 125889340.762 (kg*m2)
Iz = 130217035.908 (kg*m2)
Masă = 2088493.708 (kg)
Descriere structură
Număr de noduri: 122
Număr bare: 213
Elemente finite tip bară: 253
Elemente finite plane: 0
Elemente finite volumetrice: 0
Nr. grade libertate statice: 720
Cazuri: 31
Combinaţii: 4
Tabel cazuri încărcare / tipuri analiză
Caz 1 : Beton armat

Tip analiză: Static - Liniar
Caz 2 : Pereti
Caz 3 : Sapa+tenc+inst
Caz 4 : Terasa
Caz 5 : Utila
Caz 6 : Zapada
Caz 7 : Modală
Tip analiză: Modal
Date:
Mod analiză : Modal
Tip matrice mase : Concentrată fără rotaţie
Număr moduri : 12
Limite : 0.000
Coeficient : 0.000
77
Caz 8 : Seism - P100-1/2006 Direcţie_X

Tip analiză: Dinamic - Seismic
Excentricităţi de masă ex = 5.000 (%) ey = 5.000 (%)

Direcţie excitaţie:
X= 1.000
Y= 0.000
Z= 0.000
A cceleraţie(m /s^2)
2.0
1.0
P erioada (s)
0.0 0.0 1.0 2.0 3.0
Caz 9 : Seism - P100-1/2006 Direcţie_Y

Tip analiză: Dinamic - Seismic
Excentricităţi de masă ex = 5.000 (%) ey = 5.000 (%)

Direcţie excitaţie:
X= 0.000
Y= 1.000
Z= 0.000
78
A cceleraţie(m /s^2)
2.0
1.0
P erioada (s)
0.0 0.0 1.0 2.0 3.0
Caz 10 : 1 * X 0.3 * Y
Tip analiză: Combinaţie liniară
Caz 11 : 1 * X -0.3 * Y
Caz 12 : 0.3 * X 1 * Y
Caz 13 : 0.3 * X -1 * Y
Caz 14 : SLU
Tip analiză:
Caz 15 : SLU+
Tip analiză:
Caz 16 : SLU-
Tip analiză:
Caz 17 : SLEN
Tip analiză:
Caz 18 : SLEN+
Tip analiză:
79
Caz 19 : SLEN-
Tip analiză:
Caz 20 : SLEN:CHR
Tip analiză:
Caz 21 : SLEN:CHR+
Tip analiză:
Caz 22 : SLEN:CHR-
Tip analiză:
Caz 23 : SLEN:FRE
Tip analiză:
Caz 24 : SLEN:FRE+
Tip analiză:
Caz 25 : SLEN:FRE-
Tip analiză:
Caz 26 : SLEN:QPR
Tip analiză:
Caz 27 : SLEN:QPR+
Tip analiză:
Caz 28 : SLEN:QPR-
Tip analiză:
Caz 29 : ACC
Tip analiză:
Caz 30 : ACC+
Tip analiză:
Caz 31 : ACC-
Tip analiză:
Date - Bare
80
Gama
Bară Nod 1 Nod 2 Secţiune Material Lungime (m) Tip
(Deg)
1 1 2 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
2 3 4 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
3 5 6 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
4 7 8 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
5 9 10 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
6 11 12 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
7 13 14 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
8 15 16 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
9 17 18 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
10 19 20 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
11 21 22 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
12 23 24 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
13 25 26 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
14 27 28 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
15 29 30 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
16 31 32 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
17 33 34 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
18 35 36 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
19 37 38 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
20 39 40 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
23 2 41 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
24 4 42 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
25 6 43 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
26 8 44 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
27 10 45 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
28 12 46 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
29 14 47 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
30 32 34 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
31 34 36 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
32 36 38 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
33 38 40 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
34 22 24 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
35 16 48 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
36 18 49 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
37 24 26 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
38 20 50 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
39 22 51 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
40 26 28 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
41 24 52 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
42 26 53 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
43 28 30 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
44 12 14 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
45 28 54 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
46 30 55 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
47 14 16 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
48 32 56 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
49 16 18 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
50 34 57 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
51 36 58 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
52 18 20 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
53 2 4 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
54 4 6 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
55 6 8 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
81
Gama
(Deg)
56 8 10 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
57 32 22 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
58 22 12 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
59 12 2 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
60 34 24 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
61 38 59 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
62 24 14 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
63 40 60 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
64 14 4 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
65 36 26 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
67 26 16 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
69 16 6 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
70 38 28 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
71 56 57 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
72 28 18 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
73 57 58 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
74 18 8 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
75 40 30 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
76 30 20 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
77 20 10 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
78 58 59 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
79 59 60 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
80 51 52 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
81 52 53 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
82 53 54 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
83 54 55 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
84 46 47 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
85 47 48 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
86 48 49 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
87 49 50 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
88 41 42 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
89 42 43 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
90 43 44 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
91 44 45 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
92 56 51 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
93 51 46 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
94 46 41 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
95 57 52 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
96 52 47 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
97 47 42 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
98 58 53 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
99 53 48 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
100 48 43 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
101 59 54 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
102 54 49 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
103 49 44 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
104 60 55 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
105 55 50 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
106 50 45 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
107 41 81 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
108 42 82 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
109 43 83 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
110 44 84 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
82
Gama
(Deg)
111 45 85 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
112 46 86 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
113 47 87 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
114 48 88 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
115 49 89 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
116 50 90 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
117 51 91 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
118 52 92 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
119 53 93 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
120 54 94 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
121 55 95 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
122 56 96 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
123 57 97 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
124 58 98 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
125 59 99 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
126 60 100 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
129 96 97 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
130 97 98 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
131 98 99 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
132 99 100 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
133 91 92 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
134 92 93 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
135 93 94 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
136 94 95 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
137 86 87 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
138 87 88 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
139 88 89 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
140 89 90 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
141 81 82 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
142 82 83 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
143 83 84 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
144 84 85 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
145 96 91 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
146 91 86 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
147 86 81 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
148 97 92 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
149 92 87 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
150 87 82 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
151 98 93 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
152 93 88 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
153 88 83 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
154 99 94 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
155 94 89 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
156 89 84 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
157 100 95 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
158 95 90 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
159 90 85 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
160 81 101 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
161 82 102 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
162 83 103 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
163 84 104 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
164 85 105 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
165 86 106 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
83
Gama
(Deg)
166 87 107 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
167 88 108 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
168 89 109 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
169 90 110 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
170 91 111 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
171 92 112 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
172 93 113 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
173 94 114 C R50x50 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
174 95 115 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
175 96 116 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
176 97 117 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
177 98 118 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
178 99 119 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
179 100 120 C R45x45 Bc20 3.50 0.0 Stâlp BA
182 116 117 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
183 117 118 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
184 118 119 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
185 119 120 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
186 111 112 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
187 112 113 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
188 113 114 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
189 114 115 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
190 106 107 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
191 107 108 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
192 108 109 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
193 109 110 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
194 101 102 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
195 102 103 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
196 103 104 B R25x45 Bc20 5.10 0.0 Grindă BA
197 104 105 B R25x45 Bc20 4.50 0.0 Grindă BA
198 116 111 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
199 111 106 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
200 106 101 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
201 117 112 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
202 112 107 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
203 107 102 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
204 118 113 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
205 113 108 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
206 108 103 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
207 119 114 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
208 114 109 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
209 109 104 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
210 120 115 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
211 115 110 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
212 110 105 B R25x50 Bc20 4.20 0.0 Grindă BA
213 121 122 B T140x110 Bc20 21.40 0.0 Grindă BA
214 123 124 B T140x110 Bc20 21.40 0.0 Grindă BA
215 125 126 B T140x110 Bc20 21.40 0.0 Grindă BA
216 127 128 B T140x110 Bc20 21.40 0.0 Grindă BA
217 129 130 B T140x110 Bc20 14.80 0.0 Grindă BA
218 131 132 B T140x110 Bc20 14.80 0.0 Grindă BA
219 133 134 B T140x110 Bc20 14.80 0.0 Grindă BA
220 135 136 B T140x110 Bc20 14.80 0.0 Grindă BA
84
Gama
(Deg)
221 137 138 B T140x110 Bc20 14.80 0.0 Grindă BA
Date - Secţiuni
Nume secţiune Lista de bare

1la6 10la169By53 11 15la20 23la28 38 39 46 48 50 51 61 107la112 117 121la126 160la165
C R45x45
170 174la179
C R50x50 7la9 12la14 29 35 36 41 42 45 113la115 118la120 166la168 171la173
B R25x45 30la34 37 40 43 44 47 49 52la56 71 73 78la91 129la144 182la197
B R25x50 57la60 62 64 65 67 69 70 72 74la77 92la106 145la159 198la212
B T140x110 213la221
Nume secţiune AX (cm2) AY (cm2) AZ (cm2)
C R45x45 2025.00 1687.50 1687.50
C R50x50 2500.00 2083.33 2083.33
B R25x45 1125.00 937.50 937.50
B R25x50 1250.00 1041.67 1041.67
B T140x110 6600.00 5500.00 5500.00
Nume secţiune IX (cm4) IY (cm4) IZ (cm4)
C R45x45 576478.52 341718.75 341718.75
C R50x50 878644.30 520833.33 520833.33
B R25x45 152883.65 189843.75 58593.75
B R25x50 178659.93 260416.67 65104.17
B T140x110 5214438.55 6655000.00 1980000.00
Date - Materiale
Material E (MPa) G (MPa) NI LX (1/°C) RO (kN/m3) Re (MPa)

1 Bc20 27000.00 12000.00 0.17 0.00 24.53 16.60
Date - Reazeme
Condiţii pentru
Nume reazem Listă de noduri Listă margini Listă obiecte
reazem
UZ_RX_RY 139la142 UZ RX RY
Combinaţii/Comp. Definiţie
SLU 1 Beton*1.35 + Pereti*1.35 + Sapa+Inst*1.35 + Terasa*1.35 + Utila*1.50 +
Zapada*1.05
85
SLU 2 Beton*1.35 + Pereti*1.35 + Sapa+Inst*1.35 + Terasa*1.35 + Utila*1.50

SLU 3 Beton*1.35 + Pereti*1.35 + Sapa+Inst*1.35 + Terasa*1.35
Zapada*1.05
SLU 5 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*1.50
SLU 6 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00
Zapada*1.50
SLU 8 Beton*1.35 + Pereti*1.35 + Sapa+Inst*1.35 + Terasa*1.35 + Zapada*1.50
Zapada*1.50
SLU 10 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Zapada*1.50
SLEN:CHR 1 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*1.00 +
Zapada*0.70
SLEN:CHR 2 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*1.00
SLEN:CHR 3 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00
Zapada*1.00
SLEN:CHR 5 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Zapada*1.00
SLEN:FRE 6 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*0.50 +
Zapada*0.20
SLEN:FRE 7 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*0.50
SLEN:FRE 8 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00
Zapada*0.50
SLEN:FRE 10 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Zapada*0.50
SLEN:QPR 11 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*0.30 +
Zapada*0.20
SLEN:QPR 12 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*0.30
SLEN:QPR 13 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Zapada*0.20
SLEN:QPR 14 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00
Zapada*0.70
SLEN:CHR 2 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*1.00
86
SLEN:CHR 3 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00

Zapada*1.00
SLEN:CHR 5 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Zapada*1.00
Zapada*0.20
SLEN:FRE 2 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*0.50
SLEN:FRE 3 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00
Zapada*0.50
SLEN:FRE 5 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Zapada*0.50
SLEN:QPR 1Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*0.30 +
Zapada*0.20
SLEN:QPR 2Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*0.30
SLEN:QPR 3Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Zapada*0.20
SLEN:QPR 4Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00
ACC:SEI 1 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Utila*0.30 +
Zapada*0.20 + SEI_X8*1.00
SEI_X8*1.00
ACC:SEI 3 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + Zapada*0.20 +
SEI_X8*1.00
ACC:SEI 4 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + SEI_X8*1.00
ACC:SEI 5 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00
Zapada*0.20 + SEI_X8*1.00 + SEI_Y9*0.30
Zapada*0.20 + SEI_X8*1.00 + SEI_Y9*-0.30
Zapada*0.20 + SEI_X8*0.30 + SEI_Y9*1.00
Zapada*0.20 + SEI_X8*0.30 + SEI_Y9*-1.00
SEI_X8*1.00 + SEI_Y9*0.30
87

SEI_X8*1.00 + SEI_Y9*-0.30
SEI_X8*0.30 + SEI_Y9*1.00
SEI_X8*0.30 + SEI_Y9*-1.00
SEI_X8*1.00 + SEI_Y9*0.30
SEI_X8*1.00 + SEI_Y9*-0.30
SEI_X8*0.30 + SEI_Y9*1.00
SEI_X8*0.30 + SEI_Y9*-1.00
ACC:SEI 18 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + SEI_X8*1.00 +
SEI_Y9*0.30
SEI_Y9*-0.30
SEI_Y9*1.00
SEI_Y9*-1.00
Zapada*0.20 + SEI_X8*-1.00
SEI_X8*-1.00
SEI_X8*-1.00
ACC:SEI 25 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + SEI_X8*-1.00
Zapada*0.20 + SEI_X8*-1.00 + SEI_Y9*-0.30
Zapada*0.20 + SEI_X8*-1.00 + SEI_Y9*0.30
Zapada*0.20 + SEI_X8*-0.30 + SEI_Y9*-1.00
Zapada*0.20 + SEI_X8*-0.30 + SEI_Y9*1.00
88

SEI_X8*-1.00 + SEI_Y9*-0.30
SEI_X8*-1.00 + SEI_Y9*0.30
SEI_X8*-0.30 + SEI_Y9*-1.00
SEI_X8*-0.30 + SEI_Y9*1.00
SEI_X8*-1.00 + SEI_Y9*-0.30
SEI_X8*-1.00 + SEI_Y9*0.30
SEI_X8*-0.30 + SEI_Y9*-1.00
SEI_X8*-0.30 + SEI_Y9*1.00
ACC:SEI 38 Beton*1.00 + Pereti*1.00 + Sapa+Inst*1.00 + Terasa*1.00 + SEI_X8*-1.00 +
SEI_Y9*-0.30
SEI_Y9*0.30
SEI_Y9*-1.00
SEI_Y9*1.00
\\8. VERIFICAREA DEPLASARILOR
89
x
SLS ULS
Dr
Etaj v q Dr SLS Dra SLS c q Dr ULS Dra ULS
mm mm mm mm mm
3.00 0.38 0.90 17.50 2.30 87..5
2.00 0.61 1.44 17.50 3.69 87.50
0.50 4.73 1.28 4.73
1.00 7.30 17.25 17.50 44.15 87.50
P 4.70 11.10 17.50 28.43 87.50
y
SLS ULS
Dr
Etaj v q Dr SLS Dra SLS c q Dr ULS Dra ULS
mm mm mm mm mm
3.00 2.90 6.85 17.50 17.54 87.50
0.50 4.73 1.28 4.73
2.00 4.80 11.34 17.50 29.03 87.50
90
1.00 5.90 13.94 17.50 35.68 87.50

P 4.10 9.69 17.50 24.80 87.50
9 . PROIECTAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
91
Diagrame de eforturi – Gruparea fundamentala
Diagrama NX etaj1
92
Diagrama NX etaj2
Diagrama NX etaj3
93
Diagrama NX etaj3
Diagrame de moment My
94
Diagrame de moment My
95
96
97
CALCULUL SI ARMAREA GRINZILOR
98
Calculul structural furnizează eforturile maxime in gruparea fundamental si in gruparea seismica de

încărcări. De regula, eforturile din gruparea fundamental dimensionează secțiunile de armatura din
câmpul grinzilor. In secțiunile de pe reazemele grinzilor si de la capetele stâlpilor, eforturile
semnificative pentru dimensionare sunt cele furnizate de calculul in gruparea speciala.
Pentru dimensionare s – au reținut valorile eforturilor obținute prin metoda modala cu spectre de
răspuns, care duce la soluții mai economice decât cele obținute prin metoda mai simpla, dar mai
aproximativa, a forțelor laterale echivalente.
Diagrama înfășurătoare de momente încovoietoare arată că momentele maxime pozitive și negative
se dezvoltă, de regulă, la capetele grinzilor. Poziționarea momentelor maxime pozitive la capetele
grinzilor, cu excepția ultimelor două niveluri, arată că acțiunea seismică orizontală este acțiunea
predominantă. Momentele din acțiuni gravitaționale au valori reduse și nu alterează semnificativ
distribuția rezultată din calcul seismic. Ca urmare, pentru această structură mecanismul optim de
plastificare, cu formarea articulațiilor plastice la capetele grinzilor și la baza stâlpilor de la parter,
se poate realiza fără masuri speciale de armare. Excepție pot face numai stâlpii de la ultimul nivel
unde este permisă dezvoltarea articulațiilor plastice la partea superioară a acestora. În acele secţiuni
ductilitatea este comparabilă cu cea a grinzilor datorită nivelului scăzut al forţei axiale, iar numarul
total de articulaţii plastice nu scade semnificativ.
Se identifică valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare. Întrucât articulațiile plastice se
dezvoltă de la sine la capetele grinzilor, valorile de proiectare ale momentelor se consideră egale cu
momentele rezultate din calculul static. La partea de jos a grinzilor se alege să se facă o armare
constantă pe fiecare deschidere, fără întreruperea barelor pe deschidere sau ridicarea lor la partea de
sus. În acest scop, momentul de proiectare la partea de jos se ia egal cu valoarea maximă (pozitivă)
din diagrama înfășurătoare de momente.
Se determină cantitatea necesară de armătură longitudinală pentru preluarea momentelor de
proiectare în articulațiile plastice. Secțiunile se consideră dublu armate, dreptunghiulare sau T, în
funcție de poziția zonei comprimate pe secțiune.
Se dispune armătura longitudinală efectivă, As,eff, ținând seama și de prevederile constructive din
documentele normative și de regulile de bună practică. Aceste prevederi se referă în special la
procentele minime și maxime de armare, distanțele minime și maxime între bare, sortimentul de
bare utilizat, diametrele minime și maxime.
Coeficientul minim de armare conform P100-1/2013 ce trebuie respectat pe toată lungimea grinzii
este:
Se calculează ariile efective de armare și se determină supra-armarea rezultată. De regulă,

cantitatea de armătură efectivă ar trebui să fie cu cel mult 10%-15% mai mare decât armătura
minim necesară, dacă aceasta rezultă din calculul de rezistenţă. Se admit și supra-armări mai mari
dacă acestea sunt locale și nu inflențează semnificativ răspunsul de ansamblu. Trebuie avut în
vedere că supra-armarea longitudinală a grinzilor conduce la consumuri mai ridicate nu numai
locale, în grinzi, ci în toată structura. În acord cu metoda proiectării capacității de rezistență,
calculul structurii se face la eforturile asociate mobilizării mecanismului de plastificare.
99
Se calculează momentele capabile ale grinzilor pe baza ariilor efective de armare și se compară cu
momentele de proiectare pentru verificare. De exemplu, în reazemul marginal pentru momente
negative:
Grindă: ax A cota +3,50
M Ed 161.78 x 106
Anec
s = = =875 mm2 in reazem
( d−a s ) x f yd ( 450−25 ) x 435
nec M Ed 6
69.47 x 10 2
As = = =375.76 mm in camp
( d−a s ) x f yd ( 450−25 ) x 435
f ctm 1.9
p=0.5 x =0.5 x =0.0019
f yk 500
Amin
s =0.0019 x 425 x 250=201.87 mm
2
1 Nivel:
3. Nume : Etaj 1
4. Nivel de referinţă : ---
5. Maximum de fisurare admisă : 0,30 (mm)
6. Expunere : X0
7. Coeficient de cedare lentă a betonului :  = 3,33
8. Clasă ciment :N
9. Vârstă beton (moment încărcare) : 28 (zile)
10. Vârstă beton : 5 (ani)
11. Vârsta betonului după ridicarea structurii :
365 (ani)
12. Clasă structură : S1
13. Clasă rezistenţă foc : fără cerinţe
14. Recomandări FFB 7.4.3(7) : 0,00
100
2 Grindă: ax A
cota +3,50 Număr: 1
2.1 Proprietăţi material:
15. Beton : Bc20 fck = 13,30
(MPa)
Distribuţie rectangulară a
tensiunilor [3.1.7(3)]
Densitate : 2501,36 (kG/m3)
Mărime agregat : 20,0 (mm)
16. Armare longitudinală: : B500C fyk = 500,00 (MPa)
Ramura orizontală a
diagramei tensiune-deformaţie
Clasă ductilitate : C
17. Armare transversală: : B450C fyk = 450,00 (MPa)
18. Armare suplimentară: : B450C fyk = 450,00 (MPa)
2.2 Geometrie:
2.2.1 Deschidere Poziţie Planşeu stg. L Planşeu
dr.
(m) (m) (m)
P1 Deschidere 0,45 4,05 0,45
Lungime deschidere: Lo = 4,50 (m)
Secţiune de la 0,00 la 4,05 (m)
25,0 x 45,0 (cm)
fără planşeu stâng
fără planşeu drept

dr.
(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0,45 4,65 0,45
25,0 x 45,0, Excentricitate (+ sus, - jos): 0,0 x -0,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0,45 4,65 0,45
25,0 x 45,0, Excentricitate (+ sus, - jos): 0,0 x +0,0 (cm)

dr.
101
(m) (m) (m)

P4 Deschidere 0,45 4,05 0,45
25,0 x 45,0 (cm)
2.3 Opţiuni de calcul:
19. Normativ pentru combinaţii : SR EN

1990:2004/NA:2006
20. Calcule conform cu : SR EN 1992-1-
1:2004 NB 2008/A91:2009
21. Dispuneri seismice : Fără condiţii
22. Grindă prefabricată : nu
23. Acoperire : jos c = 3,4
(cm)
: latură c1= 3,4 (cm)
: superior c2= 3,4 (cm)
24. Deviaţii acoperire : Cdev = 1,0(cm), Cdur =
0,0(cm)
25. Coeficient 2 =0.50 : Încărcare pe
termen lung sau ciclică
26. Metodă calcul forfecare : înclinaţie tijă
2.4 Rezultate calcul:
2.4.1 Forţe interne în SLU
Deschidere Mt max. Mt min. Ml Mr Ql Qr

(kN*m) (kN*m) (kN*m) (kN*m) (kN) (kN)
P1 36,81 -2,12 -43,49 -49,49 70,98 -73,95
P2 47,20 -1,94 -66,12 -67,09 86,26 -86,67
P3 57,07 -1,72 -79,33 -77,99 106,14 -105,57
P4 36,39 -2,23 -49,85 -44,02 73,92 -71,04
102
-20 0
[kN*m ]
-15 0
-10 0
-50
50
100
[m ]
150
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
M om ent înco voie to r S L U: M Mr Mt Mc
150
[kN]
100
50
-50
-10 0
[m ]
-15 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
F o rţa tă ieto are S LU: V Vr V c(e trie ri) V c(tota l)
2.4.2 Forţe interne în SLEN

P1 26,94 0,00 -31,78 -36,29 52,01 -54,24
P2 34,53 0,00 -48,39 -49,11 63,21 -63,51
P3 41,67 0,00 -57,97 -56,98 77,61 -77,18
P4 26,64 0,00 -36,55 -32,16 54,22 -52,05
103
-1 00
[kN*m ]
-8 0
-6 0
-4 0
-2 0
0
20
40
60
80 [m ]
1 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
M o m en t în co voietor S L E N: M_r M r_r M c_ r M c_ q p M_qp M r_q p
80
[kN]
60
40
20
-2 0
-4 0
-6 0
[m ]
-8 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
F o rţa tă ie to a re S L E N: V_r V r_r V _qp V r_q p
2
[0 .1 % ]
1 .5
0 .5
-0 .5
[m ]
-1
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
T e n siu n i: At Ac B
3 50
3 00 [M P a ]
2 50
2 00
1 50
1 00
50
0
-5 0
-1 00
-1 50 [m ]
-2 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
E fo rturi: A ts A cs Bs
2.4.3 Arie de armare teoretică
Deschidere Deschidere (mm2) Reazem stg. (mm2) Reazem dr. (mm2)

jos superior jos superior jos superior
P1 381,07 0,00 380,93 768,46 321,27 767,88
P2 295,78 0,00 240,98 798,18 238,21 804,61
P3 364,33 0,00 209,04 862,41 213,20 854,06
P4 381,35 0,00 322,01 771,97 381,24 773,88
104
2 5 00
[m m 2 ]
2 0 00
1 5 00
1 0 00
5 00
0
5 00
1 0 00
1 5 00 [m ]
2 0 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
A rie arm a re la în co voie re: A bt A br A bm in A des A ve r_g ro ss
1 5 00
[m m 2 /m ]
1 0 00
5 00
5 00
1 0 00
[m ]
1 5 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
A rie arm a re la fo rfe care : A st A st_ stru t A sr A sHa n g
2.4.4 Săgeată şi fisurare
wt(QP) Total din combinaţia cvasipermanentă

wt(QP)dopAdmis, din combinaţia cvasipermanentă
Dwt(QP) Incrementarea săgeţii din combinaţia de încărcări cvasipermanente după ridicarea structurii.
Dwt(QP)dop Incrementarea admisă a săgeţii din combinaţia de încărcări cvasipermanente după ridicarea unei structuri.
wk - lărgime fisură perpendiculară
Deschidere wt(QP) wt(QP)dop Dwt(QP) Dwt(QP)dop wk

(cm) (cm) (cm) (cm) (mm)
P1 0,2 1,8 0,0 0,9 0,5
P2 0,4 2,0 0,0 1,0 0,5
P3 0,5 2,0 0,0 1,0 0,5
P4 0,2 1,8 0,0 0,9 0,5
2.5 Rezultate teoretice - detaliate:

2.5.1 P1 : Deschidere de la 0,45 la 4,50 (m)
SLU SLEN
Abscisa M max. M min. M max. M min. A jos A superior
(m) (kN*m) (kN*m) (kN*m) (kN*m) (mm2) (mm2)
0,45 0,00 -43,49 0,00 -31,78 380,93 768,46
0,68 0,12 -40,45 0,00 -21,30 381,07 737,29
1,13 8,25 -14,24 0,22 -3,82 368,71 456,66
1,58 25,12 -2,12 14,63 0,00 335,68 241,25
2,03 34,39 -0,00 23,98 0,00 274,85 71,62
2,48 36,81 -0,00 26,94 0,00 227,18 4,43
2,93 33,59 -0,00 22,97 0,00 233,93 57,98
3,38 22,99 -1,88 12,61 0,00 287,14 225,26
3,83 6,99 -16,04 0,00 -3,42 314,04 447,63
4,28 0,00 -46,32 0,00 -24,06 322,05 735,85
4,50 0,00 -49,49 0,00 -36,29 321,27 767,88
SLU SLEN
Abscisa V max. V max. afp
(m) (kN) (kN) (mm)
0,45 70,98 52,01 0,5
0,68 65,85 48,21 0,2
1,13 52,96 38,73 0,0
1,58 37,45 27,36 0,0
2,03 19,33 14,09 0,1
105
2,48 -1,73 -1,28 0,1
2,93 -22,29 -16,32 0,1
3,38 -40,41 -29,59 0,0
3,83 -55,92 -40,96 0,0
4,28 -68,81 -50,45 0,1
4,50 -73,95 -54,24 0,1

SLU SLEN
4,95 0,00 -66,12 0,00 -48,39 240,98 798,18
5,24 0,00 -57,30 0,00 -30,47 264,56 723,90
5,75 8,38 -17,96 0,00 -3,49 285,60 414,78
6,26 29,81 -1,71 17,17 0,00 286,31 184,26
6,77 43,37 -0,00 30,17 0,00 270,77 39,62
7,28 47,20 -0,00 34,53 0,00 295,78 0,00
7,79 43,24 -0,00 30,02 0,00 269,89 40,50
8,30 29,47 -1,94 16,86 0,00 285,54 187,23
8,81 8,23 -18,68 0,00 -3,96 284,30 419,15
9,32 0,00 -58,23 0,00 -31,10 262,43 730,36
9,60 0,00 -67,09 0,00 -49,11 238,21 804,61
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
4,95 86,26 63,21 0,2
5,24 79,63 58,31 0,1
5,75 64,36 47,09 0,0
6,26 45,68 33,40 0,0
6,77 23,60 17,25 0,1
7,28 -0,23 -0,17 0,1
7,79 -24,01 -17,55 0,1
8,30 -46,10 -33,71 0,0
8,81 -64,77 -47,40 0,0
9,32 -80,04 -58,62 0,1
9,60 -86,67 -63,51 0,1

SLU SLEN
10,05 0,00 -79,33 0,00 -57,97 209,04 862,41
10,34 0,00 -68,50 0,00 -36,01 248,62 778,86
10,85 10,29 -20,70 0,00 -3,51 293,00 427,18
11,36 36,33 -1,72 21,04 0,00 306,37 174,96
11,87 52,44 -0,00 36,41 0,00 331,58 34,35
12,38 57,07 -0,00 41,67 0,00 364,33 0,00
12,89 52,62 -0,00 36,62 0,00 332,84 33,21
13,40 36,80 -1,40 21,46 0,00 307,72 171,13
13,91 10,50 -19,71 0,00 -2,85 295,11 421,44
14,42 0,00 -67,22 0,00 -35,14 251,88 770,05
14,70 0,00 -77,99 0,00 -56,98 213,20 854,06
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
10,05 106,14 77,61 0,1
10,34 96,85 70,78 0,1
10,85 77,06 56,29 0,0
11,36 54,10 39,50 0,1
11,87 27,99 20,43 0,1
12,38 0,29 0,22 0,1
12,89 -27,42 -20,01 0,1
13,40 -53,53 -39,08 0,1
13,91 -76,49 -55,86 0,0
14,42 -96,28 -70,36 0,1
14,70 -105,57 -77,18 0,1

SLU SLEN
106
15,15 0,00 -49,85 0,00 -36,55 322,01 771,97
15,38 0,00 -46,68 0,00 -24,32 322,74 739,80
15,83 6,84 -16,42 0,00 -3,69 314,39 450,51
16,28 22,62 -2,03 12,35 0,00 286,86 227,37
16,73 33,19 -0,00 22,69 0,00 233,09 58,69
17,18 36,39 -0,00 26,64 0,00 224,46 5,16
17,63 33,97 -0,00 23,67 0,00 274,05 73,67
18,08 24,69 -2,23 14,31 0,00 335,28 244,05
18,53 7,90 -14,62 0,00 -4,06 368,76 460,45
18,98 0,00 -40,97 0,00 -21,55 381,35 742,53
19,20 0,00 -44,02 0,00 -32,16 381,24 773,88
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
15,15 73,92 54,22 0,1
15,38 68,78 50,42 0,0
15,83 55,89 40,94 0,0
16,28 40,39 29,57 0,0
16,73 22,27 16,30 0,1
17,18 1,69 1,25 0,1
17,63 -19,39 -14,13 0,1
18,08 -37,51 -27,40 0,0
18,53 -53,01 -38,77 0,0
18,98 -65,90 -48,25 0,1
19,20 -71,04 -52,05 0,5
3 Cantităţi de materiale:
27. Volum beton = 2,21 (m3)
28. Cofraj = 22,26 (m2)
29. Oţel B500C

30. Greutate totală = 317,50 (kG)
31. Densitate = 143,62 (kG/m3)
32. Diametru mediu = 16,6 (mm)
efe nec
REZULTA ARMARE CAMP 4 14→ A s = 615 mm2 >¿ A s =¿ 375.76
efe 2 nec 2
REZULTA ARMARE REAZEM 2 18 + 2 16→ A s =508+402=910 mm ¿ A s =¿ 875 mm
M Rb−¿ ¿= Aefe a f
s x (d - s) yd = 910 x 425 x 435 =168.23 KN m ¿
M Ed = 161.78
M Rb +¿¿= Aefe a f
s x (d - s) yd = 615 x 425 x 435 =113.69 KN m ¿
M Ed = 72.11
107
Grindă AX B ETAJ 1 COTA + 7.00 m
nec M Ed 6
156.83 x 10 2
As = = =848 mm in reazem
( d−a s ) x f yd ( 450−25 ) x 435
nec M Ed 69.91 x 106

A = s = =378.15mm 2 in camp
( d−a s ) x f yd ( 450−25 ) x 435
f ctm 1.9
p=0.5 x =0.5 x =0.0019
f yk 500
min 2
A s =0.0019 x 425 x 250=201.87 mm
1 Nivel:
33. Nume : Etaj 2
35. Maximum de fisurare admisă : 0,30
(mm)
36. Expunere : X0
37. Coeficient de cedare lentă a betonului :
 = 3,33
108
38. Clasă ciment :N

365 (ani)
2 Grindă:
Grindă AX B PESTE ETAJ 1 Număr: 1
45. Beton : Bc20 fck = 13,30

(MPa)
2.2 Geometrie:
dr.
(m) (m) (m)
P1 Deschidere 0,45 4,03 0,50
25,0 x 45,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0,50 4,60 0,50
109

dr.
(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0,50 4,60 0,50

dr.
(m) (m) (m)
P4 Deschidere 0,50 4,03 0,45

1990:2004/NA:2006
1:2004 NB 2008/A91:2009
(cm)
0,0(cm)

P1 41,52 -3,03 -48,72 -49,52 71,11 -72,14
P2 55,80 -2,65 -69,40 -72,12 88,08 -89,28
P3 28,47 -1,76 -39,66 -39,89 48,57 -48,67
P4 42,08 -2,70 -50,81 -46,04 73,07 -70,06
110
-20 0
[kN*m ]
-15 0
-10 0
-50
50
100
[m ]
150
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
100
[kN]
80
60
40
20
0
-20
-40
-60
-80 [m ]
-10 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

P1 30,10 0,00 -35,22 -36,00 51,52 -52,38
P2 40,45 0,00 -50,34 -52,27 63,89 -64,74
P3 20,67 0,00 -28,80 -28,96 35,29 -35,36
P4 30,50 0,00 -36,91 -33,31 53,04 -50,78
111
-1 00
[kN*m ]
-8 0
-6 0
-4 0
-2 0
0
20
40
60 [m ]
80
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
80
[kN]
60
40
20
-2 0
-4 0
-6 0
[m ]
-8 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
2
[0 .1 % ]
1 .5
0 .5
-0 .5
[m ]
-1
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
4 00
[M P a ]
3 00
2 00
1 00
-1 00
[m ]
-2 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

P1 372,16 0,00 372,16 759,60 340,60 754,50
P2 355,40 0,00 269,15 819,53 263,43 831,28
P3 354,59 0,00 354,59 676,51 353,75 676,54
P4 378,62 0,00 336,98 759,50 378,62 747,69
112
3 0 00
[m m 2 ]
2 5 00
2 0 00
1 5 00
1 0 00
5 00
0
5 00
1 0 00 [m ]
1 5 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
8 00
[m m 2 /m ]
6 00
4 00
2 00
2 00
4 00
6 00
[m ]
8 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18


P1 0,3 1,8 0,0 0,9 0,6
P2 0,5 2,0 0,0 1,0 0,2
P3 0,2 2,0 0,0 1,0 0,1
P4 0,3 1,8 0,0 0,9 0,6

SLU SLEN
0,45 0,00 -48,72 0,00 -35,22 372,16 759,60
0,68 0,00 -45,67 0,00 -23,55 370,86 729,89
1,13 8,20 -17,67 0,00 -5,77 351,02 455,99
1,58 26,61 -3,03 14,73 0,00 318,21 238,12
2,03 38,21 -0,00 26,09 0,00 263,53 65,22
2,48 41,52 -0,00 30,10 0,00 258,41 1,26
2,93 37,89 -0,00 25,65 0,00 248,22 63,04
3,38 25,73 -2,14 13,82 0,00 297,34 238,37
3,83 7,75 -17,31 0,00 -3,90 325,07 460,85
4,28 0,00 -48,22 0,00 -25,43 340,25 741,91
4,48 0,00 -49,52 0,00 -36,00 340,60 754,50
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
0,45 71,11 51,52 0,6
113
0,68 68,96 49,96 0,2
1,13 59,44 43,04 0,0
1,58 44,68 32,33 0,0
2,03 24,70 17,84 0,1
2,48 -1,21 -0,90 0,1
2,93 -25,97 -18,87 0,1
3,38 -45,96 -33,36 0,0
3,83 -60,71 -44,06 0,0
4,28 -70,23 -50,98 0,1
4,48 -72,14 -52,38 0,1

SLU SLEN
4,98 0,00 -69,40 0,00 -50,34 269,15 819,53
5,24 0,00 -62,51 0,00 -33,63 284,34 762,36
5,75 9,76 -20,18 0,00 -4,09 301,50 440,24
6,26 34,95 -2,01 19,78 0,00 304,43 197,02
6,77 51,24 -0,00 35,29 0,00 323,25 42,43
7,28 55,80 -0,00 40,45 0,00 355,40 0,00
7,79 50,82 -0,00 34,84 0,00 320,40 43,52
8,30 33,91 -2,65 18,89 0,00 301,30 201,11
8,81 9,31 -22,20 0,00 -5,37 298,00 447,56
9,32 0,00 -65,14 0,00 -35,34 279,33 773,29
9,58 0,00 -72,12 0,00 -52,27 263,43 831,28
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
4,98 88,08 63,89 0,1
5,24 85,37 61,92 0,1
5,75 73,26 53,11 0,0
6,26 54,33 39,38 0,1
6,77 28,58 20,72 0,1
7,28 -0,63 -0,45 0,2
7,79 -29,78 -21,57 0,1
8,30 -55,52 -40,23 0,1
8,81 -74,45 -53,96 0,0
9,32 -86,57 -62,76 0,1
9,58 -89,28 -64,74 0,1

SLU SLEN
10,08 0,00 -39,66 0,00 -28,80 354,59 676,51
10,34 0,00 -35,87 0,00 -19,58 350,35 637,59
10,85 4,64 -12,71 0,00 -3,47 317,07 411,27
11,36 17,11 -1,71 9,43 0,00 271,88 225,08
11,87 25,94 -0,00 17,82 0,00 209,24 74,07
12,38 28,47 -0,00 20,67 0,00 172,62 9,05
12,89 25,92 -0,00 17,79 0,00 208,66 73,75
13,40 17,04 -1,76 9,36 0,00 271,21 224,85
13,91 4,61 -12,88 0,00 -3,57 316,34 411,16
14,42 0,00 -36,09 0,00 -19,72 349,80 638,10
14,68 0,00 -39,89 0,00 -28,96 353,75 676,54
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
10,08 48,57 35,29 0,1
10,34 46,73 33,95 0,0
10,85 39,72 28,84 0,0
11,36 29,31 21,27 0,0
11,87 15,49 11,24 0,1
12,38 -0,06 -0,04 0,1
12,89 -15,58 -11,31 0,1
13,40 -29,40 -21,34 0,0
13,91 -39,82 -28,91 0,0
14,42 -46,83 -34,01 0,0
14,68 -48,67 -35,36 0,1
114

SLU SLEN
15,18 0,00 -50,81 0,00 -36,91 336,98 759,50
15,38 0,00 -49,50 0,00 -26,21 336,69 746,80
15,83 7,59 -18,17 0,00 -4,38 322,82 463,50
16,28 25,53 -2,42 13,56 0,00 296,02 239,09
16,73 38,16 -0,00 25,72 0,00 248,19 63,09
17,18 42,08 -0,00 30,50 0,00 261,30 0,15
17,63 39,02 -0,00 26,79 0,00 267,20 61,94
18,08 27,84 -2,70 15,73 0,00 322,42 232,68
18,53 8,77 -16,19 0,00 -4,94 356,27 448,02
18,98 0,00 -43,03 0,00 -21,81 377,22 718,42
19,20 0,00 -46,04 0,00 -33,31 378,62 747,69
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
15,18 73,07 53,04 0,1
15,38 71,16 51,64 0,1
15,83 61,64 44,72 0,0
16,28 46,88 34,02 0,0
16,73 26,90 19,53 0,1
17,18 1,79 1,32 0,1
17,63 -23,65 -17,10 0,1
18,08 -43,63 -31,59 0,0
18,53 -58,39 -42,29 0,0
18,98 -67,91 -49,21 0,2
19,20 -70,06 -50,78 0,6
2.6 Armare:
efe nec
REZULTA ARMARE CAMP 4  14 → A s = 615 mm2 ¿ A s =¿ 378.15
efe nec
REZULTA ARMARE REAZEM 2 18 + 2 16 → A s = 508+ 402=910 mm2 ¿ A s =¿ 848
mm2
s x (d - s) yd = 910 x 425 x 435 =168.23 KN m ¿
M Ed = 156.83
s x (d - s) yd = 615 x 425 x 435 =113.69 KN m ¿
M Ed = 72.11
115
Grindă AX C ETAJ 2 COTA + 10.5m
M Ed 159.65 x 106
Anec
s = = =863.55 mm2 in reazem
( d−a s ) x f yd ( 450−25 ) x 435
nec M Ed 72.11 x 10
6
2
A = s = =390.04 mm in camp
( d−a s ) x f yd ( 450−25 ) x 435
f ctm 1.9
p=0.5 x =0.5 x =0.0019
f yk 500
min 2
A s =0.0019 x 425 x 250=201.87 mm
1 Nivel:
57. Nume : Etaj 2
(mm)
116
60. Expunere : X0
 = 3,33
365 (ani)
2 Grindă:
Grindă AX B PESTE ETAJ 1 Număr: 1
69. Beton : Bc20 fck = 13,30

(MPa)
2.2 Geometrie:
dr.
(m) (m) (m)
P1 Deschidere 0,45 4,03 0,50
25,0 x 45,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0,50 4,60 0,50
117


dr.
(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0,50 4,60 0,50

dr.
(m) (m) (m)
P4 Deschidere 0,50 4,03 0,45

1990:2004/NA:2006
1:2004 NB 2008/A91:2009
(cm)
0,0(cm)

P1 41,52 -3,03 -48,72 -49,52 71,11 -72,14
P2 55,80 -2,65 -69,40 -72,12 88,08 -89,28
P3 28,47 -1,76 -39,66 -39,89 48,57 -48,67
P4 42,08 -2,70 -50,81 -46,04 73,07 -70,06
118
-20 0
[kN*m ]
-15 0
-10 0
-50
50
100
[m ]
150
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
100
[kN]
80
60
40
20
0
-20
-40
-60
-80 [m ]
-10 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

P1 30,10 0,00 -35,22 -36,00 51,52 -52,38
P2 40,45 0,00 -50,34 -52,27 63,89 -64,74
P3 20,67 0,00 -28,80 -28,96 35,29 -35,36
P4 30,50 0,00 -36,91 -33,31 53,04 -50,78
119
-1 00
[kN*m ]
-8 0
-6 0
-4 0
-2 0
0
20
40
60 [m ]
80
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
80
[kN]
60
40
20
-2 0
-4 0
-6 0
[m ]
-8 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
2
[0 .1 % ]
1 .5
0 .5
-0 .5
[m ]
-1
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
4 00
[M P a ]
3 00
2 00
1 00
-1 00
[m ]
-2 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

P1 372,16 0,00 372,16 759,60 340,60 754,50
P2 355,40 0,00 269,15 819,53 263,43 831,28
P3 354,59 0,00 354,59 676,51 353,75 676,54
P4 378,62 0,00 336,98 759,50 378,62 747,69
120
3 0 00
[m m 2 ]
2 5 00
2 0 00
1 5 00
1 0 00
5 00
0
5 00
1 0 00 [m ]
1 5 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
8 00
[m m 2 /m ]
6 00
4 00
2 00
2 00
4 00
6 00
[m ]
8 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18


P1 0,3 1,8 0,0 0,9 0,6
P2 0,5 2,0 0,0 1,0 0,2
P3 0,2 2,0 0,0 1,0 0,1
P4 0,3 1,8 0,0 0,9 0,6

SLU SLEN
0,45 0,00 -48,72 0,00 -35,22 372,16 759,60
0,68 0,00 -45,67 0,00 -23,55 370,86 729,89
1,13 8,20 -17,67 0,00 -5,77 351,02 455,99
1,58 26,61 -3,03 14,73 0,00 318,21 238,12
2,03 38,21 -0,00 26,09 0,00 263,53 65,22
2,48 41,52 -0,00 30,10 0,00 258,41 1,26
2,93 37,89 -0,00 25,65 0,00 248,22 63,04
3,38 25,73 -2,14 13,82 0,00 297,34 238,37
3,83 7,75 -17,31 0,00 -3,90 325,07 460,85
4,28 0,00 -48,22 0,00 -25,43 340,25 741,91
4,48 0,00 -49,52 0,00 -36,00 340,60 754,50
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
0,45 71,11 51,52 0,6
121
0,68 68,96 49,96 0,2
1,13 59,44 43,04 0,0
1,58 44,68 32,33 0,0
2,03 24,70 17,84 0,1
2,48 -1,21 -0,90 0,1
2,93 -25,97 -18,87 0,1
3,38 -45,96 -33,36 0,0
3,83 -60,71 -44,06 0,0
4,28 -70,23 -50,98 0,1
4,48 -72,14 -52,38 0,1

SLU SLEN
4,98 0,00 -69,40 0,00 -50,34 269,15 819,53
5,24 0,00 -62,51 0,00 -33,63 284,34 762,36
5,75 9,76 -20,18 0,00 -4,09 301,50 440,24
6,26 34,95 -2,01 19,78 0,00 304,43 197,02
6,77 51,24 -0,00 35,29 0,00 323,25 42,43
7,28 55,80 -0,00 40,45 0,00 355,40 0,00
7,79 50,82 -0,00 34,84 0,00 320,40 43,52
8,30 33,91 -2,65 18,89 0,00 301,30 201,11
8,81 9,31 -22,20 0,00 -5,37 298,00 447,56
9,32 0,00 -65,14 0,00 -35,34 279,33 773,29
9,58 0,00 -72,12 0,00 -52,27 263,43 831,28
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
4,98 88,08 63,89 0,1
5,24 85,37 61,92 0,1
5,75 73,26 53,11 0,0
6,26 54,33 39,38 0,1
6,77 28,58 20,72 0,1
7,28 -0,63 -0,45 0,2
7,79 -29,78 -21,57 0,1
8,30 -55,52 -40,23 0,1
8,81 -74,45 -53,96 0,0
9,32 -86,57 -62,76 0,1
9,58 -89,28 -64,74 0,1

SLU SLEN
10,08 0,00 -39,66 0,00 -28,80 354,59 676,51
10,34 0,00 -35,87 0,00 -19,58 350,35 637,59
10,85 4,64 -12,71 0,00 -3,47 317,07 411,27
11,36 17,11 -1,71 9,43 0,00 271,88 225,08
11,87 25,94 -0,00 17,82 0,00 209,24 74,07
12,38 28,47 -0,00 20,67 0,00 172,62 9,05
12,89 25,92 -0,00 17,79 0,00 208,66 73,75
13,40 17,04 -1,76 9,36 0,00 271,21 224,85
13,91 4,61 -12,88 0,00 -3,57 316,34 411,16
14,42 0,00 -36,09 0,00 -19,72 349,80 638,10
14,68 0,00 -39,89 0,00 -28,96 353,75 676,54
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
10,08 48,57 35,29 0,1
10,34 46,73 33,95 0,0
10,85 39,72 28,84 0,0
11,36 29,31 21,27 0,0
11,87 15,49 11,24 0,1
12,38 -0,06 -0,04 0,1
12,89 -15,58 -11,31 0,1
13,40 -29,40 -21,34 0,0
13,91 -39,82 -28,91 0,0
14,42 -46,83 -34,01 0,0
14,68 -48,67 -35,36 0,1
122

SLU SLEN
15,18 0,00 -50,81 0,00 -36,91 336,98 759,50
15,38 0,00 -49,50 0,00 -26,21 336,69 746,80
15,83 7,59 -18,17 0,00 -4,38 322,82 463,50
16,28 25,53 -2,42 13,56 0,00 296,02 239,09
16,73 38,16 -0,00 25,72 0,00 248,19 63,09
17,18 42,08 -0,00 30,50 0,00 261,30 0,15
17,63 39,02 -0,00 26,79 0,00 267,20 61,94
18,08 27,84 -2,70 15,73 0,00 322,42 232,68
18,53 8,77 -16,19 0,00 -4,94 356,27 448,02
18,98 0,00 -43,03 0,00 -21,81 377,22 718,42
19,20 0,00 -46,04 0,00 -33,31 378,62 747,69
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
15,18 73,07 53,04 0,1
15,38 71,16 51,64 0,1
15,83 61,64 44,72 0,0
16,28 46,88 34,02 0,0
16,73 26,90 19,53 0,1
17,18 1,79 1,32 0,1
17,63 -23,65 -17,10 0,1
18,08 -43,63 -31,59 0,0
18,53 -58,39 -42,29 0,0
18,98 -67,91 -49,21 0,2
19,20 -70,06 -50,78 0,6
2.6 Armare:
efe nec
REZULTA ARMARE CAMP 4 14 → A s = 615 mm2 ¿ A s =¿ 390.04
efe nec
REZULTA ARMARE REAZEM 2 18 + 2 16 → A s = 508+ 402=910 mm2 ¿ A s =¿ 848
mm2
s x (d - s) yd = 910 x 425 x 435 =168.23 KN m ¿
M Ed = 159.65
s x (d - s) yd = 615 x 425 x 435 =113.69 KN m ¿
M Ed = 72.11
123
Grindă: Grindă AX D COTA +14,00
nec M Ed 81.51 x 106 2

As = = =440.89 mm in reazem
( d−a s ) x f yd ( 450−25 ) x 435
nec M Ed 48.22 x 10
6
2
A = s = =260.82mm in camp
( d−a s ) x f yd ( 450−25 ) x 435
f ctm 1.9
p=0.5 x =0.5 x =0.0019
f yk 500
Amin
s =0.0019 x 425 x 250=201.87 mm
2
1 Nivel:
81. Nume : Etaj 4
(mm)
84. Expunere : X0
 = 3,33
124

365 (ani)
2 Grindă:
Grindă AX D COTA +14,00 Număr: 1
93. Beton : Bc20 fck = 13,30

(MPa)
2.2 Geometrie:
dr.
(m) (m) (m)
P1 Deschidere 0,45 4,05 0,45
25,0 x 45,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0,45 4,65 0,45

dr.
(m) (m) (m)
125
P3 Deschidere 0,45 4,65 0,45


dr.
(m) (m) (m)
P4 Deschidere 0,45 4,05 0,45

1990:2004/NA:2006
1:2004 NB 2008/A91:2009
(cm)
0,0(cm)

P1 36,96 -2,22 -38,22 -47,77 62,84 -67,61
P2 48,18 -2,20 -61,09 -65,36 78,83 -80,67
P3 48,22 -2,12 -65,05 -61,32 80,55 -78,95
P4 36,94 -2,18 -47,62 -38,42 67,53 -62,93
126
-10 0
-80 [kN*m ]
-60
-40
-20
0
20
40
60
80
100 [m ]
120
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
100
[kN]
80
60
40
20
0
-20
-40
-60
-80 [m ]
-10 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

P1 26,72 0,00 -27,68 -34,54 45,54 -48,96
P2 34,82 0,00 -44,19 -47,26 57,08 -58,39
P3 34,85 0,00 -47,03 -44,36 58,31 -57,16
P4 26,70 0,00 -34,43 -27,82 48,90 -45,60
127
-8 0
[kN*m ]
-6 0
-4 0
-2 0
20
40
60
[m ]
80
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
60
[kN]
40
20
-2 0
-4 0
[m ]
-6 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
2
[0 .1 % ]
1 .5
0 .5
-0 .5
[m ]
-1
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
4 00
[M P a ]
3 00
2 00
1 00
-1 00
[m ]
-2 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

P1 227,50 0,00 200,55 460,78 143,58 455,68
P2 302,51 0,00 142,10 544,81 125,72 553,92
P3 302,79 0,00 126,62 552,60 141,62 545,63
P4 227,33 0,00 143,97 455,12 199,97 461,57
128
1 5 00
[m m 2 ]
1 0 00
5 00
5 00
1 0 00
[m ]
1 5 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
8 00
[m m 2 /m ]
6 00
4 00
2 00
2 00
4 00
6 00
[m ]
8 00
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18


P1 0,3 1,8 0,0 0,9 0,5
P2 0,4 2,0 0,0 1,0 0,2
P3 0,4 2,0 0,0 1,0 0,5
P4 0,3 1,8 0,0 0,9 0,5

SLU SLEN
0,45 0,00 -38,22 0,00 -27,68 200,55 460,78
0,68 0,50 -35,53 0,00 -17,76 207,40 443,44
1,13 9,04 -12,32 0,86 -3,15 215,01 273,35
1,58 25,62 -1,75 14,84 0,00 212,84 132,86
2,03 34,67 -0,00 23,93 0,00 212,54 33,05
2,48 36,96 -0,00 26,72 0,00 227,50 0,00
2,93 33,39 -0,00 22,39 0,00 204,27 25,69
3,38 22,22 -2,22 11,78 0,00 165,53 115,72
3,83 6,59 -16,42 0,00 -3,94 165,51 263,21
4,28 0,00 -44,87 0,00 -23,48 152,93 437,75
4,50 0,00 -47,77 0,00 -34,54 143,58 455,68
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
0,45 62,84 45,54 0,5
129
0,68 59,84 43,33 0,2
1,13 50,01 36,18 0,0
1,58 36,36 26,29 0,0
2,03 18,92 13,68 0,1
2,48 -2,40 -1,73 0,1
2,93 -23,66 -17,08 0,1
3,38 -41,13 -29,71 0,0
3,83 -54,77 -39,60 0,0
4,28 -64,61 -46,75 0,1
4,50 -67,61 -48,96 0,1

SLU SLEN
4,95 0,00 -61,09 0,00 -44,19 142,10 544,81
5,24 0,00 -52,99 0,00 -27,93 167,63 497,86
5,75 8,76 -15,94 0,00 -2,40 203,98 287,68
6,26 30,91 -1,19 17,72 0,00 217,56 116,81
6,77 44,46 -0,00 30,64 0,00 278,16 22,47
7,28 48,18 -0,00 34,82 0,00 302,51 0,00
7,79 43,86 -0,00 29,97 0,00 274,09 22,08
8,30 29,37 -2,20 16,38 0,00 204,90 116,69
8,81 8,09 -19,09 0,00 -4,42 190,39 291,22
9,32 0,00 -57,07 0,00 -30,62 152,18 505,19
9,60 0,00 -65,36 0,00 -47,26 125,72 553,92
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
4,95 78,83 57,08 0,2
5,24 74,84 54,15 0,1
5,75 62,73 45,35 0,0
6,26 45,66 32,99 0,1
6,77 23,61 17,06 0,1
7,28 -0,92 -0,66 0,1
7,79 -25,45 -18,37 0,1
8,30 -47,50 -34,31 0,0
8,81 -64,57 -46,67 0,0
9,32 -76,68 -55,47 0,1
9,60 -80,67 -58,39 0,2

SLU SLEN
10,05 0,00 -65,05 0,00 -47,03 126,62 552,60
10,34 0,00 -56,77 0,00 -30,42 152,99 503,95
10,85 8,15 -18,85 0,00 -4,26 191,08 290,31
11,36 29,51 -2,12 16,50 0,00 205,82 116,25
11,87 43,94 -0,00 30,04 0,00 274,63 21,89
12,38 48,22 -0,00 34,85 0,00 302,79 0,00
12,89 44,47 -0,00 30,63 0,00 278,18 22,51
13,40 30,85 -1,24 17,67 0,00 217,38 117,02
13,91 8,73 -16,10 0,00 -2,50 203,73 288,15
14,42 0,00 -53,21 0,00 -28,07 167,24 498,61
14,70 0,00 -61,32 0,00 -44,36 141,62 545,63
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
10,05 80,55 58,31 0,2
10,34 76,56 55,39 0,1
10,85 64,46 46,59 0,0
11,36 47,38 34,22 0,0
11,87 25,33 18,29 0,1
12,38 0,80 0,57 0,1
12,89 -23,73 -17,14 0,1
13,40 -45,77 -33,07 0,1
13,91 -62,85 -45,44 0,0
14,42 -74,96 -54,24 0,1
14,70 -78,95 -57,16 0,2
130

SLU SLEN
15,15 0,00 -47,62 0,00 -34,43 143,97 455,12
15,38 0,00 -44,72 0,00 -23,38 153,26 437,21
15,83 6,61 -16,31 0,00 -3,88 165,74 262,85
16,28 22,25 -2,18 11,81 0,00 165,70 115,52
16,73 33,39 -0,00 22,40 0,00 204,25 25,63
17,18 36,94 -0,00 26,70 0,00 227,33 0,00
17,63 34,62 -0,00 23,88 0,00 212,21 33,17
18,08 25,53 -1,80 14,76 0,00 212,43 133,24
18,53 8,92 -12,47 0,77 -3,24 214,54 273,91
18,98 0,44 -35,73 0,00 -17,86 206,87 444,21
19,20 0,00 -38,42 0,00 -27,82 199,97 461,57
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
15,15 67,53 48,90 0,1
15,38 64,52 46,69 0,1
15,83 54,69 39,54 0,0
16,28 41,04 29,65 0,0
16,73 23,58 17,02 0,1
17,18 2,33 1,67 0,1
17,63 -19,01 -13,74 0,1
18,08 -36,45 -26,35 0,0
18,53 -50,09 -36,24 0,0
18,98 -59,93 -43,39 0,2
19,20 -62,93 -45,60 0,5
2.6 Armare:
efe nec
REZULTA ARMARE REAZEM 4 14 → A efe 2 nec

s =615 mm ¿ A s =¿ 440.89 mm
2
s x (d - s) yd = 615 x 425 x 435 =113.69 KN m ¿
M Ed = 81.51
s x (d - s) yd = 461 x 425 x 435 = 85.22 KN m ¿
M Ed = 48.22
131
Grindă ax 1 cota +3,50
nec M Ed 148.20 x 10 6 2
A = s = =717.24 mm in reazem
( d−a s ) x f yd ( 500−25 ) x 435
nec M Ed 6
80.84 x 10 2
As = = =391.24 mm in camp
( d−a s ) x f yd ( 500−25 ) x 435
f ctm 1.9
p=0.5 x =0.5 x =0.0019
f yk 500
Amin
s =0.0019 x 475 x 250=225.62mm
2
1 Nivel:
105. Nume : Etaj 1
(mm)
108. Expunere : X0
 = 3,30
365 (ani)
132
116. Recomandări FFB 7.4.3(7) : 0,00
2 Grindă:
Grindă ax 1 cota +3,50 Număr: 1
117. Beton : Bc20 fck = 13,30
(MPa)
118. Armare longitudinală: : fyk = 335,00 (MPa)
Clasă ductilitate : -
119. Armare transversală: : fyk = 235,00 (MPa)
120. Armare suplimentară: : fyk = 335,00 (MPa)
2.2 Geometrie:
dr.
(m) (m) (m)
P1 Deschidere 0,45 3,73 0,50
25,0 x 50,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0,50 3,70 0,50
25,0 x 50,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0,50 3,73 0,45
25,0 x 50,0 (cm)

133

1990:2004/NA:2006
1:2004 NB 2008/A91:2009
(cm)
0,0(cm)

P1 36,35 -1,95 -36,04 -39,64 62,49 -65,04
P2 17,39 -3,47 -21,47 -28,62 41,90 -38,92
P3 36,30 -3,22 -44,33 -31,14 67,55 -59,85
-20 0
[kN*m ]
-15 0
-10 0
-50
50
100
[m ]
150
0 2 4 6 8 10 12
150
[kN]
100
50
-50
-10 0
[m ]
-15 0
0 2 4 6 8 10 12

P1 26,36 0,00 -26,00 -28,87 45,27 -47,26
P2 12,63 0,00 -15,61 -20,78 30,45 -28,29
P3 26,33 0,00 -32,27 -22,46 49,08 -43,36
134
-1 50
[kN*m ]
-1 00
-5 0
50
1 00
[m ]
1 50
0 2 4 6 8 10 12
50
[kN]
40
30
20
10
0
-1 0
-2 0
-3 0
-4 0 [m ]
-5 0
0 2 4 6 8 10 12
0 .7
[0 .1 % ]
0 .6
0 .5
0 .4
0 .3
0 .2
0 .1
0
-0 .1
-0 .2 [m ]
-0 .3
0 2 4 6 8 10 12
1 40
[M P a ]
1 20
1 00
80
60
40
20
0
-2 0
-4 0 [m ]
-6 0
0 2 4 6 8 10 12

P1 1084,14 0,00 1084,14 1508,80 993,34 1499,54
P2 1125,85 0,00 1125,85 1394,27 1094,39 1451,09
P3 1105,13 0,00 971,54 1538,15 1105,13 1469,63
135
4 0 00
[m m 2 ]
3 0 00
2 0 00
1 0 00
1 0 00
2 0 00
[m ]
3 0 00
0 2 4 6 8 10 12
2 0 00
[m m 2 /m ]
1 5 00
1 0 00
5 00
5 00
1 0 00
1 5 00
[m ]
2 0 00
0 2 4 6 8 10 12


P1 0,1 1,7 0,0 0,8 0,1
P2 0,0 1,7 0,0 0,8 0,0
P3 0,1 1,7 0,0 0,8 0,1

SLU SLEN
0,45 0,03 -36,04 0,00 -26,00 1084,14 1508,80
0,65 0,68 -36,04 0,00 -17,10 1084,14 1508,80
1,07 10,13 -13,55 1,04 -2,92 918,25 1025,85
1,49 25,59 -1,95 14,20 0,00 742,54 629,12
1,91 34,17 -0,00 23,33 0,00 528,98 282,47
2,33 36,35 -0,00 26,36 0,00 295,85 63,31
2,75 33,57 -0,00 22,43 0,00 477,70 260,87
3,17 23,82 -1,81 12,39 0,00 676,78 614,29
3,59 8,28 -15,67 0,00 -2,78 846,36 1028,90
4,01 0,00 -39,64 0,00 -20,74 993,34 1499,54
4,18 0,00 -39,64 0,00 -28,87 993,34 1499,54
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
0,45 62,49 45,27 0,1
0,65 60,62 43,90 0,0
1,07 52,01 37,65 0,0
1,49 38,83 28,08 0,0
1,91 21,07 15,20 0,0
2,33 -2,05 -1,52 0,0
2,75 -23,86 -17,36 0,0
136
3,17 -41,62 -30,24 0,0
3,59 -54,81 -39,81 0,0
4,01 -63,41 -46,07 0,0
4,18 -65,04 -47,26 0,0

SLU SLEN
4,68 0,07 -21,47 0,00 -15,61 1125,85 1394,27
4,85 0,46 -21,47 0,00 -10,33 1125,85 1394,27
5,27 5,95 -6,85 0,68 0,00 931,92 1004,81
5,69 13,87 -0,00 8,21 0,00 709,23 646,67
6,11 16,99 -0,00 12,06 0,00 457,54 326,89
6,53 17,39 -0,00 12,63 0,00 193,71 91,82
6,95 15,30 -0,00 9,70 0,00 434,89 347,18
7,37 8,99 -3,47 3,58 0,00 672,06 680,02
7,79 2,37 -14,29 0,00 -5,21 896,31 1054,28
8,21 0,00 -28,62 0,00 -15,91 1094,39 1451,09
8,38 0,00 -28,62 0,00 -20,78 1094,39 1451,09
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
4,68 41,90 30,45 0,0
4,85 39,94 29,01 0,0
5,27 30,93 22,47 0,0
5,69 18,30 13,30 0,0
6,11 7,53 5,47 0,0
6,53 -3,91 -2,83 0,0
6,95 -15,25 -11,06 0,0
7,37 -24,77 -17,98 0,0
7,79 -32,22 -23,40 0,0
8,21 -37,59 -27,31 0,0
8,38 -38,92 -28,29 0,0

SLU SLEN
8,88 0,00 -44,33 0,00 -32,27 971,54 1538,15
9,05 0,00 -44,33 0,00 -23,83 971,54 1538,15
9,47 7,18 -19,23 0,00 -4,92 829,11 1052,82
9,89 22,09 -3,22 10,75 0,00 663,12 627,21
10,31 32,94 -0,00 21,59 0,00 469,74 267,71
10,73 36,30 -0,00 26,33 0,00 295,41 61,35
11,15 34,67 -0,00 24,06 0,00 536,07 275,70
11,57 27,15 -0,77 15,69 0,00 755,63 616,23
11,99 12,39 -10,17 2,84 -1,10 935,43 1003,10
12,41 1,85 -31,14 0,00 -14,16 1105,13 1469,63
12,60 0,07 -31,14 0,00 -22,46 1105,13 1469,63
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
8,88 67,55 49,08 0,0
9,05 65,92 47,89 0,0
9,47 57,31 41,63 0,0
9,89 44,13 32,06 0,0
10,31 26,37 19,18 0,0
10,73 4,03 2,99 0,0
11,15 -18,43 -13,29 0,0
11,57 -36,19 -26,17 0,0
11,99 -49,37 -35,74 0,0
12,41 -57,98 -42,00 0,0
12,60 -59,85 -43,36 0,1
137
2.6 Armare:
efe nec
efe nec
REZULTA ARMARE REAZEM 2 18 + 2 16 → A s = 508+ 402=910 mm2 ¿ A s =¿
717.24 mm2
s x (d - s) yd = 910 x 475 x 435 =188.02 KN m ¿
M Ed = 148.20
s x (d - s) yd = 615 x 475 x 435 =127.07 KN m ¿
M Ed = 80.84
Grindă: Ax 2 cota +7,00
138
nec M Ed 151.90 x 10 6 2
( d−a s ) x f yd ( 500−25 ) x 435
nec M Ed 6
83.98 x 10
As = = =406.43 in camp
( d−a s ) x f yd ( 500−25 ) x 435
f ctm 1.9
p=0.5 x =0.5 x =0.0019
f yk 500
Amin
s =0.0019 x 475 x 250=225.62mm
2
1 Nivel:
129. Nume : Etaj 2
(mm)
132. Expunere : X0
 = 3,30
365 (ani)
140. Recomandări FFB 7.4.3(7) : 0,00
2 Grindă: Ax 2
141. Beton : Bc20 fck = 13,30

(MPa)
139
2.2 Geometrie:
dr.
(m) (m) (m)
P1 Deschidere 0,45 3,73 0,50
25,0 x 50,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0,50 3,70 0,50
25,0 x 50,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0,50 3,73 0,45
25,0 x 50,0 (cm)

1990:2004/NA:2006
1:2004 NB 2008/A91:2009
(cm)
140

0,0(cm)

P1 35,37 -2,70 -39,48 -38,41 63,80 -63,83
P2 33,65 -2,27 -38,98 -40,17 63,19 -63,85
P3 35,33 -2,82 -37,83 -40,16 63,50 -64,14
-25 0
[kN*m ]
-20 0
-15 0
-10 0
-50
50
100
[m ]
150
0 2 4 6 8 10 12
150
[kN]
100
50
-50
-10 0
[m ]
-15 0
0 2 4 6 8 10 12

P1 25,64 0,00 -28,46 -28,01 46,20 -46,40
P2 24,39 0,00 -28,28 -29,15 45,86 -46,33
P3 25,62 0,00 -27,59 -28,95 46,16 -46,45
141
-1 50
[kN*m ]
-1 00
-5 0
50
1 00
[m ]
1 50
0 2 4 6 8 10 12
50
[kN]
40
30
20
10
0
-1 0
-2 0
-3 0
-4 0 [m ]
-5 0
0 2 4 6 8 10 12
0 .8
[0 .1 % ]
0 .6
0 .4
0 .2
-0 .2
[m ]
-0 .4
0 2 4 6 8 10 12
1 50
[M P a ]
1 00
50
-5 0
[m ]
-1 00
0 2 4 6 8 10 12

P1 1041,12 0,00 1041,12 1498,42 968,07 1457,36
P2 1042,38 0,00 1042,38 1529,93 1036,88 1539,85
P3 1036,98 0,00 969,60 1451,49 1036,98 1502,40
142
4 0 00
[m m 2 ]
3 0 00
2 0 00
1 0 00
1 0 00
2 0 00
[m ]
3 0 00
0 2 4 6 8 10 12
2 0 00
[m m 2 /m ]
1 5 00
1 0 00
5 00
5 00
1 0 00
1 5 00
[m ]
2 0 00
0 2 4 6 8 10 12


P1 0,1 1,7 0,0 0,8 0,1
P2 0,1 1,7 0,0 0,8 0,0
P3 0,1 1,7 0,0 0,8 0,1

SLU SLEN
0,45 0,00 -39,48 0,00 -28,46 1041,12 1498,42
0,65 0,00 -39,48 0,00 -19,38 1041,12 1498,42
1,07 8,42 -15,89 0,00 -4,14 883,91 1018,80
1,49 23,81 -2,70 12,73 0,00 714,09 622,62
1,91 32,90 -0,00 22,23 0,00 511,05 280,70
2,33 35,37 -0,00 25,64 0,00 287,23 63,32
2,75 32,87 -0,00 22,10 0,00 466,17 253,69
3,17 23,67 -1,75 12,45 0,00 660,95 598,46
3,59 8,33 -15,10 0,00 -2,68 826,09 1002,46
4,01 0,00 -38,41 0,00 -20,03 968,07 1457,36
4,18 0,00 -38,41 0,00 -28,01 968,07 1457,36
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
0,45 63,80 46,20 0,1
0,65 61,93 44,83 0,0
143
1,07 53,32 38,58 0,0
1,49 40,14 29,01 0,0
1,91 22,38 16,13 0,0
2,33 -1,28 -0,95 0,0
2,75 -22,65 -16,50 0,0
3,17 -40,41 -29,38 0,0
3,59 -53,59 -38,95 0,0
4,01 -62,20 -45,20 0,0
4,18 -63,83 -46,40 0,0

SLU SLEN
4,68 0,00 -38,98 0,00 -28,28 1042,38 1529,93
4,85 0,00 -38,98 0,00 -20,39 1042,38 1529,93
5,27 7,62 -15,57 0,00 -2,83 886,48 1059,33
5,69 22,13 -1,88 11,45 0,00 706,81 644,52
6,11 31,21 -0,00 20,97 0,00 496,78 289,52
6,53 33,65 -0,00 24,39 0,00 271,97 64,97
6,95 31,06 -0,00 20,77 0,00 494,88 291,31
7,37 21,71 -2,27 11,04 0,00 703,51 647,95
7,79 7,35 -16,51 0,00 -3,42 881,75 1064,96
8,21 0,00 -40,17 0,00 -21,18 1036,88 1539,85
8,38 0,00 -40,17 0,00 -29,15 1036,88 1539,85
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
4,68 63,19 45,86 0,0
4,85 61,56 44,67 0,0
5,27 52,96 38,41 0,0
5,69 39,78 28,84 0,0
6,11 22,02 15,96 0,0
6,53 -0,33 -0,24 0,0
6,95 -22,67 -16,44 0,0
7,37 -40,43 -29,32 0,0
7,79 -53,61 -38,89 0,0
8,21 -62,22 -45,14 0,0
8,38 -63,85 -46,33 0,0

SLU SLEN
8,88 0,00 -37,83 0,00 -27,59 969,60 1451,49
9,05 0,00 -37,83 0,00 -19,65 969,60 1451,49
9,47 8,45 -14,70 0,00 -2,46 826,62 997,93
9,89 23,85 -1,60 12,63 0,00 661,77 596,23
10,31 32,91 -0,00 22,18 0,00 466,56 252,53
10,73 35,33 -0,00 25,62 0,00 286,94 63,54
11,15 32,80 -0,00 22,11 0,00 509,47 281,35
11,57 23,56 -2,82 12,51 0,00 711,46 623,77
11,99 8,27 -16,31 0,00 -4,40 880,91 1021,45
12,41 0,00 -40,16 0,00 -19,82 1036,98 1502,40
12,60 0,00 -40,16 0,00 -28,95 1036,98 1502,40
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
8,88 63,50 46,16 0,0
9,05 61,87 44,96 0,0
9,47 53,26 38,71 0,0
9,89 40,08 29,14 0,0
10,31 22,32 16,26 0,0
10,73 1,02 0,76 0,0
11,15 -22,72 -16,37 0,0
11,57 -40,48 -29,25 0,0
11,99 -53,66 -38,82 0,0
12,41 -62,27 -45,08 0,0
144
2.6 Armare:
REZULTA ARMARE CAMP 4 14 → A efe

s = 615 mm
2
¿ Anec
s =¿ 406.43
efe nec
735.14 mm2
s x (d - s) yd = 910 x 475 x 435 =188.02 KN m ¿
M Ed = 151.90
s x (d - s) yd = 615 x 475 x 435 =127.07 KN m ¿
M Ed = 83.98
Grindă: Ax 3 cota +10,50
M Ed 151.90 x 10 6
Anec
s = = =735.14 mm2 in reazem
( d−a s ) x f yd ( 500−25 ) x 435
nec M Ed 83.98 x 10 6
A = s = =406.43 in camp
( d−a s ) x f yd ( 500−25 ) x 435
f ctm 1.9
p=0.5 x =0.5 x =0.0019
f yk 500
Amin
s =0.0019 x 475 x 250=225.62mm
2
1 Nivel:
153. Nume : Etaj 2
145

(mm)
156. Expunere : X0
 = 3,30
365 (ani)
164. Recomandări FFB 7.4.3(7) : 0,00
2 Grindă: Ax 2
165. Beton : Bc20 fck = 13,30

(MPa)
2.2 Geometrie:
dr.
(m) (m) (m)
P1 Deschidere 0,45 3,73 0,50
25,0 x 50,0 (cm)

dr.
146
(m) (m) (m)

P2 Deschidere 0,50 3,70 0,50
25,0 x 50,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0,50 3,73 0,45
25,0 x 50,0 (cm)

1990:2004/NA:2006
1:2004 NB 2008/A91:2009
(cm)
0,0(cm)

P1 35,37 -2,70 -39,48 -38,41 63,80 -63,83
P2 33,65 -2,27 -38,98 -40,17 63,19 -63,85
P3 35,33 -2,82 -37,83 -40,16 63,50 -64,14
147
-25 0
[kN*m ]
-20 0
-15 0
-10 0
-50
50
100
[m ]
150
0 2 4 6 8 10 12
150
[kN]
100
50
-50
-10 0
[m ]
-15 0
0 2 4 6 8 10 12

P1 25,64 0,00 -28,46 -28,01 46,20 -46,40
P2 24,39 0,00 -28,28 -29,15 45,86 -46,33
P3 25,62 0,00 -27,59 -28,95 46,16 -46,45
148
-1 50
[kN*m ]
-1 00
-5 0
50
1 00
[m ]
1 50
0 2 4 6 8 10 12
50
[kN]
40
30
20
10
0
-1 0
-2 0
-3 0
-4 0 [m ]
-5 0
0 2 4 6 8 10 12
0 .8
[0 .1 % ]
0 .6
0 .4
0 .2
-0 .2
[m ]
-0 .4
0 2 4 6 8 10 12
1 50
[M P a ]
1 00
50
-5 0
[m ]
-1 00
0 2 4 6 8 10 12

P1 1041,12 0,00 1041,12 1498,42 968,07 1457,36
P2 1042,38 0,00 1042,38 1529,93 1036,88 1539,85
P3 1036,98 0,00 969,60 1451,49 1036,98 1502,40
149
4 0 00
[m m 2 ]
3 0 00
2 0 00
1 0 00
1 0 00
2 0 00
[m ]
3 0 00
0 2 4 6 8 10 12
2 0 00
[m m 2 /m ]
1 5 00
1 0 00
5 00
5 00
1 0 00
1 5 00
[m ]
2 0 00
0 2 4 6 8 10 12


P1 0,1 1,7 0,0 0,8 0,1
P2 0,1 1,7 0,0 0,8 0,0
P3 0,1 1,7 0,0 0,8 0,1

SLU SLEN
0,45 0,00 -39,48 0,00 -28,46 1041,12 1498,42
0,65 0,00 -39,48 0,00 -19,38 1041,12 1498,42
1,07 8,42 -15,89 0,00 -4,14 883,91 1018,80
1,49 23,81 -2,70 12,73 0,00 714,09 622,62
1,91 32,90 -0,00 22,23 0,00 511,05 280,70
2,33 35,37 -0,00 25,64 0,00 287,23 63,32
2,75 32,87 -0,00 22,10 0,00 466,17 253,69
3,17 23,67 -1,75 12,45 0,00 660,95 598,46
3,59 8,33 -15,10 0,00 -2,68 826,09 1002,46
4,01 0,00 -38,41 0,00 -20,03 968,07 1457,36
4,18 0,00 -38,41 0,00 -28,01 968,07 1457,36
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
0,45 63,80 46,20 0,1
0,65 61,93 44,83 0,0
150
1,07 53,32 38,58 0,0
1,49 40,14 29,01 0,0
1,91 22,38 16,13 0,0
2,33 -1,28 -0,95 0,0
2,75 -22,65 -16,50 0,0
3,17 -40,41 -29,38 0,0
3,59 -53,59 -38,95 0,0
4,01 -62,20 -45,20 0,0
4,18 -63,83 -46,40 0,0

SLU SLEN
4,68 0,00 -38,98 0,00 -28,28 1042,38 1529,93
4,85 0,00 -38,98 0,00 -20,39 1042,38 1529,93
5,27 7,62 -15,57 0,00 -2,83 886,48 1059,33
5,69 22,13 -1,88 11,45 0,00 706,81 644,52
6,11 31,21 -0,00 20,97 0,00 496,78 289,52
6,53 33,65 -0,00 24,39 0,00 271,97 64,97
6,95 31,06 -0,00 20,77 0,00 494,88 291,31
7,37 21,71 -2,27 11,04 0,00 703,51 647,95
7,79 7,35 -16,51 0,00 -3,42 881,75 1064,96
8,21 0,00 -40,17 0,00 -21,18 1036,88 1539,85
8,38 0,00 -40,17 0,00 -29,15 1036,88 1539,85
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
4,68 63,19 45,86 0,0
4,85 61,56 44,67 0,0
5,27 52,96 38,41 0,0
5,69 39,78 28,84 0,0
6,11 22,02 15,96 0,0
6,53 -0,33 -0,24 0,0
6,95 -22,67 -16,44 0,0
7,37 -40,43 -29,32 0,0
7,79 -53,61 -38,89 0,0
8,21 -62,22 -45,14 0,0
8,38 -63,85 -46,33 0,0

SLU SLEN
8,88 0,00 -37,83 0,00 -27,59 969,60 1451,49
9,05 0,00 -37,83 0,00 -19,65 969,60 1451,49
9,47 8,45 -14,70 0,00 -2,46 826,62 997,93
9,89 23,85 -1,60 12,63 0,00 661,77 596,23
10,31 32,91 -0,00 22,18 0,00 466,56 252,53
10,73 35,33 -0,00 25,62 0,00 286,94 63,54
11,15 32,80 -0,00 22,11 0,00 509,47 281,35
11,57 23,56 -2,82 12,51 0,00 711,46 623,77
11,99 8,27 -16,31 0,00 -4,40 880,91 1021,45
12,41 0,00 -40,16 0,00 -19,82 1036,98 1502,40
12,60 0,00 -40,16 0,00 -28,95 1036,98 1502,40
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
8,88 63,50 46,16 0,0
9,05 61,87 44,96 0,0
9,47 53,26 38,71 0,0
9,89 40,08 29,14 0,0
10,31 22,32 16,26 0,0
10,73 1,02 0,76 0,0
11,15 -22,72 -16,37 0,0
11,57 -40,48 -29,25 0,0
11,99 -53,66 -38,82 0,0
12,41 -62,27 -45,08 0,0
12,60 -64,14 -46,45 0,1
151
2.6 Armare:
REZULTA ARMARE CAMP 4 14 → A efe

s = 615 mm
2
¿ Anec
s =¿ 406.43
efe nec
735.14 mm2
s x (d - s) yd = 910 x 475 x 435 =188.02 KN m ¿
M Ed = 151.90
s x (d - s) yd = 615 x 475 x 435 =127.07 KN m ¿
M Ed = 83.98
Grindă ax 5 cota +14,00
nec M Ed 71.92 x 106 2

( d−a s ) x f yd ( 500−25 ) x 435
nec M Ed 32.61 x 10
6
2
A =
s = =157.92 mm in camp
( d−a s ) x f yd ( 500−25 ) x 435
f ctm 1.9
p=0.5 x =0.5 x =0.0019
f yk 500
min 2
A s =0.0019 x 475 x 250=225.62mm
152
1 Nivel:
177. Nume : Etaj 1
(mm)
180. Expunere : X0
 = 3,30
365 (ani)
188. Recomandări FFB 7.4.3(7) : 0,00
2 Grindă:
Grindă ax 1 cota +3,50 Număr: 1
189. Beton : Bc20 fck = 13,30
(MPa)
2.2 Geometrie:
dr.
(m) (m) (m)
P1 Deschidere 0,45 3,73 0,50
25,0 x 50,0 (cm)
153


dr.
(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0,50 3,70 0,50
25,0 x 50,0 (cm)

dr.
(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0,50 3,73 0,45
25,0 x 50,0 (cm)

1990:2004/NA:2006
1:2004 NB 2008/A91:2009
(cm)
0,0(cm)

P1 36,35 -1,95 -36,04 -39,64 62,49 -65,04
P2 17,39 -3,47 -21,47 -28,62 41,90 -38,92
P3 36,30 -3,22 -44,33 -31,14 67,55 -59,85
154
-20 0
[kN*m ]
-15 0
-10 0
-50
50
100
[m ]
150
0 2 4 6 8 10 12
150
[kN]
100
50
-50
-10 0
[m ]
-15 0
0 2 4 6 8 10 12

P1 26,36 0,00 -26,00 -28,87 45,27 -47,26
P2 12,63 0,00 -15,61 -20,78 30,45 -28,29
P3 26,33 0,00 -32,27 -22,46 49,08 -43,36
155
-1 50
[kN*m ]
-1 00
-5 0
50
1 00
[m ]
1 50
0 2 4 6 8 10 12
50
[kN]
40
30
20
10
0
-1 0
-2 0
-3 0
-4 0 [m ]
-5 0
0 2 4 6 8 10 12
0 .7
[0 .1 % ]
0 .6
0 .5
0 .4
0 .3
0 .2
0 .1
0
-0 .1
-0 .2 [m ]
-0 .3
0 2 4 6 8 10 12
1 40
[M P a ]
1 20
1 00
80
60
40
20
0
-2 0
-4 0 [m ]
-6 0
0 2 4 6 8 10 12

P1 1084,14 0,00 1084,14 1508,80 993,34 1499,54
P2 1125,85 0,00 1125,85 1394,27 1094,39 1451,09
P3 1105,13 0,00 971,54 1538,15 1105,13 1469,63
156
4 0 00
[m m 2 ]
3 0 00
2 0 00
1 0 00
1 0 00
2 0 00
[m ]
3 0 00
0 2 4 6 8 10 12
2 0 00
[m m 2 /m ]
1 5 00
1 0 00
5 00
5 00
1 0 00
1 5 00
[m ]
2 0 00
0 2 4 6 8 10 12


P1 0,1 1,7 0,0 0,8 0,1
P2 0,0 1,7 0,0 0,8 0,0
P3 0,1 1,7 0,0 0,8 0,1

SLU SLEN
0,45 0,03 -36,04 0,00 -26,00 1084,14 1508,80
0,65 0,68 -36,04 0,00 -17,10 1084,14 1508,80
1,07 10,13 -13,55 1,04 -2,92 918,25 1025,85
1,49 25,59 -1,95 14,20 0,00 742,54 629,12
1,91 34,17 -0,00 23,33 0,00 528,98 282,47
2,33 36,35 -0,00 26,36 0,00 295,85 63,31
2,75 33,57 -0,00 22,43 0,00 477,70 260,87
3,17 23,82 -1,81 12,39 0,00 676,78 614,29
3,59 8,28 -15,67 0,00 -2,78 846,36 1028,90
4,01 0,00 -39,64 0,00 -20,74 993,34 1499,54
4,18 0,00 -39,64 0,00 -28,87 993,34 1499,54
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
0,45 62,49 45,27 0,1
0,65 60,62 43,90 0,0
1,07 52,01 37,65 0,0
1,49 38,83 28,08 0,0
1,91 21,07 15,20 0,0
2,33 -2,05 -1,52 0,0
2,75 -23,86 -17,36 0,0
157
3,17 -41,62 -30,24 0,0
3,59 -54,81 -39,81 0,0
4,01 -63,41 -46,07 0,0
4,18 -65,04 -47,26 0,0

SLU SLEN
4,68 0,07 -21,47 0,00 -15,61 1125,85 1394,27
4,85 0,46 -21,47 0,00 -10,33 1125,85 1394,27
5,27 5,95 -6,85 0,68 0,00 931,92 1004,81
5,69 13,87 -0,00 8,21 0,00 709,23 646,67
6,11 16,99 -0,00 12,06 0,00 457,54 326,89
6,53 17,39 -0,00 12,63 0,00 193,71 91,82
6,95 15,30 -0,00 9,70 0,00 434,89 347,18
7,37 8,99 -3,47 3,58 0,00 672,06 680,02
7,79 2,37 -14,29 0,00 -5,21 896,31 1054,28
8,21 0,00 -28,62 0,00 -15,91 1094,39 1451,09
8,38 0,00 -28,62 0,00 -20,78 1094,39 1451,09
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
4,68 41,90 30,45 0,0
4,85 39,94 29,01 0,0
5,27 30,93 22,47 0,0
5,69 18,30 13,30 0,0
6,11 7,53 5,47 0,0
6,53 -3,91 -2,83 0,0
6,95 -15,25 -11,06 0,0
7,37 -24,77 -17,98 0,0
7,79 -32,22 -23,40 0,0
8,21 -37,59 -27,31 0,0
8,38 -38,92 -28,29 0,0

SLU SLEN
8,88 0,00 -44,33 0,00 -32,27 971,54 1538,15
9,05 0,00 -44,33 0,00 -23,83 971,54 1538,15
9,47 7,18 -19,23 0,00 -4,92 829,11 1052,82
9,89 22,09 -3,22 10,75 0,00 663,12 627,21
10,31 32,94 -0,00 21,59 0,00 469,74 267,71
10,73 36,30 -0,00 26,33 0,00 295,41 61,35
11,15 34,67 -0,00 24,06 0,00 536,07 275,70
11,57 27,15 -0,77 15,69 0,00 755,63 616,23
11,99 12,39 -10,17 2,84 -1,10 935,43 1003,10
12,41 1,85 -31,14 0,00 -14,16 1105,13 1469,63
12,60 0,07 -31,14 0,00 -22,46 1105,13 1469,63
SLU SLEN
(m) (kN) (kN) (mm)
8,88 67,55 49,08 0,0
9,05 65,92 47,89 0,0
9,47 57,31 41,63 0,0
9,89 44,13 32,06 0,0
10,31 26,37 19,18 0,0
10,73 4,03 2,99 0,0
11,15 -18,43 -13,29 0,0
11,57 -36,19 -26,17 0,0
11,99 -49,37 -35,74 0,0
12,41 -57,98 -42,00 0,0
12,60 -59,85 -43,36 0,1
158
2.6 Armare:
efe nec
REZULTA ARMARE REAZEM 4 14 → A efe nec

s = 615 ¿ A s =¿ 352.90
s x (d - s) yd = 615 x 475 x 435 =127.07 KN m ¿
M Ed = 151.90
s x (d - s) yd = 461 x 475 x 435 = 95.25 KN m ¿
M Ed = 32.61
Calculul la forta taietoare
In general, modelul de proiectare adoptat in ultima perioada nu mai tine cont de aportul
barelor longitudinale si de preluarea eventualelor eforturi ce revin din forta taietoare cu ajutorul
barelor inclinate.
Dimensionarea la forta taietoare va stabili grosimea etrierilor, tipul de otel utilizat si distanta
dintre acestia.
Forta taietoare maxima este Q = 130.47 kN.
159
3
' Q 130.47 kNx 10
Q= = =0.64
bx h 0 x f ctm 250 mm x 425 mm x 1.9 N /mm2
Daca Q’<0.50, nu ar mai fi nevoie de calculul etrierilor.

Daca Q>4, atunci se va mari sectiunea de beton sau se va incloui betonul folosit cu unul ce detine o
rezistenta la intindere mai mare.
Aa
ρ= x 100 % procentul de armare longitudinala, relatie in care Aa(mm2) reprezinta aria
bx h0
armaturilor din zona intinsa si care se intersecteaza cu fisura. Pentru ca forta taietoare maxima este
in rezemarea centrala a grinzii ,in zona de reazem, armatura intinsa va fi cea de la partea superioara.
In acest caz Aa = 910.6 mm2 (2 bare de 16 mm si 2 bare de 18 mm).
2
910.6 mm
ρ= x 100 %=0.766 %
250 mm x 525 mm
Q
'
f ctm 0.64 1.9
pe= x x 100 %= x x 100=0.0868 %
3.2 x √ ρ f yk 3.2 x √ 0.766 500
Procentul minim de armare este de 0.1%. Avand in vedere ca procentul realizate este sub
cel minim, dimensionarea se va face pe baza procentului minim de armare.
Se aleg etrieri cu diametrul de 8 mm.
Distanta dintre etrieri trebuie sa fie mai mica decat:
100 xnexAe
ae= , relatie in care ne reprezinta numarul de bare vertiale ale etrierului, 2 in
pexb
cazul de fata, si Ae reprezinta aria unei bare de etrieri si egala cu Ae = 28,26mm2.
100 x 2 x 28.3
ae < =226<231 mm
0.1 x 250
Pentru o mai simpla modulare, se vor propune etrieri de diametrul 6 mm dispusi la
maximum 20 cm in zona de camp si 10 cm in zona plastic potentiala.
CALCULUL SI ARMAREA STALPILOR
Conform codului P100-1/2013, la fiecare nod al structurii în cadre, în cele două planuri principale
de încovoiere, suma momentelor capabile ale stâlpilor care intră în nod trebuie să fie mai mare
160
decât suma momentelor capabile ale grinzilor care intră în nod înmulțită cu factorul supraunitar γRd.
Această condiție se pune pentru a se asigura formarea articulațiilor plastice la capetele grinzilor și
răspunsul elastic al stâlpilor pe înălțime.
Alternativ, această condiție poate fi pusă și pentru o grindă în ansamblu, la fiecare nivel. Astfel,
suma momentelor capabile ale stâlpilor care intersectează grinda considerată, în secțiunile din
vecinătatea nodurilor trebuie să fie mai mare decât suma momentelor capabile ale grinzii în
secțiunile situate de o parte și de alta a nodurilor, pe toate deschiderile, multiplicată cu factorul
supraunitar 1,20γRd.
În sumele de mai sus se vor considera doar momentele capabile corespunzătoare sensului seismic
considerat (se aleg momentele capabile care rotesc nodul în sensul corespunzător plastificarii
structurii, adică momentele capabile corespunzătoare armăturilor întinse sub acţiunea forţei
seismice orizontale).
Aceste două condiții alternative iau în calcul capacitatea de rezistență a stâlpilor și grinzilor, fiind
condiții de verificare. Pentru îndeplinirea acestor condiții în urma procesului de dimensionare este
necesar ca la armarea stâlpilor să se considere valori modificate ale eforturilor, față de cele rezultate
din calculul static, care să țină cont de suprarezistența grinzilor.
Suprarezistența grinzilor la încovoiere se poate cuantifica prin intermediul factorului de

suprarezistență Ω care reprezintă raportul dintre momentele capabile ale grinzilor și momentele
rezultate din calcul static în combinația seismică de proiectare, corespunzătoare sensului seismic
considerat. Factorul de suprarezistență Ω poate fi calculat pe fiecare nod în parte, sau pe grindă în
ansamblu. Factorul de suprarezistență se calculează astfel:
ρ Σ M Rb
Ω =
Σ M Ed
σ Σ M Rb
Ω =
Σ M Ed
În relaţiile de mai sus momentele capabile sunt cele corespunzătoare sensului considerat al
acţiunii seismice şi se iau mereu cu semn pozitiv. Momentele rezultate din calcul static în
combinația seismică de proiectare se iau cu semn pozitiv dacă rotesc nodul în sensul corespunzător
formării mecanismului de plastificare şi cu semn negativ în caz contrar. Situaţia din urmă se
întâlneşte la grinzile la care efectul acţiunii seismice este mai slab decât efectul încărcărilor
gravitaţionale, iar diagrama de momente în combinația seismică de proiectare are valori negative la
ambele reazeme ale grinzii.
Cu ajutorul factorilor Ω se pot calcula valorile de proiectare ale momentelor din stâlpi care
să permită, în final, îndeplinirea condiției din P100-1/2013 (ec. 5.5), reluată aici pentru ușurința
parcurgerii textului:
Pentru fiecare combinație seismică de proiectare se calculează factori Ω care să fie utilizați strict
pentru modificarea momentelor încovoietoare rezultate din calculul static în combinația respectivă.
Pentru cadrul longitudinal din axul 1 pot fi identificate două combinații de încărcare seismică care
conduc la distorsiunea laterală maximă și la eforturi maxime: XPMP și XNMN. În aceste
combinații, deformațiile de translație ale cadrului din axul 1, cauzate de forța seismică de proiectare
Fb, se adună cu deformațiile asociate torsiunii de ansamblu a structurii, cauzată de momentul de
torsiune accidentală.
161
Pentru determinarea ariilor necesare de armătură longitudinală trebuie cunoscute valorile de

proiectare ale momentelor încovoietoare și forțelor axiale. Valorile de proiectare ale forțelor axiale
corespund situației în care mecanismul de plastificare s-a mobilizat în structură. Dacă
suprarezistența grinzilor este redusă atunci forțele axiale rezultate din calculul static sunt apropiate
de forțele corespunzătoare plastificării structurii. Se admite, în această situație, ca la dimensionarea
armăturii longitudinale a stâlpilor să se utilizeze forțele axiale rezultate din calculul static în
combinația seismică de proiectare relevantă. Perechile de eforturi forță axială – moment
încovoietor, pentru care se face verificarea unei secțiuni trebuie să corespundă întotdeauna unei
singure combinații de acțiuni.
Ariile necesare de armătură longitudinală în stâlpi pot fi determinate prin metoda simplificată de
calcul a secțiunilor de beton armat. În această metodă nu se ține seama de aportul armăturilor
intermediare și, ca urmare, necesarul de armătură longitudinală determinat prin calcul crește.
Utilizarea metodei simplificate pentru evaluarea momentelor capabile conduce la valori mici din
cauza neglijării armăturilor intermediare. Din punct de vedere al capacității de rezistență la
încovoiere rezultatele sunt acoperitoare chiar dacă implică un consum mai mare de armătură. Din
punct de vedere al controlului capacității de rezistență pentru dirijarea mecanismului optim de
plastificare și prevenirea ruperilor fragile, subestimarea momentelor capabile nu este permisă. De
aceea, se recomandă ca dimensionarea și verificarea secțiunilor stâlpilor cu mai multe rânduri de
armături intermediare să se facă prin metoda exactă de calcul a secțiunilor de beton armat, cu
ajutorul unor programe de calcul dedicate.
Momentele capabile se pot determina pentru fiecare secțiune în parte ținând seama de dimensiunile
secțiunii transversale, armarea longitudinală și forța axială. Dacă dimensiunile și armarea sunt
similare pentru un număr mare de secțiuni este oportună determinarea momentelor capabile cu
ajutorul curbei limită de interacțiune la compresiune excentrică. Aceasta se determină cu metoda
exactă de calcul și reprezintă capacitatea de rezistență a secţiunii la încovoiere cu forță axială.
Pentru o secțiune dată se determină forța axială de proiectare și se extrage din curba limită de
interacțiune valoarea corespunzătoare a momentului capabil.
După dimensionarea armăturilor din stâlpi este necesară verificarea îndeplinirii condiției (5.4) din
P100-1/2013 privind asigurarea unei capacități de rezistență superioare stâlpilor comparativ cu
grinzile. În acest scop se poate calcula pentru fiecare nod raportul dintre suma momentelor capabile
de la capetele stâlpilor și suma momentelor capabile de la capetele grinzilor. Acest raport trebuie să
fie mai mare decât γRd=1,3.
Dacă, alternativ, se dorește verificarea condiției (5.5) din P100-1/2013 atunci sumele se calculează
pe o grindă în ansamblu, iar raportul trebuie să fie mai mare decât 1,20γRd=1,56.
NOTATII :
M Rb =¿ Momentul capabil asociat sensul actiunii seismice considerate, in grinzile din nodul in care
se face verificarea.
M Ed =¿ Momentul rezultat din calcul sub actiunea fortelor laterale si verticale de proiectare in
grinzile din nodul in care se face verificarea.
M Edc =¿Momentul de proiectare in stalp in sectiunea considerata
M Edc ' =¿ Momentul in stalp in sectiunea considerata, rezultat din calculul static
γ Rd=¿ Factorul care induce efectul consolidarii otelului din grinzi
bc = Latura stalpului analizat.

162
hs = Bratul de parghie
d = Latimea utila a sectiunii de beton
1 1 2
A s ,min = x b x h= x 500 x 500=2500 mm
100 100
M Rb =¿ Momentul capabil asociat sensul actiunii seismice considerate, in grinzile din nodul in care
se face verificarea.
M Ed =¿ Momentul rezultat din calcul sub actiunea fortelor laterale si verticale de proiectare in
grinzile din nodul in care se face verificarea.
M Edc =¿Momentul de proiectare in stalp in sectiunea considerata
M Edc ' =¿ Momentul in stalp in sectiunea considerata, rezultat din calculul static
γ Rd=¿ Factorul care induce efectul consolidarii otelului din grinzi
bc = Latura stalpului analizat.

hs = Bratul de parghie
d = Latimea utila a sectiunii de beton
163
CALCUL ARMARE STᾹLPI
STALP SA1
1 Nivel:
 Nume : Lanţ de stâlp SA1
 Nivel de referinţă : 3,50 (m)
 Coeficient de cedare lentă a betonului : p = 2,38
 Clasă ciment :N
 Clasă mediu : X0
Clasă structură : S1
Stalp de colt A1
Forta axiala Moment incovoietor
164
M RbA =¿168.23 kNm
M EdA =¿161.78 kNm
M Rb 1=¿ 188.02 kNm
M Ed 1 =¿148.28 kNm
Σ M Rb 168.23+188.02 N ed 672 x 10
3
Ω= = =1.15 λx= = =112.03 mm
Σ M Ed 161.78+148.28 b c x η x f cd 450 x 13.3
'
M edc =1.2 x γ Rd x M edc x Ω=1.2 x 1.3 x 135.96 x 1.15=243.91kNm
N ed x hs λx 3
6 672 x 10 x 390 112.
M edc + −bc x λx x f cd x (d− ) 243.91 x 10 + −450 x 112.03 x 13.3 x ( 420−
2 2 2 2
A s ,nec = =
f yd x hs 435 x 390
ρmin =1% ρmax =¿ 4%
1 1
A s ,min = x b x h= x 450 x 450=2025 mm 2
100 100
Rezulta armare dupa procentul minim. Se aleg 4 Ø 18 +8 Ø 14= Aefe=2249mm2
Aefe 2249
ρ= = =¿ 0.012¿ 0.01
bxh 450 x 420
165
1 Nivel:
 Clasă structură : S1
2 Stâlp: Stâlp SA1 ETAJ 1 Număr: 1

 Beton : Bc20 fck = 20 (MPa)

Greutate unitară : 2501,36 (kG/m3)
 Armare longitudinală: : B500B fyk = 500,00 (M
Clasă ductilitate :B
 Armare transversală: : B500C fyk = 500,00 (M
2.2 Geometrie:
2.2.1 Dreptunghiular 45,0 x 45,0 (cm)
2.2.2 Înălţime: L = 3,50 (m)
2.2.3 Grosime planşeu = 0,00 (m)
2.2.4 Înălţime grindă = 0,50 (m)
2.2.5 Acoperire = 4,0 (cm)
 Calcule conform cu : SR EN 1992-1-1:2004 NB 2008/A91:2009

 Dispuneri seismice : Clasă plasticitate moderată
 Stâlp prefabricat : nu
 Predimensionare : nu
 Considerare zvelteţe : da
 Compresiune : cu încovoiere
 Dispunere : la planşeu
 Clasă rezistenţă foc : Fără condiţii
2.4 Încărcări:
Caz Natură Grup f N My(s) My(i) Mz(s)

(kN) (kN*m) (kN*m) (kN*m)
DL1 încărcare permanentă(Structural) 48 1,35 138,33 -6,63 6,32
166
1 Nivel:
 Nume :


2.2 Geometrie:
2.2.2 Înălţime: L = 3,50 (m)

2.4 Încărcări:

167
1 Nivel:
 Nume :


2.2 Geometrie:
2.2.2 Înălţime: L = 3,50 (m)

2.4 Încărcări:

168
1 Nivel:


2.2 Geometrie:
2.2.2 Înălţime: L = 3,50 (m)

2.4 Încărcări:

169
STALP MARGINAL SD4 – 45x45 cm
M RbD =¿168.23 kNm
M EdD =¿159.65 kNm
M Rb 4 =¿188.02 kNm
M Ed 4=¿ 151.09 kNm

'
M edc = 165.29
Σ M Rb 168.23+188.02 N ed 1035 x 10
3
Ω= = =1.14 λx= = =172.54 mm
Σ M Ed 159.65+151.09 b c x η x f cd 450 x 13.3
M edc =1.2 x γ Rd x M 'edc x Ω=1.2 x 1.3 x 165.29 x 1.15=296.53 kNm
170
( ) (
N ed x hs λx
3
6 1035 x 10 x 390 172
M edc + −bc x λx x f cd x d− 296.53 x 10 + −450 x 172.54 x 13.3 x 420−
2 2 2
A s ,nec = =
f yd x hs 435 x 390
1 1 2
A s ,min = x b x h= x 450 x 450=2025 mm
100 100
Rezulta armare dupa procentul minim. Se aleg 4 Ø 18 +8 Ø 14= Aefe=2249mm2
Aefe 2249
ρ= = =¿ 0.012¿ 0.01
bxh 450 x 420
171
1 Nivel:
 Nume : Lanţ de stâlp SD4
2 Stâlp: Stâlp SD4 PARTER Număr: 1


 Armare longitudinală: : B500B fyk = 500,00 (MPa)
 Armare transversală: : B500C fyk = 500,00 (MPa)
2.2 Geometrie:
2.2.2 Înălţime: L = 3,20 (m)

2.4 Încărcări:

DL1 încărcare permanentă(Structural) 4 1,35 278,18 1,65 -2,07
172
1 Nivel:
 Nume :
2 Stâlp: Stâlp SD4 ETAJ 2 Număr: 1

 Beton : Bc20 fck = 20.00 (MPa)

2.2 Geometrie:
2.2.2 Înălţime: L = 3,50 (m)

2.4 Încărcări:

173
1 Nivel:
 Nume :
2 Stâlp: Stâlp SD4 ETAJ 3 Număr: 1


2.2 Geometrie:
2.2.2 Înălţime: L = 3,50 (m)

2.4 Încărcări:

174
STALP CENTRAL SC2
M RbC =¿ 168.23 kNm
M EdC =¿ 159.65 kNm
M Rb 2=¿ 188.02 kNm
M Ed 2=¿151.9 kNm
M 'edc = 239.23
Σ M Rb 168.23+188.02 N ed 1425 x 10
3
Ω= = =1.14 λx= = =213.8 mm
Σ M Ed 159.65+151.09 b c x η x f cd 500 x 13.3
M edc =1.2 x γ Rd x M 'edc x Ω=1.2 x 1.3 x 239.23 x 1.15=425.44 kNm
( ) (
N ed x hs λx 3
6 1425 x 10 x 440 213.
M edc + −bc x λx x f cd x d− 425.44 x 10 + −500 x 213.8 x 13.3 x 470−
2 2 2 2
A s ,nec = =
f yd x hs 435 x 440
1 1
A s ,min = x b x h= x 500 x 500=2500 mm2
100 100
Rezulta armare dupa procentul minim. Se aleg 4 Ø 18 +8 Ø 16 = Aefe= 2625mm2
175
Aefe 2625
ρ= = =¿ 0.011¿ 0.01
bxh 500 x 470
Calculul la forta taietoare
In general, modelul de proiectare adoptat in ultima perioada nu mai tine cont de aportul
barelor longitudinale si de preluarea eventualelor eforturi ce revin din forta taietoare cu ajutorul
barelor inclinate.
Dimensionarea la forta taietoare va stabili grosimea etrierilor, tipul de otel utilizat si distanta
dintre acestia.
Forta taietoare maxima este Q = 96 kN.
176
3
' Q 108.6 kN x 10
Q= = =0.229
bx h 0 x f ctm 500 mm x 500 mm x 1.9 N / mm2
Daca Q’<0.50, nu mai este nevoie de calculul etrierilor.
10 . PROIECTARE INFRASTRUCTURA
CALCULUL FUNDATIILOR
In cazul in care construcția are subsol se poate realiza infrastructura de tip
cutie rigida. O astfel de infrastructura consta intr – unul sau mai multe subsoluri ce
au pereți de beton armat perimetrali si, eventual, pereți interior. Ansamblu pereților
de subsol împreuna cu planșeul de peste subsol si pardoseala subsolului, sau
radierul, formează un element spațial foarte rigid comparativ cu suprastructura. O
astfel de soluție de fundare este necesara in cazul clădirilor de înălțime medie sau
mare din cauza forțelor mari ce trebuie transmise terenului. (“Infrastructuri si
fundații”, V. Popa, www.encipedia.org)
Pentru a putea stabili condiţiile de fundare si tipul de fundatie pentru Clădirea centru de calcul
S+P+3E cu amplasamentul situat in Dabuleni s-a efectuat un studiu geotehnic .
Studiul geotehnic trebuie sa fie în conformitate cu recomandările normativelor romăneşti în
vigoare, conform NP 074 / 2007.
Adâncimea de fundare şi lăţimea fundaţiilor trebuie sa indeplineasca conditia:
pconv > p eff
Cota terenului natural pentru adâncimile de fundare este -0,85 m.
Adâncimea de fundare va fi obligatoriu sub adâncimea de îngheţ din zonă.
Taluzele săpăturilor au înclinarea minimă de 1/1 privind executarea lucrărilor de
terasamente, sau vor fi sprijinite, conform normativ C 169-88.
Consideraţii hidrogeologice
Din studiu a rezultat că apa subterană nu prezintă concentraţii care sa depăşeasca indicele de
agresivitate sulfatică faţă de betoane si metale, conform STAS 3349-64.
In urma cartarilor de suprafata si a forajelor geotehnice realizate, incercarilor din teren si
analizelor de laborator, pentru o imagine mai clara asupra situatiei geologice a zonei, formatiunile
litologice intalnite sunt:
In urma cercetarilor de teren si birou efectuate, se desprind concluziile:
amplasamentul este un platou din punct de vedere morfologic, PL 00;stratul de
pamant prospectat de la suprafata (0 - 6m) este bun pentru fundare, este stabil din
punct de vedere al comportarii la alunecare si este constituit din:
Nisipuri mijlocii, slab prafoase, cafenii, cu compresibilitate medie pana la 2.6m,
cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
umiditate w = 15.2 % greutatea volumetrica
aparenta a = 18.6 kN/mc compresibilitate medie M 2-3 =
2 0
105 daN/cm unghiul de frecare interna = 21 coeziunea
c = 2 KPa
Nisipuri mijlocii, galbui, cu compresibilitate medie mai jos, cu
urmatoarelecaracteristici fizico-mecanice:
177
umiditate w = 14.3 % greutatea volumetrica aparenta a = 18.8

2
kN/mc compresibilitate medie M 2-3 = 112 daN/cm
0
unghiul de frecare interna = 17
coeziunea c = 1 KPa
Orizontul acvifer nu s-a intalnit in zona pana la adancimea de 4m
Presiunile conventionale variaza intre Pconv = 170 KPa, pentru adancimea de fundare Df =
0.8m si latimea fundatiei B= 0.4m si Pconv = 233 kPa pentru Df= 3m si B=1m, conf. tabel
1;
Se recomanda realizarea de fundatii continui armate;
Se recomanda fundarea la adancimea de minim 0.90m;
In situatia intalnirii de umpluturi neconsolidate la cota de fundare, se recomanda

inlaturarea acestora, incorporarea prin compactare de refuz de ciur si realizarea de
umpluturi bine compactate in straturi, din balast sau betoane inferioare;
Nu se vor depozita materiale de constructie sau pamant in apropierea sapaturilor pentru a nu

deranja echilibrul natural al terenului;
La proiectare vor fi avute avute in vedere existenta traseelor subterane (conducte, canale,
cabluri, etc.);
Sapaturile langa fundatii se vor executa pe tronsoane de 1.0 –1.5m latime, se pot executa
concomitent tronsoane situate la cel putin 5m unul de altul, dar maxim 15% din lungimea
laturii ;
In jurul elevatiilor vor fi construire trotuare etanse elevatiilor, avand o panta de cca 5% spre
exterior si umpluturi impermeabile sub trotuare;
178
Toate umpluturile realizate in apropierea constructiilor se vor realiza din materiale

impermeabile (argile), sau semipermeabile (nisipuri argiloase);
Umpluturile vor fi realizate, in straturi de 10–15 cm la umiditatea optima de compactare, cu

compactarea fiecarui strat la un grad minim de compactare de 98%;
In umpluturi este interzis a se incorpora materiale vegetale sau organice;
Ultimii 10cm ai sapaturilor se vor realiza in ziua turnarii betonului de egalizare de sub fundatii,
pentru ca terenul sa nu fie alterat de precipitatii, insolatii sau inghet-dezghet.
Conform “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii”, indicativ NP 074-

2014, amplasamentul se incadreaza in Categoria Geotehnica 1, cu risc geotehnic redus.
La stabilirea categoriei geotehnice s-au avut in vedere:

importanta redusa a constructiei;
natura terenului (terenuri medii de fundare);
nivelul scazut al apei, fara epuismente;
risc neglijabil din punct de vedere al vecinatatilor;
din punct de vedere al seismicitatii suprafata cercetata se afla in zona D de seismicitate, valoarea
acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.20 g, perioada de control (colt) Tc = 1.0s, are gradul
82 de seismicitate (gradul 8 cu o perioada de revenire de 100 ani ) ;
din punct de vedere eolian (actiunea vantului) amplasamentul studiat se gaseste in zona B cu o presiune
dinamica a vantului qb = 0.5kPa;
din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada amplasamentul se gaseste in zona C
cu o incarcare data din zapada pe sol sk = 2.0kPa;
adancimea de inghet a zonei este de 85cm conform STAS 6054;
dupa modul de comportare la sapare, pamanturile din zona studiata se incadreaza in categoria a II-a teren
mijlociu;
controlul gradului de compactare al umpluturilor se va realiza conform STAS 1913/13–83;
179
taluzele sapaturilor vor fi verticale pana la adancimea de 1.25m si vor avea inclinarea minima de 1/0.67
pentru adancimi de 1.25 3m, sau vor fi sprijinite, conform normativ C 169-88 privind executarea
lucrarilor de terasamente;
documentatia a fost intocmita in conformitate cu normativul NP 074- 2014 privind

Documentatiile Geotehnice Pentru Constructii si conform NP 112 - 2014 pentru proiectarea structurilor
de fundare directa.
Diagrama infasuratoare presiuni pe talpi fundatie
180
DIAGRAMA INFASURATOARE MOMENT PE GRINZI FUNDATII
DIAGRAMA FORTA TAIETOARE - GRINZI FUNDATII

181
Distribuire forta axiala pe directiile x si y
Fundatie ax A
4.50
x 1=x 5= =2.25
2
4.50 5.10
x 2=x 4 = + =4.80
2 2
5.10 5.10
x3 = + =5.1
2 2
N 1=N 5 = N X 1+ N y1
182
N 1 x X1
N x1=
X1+ y
652 KN x 2.25 m
N x1=¿ = 337.24 KN
2.25 m+ 2.10 m
N1x y
N y 1=
X 1+ y
652 KN x 2.10 m
N y 1= = 301.72 KN
2.25 m+2.10 m
⇒ N 1=337.24 KN
N 2= N X 2+ N y2
N 2 x X1
N x2=
X2+ y
1027 KN x 4.80 m
N x2=¿ = 714.43 KN
4.80 m+2.10 m
N2x y
N y 2=
X 2+ y
1027 KN x 2.10 m
N y 2= = 312.53 KN
4.80 m+2.10 m
⇒ N 2=714.43 KN
N 3= N X 3+ N y3
N 3 x X3
N x3 =
X3+ y
1164 KN x 5.10 m
N x3 =¿ = 824.50 KN
5.10 m+2.10 m
N3x y
N y 3=
X3+ y
1164 KN x 2.10m
N y 3= = 339.50 KN
5.10 m+2.10 m
⇒ N 3 =824.50 KN
N 4=N X 4 + N y 4
183
N4 xX4
N x 4=
X4+ y
1105 KN x 4.80 m
N x 4=¿ = 768.70 KN
4.80 m+2.10 m
N4 x y
N y 4=
X4+ y
1105 KN x 2.10 m
N y 4= = 336.30 KN
4.80 m+2.10 m
⇒ N 4=381.11 KN
∑ N x= N 1 + N 2 + N 3 + N 4 + N 5 =337.24 kN +714.43 kN + 824.50 kN +768.70+337.24=2982.11 KN
∑ Nx 2982.11 KN
= = 144.06 KN/m
0.75 m+ Ltrans +0.75 m 20.70 m
Evaluare planseu parter
184
Calculam suprafata de planseu pentru deschiderea cea mai mare

( B+ b ) x h
1) Atrapezului =
2
4.20
( 5.10+5.10−4.20 ) x ( 5.10+0.90 ) x 2.10
Atrapezului = 2 = = 6.30 m2
2
2
q planseu peste subsol= 0.15m x 25KN/ m3x 1.35+4.5+2.809= 12.37KNm2
A
Q planseu= q planseu x
Llong
2
Q planseu=¿12.37KN/ m2 x 6.30 m = 15.28KN/m
5.10 m
185
Evaluare subsol
q perete subsol = h perete x b perete x δ perete x coef de siguranta
q perete subsol =¿ 2.10 m x 0.25 m x 25 KN/ m3 x 1.35 = 17.72 KN/m
Evaluare zidarie
q zid ext = (h perete −hgrinda ) x b zid ext x δ BCA x coef de siguranta
q zid ext = (3.50 m −¿ 0.50 m) x 0.30 m x 5 KN/ m3 x 1.35 =6.08 KN/m
q tencuiala = htencuiala x b tencuiala x δ mortar x coef de siguranta
q tencuiala =3.50 m x 0.03 m x 21 KN/ m3 x 1.35 =2.97 KN/m
q termoizolatie = htermoizolatie x b termoizolatie x δ termoizolatiex coef de siguranta
q termoizolatie = 3.50 m x 0.10 m x 0.6 KN/ m3 x 1.35 = 0.28 KN/m
Total
q zid perete=¿¿ q zid ext +q tencuiala + qtermoizolatie
q zid perete=¿6.08 ¿ KN/m + 2.97 KN/m + 0.28 KN/m = 9.33 KN/m
Dimensionarea grinzii de fundare

L L
H grindade fundare = ( .... )
3 6
-Transversal Lmax = 5.10 m
5.10 5.10
H grindade fundare= .... = 0.85 m. . . . 1.70m
6 3
-Longitudinal Lmax = 4.20 m
4.20 4.20
6 3
⇒ se alege 1.10 m
186
q grinda defundare = h1 x b x δ betonx coef de siguranta + h2 x B x δ betonx coef de siguranta
q grinda defundare = 0.40 m x 1.40 m x 25 KN/ m3 x 1.35 + 0.70 m x 0.60 m x 25 KN/ m3x 1.35
q grinda defundare = 33.08 KN/m
Calculul presiunii efective

N= ∑ N x + q planseu + q grinda de fundare + q zid + q perete subsol
N= 144.06 KN/m + 15.28KN/m +33.08 KN/m + 9.33 KN/m + 17.72KN/m
N= 219.47 KN/m
N 219.47 KN /m
Pef = = = 156.76 KN/ m2
B 1.40 m
1 Nivel:
 Nume : Etaj 1
 Nivel de referinţă : ---
 Maximum de fisurare admisă : 0.30 (mm)
 Expunere : X0
187
 Coeficient de cedare lentă a betonului :  = 2.78-2.78

 Vârstă beton (moment încărcare) : 28 (zile)
 Vârstă beton : 5 (ani)
 Vârsta betonului după ridicarea structurii : 365 (ani)
 Clasă rezistenţă foc : fără cerinţe
 Recomandări FFB 7.4.3(7) : 0.00
2 Fundaţii continue: Fundaţii continue214 Număr: 1


Distribuţie rectangulară a tensiunilor [3.1.7(3)]
Densitate : 2501.36 (kG/m3)
Mărime agregat : 20.0 (mm)
 Armare longitudinală: : B500A fyk = 500.00 (MPa)
Ramura orizontală a diagramei tensiune-deformaţie
Clasă ductilitate : A
 Armare transversală: : B500A fyk = 500.00 (MPa)
 Armare suplimentară: : fyk = 0.00 (MPa)
2.2 Geometrie:
2.2.1 Deschidere Poziţie Planşeu stg. L Planşeu dr.
(m) (m) (m)
P1 Consolă stg. ---- 0.88 0.45
Lungime deschidere: Lo = 1.10 (m)
Secţiune de la 0.00 la 0.88 (m)
60.0 x 110.0 (cm)
Planşeu stg. 0.0 + 40.0 de la 70.0 (cm)
Planşeu dreapta 0.0 + 40.0 de la 70.0 (cm)
Consolă planşeu stâng: 40.0 (cm)
Consolă planşeu dreapta: 40.0 (cm)

(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0.45 4.03 0.50
60.0 x 110.0 (cm)

188
(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0.50 4.60 0.50
60.0 x 110.0 (cm)
2.2.4 Deschidere PoziţiePlanşeu stg. L Planşeu dr.

(m) (m) (m)
P4 Deschidere 0.50 4.60 0.50
60.0 x 110.0 (cm)

(m) (m) (m)
P5 Deschidere 0.50 4.03 0.45
60.0 x 110.0 (cm)

(m) (m) (m)
P6 Consolă dr. 0.45 0.88 ----
60.0 x 110.0 (cm)
2.3 Soluri:
Nivel referinţă: 0.00 (m)
Origine: 0.00 (m)

Capăt: 21.40 (m)
Coeficient elasticitate: 80000.00 (kN/m2)
Straturi sol:
1. Clay
• Nivel sol: 0.0 (cm)
• Grosime: 
189
• Greutate unitară: 2243.38 (kG/m3)
• Unghi fricţiune: 25.0 (Deg)
• Coeziune: 0.06 (MPa)
• Coeficient Poisson: 0.25
• Eo: 65.00 (MPa)
• Coeficient consolidare: 1.00
• qmax: 0.30 (MPa)
 Normativ pentru combinaţii : SR EN 1990:2004/NA:2006

 Calcule geotehnice în conformitate cu : EN 1997-1:2008/AC:2009
 Dispuneri seismice : Fără condiţii
 Grindă prefabricată : nu
 Acoperire : jos c = 4.0 (cm)
: latură c1= 4.0 (cm)
: superior c2= 4.0 (cm)
 Deviaţii acoperire : Cdev = 1.0(cm), Cdur = 0.0(cm)
 Coeficient 2 =0.50 : Încărcare pe termen lung sau ciclică
 Metodă calcul forfecare : înclinaţie tijă

Fundaţii continue214

P1 51.00 -0.00 -0.00 51.00 0.00 116.03
P2 201.90 -142.54 -43.53 201.90 -212.22 299.36
P3 221.57 -143.01 204.26 221.57 -303.06 316.90
P4 267.63 -140.66 208.16 267.63 -313.57 344.76
P5 270.08 -142.01 270.08 -54.62 -343.14 206.14
P6 50.71 -0.00 50.71 -0.00 -115.75 -0.00

P1 37.27 0.00 -0.00 37.27 0.00 84.77
P2 146.39 -104.02 29.41 146.39 -155.00 217.78
P3 161.22 -104.05 148.24 161.22 -220.29 230.47
P4 193.50 -102.39 151.57 193.50 -228.06 250.08
P5 195.12 -103.65 195.12 20.68 -249.07 150.63
P6 37.06 0.00 37.06 -0.00 -84.58 -0.00
Deschidere Deschidere (mm2) Reazem stg. (mm2) Reazem dr. (mm2) Deschidere (mm2/m)
jos superior jos superior jos superior îmbinare
P1 113.29 0.00 0.00 0.00 113.29 0.00 102.53
P2 454.63 0.00 259.42 241.72 454.63 9.47 103.42
P3 529.92 0.00 529.92 127.26 499.83 43.39 109.13
P4 606.80 0.00 468.98 57.28 606.80 82.62 113.60
P5 612.00 0.00 612.00 0.00 246.17 255.33 113.21
P6 112.64 0.00 112.64 0.00 0.00 0.00 101.45
190
2.5.4 Rezultate dimensionare secţiune
n - Deschidere
Deschidere wk
(mm)
P1 0.0
P2 0.0
P3 0.0
P4 0.0
P5 0.0
P6 0.0
Încovoiere transversală a fundaţiei continue : n=4 x = 15.55 (m) A = 113.60 (mm2/m) M = 14.82 (kN*m/m)
Forfecare longitudinală SLU: n = 4 x = 15.55 (m) N = 172.87 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Ref = 0.02 (MPa) Adm = 0.62 (MPa) f = 35.18 1 flim = 1.00
191
2.5.5 Rezultate geotehnice
n - Deschidere
Ref - Valoare calculată
Adm - Valoare admisă
Capacitate sol SLU: n = 4 x = 15.55 (m) N = 172.87 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Capacitate sol ACC: n = 4 x = 15.55 (m) N = 172.87 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Stabilire sol SLEN: n = 4 x = 15.55 (m) N = 0.00 (kN/m)H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Ref = 0.1 (cm) Adm = 5.0 (cm) f = 58.74 1 flim = 1.00
Stabilire diferenţă sol SLEN: n = 2 x = 2.90 (m) N = 0.00 (kN/m)H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Arie contact SLU: n = 1 x = 0.00 (m) N = 156.03 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Ref = 100.000 % Adm = 100.000 % f = 1.00 1 flim = 1.00
Arie contact ACC: n = 1 x = 0.00 (m) N = 156.03 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Ref = 100.000 % Adm = 100.000 % f = 1.00 1 flim = 1.00

2.6.1 P1 : Consolă stg. de la 0.00 la 0.88 (m)
SLU SLEN
0.00 0.00 -0.00 0.00 -0.00 0.00 0.00
0.11 20.64 -0.00 0.59 0.00 45.73 0.00
0.22 29.58 -0.00 2.37 0.00 65.58 0.00
0.33 40.11 -0.00 5.32 0.00 89.01 0.00
0.44 51.00 -0.00 9.45 0.00 113.29 0.00
0.55 51.00 -0.00 14.76 0.00 113.29 0.00
0.66 51.00 -0.00 21.23 0.00 113.29 0.00
0.77 51.00 -0.00 28.87 0.00 113.29 0.00
0.88 51.00 -0.00 37.27 0.00 113.29 0.00
SLU SLEN
Abscisa V max. V max. afp SgmRef SgmDop A îmbinare
(m) (kN) (kN) (mm) (MPa) (MPa) (mm2/m)
0.00 0.00 0.00 0.0 0.11 1.24 102.53
0.11 14.74 10.77 0.0 0.11 1.24 102.28
0.22 29.43 21.51 0.0 0.11 1.24 102.02
0.33 44.08 32.22 0.0 0.11 1.24 101.77
0.44 58.69 42.89 0.0 0.11 1.24 101.51
0.55 73.26 53.53 0.0 0.11 1.24 101.25
0.66 87.78 64.14 0.0 0.11 1.24 100.98
0.77 102.26 74.72 0.0 0.11 1.24 100.70
0.88 116.03 84.77 0.0 0.11 1.24 100.42
2.6.2 P2 : Deschidere de la 1.33 la 5.35 (m)

SLU SLEN
1.33 40.92 -43.53 29.41 0.00 259.42 241.72
1.55 40.92 -78.35 0.00 -6.70 259.01 274.89
2.00 0.00 -122.87 0.00 -57.56 189.98 302.71
2.45 0.00 -142.34 0.00 -89.92 86.57 312.54
192
2.90 0.00 -142.54 0.00 -104.02 5.61 316.93
3.35 0.00 -142.48 0.00 -99.95 0.00 316.80
3.80 0.00 -136.53 0.00 -77.61 0.00 303.50
4.25 32.10 -105.50 0.00 -36.73 77.29 230.59
4.70 140.27 -49.34 23.10 0.00 311.64 108.46
5.15 201.90 -0.00 102.35 0.00 454.63 17.19
5.35 201.90 -0.00 146.39 0.00 454.63 9.47
SLU SLEN
1.33 -212.22 -155.00 0.0 0.11 1.24 98.96
1.55 -183.25 -133.85 0.0 0.11 1.24 98.17
2.00 -126.40 -92.36 0.0 0.11 1.24 96.64
2.45 -70.46 -51.56 0.0 0.10 1.24 95.55
2.90 -15.17 -11.23 0.0 0.10 1.24 95.19
3.35 40.42 29.27 0.0 0.10 1.24 95.66
3.80 96.48 70.11 0.0 0.11 1.24 96.92
4.25 153.64 111.73 0.0 0.11 1.24 98.80
4.70 212.20 154.36 0.0 0.11 1.24 100.97
5.15 272.20 198.03 0.0 0.11 1.24 102.93
5.35 299.36 217.78 0.0 0.11 1.24 103.42

SLU SLEN
5.85 204.26 -0.00 148.24 0.00 529.92 127.26
6.11 204.26 -0.00 91.10 0.00 529.50 166.83
6.62 110.61 -67.54 4.70 0.00 367.17 214.49
7.13 5.91 -120.83 0.00 -56.39 162.04 260.89
7.64 0.00 -141.00 0.00 -92.56 26.46 312.50
8.15 0.00 -143.01 0.00 -104.05 0.00 317.97
8.66 0.00 -140.72 0.00 -90.84 0.00 312.85
9.17 13.43 -118.27 0.00 -52.60 123.87 256.97
9.68 123.70 -63.23 11.25 0.00 320.25 157.22
10.19 221.57 -0.00 101.45 0.00 499.83 93.06
10.45 221.57 -0.00 161.22 0.00 499.83 43.39
SLU SLEN
5.85 -303.06 -220.29 0.0 0.11 1.24 103.85
6.11 -267.60 -194.50 0.0 0.11 1.24 103.66
6.62 -198.79 -144.45 0.0 0.11 1.24 102.31
7.13 -131.11 -95.23 0.0 0.11 1.24 100.88
7.64 -64.35 -46.69 0.0 0.11 1.24 100.02
8.15 3.05 2.26 0.0 0.11 1.24 100.11
8.66 69.02 50.28 0.0 0.11 1.24 101.26
9.17 137.22 99.86 0.0 0.11 1.24 103.34
9.68 207.28 150.79 0.0 0.12 1.24 105.96
10.19 279.36 203.18 0.0 0.12 1.24 108.43
10.45 316.90 230.47 0.0 0.12 1.24 109.13

SLU SLEN
10.95 208.16 -0.00 151.57 0.00 468.98 57.28
11.21 208.16 -0.00 92.42 0.00 468.62 104.86
11.72 111.55 -69.90 4.49 0.00 308.57 164.87
12.23 5.30 -122.30 0.00 -58.10 114.74 266.41
12.74 0.00 -139.11 0.00 -93.38 0.00 309.25
13.25 0.00 -140.66 0.00 -102.39 0.00 312.71
13.76 0.00 -137.63 0.00 -85.12 44.25 304.03
14.27 36.59 -109.03 0.00 -41.25 194.07 233.42
14.78 160.96 -49.01 29.77 0.00 419.46 193.15
15.29 267.63 -0.00 128.63 0.00 606.80 131.96
15.55 267.63 -0.00 193.50 0.00 606.80 82.62
193
SLU SLEN
10.95 -313.57 -228.06 0.0 0.12 1.24 109.61
11.21 -275.83 -200.64 0.0 0.12 1.24 109.40
11.72 -202.59 -147.42 0.0 0.12 1.24 107.99
12.23 -130.52 -95.06 0.0 0.12 1.24 106.52
12.74 -59.39 -43.39 0.0 0.11 1.24 105.64
13.25 11.41 8.04 0.0 0.11 1.24 105.72
13.76 82.68 59.79 0.0 0.12 1.24 106.84
14.27 155.18 112.43 0.0 0.12 1.24 108.83
14.78 229.42 166.33 0.0 0.12 1.24 111.22
15.29 305.43 221.52 0.0 0.12 1.24 113.26
15.55 344.76 250.08 0.0 0.12 1.24 113.60

SLU SLEN
16.05 270.08 -0.00 195.12 0.00 612.00 0.00
16.25 270.08 -0.00 144.77 0.00 612.00 0.00
16.70 199.45 -28.59 53.45 0.00 448.66 63.25
17.15 74.14 -88.53 0.00 -21.39 158.59 188.77
17.60 0.00 -128.69 0.00 -65.51 0.00 285.99
18.05 0.00 -141.88 0.00 -94.42 0.00 315.47
18.50 0.00 -142.01 0.00 -103.65 2.59 318.61
18.95 0.00 -141.87 0.00 -93.56 80.11 315.27
19.40 0.00 -127.98 0.00 -64.28 180.86 310.55
19.85 30.01 -87.76 0.00 -15.82 245.78 286.42
20.08 30.01 -54.62 20.68 0.00 246.17 255.33
SLU SLEN
16.05 -343.14 -249.07 0.0 0.12 1.24 113.21
16.25 -312.99 -227.17 0.0 0.12 1.24 112.64
16.70 -246.50 -178.87 0.0 0.12 1.24 110.15
17.15 -181.91 -131.94 0.0 0.12 1.24 107.20
17.60 -119.33 -86.45 0.0 0.11 1.24 104.36
18.05 -58.53 -42.22 0.0 0.11 1.24 102.04
18.50 5.81 4.30 0.0 0.11 1.24 100.47
18.95 59.59 43.77 0.0 0.11 1.24 99.72
19.40 118.01 86.35 0.0 0.11 1.24 99.73
19.85 176.62 129.09 0.0 0.11 1.24 100.24
20.08 206.14 150.63 0.0 0.11 1.24 100.56
2.6.6 P6 : Consolă dr. de la 20.53 la 21.40 (m)

SLU SLEN
20.53 50.71 -0.00 37.06 0.00 112.64 0.00
20.63 50.71 -0.00 28.68 0.00 112.64 0.00
20.74 50.71 -0.00 21.08 0.00 112.64 0.00
20.85 50.71 -0.00 14.64 0.00 112.64 0.00
20.96 50.71 -0.00 9.37 0.00 112.64 0.00
21.07 39.85 -0.00 5.27 0.00 88.43 0.00
21.18 29.36 -0.00 2.34 0.00 65.10 0.00
21.29 20.47 -0.00 0.59 0.00 45.35 0.00
21.40 0.00 -0.00 0.00 -0.00 0.00 0.00
SLU SLEN
20.53 -115.75 -84.58 0.0 0.11 1.24 101.09
20.63 -101.89 -74.45 0.0 0.11 1.24 101.16
20.74 -87.36 -63.84 0.0 0.11 1.24 101.22
20.85 -72.81 -53.21 0.0 0.11 1.24 101.27
20.96 -58.26 -42.58 0.0 0.11 1.24 101.31
194
21.07 -43.71 -31.95 0.0 0.11 1.24 101.34
21.18 -29.14 -21.30 0.0 0.11 1.24 101.38
21.29 -14.57 -10.65 0.0 0.11 1.24 101.41
21.40 -0.00 -0.00 0.0 0.11 1.24 101.45
Fundatie ax C
195
4.50
x 1=x 5= =2.25
2
4.50 5.10
x 2=x 4 = + =4.80
2 2
5.10 5.10
x3 = + =5.1
2 2
N 1= N X 1+ N y1
N 1 x X1
N x1=
X1+ y
944 KN x 2.25 m
N x1=¿ = 329.30 KN
2.25 m+4.20 m
N1x y
N y 1=
X 1+ y
196
944 KN x 4.20 m
N y 1=¿ = 614.70 KN
2.25 m+4.20 m
⇒ N 1=329.30 KN
N 2= N X 2+ N y2
N 2 x X1
N x2=
X2+ y
1461 KN x 4.80 m
N x2=¿ = 779.20 KN
4.80 m+4.20 m
N2x y
N y 2=
X 2+ y
1461 KN x 4.20 m
N y 2= = 681.80 KN
4.80 m+4.20 m
⇒ N 2=779.20 KN
N 3= N X 3+ N y3
N 3 x X3
N x3 =
X3+ y
1455 KN x 5.10 m
N x3 =¿ = 797.90 KN
5.10 m+ 4.20 m
N3x y
N y 3=
X3+ y
1455 KN x 4.2m
N y 3= = 657.10 KN
5.10 m+ 4.20 m
⇒ N 3 =797.90 KN
N 4=N X 4 + N y 4
N4 xX4
N x 4=
X4+ y
1393 KN x 4.80 m
N x 4=¿ = 742.93 KN
4.80 m+4.20 m
N4 x y
N y 4=
X4+ y
197
1393 KN x 4.20 m
N y 4= = 650.07 KN
4.80 m+4.20 m
⇒ N 4=742.93 KN
N 5= N X 5+ N y5
N5 x 5
N x5 =
X5+ y
943 KN x 2.25 m
N x5 =¿ = 328.95 KN
2.25 m+ 4.20 m
N5x y
N y 5=
X5+ y
943 KN x 4.20 m
N y 5= = 614.05 KN
2.25 m+4.20 m
⇒ N 5 =328.95 KN
∑ N x= N 1 + N 2 + N 3 + N 4 + N 5 =329.30 kN +779.20 kN +779.90 kN + 742.93+328.95
¿ 2960.28 KN
∑ Nx 2358.02 KN
= = 143.70 KN/
0.7 m+ Ltrans+ 0.7 m 0.7+19.2+0.7
198
Calculam suprafata de planseu pentru deschiderea cea mai mare
( B+ b ) x h
Atrapezului =
2
4.20
( 5.10+5.10−4.20 ) x ( 5.10+0.90 ) x 2.10
Atrapezului = 2 x2= x 2 = 12.60 m2
2
2
q planseu= 12.370 KN/ m 2
A
Llong
199
2
Q planseu=¿12.370KN/ m2 x 12.60 m = 30.56 KN/m
5.10 m
Evaluare subsol
Evaluare zidarie perete

q pereti gips carton = (h perete −hgrinda ) x b zid ext x δ BCA x coef de siguranta
q pereti gips carton = (3.50 m −¿ 0.50 m) x 0.5 KN/ m2 x 1.35 =2.03 KN/m

L L
3 6
5.10 5.10
6 3
4.20 4.20
6 3
⇒ se alege 1.10 m
200

N= ∑ N x + q planseu + q grinda de fundare + q perete gips carton + q perete subsol
N= 143.70 KN/m + 30.56 KN/m +33.08 KN/m + 2.03 KN/m + 17.72 KN/m
N= 224.09 KN/m
N 224.09 KN /m
Pef = = = 160.06 KN/ m2
B 1.40 m
201
Fundatie ax 1
4.20
x 1=x 4= =2.10
2
4.20 4.20
x 2=x 3 = + =4.20
2 2
4.50
y= =2.25
2
N 1= N X 1+ N y1
N 1 x X1
N x1=
X1+ y
652 KN x 2.10 m
N x1=¿ = 314.76 KN
2.10 m+ 2.25 m
N1x y
N y 1=
X 1+ y
202
652 KN x 2.25 m
N y 1=¿ = 337.24 KN
2.10 m+ 2.25 m
⇒ N 1=314.76 KN
N 2= N X 2+ N y2
N 2 x X1
N x2=
X2+ y
944 KN x 4.20 m
N x2=¿ = 614.70 KN
4.20 m+ 2.25m
N2x y
N y 2=
X 2+ y
944 KN x 2.25 m
N y 2= = 329.30 KN
4.2+2.25
⇒ N 2=N 3=614.70 KN
N 4=N X 4 + N y 4
N4 xX4
N x 4=
X4+ y
650 KN x 2.10 m
N x 4=¿ = 313.79 KN
2.10 m+2.25 m
N4 x y
N y 4=
X4+ y
650 KN x 2.25 m
N y 4= = 336.21 KN
2.1+ 2.25
⇒ N 4=¿¿313.79
203
∑ N x= N 1 + N 2 + N 3 + N 4 =314.76+614.70+614.70+313.79=1857.95 KN
∑N x 1857.95 KN
= = 132.71 KN/m
0.7 m+ Llong +0.7 m 14.00 m
204
( B+ b ) x h
1) Atrapezului =
2
b xh
2) Atriunghiului =
2
4.2
4,20 x 4.20 x 2.1
Atriunghiului 2 = = 4.41 m2
2
2
q planseu= 12.370 KN/ m2
A
Llong
2
Q planseu=¿12.370KN/ m2 x 4.41 m = 12.99 KN/m
4.20 m
205
Evaluare subsol
Evaluare zidarie perete

q zid ext = (h perete −hgrinda ) x b zid ext x δ BCA x coef de siguranta
q zid ext = (3.50 m −¿ 0.50 m) x 0.30 m x 5 KN/ m3 x 1.35 =6.08 KN/m
q tencuiala = htencuiala x b tencuiala x δ mortar x coef de siguranta
q tencuiala =3.50 m x 0.03 m x 21 KN/ m3 x 1.35 =2.97 KN/m
q termoizolatie = htermoizolatie x b termoizolatie x δ termoizolatiex coef de siguranta
q termoizolatie = 3.50 m x 0.10 m x 0.6 KN/ m3 x 1.35 = 0.28 KN/m
Total
q zid perete=¿¿ q zid ext +q tencuiala + qtermoizolatie
q zid perete=¿6.08 ¿ KN/m + 2.97 KN/m + 0.28 KN/m = 9.33 KN/m

L L
3 6
5.10 5.10
6 3
4.20 4.20
6 3
⇒ se alege 1.10 m
206

N= ∑ N x + q planseu + q grinda de fundare + q zid perete + q perete subsol
N= 205.83 KN/m
N 205.83 KN /m
Pef = = = 147.02 KN/ m2
B 1.40 m
Fundatie ax 2
207
4.20
x 1=x 4= =2.10
2
4.20 4.20
x 2=x 3 = + =4.20
2 2
4.50 5.10
y= + =4.80
2 2
N 1= N 4 =N X 1 + N y1
N 1 x X1
N x1=
X1+ y
1027 KN x 2.10 m
N x1=¿ = 312.57 KN
2.10+ 4.80
N1x y
N y 1=
X 1+ y
1027 KN x 4.80 m
N y 1=¿ = 714.43 KN
2.10+4.80
208
⇒ N 1=N 4=312.57 KN
N 2= N 3=N X 2 + N y 2
N 2 x X1
N x2=
X2+ y
1462 KN x 4.20 m
N x2=¿ = 682.27 KN
4.20 m+4.80 m
N2x y
N y 2=
X 2+ y
1462 KN x 4.80 m
N y 2= = 779.73 KN
4.20 m+4.80 m
⇒ N 2=N 3=682.27 KN
∑ N x= 2 x N 1 +2 x N 2=2 x 312.57 kN + 2 x 682.27 kN =1989.68 KN
∑N x 1989.68 KN
= = 142.12 KN
0.7 m+ Llong +0.7 m 14.00 m
209
b xh
Atriunghiului =
2
4.20
4,20 x 4.20 x 2.10
Atriunghiului 2 x2 = x2 = 8.82 m2
2
2
q planseu= 12.370 KN/ m2
A
Llong
2
Q planseu=¿12.370 KN/ m2 x 8.42 m = 24.80 KN/m
4.20 m
Evaluare subsol
210
Evaluare perete gipscarton

q pereti gips carton = (h perete −hgrinda ) x b zid ext x δ BCA x coef de siguranta
q pereti gips carton = (3.50 m −¿ 0.50 m) x 0.5 KN/ m2 x 1.35 =2.03 KN/m

L L
3 6
5.10 5.10
6 3
4.20 4.20
6 3
⇒ se alege 1.10 m
211

N= ∑ N x + q planseu + q grinda de fundare + q zid perete + q perete subsol
N= 222.11 KN/m
N 222.11 KN /m
Pef = = = 148.07 KN/ m2
B 1.50 m
Calculul armaturii din fundatie
Conform capitolului II.7.5.2. A: armarea fundatiilor din Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata,
indicativ NP 112-2014:
f ctm
(2) Coeficientul minim de armare in toate sectiunile (sus si jos) este pmin =0.50 x , pentru grinzile
f yk
calculate la actiunea seismica, dar numai putin de 0.002 in toate cazurile.
Diametrul minim al armaturilor longitudinale este ∅ 14, pe fetele laterale ale grinzii se dispun armature
minim 10 mm la 300 mm.
∅
212
(3) Procentul minim de armare transversal este 0.1%, dar nu mai putin de pw,min = 0.08
√ f ck , diametrul
f yk
minim al etrierilor este 8 mm. Daca latimea grinzii este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4
ramuri).
(4) Longitudinal grinzii, in console, la partea superioara, se dispune armature constructiva (procent
minim 0,1% din sectiunea grinzii si 1/5 din armatura transversal a consolei).
Momentul de calcul a fost preluat din simularea pe care am creat-o in programul ROBOT.
Moment maxim in reazem

M ed =372.09 kNm
bgf = 60 cm
hgf = 110 cm
h0 = 110 – 5 cm = 105 cm
M ed 372.09 x 106
m❑= 2 ¿ =0.038
b x h x f cd 600 x 10502 x 13.3
213
ψ=1−√1−2 x m 1=¿ 1− √1−2 x 0.043=0.039

f ck 13.3
Aa = ψ x b x h x =0.039 x 600 x 1050 x = 752 mm2
f yd 435
⇒ Se aleg 5 ∅ 18 A efe =¿1272 mm2
Moment maxim in camp

M ed =164.96 kNm
M ed 164.96 x 106
m= 2 ¿ 2
=0.0187
b x h x f cd 600 x 1050 x 13.3
ψ=1−√1−2 x m 1=¿ 1− √1−2 x 0.0187=0.189

f ck 13.3
Aa = ψ x b x h x =0.0189 x 600 x 1050 x = 364.87 mm2
f yd 435
⇒ Se aleg 5 ∅ 14 A efe = 769 mm2

ρ min = 0.002
Aeff =1272+769= 2041 mm2
Aefe 1272+769
ρ= = =¿ 0.003¿ 0.002
bxh 600 x 1050
Anec =0.002x( 1400 x 400+ 700 x 600 ) = 1960 mm2
Conform „ Indrumator de proiectare Fundatii – de Nicoleta RADULESCU, Horatiu POPA si Aurelian

MUNTEANU” Capitolul III.2.3.1. Nota: Daca valoarea h se alege astfel incat tgβ ≥ 1 nu mai este necesara
verificarea la forta taietoare.
1 Nivel:
 Nume : Etaj 1
 Nivel de referinţă : ---
 Maximum de fisurare admisă : 0.30 (mm)
 Expunere : X0
 Coeficient de cedare lentă a betonului :  = 2.78-2.78
 Vârstă beton (moment încărcare) : 28 (zile)
 Vârstă beton : 5 (ani)
214
 Vârsta betonului după ridicarea structurii : 365 (ani)
 Clasă rezistenţă foc : fără cerinţe
 Recomandări FFB 7.4.3(7) : 0.00
2 Fundaţii continue: Fundaţii continue214 Număr: 1


Distribuţie rectangulară a tensiunilor [3.1.7(3)]
Densitate : 2501.36 (kG/m3)
Mărime agregat : 20.0 (mm)
 Armare longitudinală: : B500A fyk = 500.00 (MPa)
 Armare transversală: : B500A fyk = 500.00 (MPa)
 Armare suplimentară: : fyk = 0.00 (MPa)
2.2 Geometrie:
(m) (m) (m)
P1 Consolă stg. ---- 0.88 0.45
60.0 x 110.0 (cm)

(m) (m) (m)
P2 Deschidere 0.45 4.03 0.50
60.0 x 110.0 (cm)

(m) (m) (m)
P3 Deschidere 0.50 4.60 0.50
215
60.0 x 110.0 (cm)

(m) (m) (m)
P4 Deschidere 0.50 4.60 0.50
60.0 x 110.0 (cm)

(m) (m) (m)
P5 Deschidere 0.50 4.03 0.45
60.0 x 110.0 (cm)

(m) (m) (m)
P6 Consolă dr. 0.45 0.88 ----
60.0 x 110.0 (cm)
2.3 Soluri:
Nivel referinţă: 0.00 (m)
Origine: 0.00 (m)

Capăt: 21.40 (m)
Coeficient elasticitate: 80000.00 (kN/m2)
Straturi sol:
1. Clay
• Nivel sol: 0.0 (cm)
• Grosime: 
• Greutate unitară: 2243.38 (kG/m3)
• Unghi fricţiune: 25.0 (Deg)
• Coeziune: 0.06 (MPa)
• Coeficient Poisson: 0.25
216
• Eo: 65.00 (MPa)
• Coeficient consolidare: 1.00
• qmax: 0.30 (MPa)
 Normativ pentru combinaţii : SR EN 1990:2004/NA:2006

 Calcule geotehnice în conformitate cu : EN 1997-1:2008/AC:2009
 Dispuneri seismice : Fără condiţii
 Grindă prefabricată : nu
 Acoperire : jos c = 4.0 (cm)
: latură c1= 4.0 (cm)
: superior c2= 4.0 (cm)
 Deviaţii acoperire : Cdev = 1.0(cm), Cdur = 0.0(cm)
 Coeficient 2 =0.50 : Încărcare pe termen lung sau ciclică
 Metodă calcul forfecare : înclinaţie tijă

Fundaţii continue214

P1 51.00 -0.00 -0.00 51.00 0.00 116.03
P2 201.90 -142.54 -43.53 201.90 -212.22 299.36
P3 221.57 -143.01 204.26 221.57 -303.06 316.90
P4 267.63 -140.66 208.16 267.63 -313.57 344.76
P5 270.08 -142.01 270.08 -54.62 -343.14 206.14
P6 50.71 -0.00 50.71 -0.00 -115.75 -0.00

P1 37.27 0.00 -0.00 37.27 0.00 84.77
P2 146.39 -104.02 29.41 146.39 -155.00 217.78
P3 161.22 -104.05 148.24 161.22 -220.29 230.47
P4 193.50 -102.39 151.57 193.50 -228.06 250.08
P5 195.12 -103.65 195.12 20.68 -249.07 150.63
P6 37.06 0.00 37.06 -0.00 -84.58 -0.00
Deschidere Deschidere (mm2) Reazem stg. (mm2) Reazem dr. (mm2) Deschidere (mm2/m)
jos superior jos superior jos superior îmbinare
P1 113.29 0.00 0.00 0.00 113.29 0.00 102.53
P2 454.63 0.00 259.42 241.72 454.63 9.47 103.42
P3 529.92 0.00 529.92 127.26 499.83 43.39 109.13
P4 606.80 0.00 468.98 57.28 606.80 82.62 113.60
P5 612.00 0.00 612.00 0.00 246.17 255.33 113.21
P6 112.64 0.00 112.64 0.00 0.00 0.00 101.45
2.5.4 Rezultate dimensionare secţiune

n - Deschidere
217
Deschidere wk
(mm)
P1 0.0
P2 0.0
P3 0.0
P4 0.0
P5 0.0
P6 0.0
Încovoiere transversală a fundaţiei continue : n=4 x = 15.55 (m) A = 113.60 (mm2/m) M = 14.82 (kN*m/m)
Forfecare longitudinală SLU: n = 4 x = 15.55 (m) N = 172.87 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
2.5.5 Rezultate geotehnice
n - Deschidere
218
Ref - Valoare calculată
Adm - Valoare admisă
Capacitate sol SLU: n = 4 x = 15.55 (m) N = 172.87 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Capacitate sol ACC: n = 4 x = 15.55 (m) N = 172.87 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Stabilire sol SLEN: n = 4 x = 15.55 (m) N = 0.00 (kN/m)H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Stabilire diferenţă sol SLEN: n = 2 x = 2.90 (m) N = 0.00 (kN/m)H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Arie contact SLU: n = 1 x = 0.00 (m) N = 156.03 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Ref = 100.000 % Adm = 100.000 % f = 1.00 1 flim = 1.00
Arie contact ACC: n = 1 x = 0.00 (m) N = 156.03 (kN/m) H = 0.00 (kN/m) M = 0.00 (kN*m/m)
Ref = 100.000 % Adm = 100.000 % f = 1.00 1 flim = 1.00

2.6.1 P1 : Consolă stg. de la 0.00 la 0.88 (m)
SLU SLEN
0.00 0.00 -0.00 0.00 -0.00 0.00 0.00
0.11 20.64 -0.00 0.59 0.00 45.73 0.00
0.22 29.58 -0.00 2.37 0.00 65.58 0.00
0.33 40.11 -0.00 5.32 0.00 89.01 0.00
0.44 51.00 -0.00 9.45 0.00 113.29 0.00
0.55 51.00 -0.00 14.76 0.00 113.29 0.00
0.66 51.00 -0.00 21.23 0.00 113.29 0.00
0.77 51.00 -0.00 28.87 0.00 113.29 0.00
0.88 51.00 -0.00 37.27 0.00 113.29 0.00
SLU SLEN
0.00 0.00 0.00 0.0 0.11 1.24 102.53
0.11 14.74 10.77 0.0 0.11 1.24 102.28
0.22 29.43 21.51 0.0 0.11 1.24 102.02
0.33 44.08 32.22 0.0 0.11 1.24 101.77
0.44 58.69 42.89 0.0 0.11 1.24 101.51
0.55 73.26 53.53 0.0 0.11 1.24 101.25
0.66 87.78 64.14 0.0 0.11 1.24 100.98
0.77 102.26 74.72 0.0 0.11 1.24 100.70
0.88 116.03 84.77 0.0 0.11 1.24 100.42

SLU SLEN
1.33 40.92 -43.53 29.41 0.00 259.42 241.72
1.55 40.92 -78.35 0.00 -6.70 259.01 274.89
2.00 0.00 -122.87 0.00 -57.56 189.98 302.71
2.45 0.00 -142.34 0.00 -89.92 86.57 312.54
2.90 0.00 -142.54 0.00 -104.02 5.61 316.93
3.35 0.00 -142.48 0.00 -99.95 0.00 316.80
3.80 0.00 -136.53 0.00 -77.61 0.00 303.50
4.25 32.10 -105.50 0.00 -36.73 77.29 230.59
4.70 140.27 -49.34 23.10 0.00 311.64 108.46
219
5.15 201.90 -0.00 102.35 0.00 454.63 17.19
5.35 201.90 -0.00 146.39 0.00 454.63 9.47
SLU SLEN
1.33 -212.22 -155.00 0.0 0.11 1.24 98.96
1.55 -183.25 -133.85 0.0 0.11 1.24 98.17
2.00 -126.40 -92.36 0.0 0.11 1.24 96.64
2.45 -70.46 -51.56 0.0 0.10 1.24 95.55
2.90 -15.17 -11.23 0.0 0.10 1.24 95.19
3.35 40.42 29.27 0.0 0.10 1.24 95.66
3.80 96.48 70.11 0.0 0.11 1.24 96.92
4.25 153.64 111.73 0.0 0.11 1.24 98.80
4.70 212.20 154.36 0.0 0.11 1.24 100.97
5.15 272.20 198.03 0.0 0.11 1.24 102.93
5.35 299.36 217.78 0.0 0.11 1.24 103.42

SLU SLEN
5.85 204.26 -0.00 148.24 0.00 529.92 127.26
6.11 204.26 -0.00 91.10 0.00 529.50 166.83
6.62 110.61 -67.54 4.70 0.00 367.17 214.49
7.13 5.91 -120.83 0.00 -56.39 162.04 260.89
7.64 0.00 -141.00 0.00 -92.56 26.46 312.50
8.15 0.00 -143.01 0.00 -104.05 0.00 317.97
8.66 0.00 -140.72 0.00 -90.84 0.00 312.85
9.17 13.43 -118.27 0.00 -52.60 123.87 256.97
9.68 123.70 -63.23 11.25 0.00 320.25 157.22
10.19 221.57 -0.00 101.45 0.00 499.83 93.06
10.45 221.57 -0.00 161.22 0.00 499.83 43.39
SLU SLEN
5.85 -303.06 -220.29 0.0 0.11 1.24 103.85
6.11 -267.60 -194.50 0.0 0.11 1.24 103.66
6.62 -198.79 -144.45 0.0 0.11 1.24 102.31
7.13 -131.11 -95.23 0.0 0.11 1.24 100.88
7.64 -64.35 -46.69 0.0 0.11 1.24 100.02
8.15 3.05 2.26 0.0 0.11 1.24 100.11
8.66 69.02 50.28 0.0 0.11 1.24 101.26
9.17 137.22 99.86 0.0 0.11 1.24 103.34
9.68 207.28 150.79 0.0 0.12 1.24 105.96
10.19 279.36 203.18 0.0 0.12 1.24 108.43
10.45 316.90 230.47 0.0 0.12 1.24 109.13

SLU SLEN
10.95 208.16 -0.00 151.57 0.00 468.98 57.28
11.21 208.16 -0.00 92.42 0.00 468.62 104.86
11.72 111.55 -69.90 4.49 0.00 308.57 164.87
12.23 5.30 -122.30 0.00 -58.10 114.74 266.41
12.74 0.00 -139.11 0.00 -93.38 0.00 309.25
13.25 0.00 -140.66 0.00 -102.39 0.00 312.71
13.76 0.00 -137.63 0.00 -85.12 44.25 304.03
14.27 36.59 -109.03 0.00 -41.25 194.07 233.42
14.78 160.96 -49.01 29.77 0.00 419.46 193.15
15.29 267.63 -0.00 128.63 0.00 606.80 131.96
15.55 267.63 -0.00 193.50 0.00 606.80 82.62
SLU SLEN
10.95 -313.57 -228.06 0.0 0.12 1.24 109.61
220
11.21 -275.83 -200.64 0.0 0.12 1.24 109.40
11.72 -202.59 -147.42 0.0 0.12 1.24 107.99
12.23 -130.52 -95.06 0.0 0.12 1.24 106.52
12.74 -59.39 -43.39 0.0 0.11 1.24 105.64
13.25 11.41 8.04 0.0 0.11 1.24 105.72
13.76 82.68 59.79 0.0 0.12 1.24 106.84
14.27 155.18 112.43 0.0 0.12 1.24 108.83
14.78 229.42 166.33 0.0 0.12 1.24 111.22
15.29 305.43 221.52 0.0 0.12 1.24 113.26
15.55 344.76 250.08 0.0 0.12 1.24 113.60

SLU SLEN
16.05 270.08 -0.00 195.12 0.00 612.00 0.00
16.25 270.08 -0.00 144.77 0.00 612.00 0.00
16.70 199.45 -28.59 53.45 0.00 448.66 63.25
17.15 74.14 -88.53 0.00 -21.39 158.59 188.77
17.60 0.00 -128.69 0.00 -65.51 0.00 285.99
18.05 0.00 -141.88 0.00 -94.42 0.00 315.47
18.50 0.00 -142.01 0.00 -103.65 2.59 318.61
18.95 0.00 -141.87 0.00 -93.56 80.11 315.27
19.40 0.00 -127.98 0.00 -64.28 180.86 310.55
19.85 30.01 -87.76 0.00 -15.82 245.78 286.42
20.08 30.01 -54.62 20.68 0.00 246.17 255.33
SLU SLEN
16.05 -343.14 -249.07 0.0 0.12 1.24 113.21
16.25 -312.99 -227.17 0.0 0.12 1.24 112.64
16.70 -246.50 -178.87 0.0 0.12 1.24 110.15
17.15 -181.91 -131.94 0.0 0.12 1.24 107.20
17.60 -119.33 -86.45 0.0 0.11 1.24 104.36
18.05 -58.53 -42.22 0.0 0.11 1.24 102.04
18.50 5.81 4.30 0.0 0.11 1.24 100.47
18.95 59.59 43.77 0.0 0.11 1.24 99.72
19.40 118.01 86.35 0.0 0.11 1.24 99.73
19.85 176.62 129.09 0.0 0.11 1.24 100.24
20.08 206.14 150.63 0.0 0.11 1.24 100.56
2.6.6 P6 : Consolă dr. de la 20.53 la 21.40 (m)

SLU SLEN
20.53 50.71 -0.00 37.06 0.00 112.64 0.00
20.63 50.71 -0.00 28.68 0.00 112.64 0.00
20.74 50.71 -0.00 21.08 0.00 112.64 0.00
20.85 50.71 -0.00 14.64 0.00 112.64 0.00
20.96 50.71 -0.00 9.37 0.00 112.64 0.00
21.07 39.85 -0.00 5.27 0.00 88.43 0.00
21.18 29.36 -0.00 2.34 0.00 65.10 0.00
21.29 20.47 -0.00 0.59 0.00 45.35 0.00
21.40 0.00 -0.00 0.00 -0.00 0.00 0.00
SLU SLEN
20.53 -115.75 -84.58 0.0 0.11 1.24 101.09
20.63 -101.89 -74.45 0.0 0.11 1.24 101.16
20.74 -87.36 -63.84 0.0 0.11 1.24 101.22
20.85 -72.81 -53.21 0.0 0.11 1.24 101.27
20.96 -58.26 -42.58 0.0 0.11 1.24 101.31
21.07 -43.71 -31.95 0.0 0.11 1.24 101.34
21.18 -29.14 -21.30 0.0 0.11 1.24 101.38
21.29 -14.57 -10.65 0.0 0.11 1.24 101.41
21.40 -0.00 -0.00 0.0 0.11 1.24 101.45
221
CALCUL SCARA
Scarile sunt elemente de constructive care asigura legatura pe verticala intre diferitele etaje ale cladirii, precum
si intre trotuar si interiorul constructiei, prin planuri orizontale numite trepte, asezate denivelat unele in raport cu altele,
de regula echidistant. P e langa functia de circulatie curenta, scarile trebuie sa asigure si evacuarea rapida a persoanelor
aflate in cladire in cazul unui incendiu sau cutremur, cee ace numaurl necesar de scari intr-o cladire amplasarea si
alegerea latimii lor.
Pentru o scara cu rampe drepte sa fie comoda la urcat, trebuie ca intre latimea l si inaltimea h a treptelor sa
existe relatia:
2 x h + l = 62…64 cm
Latimea scarii L, care corespunde cu lungimea treptelor, se allege in functie de destinatia cladiri si de numarul
de personae evacuate intr-un anumit interval de timp, aflate la un moment dat in cladire. Circulatia pe scari se considera
ca se face sub forma de fluxuri. Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de persoane se determina
cu relatia:
N
F= C
Unde:
222
F - numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de persoane;

N – numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;
C – capacitatea de evacuare a unui flux.
CALCULUL RAMPA 1-2 SCARII LA NIVELUL CURENT

Evaluarea actiunilor gravitationale pe rampa scarii la nivelul current:
Evaluarea actiunilor permanente (Gk , j)

⇒ Greutate pardoseala, 1 cm:
q pardoseala = h pardoseala x γ pardoseala = 0.01 x 25 = 0.25 kN/m2
⇒ Greutate proprie adeziv pardoseala, 5 mm:

q adezic = h adeziv x γ adeziv = 0.005 x 18 = 0.09 kN/m2
⇒ Greutate proprie trepte brute din beton simplu, 7.5 cm:

q trepte = htrepte x γ c = 0.075 x 24 = 1.8 kN/m2
⇒ Greutate proprie placa din beton armat, 13 cm:

q f = h f x γ rc = 0.13 x 25 = 3.25 kN/m2
⇒ Greutate proprie tencuiala din mortar de var- ciment, 1 cm:

q tencuiala = htencuiala x γ tencuiala = 0.01 x 19 = 0.19 kN/m2
223
Evaluarea actiunilor variabile (Q k , j)

⇒ Incarcarea utila – Coridoare, scari si podeste:
u = 3.0kN/m2
GRUPAREA
FUNDAMENTALA
(G.F)
NR. TIPUL GROSIME GREUTATE VALOAREA Coeficient Valoarea de
CRT ACTIUNII STRAT TEHNICA CARACTERISTICA de proiectare
. [m] 3
[kN/m ¿ q 2
k [kN/m ¿ grupare
sd 2
γQ q [kN/m ]
⇒ Actiuni permanente , Gk , j
1. Pardoseala 0.01 25 0.25 1.35 0.337
1 cm
2. Adeziv 0.005 18 0.09 1.35 0.122
pardoseala
5 mm
3. Trepte 0.075 24 1.80 1.35 2.43
brute din
beton
simplu
7.5 cm
4. Placa din 0.13 25 3.25 1.35 4.38
224
beton
armat
13 cm
5. Tencuiala 0.01 19 0.19 1.35 0.257
din mortar
de var-
ciment 1cm
TOTAL 5.58 ⅀ 7.52

⇒ Actiunea variabila predominanta , Qk , j
6. Incarcare
utila
coridoare, - - 3.00 1.50 4.50
scari si
podeste
VALOAREA COMBINATIEI ACTUNILOR 7.58 ⅀ 12.02
GRAVITATIONALE PENTRU RAMPA SCARII
LA NIVEL CURENT
Evaluarea actiunilor gravitationale de podest la nivelul curent

Evaluarea actiunilor permanente (Gk , j)
⇒ Greutate pardoseala, 1 cm:
q pardoseala = h pardoseala x γ pardoseala = 0.01 x 25 = 0.25 kN/m2
⇒ Greutate proprie adeziv pardoseala, 5 mm:

q adezic = h adeziv x γ adeziv = 0.005 x 18 = 0.09 kN/m2
⇒ Greutate proprie trepte sapa de egalizare din mortar ciment M 100, 6 cm:
q sapa = htencuiala x γ tencuiala = 0.01 x 19 = 0.19 kN/m2
⇒ Greutate proprie placa din beton armat, 13 cm:

q f = h f x γ rc = 0.13 x 25 = 3.25 kN/m2
⇒ Greutate proprie tencuiala din mortar de var- ciment, 1 cm:

q tencuiala = htencuiala x γ tencuiala = 0.01 x 19 = 0.19 kN/m2
225
Evaluarea actiunilor variabile (Q k , j)

⇒ Incarcarea utila – Coridoare, scari si podeste:
u = 3.0kN/m2
GRUPAREA
FUNDAMENTALA
(G.F)
NR. TIPUL GROSIME GREUTATE VALOAREA Coeficient Valoarea de
CRT ACTIUNII STRAT TEHNICA CARACTERISTICA de proiectare
. [m] 3
[kN/m ¿ q 2
k [kN/m ¿ grupare
sd 2
γQ q [kN/m ]
⇒ Actiuni permanente , Gk , j
1. Pardoseala 0.01 25 0.25 1.35 0.337
1cm
2. Adeziv placi 0.005 18 0.09 1.35 0.122

ceramice
5 mm
3. Sapa de 0.06 21 1.26 1.35 1.701
egalizare din
mortat de
ciment M
100- 6 cm
4. Placa din 0.13 25 3.25 1.35 4.38
beton armat
13 cm
5. Tencuiala 0.01 19 0.19 1.35 0.257
din mortar
de var-
ciment 1cm
TOTAL 5.04 ⅀ 6.79

6. Incarcare
utila
coridoare, - - 3.00 1.50 4.50
scari si
podeste 226
VALOAREA COMBINATIEI ACTUNILOR 7.04 ⅀ 11.29
GRAVITATIONALE PENTRU RAMPA SCARII
LA NIVEL CURENT
CALCULUL MOMENTELOR SI A ARIEI DE ARMATURA PENTRU RAMPA SI PODESTELE DE LA NIVELUL CURENT
CALCUL RAMPA (R1 SI R3) NIVEL CURENT
DATE DE CALCUL CARACTERSITICE:
227
Lrampa=√ 1.552−¿ 1052 ¿=1.14 m
Lpodest=1.20
⇒ Dimensiunile treptei: b tr= 28 cm ; htr = 17.5 cm
⇒ Latimea totala a scarii: L=1.14 +1.2=2.34 m

⇒ Unghiul rampei: α = 30° ; cos α = 0.866
⇒ Latimea rampei: b rampa= 1.325 m
⇒ Grosimea rampei: hrampa = 13 cm
⇒ Inaltimea utila a sectiunii rampei: d= h f – a ≈ h f −¿ 15 mm = 130 – 15 = 115 mm
⇒ Grosimea podetului: hrampa = 13 cm
⇒ Inaltimea utila a sectiunii podetului: d= h f – a ≈ h f −¿ 15 mm = 130 – 15 = 115 mm
INCARCARI PENTRU LATIMEA DE 1 ML A RAMPEI 1
Q = q rampa x cos α + q podest + u = 7.52 x 0.866 + 6.79 + 4.50 = 17.80 kNm
CALCUL MOMENTE RAMPA
⇒ Moment rampa reazem
reazem Q x l 2 17.80 x 2.342

M Ed rampa= = = 12.18 kNm
8 8
⇒ Moment rampa camp
228
2 2
Q x l 17.80 x 2.34
M camp
Ed rampa= = = 8.12 kNm
12 12
ARMARE RAMPA
⇒ Armare rampa reazem
M Ed 12.18 x 106
m= 2 = = 0.069
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.069 = 0.072
reazem
f cd 13.33
A s nec = ψ x b x h x = 0.072 x 1000 x 115 x = 253.73 m m2
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
⇒ Armare rampa camp

M Ed 8.12 x 10
6
m= 2 = = 0.046
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.046 = 0.047
camp
f cd 13.33
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
CALCUL PODESTE NIVEL CURENT

INCARCARI PENTRU PODEST
Q = q podest + u = 6.79 + 4.50 = 11.29 kNm
CALCUL MOMENTE PODEST
⇒ Moment podest
podest 1 Q x l 2 11,29 x 1.202

M Ed = = = 2.92 kNm
8 8
podest 2 Q x l 2 11,29 x 1.202

M Ed = = = 2.03 kNm
8 8
229
ARMARE PODEST
⇒ Armare podest 1
M Ed 6
2.92 x 10
m= 2 = 2 = 0.016
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.016 = 0.016
podest
f cd 13.33
A s nec = ψ x b x h x = 0.016x 1000 x 115 x = 56.38 m m2
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
⇒ Armare podest 2
M Ed 2.03 x 106
m= 2 = 2 = 0.011
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.011 = 0.011
f cd 13.33
A podest
s nec = ψ x b x h x = 0.011x 1000 x 115 x = 38.76 m m2
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
CALCUL RAMPA (R2) NIVEL CURENT
230
Lrampa=√ 1.552−¿ 1052 ¿=1.14 m
Lpodest=1.20
⇒ Latimea totala a scarii: L=¿ 1.20+1.14 +1.20=3.54 m

INCARCARI PENTRU LATIMEA DE 1 ML A RAMPEI

2 2
reazem Q x l 18.71 x 3.54
M Ed rampa= = =29.30 kNm
8 8
camp Q x l 2 18.71 x 3.54 2

12 12
ARMARE RAMPA

M Ed 29.30 x 10
6
m= 2 = = 0.166
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
231
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.166 = 0.183

f cd 13.33
Areazem
s nec = ψ x b x h x = 0.183 x 1000 x 115 x = 644.89 m m2
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 12/15 (7∅ 12/m)

M Ed 19.53 x 106
m= 2 = 2 = 0.111
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.111 = 0.118
f cd 13.33
Acamp
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
Q = q podest + u = 6.79 + 4.50 = 11.29 kNm
⇒ Moment podest
podest 1 Q x l 2 11,29 x 1.202

M Ed = = = 2.03 kNm
8 8
2 2
podest 2 Q x l 11,29 x 1.15
M Ed = = = 1.86 kNm
8 8
ARMARE PODEST
⇒ Armare podest 1
M Ed 2.03 x 10
6
m= 2 = = 0.011
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
232
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.011 = 0.011

f cd 13.33
A podest
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
⇒ Armare podest 2
M Ed 1.86 x 10
6
m= 2 = 2 = 0.010
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.010 = 0.010
f cd 13.33
A podest
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
CALCUL RAMPA (R3) NIVEL CURENT
⇒ Latimea totala a scarii: L=a+b+ c=1.37+1.15+1.34=3.86 m

233
INCARCARI PENTRU LATIMEA DE 1 ML A RAMPEI
Lrampa=√ 1.552−¿ 1052 ¿=1.14 m
Lpodest=1.20
⇒ Latimea totala a scarii: L=1.14 +1.2=2.34 m

INCARCARI PENTRU LATIMEA DE 1 ML A RAMPEI 1

2 2
reazem Q x l 17.80 x 2.34
8 8
camp Q x l 2 17.80 x 2.342

12 12
ARMARE RAMPA
234
M Ed 12.18 x 106
m= = = 0.069
b x h2 x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.069 = 0.072
f cd 13.33
Areazem
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)

M Ed 8.12 x 106
m= 2 = = 0.046
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.046 = 0.047
camp
f cd 13.33
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)

Q = q podest + u = 6.79 + 4.50 = 11.29 kNm
⇒ Moment podest
podest 1 Q x l 2 11,29 x 1.202

M Ed = = = 2.92 kNm
8 8
podest 2 Q x l 2 11,29 x 1.202

M Ed = = = 2.03 kNm
8 8
ARMARE PODEST
⇒ Armare podest 1
235
M Ed 2.92 x 106
m= 2 = = 0.016
b x h x f cd 1000 x 1152 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.016 = 0.016
podest
f cd 13.33
A s nec = ψ x b x h x = 0.016x 1000 x 115 x = 56.38 m m2
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
⇒ Armare podest 2
M Ed 6
2.03 x 10
m= 2 = 2 = 0.011
b x h x f cd 1000 x 115 x 13.33
ψ = 1 - √ 1−2 x μ = 1 - √ 1−2 x 0.011 = 0.011
f cd 13.33
A podest
f yd 435
⇒ Dispunem ∅ 10/15 (7∅ 10/m)
ANTEMASURATOARE
1. Turnare beton in planseu
Planseu terasa:
(4.00+4.00+3.95)x 4.30x2=102.77 m2
(4.00+4.00+3.95)x4.85x2=114.95 m2
Goluri: 1.20x0.90= 1.08 m2

236
Total = (102.77+114.95-1.08)x0.13=28.16 m 3
Planseu etaj:
(4.00+4.00+3.95)x 4.30x2=102.77 m2
(4.00+4.00+3.95)x4.85x2=114.95 m2
Goluri: 3.00 x 4.80 = 14.40 m2
Total = (102.77+114.95-14.4)x0.13=26.43 m 3
3 plansee = 26.43 m3 x 3= 79.29 m3
Planseu parter:
(4.00+4.00+3.95)x 4.30x2=102.77 m2
(4.00+4.00+3.95)x4.85x2=114.95 m2
Total = (102.77+114.95)x0.15=32.65 m3
Total plansee = 32.65 + 79.29 + 28.16 = 140.08 m 3
Grinzi
Ax 1-4 = (4+3.95+4)x0.25x0.50x5=7.46 m 3
Ax A-F = (4.30+4.85+4.8+4.3)x0.25x0.45x4=8.23m 3
Total = (7.46+8.23)x5= 78.45 m3
Cornisa beton
( 13.05x2+19.65x2)x0.05x0.13= 0.42 m3
4 plansee = 0.42x4= 1.70 m3
Centura beton atic
(13.05x2+19.65x2)x0.25x0.25= 4.08 m3
2. Turnare beton in stalpi
H etaj = 3.50
0.50x0.50x6x3.50x4=21 m3
0.45x0.45x14x3.50x4=39.69 m3
Total = 21 + 39.69 = 60.69 m3
3. Cofraj
237
Cofraj planseu terasa
(4.00+4.00+3.95)x 4.30x2=102.77 m2
(4.00+4.00+3.95)x4.85x2=114.95 m2
Total = 102.47+114.95= 217.42 m2
Cofraj planseu etaj
(4.00+4.00+3.95)x 4.30x2=102.77 m2
(4.00+4.00+3.95)x4.85x2=114.95 m2
Total = 102.47+114.95= 217.42 m2
Cofraj planseu peste subsol
(4.00+4.00+3.95)x 4.30x2=102.77 m2
(4.00+4.00+3.95)x4.85x2=114.95 m2
Total = 102.47+114.95= 217.42 m2
Cofraj cornisa
(13.05x2+19.65x2)x0.18x5= 58 m2
Cofraj grinzi
Ax 1-4 = (4.00+3.95+4.00)x 5 x (0.42+0.25+0.42)=64 m 2
Ax A-F = (4.30+4.85+4.85+4.3)x4 x (0.37+0.25+0.37)=72 m 2
5 etaje = (64+72)x5=136 m2
Cofraj centura atic
(13.05x2+19.65x2)x0.25x2= 32 m2
4. Cofraj stalpi
H etaj= 3.50
0.50x4x6x(3.50-0.50)x4=144 m2
0.45x4x14x(3.50-0.50)x4=302 m2
238
5. Infrastructura beton
Planseu subsol
(4.00+4.00+3.95)x 4.30x2=102.77 m2
(4.00+4.00+3.95)x4.85x2=114.95 m2
Total = 102.77+114.95=217.72 m3
Stalpi
H subsol si fundatie = 2.00+1.10 = 3.10 m
0.50x0.50x6x3.10=4.6 m3
0.45x0.45x14x3.10=8.7 m3
Total =4.6 +8.7 = 13.3 m3
Pereti subsol
H subsol = 1.90-0.50=1.40
Ax 1-4 = (4.00+3.95+4.00)x0.25x1.40x5=20.91 m 3
Ax A-F = (4.30+4.85+4.30+4.85) x0.25x1.40x4=25.6 m 3
Total =46.51
Grinzi de fundare
(13.05 x 5+19.65x4+0.70x8)x0.60x0.70=153 m 3
Talpa fundatie
(13.05 x 5+19.65x4+0.70x8)x1.50x0.40=89m 3
6. Zidarie
Zidarie BCA 25
A ferestre=14x1.5x1.5x4=126 m2
A usi=2.10x2.10x4=17.64 m2
A total= 126 + 17.64=144.65 m2
(4.00+3.95+4.00)x 2 x (3 x 0.25)=18 m 3
= (4.30+4.85+4.85+4.3)x2 x (3 x 0.25) =27 m 3
5 etaje = (18+27)x5=225 m3
239
Pereti rigips
18.+12=30 x 3=90 m2
7. Otel
Plansee = 2148 x 5 = 10740 kg
Grinzi = 5877 +3840 = 9717 B kg 500C
Stalpi = 16,004.99 kg B500C
Infrastructura =4165+2980=7145
8. Utilaj
Macara
CALCULUL MACARALEI
Latime constructie: 13.05 m

Lungime constructie: 19.65 m
H constructie: 14.85 m
Se alege Gelement maxim:

1. Greutate palet de zidarie din BCA:
2.34 m3 x 500 kg/m3 = 1170 kg/palet
2. Carcasa armature stalp
G1 stalp = 151kg/stalp
G4 stalpi = 151 x 4 = 604 kg/4 carcase stalp
Se alege Gelement = 1170 kg
Raza necesara este data de relatia:
Rnec = √( 10+b ) + ( L ÷ 2 ) =29.20 m
2 2
Pentru automacara LIEBHERR 85 EC – B5 FR tronic Refectiv=35m.

Astfel:
Qmax = 2350 kg
Container pentru manipulare = 400 kg
Capacitate transport = 2 paleti zidarie
Qnec = 1170 kg + 400 = 1570 kg
9. Popi
Plansee (3 pop/m2)
240
(217x5)x3 =3255 = 4469 buc
Grinzi (2 popi/m)
(4+3.95+4)x2x5x5=597 buc
(4.30+4.85+4.8+4.3)x2x5x4=732 buc
Total = 597 + 732 =1329 buc
8. ETAPE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA STRUCTURII
1.LUCRĂRI DE TERASAMENTE

1.1.Lucrările de infrastructură.
Se execută în conformitate cu prevederile studiului geotehnic, care stabilește stratificatia terenului, condițiile
hidro-geologice și condițiile de fundare.
Constructorul va întocmi proiectul tehnologic de execuție care va cuprinde: planul de organizare de șantier:
planul de lucrări pregătitoare executãrii fundațiilor propriu-zise; planul cu organizarea locului de muncă; lista
mijloacelor (dispozitive de execuție a terasamentelor și fundațiilor); proiecte de sprijinire și de cofraje.

1.2. Principala lucrare pregătitoare este materializarea cotei 0,00m față de care se măsoară toate cotele
de nivel.
La trasarea detaliilor de construcții se vor respecta prevederile îndrumătorului privind executarea trasării de
detaliu în construcții, indicativ C 83-75.
Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se verifică întreaga trasare pe teren, încheindu-se un proces verbal
de trasare cu materializarea bornelor si cotei 0,00, între beneficiar și executant.

1.3.Toleranţe admisibile.
Conform STAS 9824/1-87 toleranțele admisibile la trasarea pe teren a construcțiilor sunt următoarele:
Pentru lungimi:
Tolerante (cm) Lungimi (m)

25m 50m 100m
Coordonate ± 2 cm ± 2 cm ± 3 cm
rectangulare de
trasare
Laturi pe conturul de ± 3 cm ± 4 cm ± 5 cm
241
trasare
Pentru lungimi intermediare, toleranțele se stabilesc prin interpolare

- Poziția în plan orizontal a axelor fundațiilor ± 1 cm Pentru lungimi intermediare, toleranțele se
stabilesc prin interpolare
- Poziția în plan vertical a cotei de nivel ± 1 cm
În cazul în care aceste toleranțe sunt depășite, lucrările de terasamente, respectiv de fundații, nu pot fi
continuate decât cu acordul scris al proiectantului.
Constructorul va examina fiecare zonă de săpătură, asigurând sprijinirea malurilor funcție de adâncimea și
natura terenului, pentru a-i asigura stabilitatea.

1.4.Verificarea calității terenului de fundare.
Se face de către specialistul geotehnician care a elaborat studiul geotehnic şi este atestat MTCT, conform
Normativului pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcţii și instalaţii aferente indicativ C56-
85.
În acest sens dupã terminarea lucrărilor de săpătură va fi chemat specialistul geotehnician pentru verificarea
terenului de fundaţie, încheindu-se proces verbal de recepție - faza determinantă împreună cu specialistul
beneficiarului și executantul lucrării.
În situația în care se constată diferențe între caracteristicile reale ale terenului și cele din studiul geotehnic, se
vor stabili de cãtre specialistul geotehnician mãsurile ce trebuiesc luate.
Pe toată durata execuţiei lucrărilor de fundaţii este obligatorie monitorizarea geotehnică pentru a se dispune
măsuri de adaptare a detaliilor de execuţie ale fundaţiilor în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite.
Monitorizarea geotehnică trebuie efectuată de elaboratorul studiului geotehnic sau de un specialist atestat
MTCT pentru domeniul Af. Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei va cuprinde note de sinteză privind
în primul rând natura şi caracteristicile geotehnice ale terenurilor întâlnite şi compararea cu datele din studiul
geotehnic, precum şi note privind comportarea lucrării pe toată perioada de execuţie. Întocmirea şi verificarea
documentaţiilor geotehnice pentru construcţii se vor realiza în conformitate cu prevederile ghidului GT
035/2002.
Pe parcursul executării lucrărilor de terasamente se vor lua măsurile corespunzătoare pentru asigurarea
protecției muncii.
2. LUCRĂRI DE COFRAJE PENTRU BETON ARMAT

2.1.Alcătuirea cofrajelor.
Cofrajele pentru elementele din beton armat și susținerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească
următoarele condiții: să se asigure obținerea formei și dimensiunile prevăzute în proiect pentru elementele ce
urmează a fi executate, să fie etanșe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment, să fie stabile și
242
rezistente sub acțiunea încărcărilor, să permită un mare numar de refolosiri, să fie prevăzute cu piese de
asamblare de inventar.
Cofrajele din lemn se vor dimensiona în conditiile prevăzute în "Codul de practică pentru executarea lucrărilor
din beton, beton armat și beton precomprimat, indicativ NE 012-2007".
Pentru reducerea aderenței dintre beton si cofraj, acestea se ung pe fețele ce vin în contact cu betonul înainte de
fiecare folosire cu substanțe decofrante. Acestea se aplică prin pensulare, trebuie să-și păstreze proprietățile
neschimbate în condițiile climatice de execuție a lucrărilor și să nu atace betonul.
Eşafodajele de suținere a cofrajelor de planşee (plăci) sunt formate, în general, din grinzi extensibile, rezemate
pe popi de inventar, contravântuiți. Elementele eşafodajelor trebuie sã prezinte suficientă rezistență şi stabilitate
pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului și a betonului proaspăt din plăci, a
sculelor și dispozitivelor de lucru şi a echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua şi
solicitări orizontale din împingerea betonului din pereți, stâlpi și grinzi.
Lucrările de susținere/ eșafodaj se vor realiza și evalua de către ofertant conform tehnologiei proprii.
Contravântuirile de pe cele două direcții perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri nedeformabile, iar
prinderile să nu dea excentricități importante în noduri.
Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravântuiri tălpile continue de rezemare şi grinzile de susținere, cu
condiția ca prin detaliile de prindere adoptate să fie împiedicată deplasarea relativă între popi și aceste tălpi,
respectiv grile.

2.2.Trasarea poziției cofrajului
Pentru turnarea fundațiilor din beton se realizează de-a lungul sârmelor întinse între reperii materializați în acest
scop pe balizele de colț sau intermediare ce au servit la trasarea lucrărilor de săpături.
Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare, elementele cofrajului pot căpăta deplasări de la poziționarea
inițială, este necesar ca, înaintea turnării betonului să se verifice corectitudinea poziției finale a acestora.

2.3.Abateri admisibile la montarea cofrajelor
Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se referă la următoarele categorii de mărimi:
- dimensiuni ale spaţiului cofrat;
- cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălţime de turnare a betonului etc);
- poziţia axelor, în plan şi pe înălţime (care include rectilinitatea şi perpendicularitatea sau unghiul
prevăzut după caz);
- forma suprafeţei (care include planitatea şi denivelarea locală, după caz);
Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel şi poziţie a axelor, vor fi cele prevăzute pentru elementele
respective.
Abaterile admisbile privind forma suprafeţei se stabilesc astfel:
- pentru suprafeţe cu formă deosebită (plăci sau pereţi curbi etc), se prevăd în caietul de sarcini pentru
realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective;
- pentru celelalte situaţii (cofraje pentru suprafeţe plane ale elementelor), abaterile admisibile se vor
înscrie în clasele de toleranţă astfel:
 clasa TS,III pentru planitate (Anexa C NE012/2/2010);
 clasa TN,I pentru denivelări locale (Anexa C NE012/2/2010);
243

2.4.Montarea cofrajelor.
Operaţiunile de montare a cofrajelor se vor succede, de regulă, în următoarea ordine:
- curățirea și nivelarea locului de montaj;
- trasarea poziției cofrajelor; transportul şi asezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de
inventar în apropierea locului de montaj;
- curățirea și ungerea panourilor; asamblarea şi susținerea provizorie a acestora; verificarea poziției
cofrajului pentru fiecare element de construcție, atât în plan orizontal cât și pe vertical şi fixarea lor în poziție
corectă;
- încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de
montare (caloți, juguri, tiranți, zăvoare, proptele, contravânturi, etc.);
- etanșarea rosturilor.
Menținerea alinierii panourilor asamblate se obține cu ajutorul montanților și al riglelor de aliniere, respectiv al
moazelor și cu ajutorul tiranților trecuți prin distanțieri. Asigurarea verticalității se va face prin proptele, de
preferință reglabile. Împingerea betonului proaspăt care acționează asupra panourilor de cofraj se preia prin
elementele de sprijinire ale panourilor, montanți, respectiv moaze și prin tiranții de legătură realizați în general
din oțel beton. În cadrul proiectului de cofraj se vor verifica prin calcul elementele de sprijinire și legătură din
punct de vedere al rezistenței și al deformațiilor.
Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Trasarea bazei se face, de regulă, printr-
o ramă de scândură. Pentru a se putea controla si curăța baza stâlpului se prevede o fereastră de vizitare.
Montarea elementelor de susținere a cofrajelor pentru planșee (plăci) se face în următoarea ordine:
- se traseazã poziția elementelor verticale de susținere (popi) se amplaseazã elementele verticale de
susținere și de contravântuire provizoriu;
- se montează și se fixează elementele orizontale ale eșafodajului (rigle, grinzi extensibile, etc.);
- se verificã poziția și dimensiunile efectuându-se corecturile necesare.
Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se efectuează după montarea
cofrajelor.
Cofrajele din panouri se ung cu atenție înaintea montării armăturilor în scopul de a facilita operația de
decofrare şi a se mări prin acestea numărul de folosiri al panourilor.
Ungerea se face imediat după scoaterea cofrajului sau chiar în timpul montării lui. Pentru ungere se folosesc
substanțe produse industrial în acest scop ,care se aplica după decofrare și curățire, fiind interzisă folosirea
motorinei sau a petrolului lampant, care degradează materialele lemnoase.
Pentru evitarea scurgerii laptelui de ciment prin rosturile dintre cofraje acestea vor fi etanșate cu ajutorul
benzilor autoadezive.
La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepția finală de către o comisie formată din beneficiar
(dirigintele de șantier) și constructor (șeful punctului de lucru, șeful de echipă). Comisia va efectua verificările
prevăzute mai sus, precum și alte verificări prevăzute în “Fișele tehnologice“, întocmite de către responsabilul
tehnic cu execuția atestat MLPAT și în "Programul de control al calității" întocmit de către controlorul de
calitate atestat MLPAT. Rezultatele recepției se consemnează într-un proces verbal de recepție.
244
La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile IM 007-96 “Norme specifice de
protecția muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre si eșafodaje“, aprobat M.L.P.A.T. cu ordinul 74/N din
15.10.1996.
În timpul montajului şi al depozitării panourilor de cofraj din materiale lemnoase și a celorlalte elemente din
materiale combustibile, se vor respecta prevederile din “Normativul pentru proiectarea și executarea
construcțiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor“, precum și cele cuprinse în “Instrucțiuni pentru
prevenirea incendiilor pe ramuri de producție“.

2.5.Verificarea şi recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează:
- la terminarea lucrărilor de cofraje, pentru o etapă de lucru, când se efectuează şi recepţia cofrajelor;
- imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele respective, când se efectuează o nouă
verificare;
Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora se efectuează prin:
- examinare directă şi măsuri simple;
- măsurări cu aparatură;
Prin măsurări se urmăreşte confirmarea încadrării în toleranţele prevăzute pentru montarea cofrajelor.
Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora prin observare directă şi măsurări simple se referă la următoarele:
- compararea cu prevederile din proiectul tehnologic şi/sau prevederile producătorului, în ceea ce priveşte:
 alcătuirea de ansamblu: vizual;
 tipurile de materiale şi integritatea acestora: vizual, precum şi analizarea documentelor privind calitatea
acestora;
 dimensiunile: prin măsurare;
 îmbinările (elementele de fixare şi contactul între elementele concurente în îmbinare): vizual şi, prin solicitare
cu mâna, să nu aibă joc în îmbinare;
- aşezarea corespunzătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, faţă de baza de rezemare,
precum şi între ele: vizual-poziţie şi fără spaţii libere între ele:
- faptul ca elementele de susţinere sau legătură punctuală (popi, contravânturi înclinate, legături interioare
etc) sunt fixate: prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc; legăturile interioare sunt corect montate prin observare
vizuală;
- starea de curăţenie: vizual;
- aplicarea agenţilor de decofrare: vizual;
- dimensiunile, în cel puţin 2 secţiuni pentru fiecare element, precum şi ale golurilor şi poziţia relativă a
acestora: prin măsurare directă;
- trasarea înălţimii de turnare a betonului: prin măsurare directă faţă de fundul cofrajului, sau faţă de alte
suprafeţe existente;
- aspectul general al suprafeţei care vine în contact cu betonul: vizual;
Verificările cofrajelor prin măsurători cu aparatură se referă la:
- cote de nivel pentru fundul cofrajului;
- axe, pentru spaţiul cofrat şi pentru goluri;
- înclinări, dacă este cazul;
245
- verificări în toate punctele şi secţiunile, care sunt precizate de inginerul de structură, în cazul cofrajelor
cu forme deosebite (plăci sau pereţi curbi etc);
Neconformităţile, fie în ceea ce priveşte alcătuirea şi montarea, fie în ceea ce priveşte depăşirea toleranţelor
(abaterilor admisibile) la dimensiuni şi/sau poziţie, se consemnează şi trebuie să fie rezolvate de constructor.
Pentru a preveni apariţia unor neconformităţi, constructorul trebuie să asigure un control preliminar privind
aprovizionarea, manipularea şi depozitarea materialelor utilizate, precum şi un control al instruirii personalului
care va executa lucrările respective.
Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de montarea
armăturii, dacă este cazul, precum şi înainte de punerea în operă a betonului, dacă între aceste operaţiuni a
trecut o perioadă mai lungă.
Această a doua verificare se efectuează prin observare directă şi măsurări simple şi, dacă se constată
neconformităţi, şi prin măsurări cu aparatură, după caz.
În cazurile în care constructorul lucrărilor de construcţii aplică un sistem de management al calităţii, executarea
şi verificarea lucrărilor de cofraje şi susţineri ale acestora trebuie efectuate conform prevederilor aplicabile ale
acestui sistem (proceduri, instrucţiuni şi înregistrări privind:
aprovizionarea, recepţia, manipularea, depozitarea şi trasabilitatea materialelor; executarea şi verificarea
lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformităţilor etc.).
Recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora constă în consemnarea conformităţii lucrărilor, pe baza verificării
efectuate la terminarea lucrărilor şi a rezolvării eventualelor neconformităţi, printr-un proces verbal pentru
recepţia calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea reprezentantului clientului şi, în
cazul unor cofraje şi/sau eşafodaje deosebite, pentru care inginerul de structură a întocmit caiete de sarcini, şi
cu participarea inginerului de structură.

2.6. Condiţii prealabile şi condiţii necesare în timpul executării lucrărilor de cofraje şi susţinerilor
acestora
Pentru executarea lucrărilor de cofraje şi susţinerile acestora, este necesară asigurarea condiţiilor prealabile,
precum şi a celor necesare în timpul executării lucrărilor.
Condiţiile prealabile se referă, în principal, la următoarele:
- existenţa, pe şantier, a proiectului, care trebuie să cuprindă toate datele necesare pentru executarea
cofrajelor;
- existenţa, pe şantier, a proiectului tehnologic privind cofrajele şi susţinerile acestora, dacă este cazul;
- existenţa, dacă este cazul, a recepţiei lucrărilor de terasamente, când acestea sunt implicate;
- aprovizionarea şi recepţionarea cofrajelor şi/sau eşafodajelor de inventar, complete, precum şi a
documentaţiei tehnice privind utilizarea acestora sau, după caz, a tuturor materialelor necesare executării, ca
unicat, pe şantier;
Condiţiile care trebuie asigurate în timpul executării lucrărilor se referă, în principal, la următoarele:
- dotări tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dacă este cazul, executarea şi montarea cofrajelor
şi eşafodajelor pentru susţinerea acestora (scule, dispozitive etc);
- facilităţi necesare, după caz, pentru montarea sau executarea şi montarea cofrajelor şi eşafodajelor
(energie electrică, utilaje pentru ridicare şi manipulare cu precizia necesară);
- personal calificat pentru montarea sau executarea şi montarea cofrajelor şi eşafodajelor;
246

2.7. Pereţi din beton armat căptuşiţi cu zidărie.
Tehnologia de realizare a pereţilor de beton armat căptuşit cu zidărie va fi realizată după efectuarea, pe şantier,
a elementelor de probă.
Principalele etape de realizare a pereţilor din beton armat sunt:
- Montarea armăturilor şi/sau a armăturilor rigide (profile metalice);
- Realizarea pereţilor de zidărie. La realizarea acestora se va acorda o atenţie deosebită următoarelor:
 La zidirea cărămizilor nu se acceptă sa cadă mortar in spaţiul ce urmează a fi betonat sau pe armătură. În cazul
în care, totuşi, cade mortar pe barele de armătură acestea se vor curăţa imediat. Dacă mortarul cade în spaţiul ce
se va betona atunci se va opri imediat zidirea şi se va curăţa. Se va folosi numai mortar de ciment (fără var)
M100.
 Rosturile vor avea o adâncime de 20mm.
 În rosturile orizontale se vor monta, la fiecare 50cm pe verticală, câte două bare orizontale Ø8.
 Pentru sprijinirea zidăriei la turnarea betonului se vor folosi metode specifice cofrajelor obişnuite (tiranţi
recuperabili în teci din PVC).
 Înălţimea maximă a zidăriei va fi de 1,50-2,00m.
- Turnarea şi vibrarea betonului la cel puţin 7 zile de la realizarea zidăriei.

2.8.Demontarea cofrajelor.
La decofrarea elementelor verticale (pereți, stâlpi) ordinea operațiilor, în general, inversã celor indicate la
montarea cofrajelor și anume: desfacerea zãvoarelor și scoaterea tiranților; scoaterea elementelor de susținere
(montanți, rigle, moaze, caloți) scoaterea fururilor de compensare la pereți, montarea panourilor la pereți
începând de la fururi, demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
3. LUCRĂRI DE ARMARE.

3.1. Produse pentru armătură nepretensionată
Produsele pentru armătura nepretensionată, care fac obiectul prezentului caiet de sarcini, sunt produsele din
oţel, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub formă de plase sau carcase sudate, uzinate.
Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie în conformitate cu prevederile specificaţiei
tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie să se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN
1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, împreună cu anexele naţionale ale acestora şi ale celor din ST
009.
Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce priveşte tipul şi clasa
produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător şi până la punerea în operă. Pentru
aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată, trebuie să poarte o etichetă
durabilă, bine ataşată, care să conţină:
- denumirea producătorului;
- tipul şi clasa produsului;
- numărul lotului şi al colacului/legăturii;
247
- marcajul de conformitate;
- ştampila controlului de calitate;
b) documentele care însoţesc livrarea produselor trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii cuprinse în
declaraţia de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după acest document:
-numele şi adresa producătorului;
-numărul certificatului de conformitate, ataşat;
-referinţe la caracteristicile produsului:
i. numărul standardului de produs;
ii. tipul şi clasa produsului;
iii. dimensiunea;
iv. limita de curgere;
v. rezistenţa la rupere;
vi. alungirea la forţa maximă şi la rupere;
vii. conţinutul de carbon echivalent pe oţel lichid;
- date de identificare a şarjei/lotului/colacului sau legăturii;
Prin tipul produsului se înţelege forma suprafeţei:
- neted;
- cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil;
Prin clasa produsului se înţelege încadrarea în categoriile privind limita de curgere, raportul între rezistenţa la
rupere şi limita de curgere, alungirea (la forţa maximă şi la rupere) şi sudabilitatea, conform specificaţiei tehnice
ST 009.
Marcarea, livrarea, transportul, manipularea şi depozitarea produselor pentru armături trebuie să se facă astfel
încât să nu modifice caracteristicile acestora. Produsele pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri,
clase şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:
- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spaţiilor;
- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanţe;
- accesul şi identificarea uşoară a fiecărui sortiment;
Suprafaţa produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă şi nici cu substanţe care
pot afecta negativ oţelul, betonul sau aderenţa între ele.
Inginerul de structură va preciza în proiect, tipul şi clasa produselor care trebuie să fie utilizate, precum şi
diametrul şi forma armăturilor, notate distinct şi unitar în tot cuprinsul proiectului.
În cazurile în care constructorul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect,
modificările privind tipul şi clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al inginerului de structură
(dispozitie de şantier, care face parte din proiect şi intră în cartea tehnică a construcţiei).
Trasabilitatea se referă la produsele utilizate efectiv în lucrare, precizându-se elementele şi poziţiile acestora în
cazul care s-au utilizat alte produse decât cele prevăzute iniţial în proiect, conform dispoziţiei de şantier.
Produsele pentru armături pot fi utilizate în următoarele condiţii:
- corespund prevederilor din proiect în ceea ce priveşte tipul şi clasa produsului;
- au atestată conformitatea conform prevederilor legale;
- constructorul efectuează următoarele:
 verificarea caracteristicilor geometrice;
248
 încercarea la tracţiune (rezistenţa la rupere, limita de curgere, alungirea după rupere), încercarea la îndoire
simplă şi încercarea la îndoire-dezdoire.
Încercările se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot şi diametru, în laboratoare având dotarea necesară.
În cazurile în care rezultatele determinărilor nu sunt corepunzătoare, constructorul ia măsurile necesare pentru
aprovizionarea cu produse corespunzătoare.

3.2. Pregatirea barelor.
Curățirea şi îndreptarea barelor sunt operații care trebuie efectuate înaintea tăierii şi fasonării acestora.
La curățire se vor îndepărta:
- pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurități;
- rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
- rugina aderentă, prin frecare cu peria de sârmă în zona de sudare a barelor care urmează să fie înnădite
prin sudură.
După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor secțiunii barei nu trebuie
să depăsească abaterile limită la diametru prevăzute în Codul NE 012-2007 și anume:
- pentru bare cu d < 25 mm abatere limită de 0,5 mm;
- pentru bare cu d > 25 mm abatere limită de 0,75 mm.

3.3. Fasonarea barelor.
Conform normativului de execuţie NE012-2/2010 Constructorul are obligaţia ca înainte de a trece la fasonarea
armăturii să analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform prevederilor din proiect (privind, în special,
montarea şi fixarea barelor, înnădirile barelor, dar şi turnarea şi compactarea betonului) şi să solicite, dacă este
necesară, reexaminarea, împreună cu inginerul de structură, a prevederilor din proiect.
Fasonarea armăturii se poate efectua de către constructor (în ateliere proprii şi/sau la faţa locului, pe şantier) sau
prin comandarea acesteia, de către constructor, la un prelucrător specializat în fasonarea armăturii.
Fasonarea armăturii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ceea ce priveşte
echipamentul tehnologic utilizat şi personalul care execută această activitate.
În cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele condiţii:
a) constructorul, care emite comanda, trebuie să transmită prelucrătorului toate datele din proiect privind
armătura;
b) încercările produselor pentru armături vor fi efectuate de cel care aprovizionează produsele şi rapoartele de
încercare cu rezultatele obţinute vor face parte din documentele care însoţesc armătura fasonată;
c) prelucrătorul va însoţi armătura fasonată de declaraţia de conformitate care trebuie să se refere la:
i. certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie;
ii. declaraţia că au fost respectate toate prevederile proiectului în ceea ce priveşte: produsele utilizate, forma şi
dimensiunile armăturilor, precum şi condiţiile de fasonare;
d) armătura fasonată va fi recepţionată de constructor, pe baza prevederilor din proiect, recepţie care are în
vedere şi existenţa cumentelor şi marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate;
Armătura fasonată în atelier (la constructor sau prelucrător) poate fi livrată, pentru montare, fie sub formă de
elemente separate, fie asamblată în carcase.
249
În primul caz, elementele de acelaşi tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate, astfel încât să se evite
confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până la montarea acestora.
În al doilea caz, depozitarea şi manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea, precum şi starea de
curăţenie. Asamblarea în carcase va fi realizată în următoarele condiţii:
a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elemntelor între ele;
b) fixarea elementelor între ele se face prin legare cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei galvanizate
care, prin atingerea cu armătura, poate forma pilă electrică cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta;
Fasonarea armăturii trebuie efectuată cu respectarea următoarelor condiţii:
a) fasonarea nu se execută la temperaturi sub -10° C;
b) fasonarea cu maşina a barelor cu profil periodic, la maşini cu două viteze, se va face numai cu viteza mică;
c) îndoirea barelor se execută cu mişcare lentă, cu viteză neuniformă, fără şocuri;
d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie:
i. pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puţin patru ori diametrul barei;
ii. pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puţin şapte ori diametrul barei;
e) forma şi dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor tehnice aplicabile şi sunt
precizate în proiect;
f) razele de îndoire pentru barele înclinate şi pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea cele prevăzute în
reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect;
În cazul elementelor structurale, este interzisă utilizarea metodei de a fasona şi monta barele de armătură în
aşteptare prin îndoirea acestora şi montarea în cofraj, pentru ca după decofrare acestea să fie dezvelite, prin
spargerea betonului în jurul lor, şi să fie îndreptate.
În cazul în care constructorul vrea să aplice această metodă la armarea elementelor nestructurale, va trebui să
obţină în prealabil acordul inginerului de structură care, prin dispoziţia de şantier, va preciza condiţiile pentru
aplicarea acestei metode.
Bare sau piese în aşteptare sunt bare de armătură sau piese speciale (spre exemplu, tipuri de conectori), care ies
din betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) în vederea înglobării în betonul care se va turna adiacent
suprafeţei respective (la rosturile de lucru sau la îmbinări prin monolitizare, spre exemplu), şi care constituie
armătură de continuitate.
Clasele de toleranţe la fasonarea armăturii sunt următoarele:
a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale şi parţiale):
i. domeniul până la 1,0 m: TD,VII (Anexa C NE012/2/2010);
ii. domeniul peste 1,0 m: TD, IX (Anexa C NE012/2/2010);
b) la rectilinitate: TR,IV (Anexa C NE012/2/2010);
c) la unghiuri: TU,II (Anexa C NE012/2/2010);

3.4. Montarea armăturilor.
Montarea armăturii se efectuează în următoarele condiţii:
- Cofrajele în care se montează armătura trebuie să fie recepţionate şi verificate imediat înaintea începerii
montării armăturii. Verificarea trebuie să asigure că acestea şi-au menţinut conformitatea în ceea ce priveşte:
 Stabilitatea şi punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale.
 Forma şi dimensiunile;
250
 Etanşeitatea;
 Starea de curăţenie.
- Asigurarea conformităţii cu prevederile din proiect. Se referă la tipurile şi clasele produselor utilizate,
poziţia relativă a acestora, între ele şi faţă de cofraj, precum şi la poziţia şi tipul înnădirilor, cu încadrarea în
toleranţele admisibile.
- Asigurarea bunei desfăşurări a punerii în operă a betonului. Se referă la:
 Crearea posibilităţii de circulaţie a personalului implicat, în cazul în care armătura este montată pe suprafeţe
orizontale/înclinate mari;
 Crearea, în cazul armăturilor dese la partea superioară, la intervale de maximum 3,00m, a unor spaţii libere
pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarcă acesta;
 Crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori diametrul acestuia, la
intervale de maximum 5 ori înălţimea elementului. Crearea spaţiilor libere se face fie prin amplasarea armăturii,
în acord cu proiectantul, fie prin montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului.
- Asigurarea poziţiei relative între bare şi faţa de cofraj are în vedere:
 Legarea armăturii la încrucişări;
3.5. Legarea armăturilor.
Trebuie efectuată la încrucisarea barelor, prin legături cu sârmă neagră sau prin sudură electrică prin puncte.
Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă moale de 1,0 mm până la 1,5 mm diametru.
Legarea armăturii se va face numai cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei zincate.
Legarea armăturii se va face după cum urmează:
- La reţele de armături din plăci şi pereţi:
 Fiecare încrucişare, pe două rânduri de încrucişări marginale, pe întregul contur;
 Restul încrucişărilor, în câmp, se vor lega în şah, din două în două;
- La reţelele de armături din plăci curbe subţiri, se vor lega toate încrucişările;
- La grinzi şi stâlpi:
 Toate încrucişările cu colţurile etrierilor şi cu ciocurile agrafelor;
 Încrucişarile cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în şah, din două în două;
 Barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişează;
 Etrierii şi agrafele montate înclinat precum şi fretele, se vor lega la toate încrucişările cu barele longitudinale.
După caz, pentru elementele la care armarea se face cu un număr mare de bare şi/sau de diametru mare, se vor
prevede şi alte tipuri de elemete de susţinere temporare sau definitive. Aceste elemente vor fi de tip “confecţie
metalică” şi se vor stabili de comun acord cu executantul după desemnarea acestuia.
În nodurile cu armãturi dese se va urmãri dispunerea barelor astfel ca sã permitã si pãtrunderea vibratorului.

3.6. Înnădirea barelor.
Înnădirea barelor de armătură se va realiza:
- prin suprapunere (pentru diametre mai mici de 25mm, dacă în proiect nu este specificat altfel);
- prin sudare electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, cap la cap, în cochilie pentru diametre de
25mm sau mai mari.
Executarea înnădirilor prin sudură, inclusiv calificarea sudorilor, precum şi verificarea calităţii acestora se vor
face conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
251
Înnădirile sudate se vor poansona şi verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelaşi sudor şi în
aceleaşi condiţii cu sudurile din operă, în proporţie de 3% din numărul total al înnădirilor.
După caz, dar numai cu avizul proiectantului, se acceptă şi alte metode de înnădire:
- înnădirea cu filet, normal sau conic;
- înnădirea cu manşon presat radial;
Utilizarea acestor metode de înnădire se va face pe baza prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Executarea lucrărilor se va face cu grijă pentru a nu introduce în cofraj pământ sau alte corpuri care ar dăuna
calității betonului.
La executarea fundațiilor, pe stratul de beton de egalizare se așează barele fasonate conform proiectului,
legându-se între ele și montând distanțierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea mustățile pentru stâlpi sau pereți și se fixează de armătura fundației.
Montarea armăturilor va fi efectuată în pozițiile prevăzute în proiect asigurându-se mentinerea acestor poziții şi
în timpul turnării betonului.
La montare se vor prevedea:
- cel putin 3 distanțieri la fiecare mp de placă sau perete;
- cel putin 1 distanțier la fiecare ml de stâlp.
Distanțieri pot fi confecționați din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu câte o sârmă pentru a fi
legate de armături.
Nu se acceptă înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect decât cu acceptul proiectantului.
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept scop asigurarea protecției
armăturii contra coroziunii și buna conlucrare a acesteia cu betonul. Dacă nu se specifică altceva pe planurile de
armare, straturile minime de acoperire se vor realiza conform SR EN 1992-1-1-2004.
La terminarea montării armăturilor, datorită importanței deosebite a calității execuției acestora cât și a faptului
că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu
recepționate, încheindu-se proces verbal de lucrări ascunse.
Verificările trebuie efectuate şi însuşite de către beneficiar (dirigintele de șantier atestat MLPAT), executant
(șeful de lucrare împreuna cu responsabilul tehnic cu execuția atestat MLPAT) și trebuie să se refere la toate
aspectele lucrării și anume:
- numărul, diametrul și poziția barelor în diferite secțiuni transversale, caracteristice elementului de
structură;
- distanțele dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare;
- lungimea porțiunilor de bară care depășesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente care se
toarnă ulterior (mustăți);
- lungimea de suprapunere la înnădirii;
- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
- dispozitivele de susținere a poziției armăturilor în cursul betonării (agrafe, distanțieri etc.);
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii;
Aceste elemente se consemnează cronologic în procesele verbale de lucrări ascunse.

3.7. Prevederi specifice elementelor de beton armat rigid.
252
Pentru armătura rigidă se vor respecta prevederile din “Caiet de sarcini pentru execuţia şi controlul execuţiei
structurilor metalice” cu următoarele observaţii:
- Profilele metalice, tablele, conectorii nu se vopsesc.
- Sudarea conectorilor, inclusiv calificarea sudorilor, precum şi verificarea calităţii acestora se vor face
conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
4. BETOANE

4.1. Prevederi generale
Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru, care are
următoarele obligaţii:
- să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor:
 starea cofrajelor şi/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarne betonul;
 starea armăturii;
 starea tecilor/ţevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armătura pretensionată, dacă este cazul;
 starea rosturilor de turnare, dacă este cazul;
- să verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la staţia proprie de preparare);
- să verifice faptul că sunt asigurate condiţiile corespunzătoare pentru transportul betonului la locul de
punere în operă, precum şi mijloacele, facilităţile şi personalul pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele
necesare în caz de situaţii neprevăzute;
- să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului (cu respectarea prevederilor
privind rosturile de turnare), precum şi prelevarea de probe pentru încercările pe beton proaspăt şi beton întărit,
cu întocmirea unei proceduri de punere în operă, dacă este cazul;
Aprobarea începerii turnării betonului trebuie să fie reconfirmată pe baza unor noi verificări, în cazul în care au
trecut 7 zile fără a începe turnarea sau au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data
aprobării.
Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul turnării şi întăririi
betonului, astfel:
- în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între 5°C şi
30°C;
- în condiţiile în care temeratura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire scade
sub 5°C, se aplică prevederile din NE012-1/2007. Pământul, piatra, susţinerile sau elementele structurale în
contact cu betonul ce urmează a fi turnat trebuie să aibă o temperatură care să nu provoace îngheţarea betonului
înainte ca acesta să atingă rezistenţa necesară pentru a rezista la efectele îngheţului;
- în cazul în care temperatura mediului depăşeşte 30°C în momentul turnării sau în timpul perioadei de
întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienţi şi luarea de măsuri suplimentare (de
exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditarea unei tehnologii adecvate de preparare,
transport, punere în operă şi tratare a betonului);
Specificarea privind betonul, prevăzută în proiect, pentru comanda la furnizori sau pentru preparare în staţii
proprii, se face în conformitate cu prevederile NE 012-1, având în vedere şi eventuale alte condiţii precizate în
proiect.
253
Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-1/2007.
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.
Epruvetele confecţionate vor fi păstrate astfel:
- epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în operă se păstrează în condiţiile prevăzute în SR EN
12390-2;
- epruvetele de control pentru verificarea rezistenţelor la compresiune la termene intermediare se păstrează
în condiţii similare betonului pus în operă;
- epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dacă este cazul, se păstrează în
condiţiile prevăzute în standardele de încercare aplicabile;
Pentru betoanele puse în operă, pentru fiecare construcţie, trebuie ţinută, la zi, condica de betoane, care trebuie
să cuprindă cel puţin următoarele:
- datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente în cazul producerii betonului de către
constructor;
- locul unde a fost pus betonul în operă în lucrare;
- ora începerii şi terminării turnării betonului;
- temperatura betonului proaspăt;
- probele de beton prelevate şi epruvetele turnate, modul de identificare a acestora şi rezultatele obţinute la
încercarea lor;
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt turnat;
- eventualele evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc);
- temperatura mediului ambiant;
- personalul care a supravegheat turnarea şi compactarea betonului;
Datele din condica de betoane trebuie să asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea acestuia şi până la
punerea în operă.

4.2 Prepararea şi transportul betonului.
Prepararea și verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din "Codul de practică
pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat, indicativ NE 012-2007",
Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului cu 5...9 cm, respectiv 10...15 cm) se face cu
autoagitatoare iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1...4 cm) cu autobasculantă cu benă amenajată
corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanșe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arșiță sau ploaie, suprafața liberă de beton trebuie să fie protejată astfel încât să se evite modificarea
caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării mijlocului de transport și sfârsitul descărării
acestuia și nu poate depăși valorile de mai jos decât dacă se utilizează aditivi întârzietori:
Temperatura betonului Durata maxima de transport (minute)

Cimenturi de clasa 32.5 Cimenturi de clasa <42.5
Între 10° C si 30° C 50 35
254
Sub 10° C 70 50
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea și reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăsește
o oră, precum și la întreruperea lucrului, acestea vor fi curățate cu jet de apă.
Rezistențele betonului la compresiune la o varsta mai mica de 28 zile se pot estima conform capitolului 3.1.2
din SR EN 1992-1-1:2004. Pe graficul următor s-a reprezentat cu linie roșie variația rezistenței la compresiune
conform SR EN 1992-1-1:2004, și cu bare verticale rezultatele obținute de producatorul de beton pe betonul pus
în opera în radier.
4.3. Turnarea și compactarea betonului

Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:
- corespondența cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât și pe verticală, cu cele din proiect;
- orizontalitatea și planeitatea cofrajelor;
- existența măsurilor pentru menținerea formei cofrajelor și pentru asigurarea etanșeității lor;
- măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susținere;
- rezistența şi stabilitatea elementelor de susținere existente şi corecta montare și fixare a susținerilor,
existența panelor și a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.;
În cazul în care se constată nepotriviri față de proiect sau se apreciază ca neasigurată rezistența şi stabilitatea
susținerilor, se vor adopta măsuri corespunzătoare.
Înainte de a se începe betonarea, cofrajul și armăturile se vor curăța de eventuale corpuri străine, beton rămas de
la turnarea precedentă, rugină neaderentă, etc. și se va proceda la închiderea ferestrelor de curățire.
În urma efectuării verificărilor și a măsurilor menționate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate
într-un proces verbal de lucrări ascunse. Dacă până la începutul betonării intervin unele evenimente de natură să
modifice situația constatată (întreruperi, accidente etc.) se va proceda la o nouă verificare.
Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcționarea corectă a utilajelor de transport local şi de
compactare a betonului (vibratoare).
Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor și aplicarea masurilor indicate în Codul NE
012-2007, capitolul 17.
Betonarea construcției va fi condusã nemijlocit de maistrul sau șeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent
la locul de turnare și va supraveghea comportarea și menținerea poziției inițiale a susținerilor cofrajelor și
armăturilor și va lua măsuri operative de remediere a oricăror deficiențe constatate. Atât deficiențele constatate
cât și măsurile adoptate vor fi consemnate în condica de betonare.
Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea în
lucrare se va face fără întrerupere. Daca acest lucru nu este posibil se vor crea rosturi de lucru conform
prevederilor normativului NE 012-2007.
La turnarea betonului trebuie respectate urmãtoarele reguli generale:
- la locul de punere în lucrare, descărcarea betonului se va face în bene, pompe de beton sau jgheaburi,
pentru a se evita alte manipulări;
- dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu este amestecat omogen, se va proceda la descărcarea și
reamestecarea lui pe platforma special amenajată, fără a se adăuga însă apă;
- înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m;
255
- turnarea betonului de înălțime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite din tronsoane de formă
tronconică;
- betonul trebuie să fie răspândit uniform și în grosime de cel mult 50 cm. Întinderea acestuia se face prin
tragere cu grebla. Nu se admite azvârlirea cu lopata a betonului la o distanță mai mare de 1,50 m;
- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor față de poziția prevăzută în
proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuși se vor produce
asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
- se va urmări cu atenție, înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de
acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării și nici așezarea pe armături a
vibratorului;
- betonarea se va face fără întrerupere, chiar și atunci când turnarea se face prin ferestre laterale;
- turnarea se va face în straturi orizontale de 30 ... 40 cm înălțime, acoperirea cu un strat nou trebuie să se
facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului inferior.
Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică; în cazul imposibilității de continuare a compactării
prin vibrare, defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului se va continua până
la poziția corespunzătoare pe rost, compactând manual betonul.
Betonul trebuie turnat şi compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură şi piesele înglobate sunt
acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranţelor acoperirii cu beton compactat şi că betonul va atinge
rezistenţa şi durabilitatea prevăzute.
Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare şi
suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor şi susţinerilor acestora.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate pentru care se folosesc caracteristicile tehnice şi functionale şi pentru
care se gasesc prescriptii de utilizare şi întretinere. Personalul care efectueazã vibrarea betonului trebuie sã fie
instruit în prealabil asupra modului de utilizare a procedeului pe care urmează să-l aplice.
Distanța dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,0 m. În
cazurile în care nu este posibilã respectarea acestei distanțe (din cauza configurației armăturilor a unor piese
înglobate sau alte cauze) se recomandă utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare.
Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depășească 3/4 din lungimea capului vibrator
(butelia); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã pãtrundã 5...15 cm în stratul compactat anterior.
Grosimea stratului de beton armat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1 - 1,35 ori mai mare decât
grosimea finală a stratului compactat în funcție de lucrabilitatea betonului.
Distanța între două poziții succesive de lucru ale zonelor vibrate trebuie să fie astfel stabilită încât să fie
asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafețe de beton compactat.
Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forța perturbatoare și frecvența corespunzătoare a
acestuia) se va face în funcție de dimensiunile elementelor şi de posibilitățile de introducere a capului vibrator
(butelia) printre barele de armătură.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L4.
Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între durata minimă de 5 sec. şi
durata maximă de 30 sec. Prelungirea duratei de vibrare până la 50 sec. impuse de condiții speciale locale, nu
este de natură să dăuneze calității betonului.
256
Semnele exterioare după care se recunoaște că vibrarea betonului s-a terminat, sunt următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafața betonului devine orizontală şi usor lucioasă;
- încetează apariția bulelor de aer la suprafața betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
- cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile care sunt în contact cu betonul proaspăt, trebuie să fie
udate cu apă atât cu 2...3 ore înainte cât şi imediat de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări trebuie să
fie înlăturată;
- descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi
sau direct în cofraj;
- refuzarea betonului adus la locul de turnare şi interzicerea punerii lui în operă, în condiţiile în care nu se
încadrează în limitele de consistenţă prevăzute sau prezintă segregări; se admite îmbunătăţirea consistenţei
numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1;
- înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0 m în cazul elementelor cu lăţime
de maximum 1,0 m şi 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii etc);
- turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la
maximum 1,5 m de zona care se betonează;
- răspândirea uniformă a betonului în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de
maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior;
- corectarea poziţiei armăturilor în timpul turnării, în condiţiile în care se produce deformarea sau
deplasarea acestora faţă de poziţia prevăzută în proiect (îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară
a plăcilor în consolă);
- urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu respectarea grosimii acoperirii, în
conformitate cu prevederile proiectului şi ale reglementărilor tehnice în vigoare;
- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a
vibratorului;
- urmărirea atentă a umplerii complete a secţiunii în zonele cu armături dese, prin îndesarea laterală a
betonului cu ajutorul unor şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri
nu sunt eficiente, trebuie create posibilităţi de acces lateral, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului
în beton;
- luarea de măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale poziţiei iniţiale a cofrajelor
şi susţinerilor acestora;
- asigurarea desfăşurării circulaţiei lucrătorilor şi mijloacelor de transport în timpul turnării pe podine
astfel rezemate, încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele
cu beton proaspăt;
- turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura de executare;
- durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri
speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor
257
determinări de laborator, aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu

adaosuri şi 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri;
- reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare, numai după
pregătirea suprafeţelor rosturilor;
- permiterea instalării podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului
pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai
după 24 … 48 ore, în funcţie de temperatura mediului şi de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dacă
temperatura este de peste 20°C şi se foloseşte ciment de tip I, având clasa mai mare de 32,5).

Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează:
- betonul trebuie astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus;
- compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, în funcţie de consistenţa
betonului, tipul elementului etc.;
- în afara cazului în care se stabileşte o altă metodă, compactarea se efectuează cu vibrator de interior. Se
admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea cofrajelor) în
următoarele cazuri:
 introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu
se poate aplica eficient vibrarea externă;
 întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în operă trebuie să continue până
la poziţia corespunzătoare unui rost;
 este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton monogranular, beton autocompactant);
- vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca metodă de deplasare a betonului pe distanţe
lungi, sau de prelungire a duratei de aşteptare pe şantier înainte de turnare;
- vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafaţă se aplică sistematic după turnare până la eliminarea
aerului oclus. Se evită vibraţiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenţei suprafeţei sau la apariţia
segregării;
- în mod normal, se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât înălţimea tijei
vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea şi revibrarea suprafeţei stratului anterior;
- în cazul în care structura conţine cofraje pierdute, trebuie luată în considerare absorţia de energie a
acestora, la selectarea metodei de compactare şi la stabilirea consistenţei betonului;
- în secţiuni cu grosimi mari, reluarea compactării stratului de suprafaţă este recomandată pentru
compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale;
- când se utilizează numai vibratoare de suprafaţă, stratul de beton după compactare nu trebuie, în mod
normal, să depăşească 100 mm, în afara cazului în care se demonstrează prin turnări de probă că sunt
acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obţine o compactare corespunzătoare, poate fi uneori necesară o vibrare
suplimentară la margini;
- în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor şi/sau a cofrajelor;
- betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.

Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) se face respectându-se următoarele prevederi
suplimentare:
258
- în cazul elementelor cu înălţimea de maximum 3,0 m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de
grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor feţelor pe întreaga
înălţime şi turnarea pe la partea superioară a elementului;
- în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum şi în cazul elementelor cu
înălţime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluţiile:
 cofrarea unei feţe pe maximum 1,0 m înălţime şi completarea cofrajului pe măsura turnării;
 turnarea şi compactarea prin ferestrele laterale
- în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga înălţime, iar pe cealaltă
faţă, pe înălţime de maximum 1,0 m, completându-se pe măsura turnării;
- primul strat de beton trebuie să aibă o consistenţă la limita maximă admisă prin procedura de executare a
lucrărilor şi trebuie să nu depăşească grosimea de 30 cm;
- nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.

Turnarea betonului în grinzi şi plăci se face respectându-se următoarele prevederi suplimentare:
- turnarea grinzilor şi a plăcilor începe după 1…2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau pereţilor pe
care reazemă, dacă procedura de executare a lucrărilor nu conţine alte precizări;
- grinzile şi plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în acelaşi timp; se admite crearea unui rost de
lucru la 1/5 … 1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a acesteia;
- la turnarea plăcii se folosesc repere dispuse la distanţe de maximum 2,0 m, pentru a asigura respectarea
grosimii plăcilor prevăzute în proiect

Turnarea betonului în structuri în cadre se face acordând o deosebită atenţie zonelor de la noduri, pentru a
asigura umplerea completă a acestora.
Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mică dimensiune este cel puţin
egală cu 1,5 m, se face având în vedere aspectele particulare prezentate în continuare:
- adoptarea de măsuri speciale la stabilirea compoziţiei betonului şi a tehnologiei de tunare, în vederea
asigurării calităţii lucrării. În scopul reducerii eforturilor din temperatură şi contracţie, la stabilirea compoziţiei
şi preparării betonului se urmăreşte:
 adoptarea unui tip de ciment cu căldură de hidratare redusă (corelat cu clasa betonului) şi a unui dozaj cât mai
scăzut, utilizând în acest scop un aditiv reducător de apă şi agregate cu dimensiuni cât mai mari;
 asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt, reducerea temperaturii agregatelor prin
stropire artificială, utilizarea de apă rece, fulgi de gheaţă etc;
- turnarea betonului în elemente masive se face fie în strat continuu, fie în trepte, conform detaliilor din
figura de mai jos. Aceste prevederi se aplică şi în cazul elementelor cu grosimea de 0,8 … 1,5 m, dacă volumul
acestora depăşeşte 100 m3;
- detalierea tehnologiei de turnare a betonului se face în mod obligatoriu, prin proceduri de executare a
lucrărilor, ţinând seama de:
 capacitatea de turnare a betonului Cb exprimată în m3/h, respectiv cea mai mică dintre valorile capacităţii de
preparare şi a capacităţii de transport de la staţie sau de la locul de preparare la cel de punere în operă;
 durata de timp Ta maximă admisă pentru turnarea unui nou strat sau treaptă de beton;
 grosimea stratului sau treptei, care nu poate depăşi 50 cm;
259
 numărul necesar de trepte suprapuse.

Durata de timp, Ta, se stabileşte cu ajutorul relaţiei:
Ta = T - Tt - Ts,
în care:
T - durata de timp până la începerea prizei betonului;
Tt - durata de transport, între terminarea încărcării mijlocului de transport al betonului
la staţia de preparare şi terminarea descărcării la locul de turnare;
Ts - durata de staţionare şi de transport local, până la tunarea betonului.

Durata de timp T, până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de specialitate autorizat. În
lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere valorile orientative prezentate în tabelul de mai jos:
Beton T (ore) pentru temperature medie de :

<10℃ 10° …..20℃ >20℃
Fara aditivi 3 2.5 2
intarzietori cu aditivi 6 5 4
Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (lăţime - B, grosime - H) se stabilesc prin respectarea următoarelor
condiţii privind:
- grosimea stratului (H):
H ≤ CbxTa / BxL
H ≤ 50 cm
- dimensiunile treptei:
HxL ≤ CbxTa / nxB
în care:
Cb şi Ta – conform celor arătate mai înainte;
n – intervalul maxim de suprapunere a treptelor (în exemplul de mai jos, n=4, rezultat pentru treptele 8/4 şi
următoarele)
260
Finisarea suprafeţei prin netezire cu rigla sau mistria se efectuează la intervale şi într-o manieră care să permită
obţinerea finisării specificate. La finisarea suprafeţei nu trebuie să rămână lapte de ciment. În timpul finisării nu
se adaugă apă, ciment, agenţi de întărire a suprafeţei sau alte materiale, decât în cazul în care se specifică altfel.
4.4. Rosturi de lucru (de betonare).
În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuția astfel încât betonarea să se
facă fără întrerupere. În cazul în care rostul de lucru nu poate fi evitat, acesta se va prevedea vertical, la o
distanță de circa 1,00 m de marginea stâlpului , realizat cu tablă expandată sau cofraje cu sicane, dispunându-se
armături suplimentare şi eventual benzi de etanșare.
Rosturile de lucru vor fi realizate ținându-se seama de următoarele reguli:
- durata maximă admisă a întreruperilor de betoane pentru care nu este necesară luarea unor măsuri
speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depășească momentul de începere a prizei cimentului folosit. În lipsa
unor determinări de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul
cimenturilor cu adaosuri și respectiv 1,5 ore în cazul cimentului fără adaos;
- suprafața rostului de lucru va fi bine curățată, îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi
pojghița de lapte de ciment și oricare alte impurități.
- în rosturile verticale care nu au fost realizate cu tablă expandată, suprafața acestora se va prelucra prin
șpițuire.
- imediat, înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafața rosturilor va fi spălată cu apă dupa regula
"betonul trebuie să fie saturat dar suprafața zvântată".
Reluarea turnării în continuarea rosturilor de lucru este permisă numai după pregătirea suprafețelor acestora în
modul următor (Codul NE 012-2007, capitolul 13).
Executantul va prezenta spre avizare proiectantului un proiect tehnologic, în care va indica poziţia rosturilor de
lucru, tehnologia de turnare şi modul de tratare al rosturilor.
Cofrajele de lemn și betonul vechi vor fi bine udate cu apă înainte de turnare.
La 2-3 ore dupa turnarea betonului, acesta va fi din nou udat cu apa.

4.5. Tratarea și protectia betonului după turnare.
Tratarea şi protecţia betonului, în perioada de după turnare, au scopul de a asigura atingerea caracteristicilor
cerute pentru betonul respectiv, în funcţie de domeniul de utilizare şi de condiţiile de mediu din această
perioadă.
Caracteristicile avute în vedere sunt:
- rezistenţele şi deformaţiile betonului;
- evitarea efectului contracţiei betonului, a producerii fisurilor şi, după caz, impermeabilitatea;
- durabilitatea, în funcţie de clasele de expunere. Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de
vedere al tratării şi protecţiei betonului, de:
 împiedicarea evaporării apei din beton;
 evitarea, după caz, a acţiunilor mecanice dăunătoare (vibraţii, impact etc.), a îngheţului sau a contaminării cu
substanţe dăunătoare (uleiuri, agenţi agresivi etc.).
Prevederile privind tratarea şi protecţia betonului nu se referă la:
- tratarea termică accelerată prin încălzire internă sau externă care, dacă este cazul, trebuie să facă obiectul
unor prevederi speciale;
261
- aplicarea unor produse care se înglobează în stratul de suprafaţă al betonului pentru a-i conferi
proprietăţi speciale (de exemplu, sclivisire);
- tratarea suprafeţei văzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu, agregate monogranulare
aparente).

Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare şi protecţie a betonului sunt:
- stabilirea, pe baza cunoaşterii domeniului de utilizare, a condiţiilor specifice privind unele caracteristici
ale betonului şi, după caz, a suprafeţei acestuia (lipsa fisurilor, duritate, porozitate, impermeabilitate etc.);
- cunoaşterea comportării betonului utilizat, în ceea ce priveşte evoluţia rezistenţei în timp, în funcţie de
tipurile de ciment, agregate şi aditivi, precum şi caracteristici ale betonului proaspăt (raport A/C, temperatură
etc.), în perioada de întărire şi cea după întărire;
- cunoaşterea influenţei condiţiilor de mediu (temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer în contact cu
betonul etc.) asupra comportării betonului respectiv în perioada de întărire şi cea după întărire;
- cunoaşterea mijloacelor şi produselor care se pot utiliza, pentru tratarea şi protecţia betonului, în funcţie
de tipul betonului şi de condiţiile de mediu preconizate.
Pentru protecţia betonului se utilizează, de regulă, următoarele metode, separat sau combinat:
- păstrarea cofrajului în poziţie;
- acoperirea suprafeţei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini şi la îmbinări pentru a
preveni uscarea;
- amplasarea de învelitori umede pe suprafaţă şi protejarea acestora împotriva uscării;
- menţinerea unei suprafeţe umede de beton, prin udare cu apă;
- aplicarea unui produs de tratare corespunzător

Utilizarea produselor de tratare pentru protecţie la îmbinările constructive, pe suprafeţele ce urmează a fi tratate
sau pe suprafeţele pe care este necesară aderarea altui material, este permisă numai dacă acestea sunt îndepărtate
complet înainte de următoarea operaţie, sau dacă se dovedeşte că nu au nici un efect negativ asupra operaţiilor
ulterioare.
La stabilirea duratei de tratare şi de protecţie a betonului trebuie să fie avuţi în vedere următorii parametri:
- condiţiile de mediu din perioada de exploatare a construcţiei exprimate prin clasele de expunere stabilite
în NE 012-1. În acest sens, se deosebesc două situaţii:
 construcţii aflate în clasele de expunere X0 sau XC1;
 construcţii aflate în alte clase de expunere.
- sensibilitatea betonului la tratare, în funcţie de compoziţie. Cele mai importante caracteristici ale
compoziţiei betonului, care influenţează durata tratării betonului, sunt: raportul apă/ciment (A/C), tipul şi clasa
cimentului, tipul şi proporţia aditivilor. Betonul cu un conţinut redus de apă (raport A/C mic) şi care are în
compoziţie cimenturi cu rezistenţă iniţială mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid
decât betonul preparat cu un raport A/C ridicat şi cu cimenturi cu rezistenţă iniţială uzuală (N), rezultând durate
ale tratării diferite. De asemenea, având în vedere că, în funcţie de clasa de expunere, betoanele preparate cu
cimenturi de tip II - V compozite sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturi
Portland de tip I, în cazul utilizării aceluiaşi raport A/C, se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru
primul caz.
262
- procentul din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, la care trebuie să ajungă
rezistenţa betonului în perioada de tratare. Pentru acest procent sunt stabilite trei clase: 35%, 50% şi 70%.
- viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului, care poate fi stabilită în funcţie de:
 raportul (r) dintre valoarea medie a rezistenţei la compresiune după 2 zile (fcm2) şi valoarea medie a rezistenţei
la compresiune după 28 zile (fcm28), determinate prin încercări iniţiale sau bazate pe performanţele cunoscute
ale unui beton cu compoziţie similară (a se vedea NE 012-1).
- condiţiile de mediu în timpul tratării: temperatura şi expunerea directă la soare, umiditatea, viteza
vântului sau curenţilor de aer, după caz.
Durata de tratare a betonului se determină după cum urmează, pentru:
- elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiţii privind tratarea: perioada minimă de tratare trebuie
să fie de 12 ore, cu condiţia ca priza să nu dureze mai mult de 5 ore şi temperatura la suprafaţa betonului să nu
fie sub 5°C;
- elemente structurale din construcţii ce urmează a fi supuse doar condiţiilor din clasele de expunere X0
sau XC1, dacă prin proiect nu se prevede altfel: conform condiţiilor pentru atingerea a 35% din valoarea
caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 1;
- elemente structurale din construcţii ce urmează a fi expuse unor condiţii corespunzătoare altor clase de
expunere decât X0 sau XC1, astfel:
 dacă acestea nu sunt supuse altor condiţii prevăzute în proiect: conform condiţiilor pentru atingerea a 50% din
valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 2;
 dacă acestea sunt supuse unor condiţii prevăzute în proiect (de exemplu rezervoarele pentru lichide): conform
condiţiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute
în tabelul 3.
263
În cazul în care parametrii care determină durata tratării nu pot fi cunoscuţi în detaliu, se recomandă aplicarea
indicaţiilor din figura de mai jos.
264
Temperatura suprafeţei betonului nu trebuie să scadă sub 0°C înainte ca suprafaţa betonului să atingă o
rezistenţă care poate suporta îngheţul fără efecte negative (de regulă, în cazul în care rezistenţa atinsă de beton,
fc, este mai mare de 5 N/mm2).

4.6. Turnarea betoanelor pe timp friguros.
Se vor respecta prevederile din Normativele C 16-84 si NE 012-2007.
Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili ținând seama de:
- regimul termoclimatic real existent pe șantier pe timpul preparării, transportului, turnării și protejării
betonului;
- dimensiunile și masivitatea sau subțirimea elementelor ce se betonează;
- gradul de expunere a lucrărilor ca suprafață şi durată la acţiunea timpului friguros în cursul întăririi
betonului;
- intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un control permanent şi
deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării, responsabilului CTC atestat MLPAT şi al
beneficiarului (dirigintele de santier atestat MLPAT). În procesele verbale de lucrări ascunse se vor menționa
măsurile adoptate pentru protecţia lucrărilor și constatărilor privind eficiența acestora.

5. DECOFRAREA

Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistență suficientă pentru a putea prelua integral
sau parțial, dupa caz sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordată o atenție deosebită elementelor de
construcție, care după decofrare suportă aproape întreaga sarcină prevazută în calcul.
Părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistență de minimum 2,5 N/mm2 astfel
încat fețele și muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
Stabilirea rezistențelor la care au ajuns părțile de construcție în vederea decofrării se face prin încercarea
epruvetelor de control, pe faze, confecționate în acest scop şi păstrate în condiţii similare elementelor în cauza
conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obținute pe epruvete de control trebuie să se țina seama de
faptul că poate exista o diferență între aceste rezultate și rezistența reală a betonului din element (evoluția
diferită a căldurii în beton în cele două situații, tratarea betonului, etc.). În cazurile în care există dubii în
legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări nedistructive.
În tabelul următor se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale feţelor laterale
funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului.
Dacă în timpul intăririi betonului temperatura se situeaza sub +50 C atunci se recomandă ca durata minima de
decofrare să se prelungească cu aproximativ durata înghețului.
265
În cursul operației de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :

- desfășurarea operației va fi supravegheată direct de către conducatorul punctului de lucru în cazul în
care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea construcției decofrate, se
va sista demontarea elementelor de susținere până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare;
- susținerile cofrajelor se vor desface începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând
simetric către reazeme;
- decofrarea se va face asfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcarilor de către elementele care se
decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului și susţinerilor.
În termen de 24 ore de la decofrarea oricarei părți de construcție se va proceda, de către conducatorul punctului
de lucru, reprezentantul investitorului și de către proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat), la o
examinare amănunțită a tuturor elementelor de rezistență ale structurii, încheindu-se un proces-verbal în care se
vor consemna calitatea lucrărilor precum şi eventuale defecte constatate. Este interzisă efectuarea de remedieri
înainte de aceasta examinare.

6. ABATERI ADMISIBILE.

6.1. Abateri limitã la dimensiunile elementelor executate monolit
Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor plăcilor pereților:
- până la 3,0 m ± 16 mm
- 3,0...6,0 m ±20 mm
- peste 6,0 m ±25 mm
Dimensiunea secțiunii transversale:
- grosimea pereților și plăcilor
 până la 10 cm inclusiv ±3 mm
 peste 10 cm ±5 mm
- lățimea și înălțimea secțiunii grinzilor și stâlpilor
până 50 mm ±5 mm
peste 50 cm ±8 mm
- fundații
 dimens. în plan ±20 mm
 înălțimea
o până la 2,0 m ±20 mm
o peste 2,0 m ±30 mm

6.2. Abateri limită la forma dată muchiilor și suprafețelor
- pentru 1,0 m lungime de muchie respectiv 1mp de suprafață 4mm
266
- pentru lungimea totală a muchiilor respectiv de suprafață totală, cu latura ce mai mare L (indiferent de
tipul elementului)
 L £ 3,0 m ±10 mm
 3,0 < L £ 9,0 m ±12 mm
 9,0 < L £ 18,0 m ±16 mm
 L > 18,0 m ±20 mm
Observație: Prin abatere de la forma dată se înțelege distanța maximă dintre profilul efectiv și profilul adiacent
de forma dată (proiectată) în limitele lungimii, respectiv a suprafeței de referință.
Nota: Valorile de mai sus sunt aplicabile în cazurile curente. Pentru anumite categorii de lucrări, prescripțiile
tehnice pot indica valori diferite.
267
6.4. Abateri limită specifice elementelor prefabricate.

Pentru dimensiunile elementelor se aplică clasele de toleranță, precizate în proiect și STAS 6657/189.

6.5. Abateri limită la armături pentru beton armat.
- la lungimea segmentelor barei și la lungimea totală din proiect
 sub 1,0m ±10mm
 între 1,0 si 10,00m ±20mm
 peste 10,0m ±30mm
- lungimea de petrecere a barelor, la înnădiri prin suprapunere
(față de prevederile proiectului sau ale prescripțiilor tehnice) 0 mm
- la poziția înnădirilor (față de proiect)
 distanțe între axele barelor (față de proiect și de prescripțiile tehnice)
o la grinzi și stâlpi ±3mm
o la plãci și pereti ±5mm
o la fundații ±10mm
o între etrieri și pasul fretelor ±10mm
- La îmbinări și înădiri sudate conform instrucțiunilor tehnice C28–83.

6.6. Defecte limită ale betonului monolit, inclusiv monolitizările din îmbinările elementelor prefabricate.
- Rupturi și știrbituri la colțuri
 până la fața exterioară a armăturilor principale
 până la fața interioară a armăturilor principale - cel mult una max. 5 cm, lung. de 1m
 cu adâncimea mai mare decât cele precedente si de maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secțiunii - cel
mult una de maximum 2 cm lungime de 1,0 m
268
 cu adâncimi mai mari decât 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secțiunii - nu se admit
- Segregări și lipsuri de secțiune, vizibile sau nu la fața elementului
 până la fața exterioară a armăturii principale - maximum 400 cmp la 1,0 mp
până la fața interioară a armăturilor principale - cel mult una de max. 30 cmp la 1,0 mp
cu adâncimi mai mari decât cele precedente, dar până la max. 1/4 din adâncimea cea mai mică a secțiunii:
la planșee si acoperișuri max.20cm²/m²
la fundații masive max.20cm²/m²
la grinzi, stâlpi, buiandrugi max.5cm²/m²
pereți (diafragme) la clădiri max.10cm²/m²
- Fisuri
pentru elementele încărcate cu mai puțin decât încărcarea de exploatare nu se admit decât fisuri superficiale de
contracție cu adâncimea maximă până la fața exterioară a armăturii principale;
pentru elementele cu încărcări de exploatare numai în limitele prescrise de STAS10102/75;
nu se admit armături de rezistență tăiate sau întrerupte ca urmare a spargerilor de beton;
spargeri ale betonului după întărirea lui, se pot face numai în limitele prevăzute la defecțiuni;
Observații: Defectele admise și menționate mai sus, se vor remedia prin închiderea cu mortar de ciment,
eventual cu adezivi de rășină epoxidică. În cazul unor defecte mai mari soluția se va stabili de către proiectant și
numai în scris.

7. EVALUAREA REZISTENȚEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI PUS ÎN OPERA

7.1. Prelevare carote
Pentru extragerea carotelor se vor folosi carotiere specializate (care vor fi fixate ferm pe poziție pe durata
extragerii). Prelevarea se va efectua la distanța de îmbinările armăturilor, marginile elementelor de beton și în
locuri fără armături metalice sau care prezintă puține armături metalice. Trebuie să fie evitată pe cât posibil
prelevarea carotelor din armături. Se asigură că epruvetele utilizate pentru determinarea rezistenței la
compresiune nu conțin nici o armătură. Pentru evitarea tăierii armăturilor se vor folosi obligatoriu tahometre
pentru determinarea poziției exacte a barelor. Se va folosi ca normativ de referință pentru extragerea
carotelor SR EN 12504-1 Încercări pe beton în structuri Partea 1: Carote – prelevare, examinare și încercări la
compresiune.

7.2. Principiu
Epruvetele sunt încărcate până la cedare la compresiune în mașina de încercare, conform SR EN 12390-4. Se
înregistrează sarcina maximă la care a rezistat epruveta și se calculează rezistența la compresiune a betonului.

7.3. Epruvete de încercat
Epruveta de încercat (carota) trebuie să fie un cilindru cu diametrul de 100mm și înalțime de 100mm care să
îndeplinească condițiile din SR EN 12350-1, SR-EN 12390-1, SR EN 12390-2, SR EN 12504-1. Vârsta minimă
a betonului testat este de 28 de zile. Deoarece trebuie redusă marimea carotei prin tăiere este necesar ca
suprafețele portante să fie pregătite prin una dintre metodele urmatoare:
- polizare;
269
- mortar cu ciment de aluminat de calciu;

- mixtura cu sulf;
- cutie cu nisip.

După prelucrare epruveta trebuie să se încadreze în toleranțele admisibile conform SR EN 12390-1 punctul
4.3.3:
- Toleranța la diametru ±0,5%;
- Toleranța la planeitatea suprafețelor portante ±0,0006d (adică ±0,06mm pentru epruveta cu diametrul de
100mm);
- Toleranța la perpendicularitate ±0,5mm;
- Toleranța la înalțime ±5% din înalțimea epruvetei (±5mm pentru epruveta cu diametrul de 100mm și
înalțimea de 100mm)

Având în vedere toleranțele restrictive ce trebuiesc îndeplinite se impune ca suprafața portantă să fie prelucrată
prin acoperire.

7.4. Metoda mixturii cu sulf.
Conform SR EN 13791:2007 anexa A punctul 3.4. straturile subțiri din mortar sau din sulf nu influențează
semnificativ rezistența la compresiune.
Înainte de acoperire se asigură că suprafaţa epruvetei care trebuie acoperită este uscată, curată şi că toate
particulele libere au fost îndepărtate.
Acoperirea trebuie să fie cât mai subţire posibil şi nu trebuie să fie mai mare de 5 mm grosime, cu toate că se
admit abateri locale mici.
Amestecurile de acoperire pe bază de sulf sunt în general acceptate. Ca alternativă, materialul de acoperire
poate fi alcătuit dintr-un amestec constând din părţi egale de masă sulf şi nisip silicios fiind (majortatea
amestecului care trece prin sita de ţesătură de sârmă de 250 µm este reţinut pe sita de ţesătură de sârmă de 125
µm conform ISO 3310-1). Se poate adăuga o proporţie mică de pâna la 2 % negru de fum.
Se încălzește amestecul până la temperatura recomandată de furnizor sau până la o temperatură unde, sub
agitare continuă, se atinge consistenţa dorită.
Amestecul este agitat continuu pentru a asigura omogenitatea sa şi pentru a evita depunerea de sediment la baza
vasului de topire.
Nota 1: Dacă trebuie să se facă repetat operaţii de acoperire, este recomandabil să se utilizeze două vase de
topire cu reglare termostatică.
Nota 2: Nivelul amestecului în vasul de topire nu trebuie lăsat să scadă prea mult, deoarece există un risc
crescut de producere a vaporilor de sulf care pot lua foc.
Atenţionare: Trebuie să se utilizeze un sistem de evacuare a gazelor in timpul întregului proces de topire,
pentru a asigura extragerea completă a vaporilor de sulf, care sunt mai grei decât aerul. Trebuie să se aibă grijă
să se asigure ca temperatura amestecului să fie menţinută in domeniul specificat, pentru a reduce riscul poluării.
Partea inferioară a epruvetei, mentinută pe verticală într-un bazin cu amestec de sulf topit pe o placă
orizontală/cofraj. Se lasă amestecul să se întărească, înaintea repetării procedurii pentru celălalt capăt. Se
270
utilizează o ramă de acoperire pentru a se asigura că ambele suprafeţe sunt paralele şi ulei mineral ca decofrant
pentru plăci/cofraje.
Nota 3: Poate fi necesar să se elimine surplusul de material de acoperire de pe muchiile epruvetei.
Se verifică epruveta pentru a se asigura că materialul de acoperire a aderat la ambele capete ale epruvetei. Dacă
stratul acoperitor sună a gol, acesta se îndepărtează şi se repetă operaţia de acoperire.
Se lasă în repaus 30 minute de la operaţia de acoperire până la încercarea de copresiune pe epruvetă.

7.5. Pregătirea și poziționarea epruvetei
Se șterg toate suprafețele portante ale mașinii de încercat și se îndepartează orice resturi sau alte materiale
străine de pe suprafețele epruvetei înainte de a fi in contact cu platanele.
Nu trebuie să se utilizeze altceva între epruvetă și platanele mașinii de încercat decât platane auxiliare și blocuri
de spațiere (a se vedea SR EN 12390-4).
Se șterge excesul de umezeală de pe suprafața epruvetei înainte de a o așeza în mașina de încercare.
Se centrează epruveta față de platanul inferior cu o exactitate de 1% din diametrul desemnat al epruvetei
cilindrice.
Dacă se folosesc plăci auxiliare, acestea se aliniază față de partea de sus și de jos a epruvetei.

7.6. Încărcare
Se alege o viteză constantă de încărcare în domeniul (0,6 ± 0,2) MPa/s. După aplicarea sarcinii inițiale, care
trebuie să depășească aproximatix 30% din sarcina de rupere, se aplică sarcina pe epruveta fără șoc și se crește
continuu la viteza aleasă constantă ±10% până când epruveta nu poate suporta o sarcina mai mare.
Atunci când se utilizează mașini de încercare controlate manual, se corectează orice tendință de scădere a
vitezei de încărcare selectată pe măsură ce se apropie cedarea epruvetei, prin ajustarea corespunzatoare a
comenzilor.
Se înregistrează sarcina maxima indicată.

7.7. Evaluarea tipului de cedare
Exemple de cedare a epruvetei care arată că încercările s-au realizat în mod satisfacator sunt indicate in SR EN
12390-3:2009 figura 1 (pentru cuburi).
Dacă cedarea este nesatisfăcătoare, acest lucru trebuie să fie înregistrat cu referire la aspectul epruvetei conform
figurii 2 din SR EN 12390-3:2009.
Cedarea nesatisfăcătoare a epruvetei poate fi cauzata de:
- Atenție insuficientă la efectuarea încercării;
- O defecțiune a mașinii de încercat.

7.8. Raport de încercare.
Raportul de încercare trebuie să conțină:
- identificarea epruvetei de încercat;
- dimensiunile desemnate ale epruvetei ;
- detaliile ajustării prin polizare/ acoperire;
- data încercării;
271
- sarcina maxima la cedare, în kN;

- rezistența la compresiune a epruvetei, rotunjită până la cel mai apropiat 0,1MPa;
- cedarea nesatisfăcătoare (dacă este cazul) și dacă este nesatisfăcătoare, tipul cel mai apropiat;
- orice abatere de la metoda standard de încercare;
- o declarație de la persoana responsabilă din punct de vedere tehnic pentru încercare, că încercarea s-a
efectuat conform SR EN 12390-3:2009;

Raportul de încercare mai poate să conțină:
- masa epruvetei;
- densitatea aparentă a epruvetei, rotunjită pana la cel mai apropiat 10kg/m3;
- starea epruvetei la recepție;
- condițiile de conservare până la recepție
- timpul încercării;
- vârsta epruvetei în momentul încercării.

7.9. Evaluarea rezistenței caracteristice la compresiune prin încercarea carotelor.
Rezistența caracteristică la compresiune in-situ se evaluează conform SR EN 13791:2007 utilizând abordarea A
(punctul 7.3.2 SR EN 13791:2007). Rezistența caracteristică la compresiune in-situ nu trebuie să fie mai mica
de 43MPa corespunzatoare clasei de beton C40/50 (tabelul 1). Conform SR EN 13791:2007 “încercarea unei
carote de lungime egală și un diametru nominal de 100mm indică o valoare a rezistenței echivalente cu valoarea
rezistenței unui cub de 150mm”. Rezistența caracteristică la compresiune in-situ reprezintă valoarea rezistenței
la compresiune in-situ, sub care se pot situa 5% din populația tuturor rezultatelor determinarilor de rezistență
posibile ale volumului de beton considerat (SR EN 13791:2007).

7.10 Evaluarea rezistenței caracteristice la compresiune prin metode indirecte.
Încercările indirecte furnizează alternative la încercările pe carote pentru evaluarea rezistenței la compresiune in
situ a betonului dintr-o structură sau pot suplimenta datele obținute dintr-un numar limitat de carote.
Metodele indirecte sunt de natură nedistructivă sau semidistructivă. Metodele indirecte pot fi folosite după
validarea cu încercările pe carote în urmatoarele moduri:
- Separat;
- Combinație de metode indirecte;
- Combinație de metode indirecte și metode directe (carote).
La încercarea cu o metoda indirectă se masoară altă proprietate decât rezistența. Prin urmare este necesară
utilizarea unei relații între rezultatele încercării indirecte și rezistența la compresiune a carotelor.
Se vor respecta cu strictețe prevederile normativului SR EN 13791:2007 capitolul 8
FISE TEHNOLOGICE
272
NOTA: Sursa de provenienta a celor doua fise tehnologice este site - ul www.scribdtube.ro
ARMAREA SI COFRAREA STÂLPULUI DE BETON ARMAT
1. OPERAȚII COMPONENTE:
 Transportul si descărcarea armaturilor la obiect;

 Transportul si descărcarea panourilor de cofraj la obiect;
 Montarea in “L” a panourilor de cofraj;
 Montarea armaturilor in carcase;
 Transportul panourilor “L” la locul de punere in opera;
 Transportul carcaselor de armatura la locul de punere in opera.
2. DESCRIEREA PROCESULUI
Armaturile si cofrajele sunt transportate la obiect cu un autocamion de tip R8135F, unde se descarcă pe
platforma de depozitare cu ajutorul dispozitivului de manipulare cu cercel si 2 cârlige. La sol se vor monta
armaturile in carcase si se vor pre – asambla panourile de cofraj sub forma de “L” (panourile de cofraj fiind
curățate si unse cu decoflor). Se transporta primul panou de cofraj la locul de punere in opera si se
poziționează; apoi, se procedează analog cu cel de – al doilea panou, realizandu – se astfel cofrajul pentru
stâlp. Se verifica verticalitatea si se corecteaza eventualele erori cu ajutorul manșoanelor de reglare a
șpraițuirilor.
3. RESURSE
 MATERIALE
 Otel: PC 52; OB 37
 Beton C 20/25 (B 350)
 Cofraje metalice pentru stâlp
 UTILAJE SI MIJLOACE DE TRANSPORT

 Automacara;
 Dispozitiv de manipulare cu cercel si cârlig U313;
 Autocamion R8135F
 Fir cu plumb
FORȚA DE MUNCA
 Fierari – betoniști;
 Dulgheri;
 Muncitori necalificați.
PREVEDERI NTSM
Înainte de montarea armaturilor se va verifica daca mărcile armaturilor corespund cu cele din proiect. Nu
se montează armaturile înainte de recepția cofrajului.
273
 in situatia intalnirii de terenuri slabe (moi ) sau improprii (umpluturi neconsolidate)
la cota de fundare se recomanda inlaturarea zonelor slabe sau improprii si incorporarea prin
compactare de refuz de ciur si realizarea de umpluturi bine compactate in straturi, din balast sau
betoane inferioare; in umpluturi este interzis a se incorpora materiale vegetale sau organice
In concordanta cu natura terenului de fundare, sapaturile se vor realiza astfel:

 Conform naturii terenului de fundare sapaturile se vor realiza cu taluz vertical pana la adancimi de
cca. 1,50 m, iar pentru adancimi mai mari cu taluz de 2/3 sau cu sprijiniri
 Distanta fata de limita de proprietate permit realizarea sapaturilor cu taluzul indicat, conform naturii
terenului de fundare, nu se impun sprijiniri
 Se interzice depozitarea materialelor sau a pamantului rezultat din sapaturi adiacent limitelor de
proprietate
 Dupa finalizarea lucrarilor terenul va fi adus la forma initiala.
BETONAREA STÂLPULUI DE BETON ARMAT
4. OPERAȚII COMPONENTE:
 Transportul betonului pe șantier.
5. DESCRIEREA PROCESULUI
Betonul (C 20/25 – B 350) se va aduce pe șantier cu auto agitatorul CIFAROM (cu o capacitate de 5,5
mc).
Turnarea betonului in stâlpi se face cu ajutorul unei bene basculante cu furtun (cu o capacitate de 1 mc),
legata cu dispozitiv de manipulare bena agățat in cârligul macaralei turn (dispozitiv de prindere cu cercel si 2
cârlige – U313). Compactarea betonului se va face cu un vibrator electric tip PV200. După fiecare transport,
auto agitatorul se va curata prin spălare cu jet de apa. Încărcarea benelor se va face direct din auto agitator,
Ridicarea benei de la sol se va face lent. Bena se va așeza lent la sol pentru a evita accidentele. Pentru
turnarea betonului in stâlpi, bena se va ridica deasupra nivelului de turnare, iar golirea se va face prin rotirea
dispozitivului.
6. RESURSE
a. MATERIALE
 Automacara;
 Auto agitator CIFAROM (5,5 mc);
 Vibrator de interior acționat electric.
b. UTILAJE SI ECHIPAMENTE:
 Macara turn MT125;
 Auto agitator CIFAROM (5,5 mc);
 Vibrator de interior acționat electric
c. FORȚA DE MUNCA
 Betoniști.
274
d. PREVEDERI NTSM
Înainte de punerea in opera a betonului se va verifica poziția si etanșeitatea cofrajului. Manevrarea vibratorului se va face
numai de către un betonist instruit, echipat cu mânuși si cizme de cauciuc, având centura de siguran
BIBLOGRAFIA
1) P100-1/2013 – Cod de proiectare seismica – Partea I: Prevederi de proiectare pentru cladiri

2) CR0-2013 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
3) CR1-1-3-2013 – Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
4) CR 6-2013 – Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
5) SR EN 1991-1-1:2004 – Eurocod 1: Actiuni asupra constructilor. Actiuni generale – Greutati specifice,
greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri
6) SR EN 1991-1-1:2004 – Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beotn. Reguli generale si reguli pentru
cladiri.
7) SR EN 1998-1-1:2004 – Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Reguli
generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri.
8) STAS 10107/2-92 – Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat
9) NP 112 – 2014 – Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata
10) „Fundatii – Indrumator de proiectare” – Nicoleta RADULESCU, Horatiu POPA, Aurelian
MUNTEANU – Editura MATRIXROM Bucuresti
11) „Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor de beton armat” – Radu AGENT, Dan
Dumitrescu, Tudor POSTELNICU – Editura TEHNICA Bucuresti
12) „Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1” - Zoltan KISS, Traian ONET – Editura ABEL
2008
13) „Elemente generale privind proiectarea fundatiilor” Volumul 1 – Dorel PLATICA – Editura
MATRIXROM Bucuresti
14) „Proiectarea structurilor de beton armat in zone seismice” Volumul 3 – Tudor POSTELNICU – Editura
STRUCTURAL
15) www.encipedia.org „Enciclopedie in inginerie civila” - V. POPA, M. PAVEL, V. OPRISOREANU, I.
CRACIUN
ța legata la o împământare. Se va verifica instructajul de protecția munci

275

Partea Scrisa Ivancea de Modificat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea Scrisa Ivancea de Modificat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Conf.univ.dr.ing. CALBUREANU MADALINA

OBIECTIV: CLADIRE ADMINISTRATIV – BIROURI S+P+3E

ABSOLVENT: IVANCEA ION

CONDUCATOR: Conf.univ.dr.ing. CALBUREANU MADALINA

R2. Detalii fundatii

Tema lucrarii prevede proiectarea unei consturctii etajate, cu destinatia CLADIRE

- Regim de inaltime S+P+3E

2.1.Date despre amplasament si destinatie

DESCRIEREA SISTEMULUI STRUCTURAL STRUCTURII

Descrierea sistemului structural

Structura este alcatuita din:

- 1 deschidere de 4.50m, 2 deschideri de 5.10m, 1 deschidere de 4.50m

Compartimentarea s-a realizat astfel:

Pentru otel B500:

Pe criterii de usurinta a executiei, dar si pentru realizarea unei structuri de performante

ALCATUIREA DE ANSAMBLU A CONSTRUCTIEI

Aspectele conceptuale de baza pe care le avem in vedere la elaborarea acestui proiect se

Proiectarea va asigura ca nu exista discontinuitati in acest drum. De exemplu un gol mare in

RIGIDITATEA SI REZISTENTA LA TORSIUNE

ACTIUNEA DE DIAFRAGMA A PLANSEELOR

Comportarea planşeelor de la fiecare nivel ca diafragme practic infinit rigide şi rezistente

CONDITII PENTRU EVALUAREA REGULARITATII STRUCTURALE

1.Calculul coeficientului global de izolare termica.

V=A1 x H=256.43m2 x 14m=3590 m3

 Calculul rezistentei termice pentru pereti exterior

Nr.Strat Denumire strat Grosime Coeficient de cond termica

∑ d= 0.015 0.30 0.10 0.015

 Straturi de rezistentele termice aferente pentru planseul terasa

Nr.Strat Denumire strat Grosime Coeficient de cond termica

∑ d= 0.015 0.13 0.05 0.125 0.20 0.05

C) Calculul rezistentei termice corectate

Contur tamplarie Ψ1=0.10

U’- coeficientul de transfer termic unidirectional corectat al unui element de constructive ⌈ m2 ¿ ¿

Verificarea rezistentelor termice conform Ordinului nr. 2641/2017

R ferestre si usi = 0.77 m2K/W

1 A pe A terasa A tamplarie A planseu

Determinarea coeficientului global normat de izolare termica

a) Calculul la condes pentru peretii exterior

Constructia este amplasata in Craiova , Conform C107/3-9-7 Zona climatica II

Te- Temperatura exterioara de calculate pentru perioada de iarna ( ͦ C)

Verificarea la condes pe suprafeta interioara a peretelui exterior

Conditia de evitare a condesului se asigura daca este verifcata relatia :

( C107 /95 anexa b )= δ1 =60 %

Tj – temperatura la fata exterioara a stratului j [ͦ C]

∑ −¿ ¿ suma rezistentelor specific ale straturilor 1 pana la 1

Determinarea presiunilor de saturatie al vaporilor in functie de temperature

Tsi = 18,67 ͦC Psi = 2197 Pa [N/m2]

Determinarea presiunilor partiale de vapori

 Mortar de ciment - µ =7.1 x ƛ=0.93

 RvI= 7.1 x 0.02 x 54 x 108 = 7.67 x 108 m/s

Fig 1. Graficul presiunilor partiale şi al presiunilor de saturatie ale vaporilor de apa in

Deoarece graficul presiunilor partiale nu intersecteaza diagram presiunilor de saturatie ,

Verificarea la condens a planseului terasa

1) Verificarea la condens pe suprafata interioara a terasei

Conditia de evitare a condensului se asigura daca este verificata relatia:

Verificarea la condens in interiorul peretelui exterior

Tsi = 19,05 ͦC Psi = 2197,8 Pa [N/m2]

T2 = 18,41 ͦC Ps2 = 2065 Pa [N/m2]

Determinarea presiunilor partiale ale vaporilor

 Mortar de ciment - µ =7.1 x ƛ=0.93

 RvI= 7.1 x 0.02 x 54 x 108 = 3.834 x 108 m/s

Graficul presiunilor partiale şi al presiunilor de saturatie ale vaporilor de apă in

Deoarece graficul presiunilor partiale nu intersecteaza diagram presiunilor de saturatie ,