CUPRINS

Capitol 12: CADRE DIN BETON ARMAT

1 Prezentarea general a structurilor n cadre din beton armat
1.1 Principii de alctuire. Definitie
1.2 Clasificarea cadrelor
1.3 Influenta legturilor, a rigidittii barelor, a tasrii reazemelor asupra
momentelor ncovoietoare
1.4 Domeniile de utilizare si modulare dimensional
2 Structuri n cadre parter. Cadre monolite
2.1 Alctuire structural
2.2 Tipuri de hale parter monolite
2.3 Prevederi constructive, predimensionare
2.4 Calculul cadrelor parter. Solicitarea si armarea nodurilor de cadre
monolite
3 Structuri n cadre parter prefabricate
3.1 Principii de fragmentare si tipuri de cadre
3.2 Structuri de hale parter plane, cu elemente liniare
3.3 Structuri de hale parter spatiale
3.4 Detalii de mbinri, noduri specifice cadrelor parter
4 Structuri n cadre etajate
4.1 Generalitti, utilizare, clasificri
4.2 Alctuire de ansamblu. Principii
4.3 Proiectarea cadrelor etajate
5 Cadre etajate prefabricate
5.1 Principii si moduri de fragmentare
5.2 Realizarea continuittii n noduri, rezemri
1
1. Prezentarea general a structurilor n cadre din beton armat
1.1 Definitie. Principii de alctuire. Comportare
Cadrele de beton armat sunt structuri de rezistent care printr-un
sistem spatial de stlpi si grinzi preiau ncrcrile verticale si orizontale si
transmit infrastructurii si/sau fundatiilor.
Spre a le deosebi de diafragme, sunt considerati stlpi elementele
portante verticale la care raportul dintre dimensiunile sectiunii transversale
este mai mic dect 5 (h/b < 5).
Cadrele constituie parte component, si anume suprastructura, a unui
ansamblu structural, din care mai fac parte infrastructura si terenul de
fundare. Dintre toate forme ale suprastructurii, din punct de vedere static si
energetic, poligonul funicular al ncrcrilor, respectiv o form ct mai
apropiat de acesta, este scheletul ideal sau cel mai avamtajos, descrcnd
numai prin eforturi de compresiune centric sau doar cu mici excentricitti
(Fig.1).
Fig.1 Fig.2
Acesta ns nu formeaz ntotdeauna spatiul ideal pentru functia
preconizat a fi adpostit. Din acest motiv, dar si din considerente
tehnologice de executie, de cele mai multe ori se prefer structurile din
cadre, alctuite din bare verticale si orizontale. Poligonul funicular al
ncrcrilor, n acest caz, este mult ndeprtat de axa structurii, astfel c apar
momente ncovoietoare importante, care sunt proportionale cu distanta dintre
cele dou linii (Fig.2).
Barele structurilor de cadre se intesecteaz n noduri intermediare ce
reprezint ncastrri elastice sau articulatii pentru barele adiacente, n functie
de alctuirea si armarea lor.
Cadrele se constituie n general n structuri spatiale, care trebuie s
transmit actiunile verticale si s rspund solicitrilor orizontale din orice
directie. Ele pot fi concepute si tratate ca si cadre plane, asezate paralel cu o
2
directie principal, prelund ncrcrile verticale si orizontale, fiind
rigidizate la forte orizontale pe cealalt directie principal. De asemenea,
cadrele pot constitui structuri spatiale propriu-zise, si care se calculeaz ca
atare.
Fat de structurile n diafragme din beton armat, cadrele permit o mult
mai mare elasticitate functional, motiv pentru care sunt preferate n cadrul
unui regim de nltime adecvat (pn la P + 15E).
1.2 Clasificarea cadrelor
Clasificarea cadrelor din beton armat se face n functie de diferite
criterii. Astfel:
- dup numrul de deschideri
cadre cu o dechidere (Fig. 3.1)
cadre cu multe deschideri (cadre multiple) (Fig. 3.2)
- dup numrul de niveluri
cadre cu un singur nivel (cadre parter) (Fig.4.1)
cadre cu mai multe niveluri (cadre etajate) (Fig.4.2)
- dup forma acoperisului
cadre cu acoperis orizontal (Fig.5.1)
cadre cu acoperis nclinat (Fig.5.2, 5.3, 5.4)
cadre cu acoperis curb (Fig.5.5, 5.6)
Fig. 3.1 Fig. 3.2
Fig. 4.1 Fig. 4.2
3
Fig. 5.1 Fig. 5.2 Fig. 5.3
Fig. 5.4 Fig. 5.5 Fig. 5.6
Pentru a contracara mpingerile orizontale, n cazul deschiderilor mari,
riglele frnte sau curbe pot fi prevzute cu tiranti orizontali adeseori
suspendati prin tiranti verticali (Fig. 5.4 si 5.6).
- dup modul de rezemare n fundatii
cadre cu rezemare articulat (Fig.6.1)
cadre cu rezemare ncastrat (Fig.6.2)
- dup modul de executie
cadre din beton armat monolit
cadre din elemente prefabricate de beton armat
cadre n executie mixt
- dup modul de distributie a elementelor structurale
cadre ortogonale
cadre dispuse dup directii oarecare

Fig. 6.1 Fig. 6.2
4
1.3 Influenta rigidittii barelor, a rezemrilor, a tasrii reazemelor
asupra momentelor ncovoietoare
Dezvoltarea momentelor ncovoietoare n structurile de cadre sunt
influentate de mai multi factori ce tin de raportul de rigiditate si variatia
rigidittii barelor cadrului, de tipul de rezemare n fundatii, de efectul rotirii
fundatiilor ca urmare a tasrilor inegale.
Influenta rigidittii relative ale barelor asupra evolutiei momentelor
ncovoietoare la un cadru simplu portal, dublu ncastrat, este ilustrat n
Fig.7.
H
R S
<<
R S
>>
R

q
8
2
ql
8
2
ql
12
2
ql
24
2
ql
l
Fig.7
Cu
r

si cu s

s-a notat rigiditatea practic a riglei, respectiv

stlpului:
l
I
r
r

;
H
I
s
s

,
r
I
si
r
I
fiind momentele de inertie a sectiunilor
respective.
Variatia momentelor maxime n cmp n functie de raportul
rigidittilor relative ale riglei si stlpului,
r
/
s
este evidentiat n Tabelul 1.
Tabel 1
s r

Tip cadru
0 1

cu 2 articulatii
24
2
l q
3 . 13
2
l q
8
2
l q
cu 2 ncastrri
24
2
l q
4 . 14
2
l q
8
2
l q
Se observ c dac stlpii sunt foarte rigizi, momentele ncovoietoare
pozitive date de ncrcrile verticale n grind sunt foarte mici. Grinda
5
cadrului se apropie de modul de comportare ale unei grinzi dublu ncastrate.
Dimpotriv, dac stlpii sunt foarte elastici, iar grinda foarte rigid, grinda
se apropie de comportarea unei grinzi simplu rezemate. Fenomenul se
manifest similar si la cadru dublu articulat.
Influenta tipului de rezemare asupra dezvoltrii momentelor
ncovoietoare n barele cadrului, pentru diferite tipuri de actiuni (ncrcri
verticale, ncrcri orizontale, actiuni din temperatur) este ilustrat n Fig.8.
ncrcri verticale ncrcri orizontale Variaii de temperatur
i contracie
Fig.8
In cazul cadrului ncastrat, momentele ncovoietoare sunt n general mai
reduse n valoare absolut fat de cazul cadrului articulat, att pentru actiuni
verticale ct si pentru cele orizontale. In schimb la cadrul articulat
momentele ncovoietoare sunt mai reduse din variatii de temperatur si din
contractii, fat de cel ncastrat.
In cazul cadrelor cu reazemele ncastrate (solutia adoptat cel mai des,
n special n cazul structurilor etajate) rotirea tlpii fundatiilor cadrelor, ca
urmare a tasrilor neegale ale acestora, cauzeaz relaxarea ncastrrii
perfecte n fundatii, cea ce influenteaz n continuare dezvoltarea
momentelor ncovoietoare n ntreaga structur.
Considernd un stlp ncastrat n fundatii (Fig.9), actionat de un moment
ncovoietor M
1
si de o fort axial N la nivelul tlpii fundatiei, se pot calcula
6
presiunile la talpa fundatiei
1
si
2
. Ele fiind diferite ca valoare, ntr-un
teren sensibil la tasare (c coeficient de tasare) ele pot provoca o diferent
de tasare dintre capetele fundatiei, adic o rotire a tlpii fundatiei cu
f
.
L
B
M
M
1
N
1
M
M
2

2

f
f
f f
I c
M
I
L
W
W
M
L c L
W
M
c c
W
M
W
M
A
N

t
1
1
1
1
2 1
1
2 , 1
2
;
2
2
2

tasarea uniforma
Fig.9
Pe de alt parte, admitnd, pe rnd, stlpul perfect ncastrat, articulat
si respectiv ncastrat partial (cu gradul de ncastrare g) la captul superior,
rotirea sectiunii de lng fundatie sub actiunea unui moment M
2
(caz curent),

s
se poate calcula cu relatiile din Fig.10.1.
7
2
M
S

2
M M
2
;
4
2
M
I E
l
S S
S
;
3
2
M
I E
l
S S
S

; )
2
2 (
6
1
2
M
g
I E
S S
S

S

ncastrare partial
grad de ncastrare g
Fig.10.1
S

Fig.10.2
Dac momentul de ncastrare perfect a stlpului n fundatie ar avea
valoarea M, el se va compune din momentele M
1
si M
2
care satisfac relatia
M = M
1
+ M
2
si sunt obtinute din conditia de continuitate
f
=
s
(Fig.10.2):
l
I E
I c
M
l
I E
M
I c
M
S S
f
S S
f
4 4
2 1
+

Asupra fundatiei lucreaz M

1
:
M
l
I E
I c
I c
M
S S
f
f

4
1
8
iar n stlp actioneaz acelasi M
1
:
2 1
M M M
Rotirea fundatiei face ca momentul la captul de baz a stlpului s fie mai
mic (Fig.11), rezultnd un grad de ncastrare:
creste!
scade!
l
I E
I c
I c
M
M
g
S S
f
f
4
1
+

Fig.11
Deci, efectul rotirii fundatiei este echivalent cu scderea rigidittii
stlpului. Momentele n stlp descresc, iar cele n cmpul riglei cresc.
1.4. Domeniile de utilizare si modulare dimensional
Cadrele din beton armat, etajate se utilizeaz ori de cte ori din punct
de vedere functional este binevenit o flexibilitate a partiului. Astfel, la
constructii de locuinte, de birouri, spatii comerciale, scoli, spitale, garaje,
hoteluri. Este de preferat adesea n zone seismice, pentru c ofer o imagine
clar a strilor de solicitare posibile, ductilitatea structurii poate fi dirijat,
iar elementele secundare (pereti desprtitori, panouri de nchidere etc.) pot fi
tinute sub control. Limitarea deplasrii laterale a structurii sub actiune
seismic poate ngrdi utilizarea cadrelor din beton armat peste o anumit
nltime de constructie.
De asemenea, cadrele din beton armat s-au folosit si se folosesc n
continuare la constructii industriale, parter sau etajate, executate de
preferint prefabricat, cu sau fr pod rulant.
Hale universale de mare deschidere, pe tram ptrat, pot avea
destinatii social-culturale (sal de expozitie, piat acoperit etc.).
Modulul dimensional la structurile din cadre este de 3,00 m, respectiv,
submodulul de 1,50 m. Aceasta, pentru a creea conditii de compatibilitate
dimensional cu elementele din beton armat tipizate: grinzi, elemente de
acoperis, elemente de planseu. Deschiderile variaz ntre 6 si 36 m, iar
traveele ntre (4,50) 6,00 m si 12 (18) m. O corelare dintre solutia structural
adoptat uzual pentru rigla halelor parter n functie de deschidere este
schematizat n Fig.12.
9
L = 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 36
cu rigle poligonale sau curbe cu tirant
cu rigle drepte grinzi cu zabrele
cu rigle drepte cu inima plina
cadre spatiale cu acoperis:
- spatial reticular precomprimat
- placi curbe subtiri cu tiranti precomprimati
Fig.12
2. Structuri n cadre parter. Cadre monolite
2.1 Alctuire structural
In constructii curente s-au utilizat cadre portante transversale plasate
la distante de 4,500 12,00 m, rigidizate ntre ele cu grinzi sau plansee
monolite (Fig. 13), sau cadre portante longitudinale, asezate pe directia
traveelor si rigidizate transversal (Fig. 14). Aceast din urm solutie se
practic atunci cnd se doreste realizarea unei nltimi utile mai mari.
Grind longitudinal de
rigidizare
Cadru transversal
Fig. 13
10
CADRU
LONGITUDINAL
GRIND TRANSV.
DE RIGIDIZARE
Fig. 14
Se observ c n ambele situatii ncrcrile verticale sunt preluate de
cadrele portante (transversale sau longitudinale, dup caz), care preiau
totodat si ncrcrile orizontale care actioneaz n planul lor. In continuare,
la alctuirea structural este extrem de important s se asigure transmiterea
si preluarea ncrcrilor orizontale actionnd pe directie perpendicular
cadrelor portante.
In cazul cadrelor portante transversale (sau longitudinale), solutia de
rigidizare pe directia perpendicular este influentat de modul de rezemare a
stlpilor cadrului pe fundatie.
Astfel, n cazul cadrelor portante transversale cu stlpi ncastrati n
fundatie nu este neaprat nevoie de grinzi longitudinale de rigidizare,
ncrcrile orizontale, normale pe planul cadrului, putnd fi transmise de
saiba orizontal realizat de elementele de acoperis, iar sarcinile orizontale
pe directia longitudinal sunt preluate n acest caz de cadre cu rigle articulate
la captul stlpilor (Fig. 15a). In schimb, dac stlpii cadrelor transversale
sunt articulate n fundatii, prevederea grinzilor longitudinale de rigidizare
este obligatorie (Fig. 15b).
11
SECTIUNE TRANSVERSALA SECTIUNE LONGITUDINALA
a.
SECTIUNE TRANSVERSALA SECTIUNE LONGITUDINALA b.
Fig.15
Aceeasi judecat se aplic si la alctuirea si rigidizarea transversal la
structurile cu cadre portante longitudinale ( Fig. 16a si 16b).
SECTIUNE LONGITUDINALA SECTIUNE TRANSVERSALA
a.
b. SECTIUNE LONGITUDINALA SECTIUNE TRANSVERSALA
Fig.16
2.2 Tipuri de hale parter monolite
In zilele noastre, n putine situatii se concep si se execut hale parter
monolite, doar n unele cazuri speciale. Totusi, datorit constructiilor
numeroase din beton armat n epoca mijlocie a secolului 20, aria de
rspndire ale acestora este considerabil, att la cldirile social-culturale,
ct si la constructiile industriale. Cunoasterea lor este cu att mai important
cu ct multe din aceste constructii, aflate la pragul duratei de serviciu,
normate, necesit operatii de verificare si, eventual, interventii de reabilitare.
12
In Fig. 17 sunt prezentate tipuri de cadre parter monolite, uzuale la
cldiri social-culturale.
a. Cadru cu rigl orizontal b. Cadru cu rigl curb
c. Cadru cu rigl frnt d. Cadru pentru gradene
Fig.17
In Fig. 18 se prezint tipuri de hale parter din beton armat monolit din
zona cldirilor industriale.
a. Cadru cu luminator clasic b. Cadru cu luminator M
13
c. Cadru cu dou deschideri d.Cadru cu dou deschideri
cu luminator clasic cu luminator M
e. Cadru tip shed cu plac curb cilindric
f. Cadru tip shed cu plac curb sub form de S
Fig.18
2.3 Prevederi constructive, predimensionare
14
Scopul oricrei predimensionri este de a alege niste dimensiuni ale
sectiunilor de beton astfel ca, pe ct posibil, n final s se realizeze un
procent optim de armare din dimensionarea la starea limit de rezistent, si,
de asemenea, s fie satisfcute conditiile limit privind strile limit ale
exploatrii normale, n spet, starea limit de deformatii.
In general, pentru o prim evaluare, nltimea sectiunii riglei cadrului
se alege n functie de deschidere, de forma riglei si de numrul de
deschideri. Tabelul 2 furnizeaz cifre orientative pentru raportul nltimea
riglei/deschiderea cadrului (h
g
/l).
Tabel 2
Forma riglei Cadre cu o deschidere
Cadre cu mai multe
deschideri
dreapt
12
1
10
1

16
1
12
1

frnt
16
1
12
1

18
1
12
1

frnt cu tirant
20
1
16
1

24
1
16
1

curb
24
1
18
1

30
1
18
1

curb cu tirant
35
1
24
1

40
1
30
1

Valorile recomandate pentru ltimea sectiunii riglei se situeaz ntre
gr gr
h b
,
_

4
1
2
1
.
Pentru predimensionare ntr-o a doua faz, printr-un calcul static
simplificat, grinda cadrelor cu mai multe deschideri se aproximeaz cu o
grind continu. In cazul cadrelor cu o singur deschidere gradul de
ncastrare a riglei n stlpi se aproximeaz cu valori ntre
3
2
2
1
g
Pentru a se tine seama, n aceast faz de predimensionare, de efectul
fortelor orizontale (functie de gradul de seismicitate) valoarea momentelor
de predimensionare obtinute din ncrcri verticale se majoreaz cu 15 30
%. Cu aceste valori se verific procentele de armare realizate.
Predimensionarea stlpilor cadrului se poate face tinndu-se seam de
mai multe criterii care se cer a fi satisfcute simultan. Astfel,
predimensionarea valabil este aceea oferit de conditia cea mai restrictiv.
Astfel de conditii sunt:
15
- limitarea flexibilittii: b
s
, h
s
25, unde l
f
este lungimea de flambaj
a stlpului;
- conditii tehnologice: b
s
, h
s
25 cm;
- conditie structural: b
s
b
r
, unde b
s
este ltimea sectiunii stlpului,
iar b
r
cea a riglei;
- conditie de rezistent:
c
c
b
R
N k
A

8 . 0
,
unde A
b
este sectiunea transversal a stlpului, N
c
este forta axial total de
calcul care actioneaz stlpul, R
c
este rezistenta de calcul la compresiune a
betonului, iar k un coeficient care tine seama de pozitia stlpului n structur
si de aportul fortelor orizontele; se recomand k = 1,3 1,7.
- conditie de ductilitate:
b
b
R n
N
A

,
unde N este forta axial rezultat din ncrcrile gravitationale din care
rezult forta seismic, R
b
este rezistenta betonului la compresiune (pe cub de
20 x 20 cm) la 28 de zile de la turnare (marca betonului), iar n este un
coeficient ce variaz n functie de pozitia stlpului n structur si zon
seismic ntre valorile 0,20 0,35 n conformitate cu tabelul 3.
Totodat se recomand (Fig. 19):
r s
h h 6 . 0
r
h
r s
h h 5 . 0
r
h
Fig. 19
Tabelul 3
16
Tipul de stlp
Valorile coeficientului n pentru constructii cu grad de
protectie antiseismic
A, B, C, D E, F
Interior
De margine
De colt
0,30
0,25
0,20
0,35
0,30
0,25
2.4 Calculul cadrelor parter. Solicitarea si armarea nodurilor de
cadre monolite
Calculul static pentru cadrele parter se efectueaz deobicei n
domeniul elastic, dar se poate efectua si o analiz postelastic [3]. Din
gruprile de actiuni prevzute de norme [4] rezult nfsurtorele
solicitrilor de moment ncovoietor, efort axial si forta tietoare, respectiv,
solicitrile aferente fiecreia n parte. Se dimensioneaz si se verific
sectiunile caracteristice, acestea fiind sectiunile de lng noduri, sectiunea de
rezemare, mijlocul deschiderilor grinzilor, sau si alte sectiuni intermediare,
dac se consider necesar.
Cele mai delicate probleme privind starea de eforturi apar n colturile
(A), n dreptul sectiunii de frngere a riglei (B), precum si la sectiunea de
rezemare (C), marcate n figura 20.
A
C
B
C
A
Fig. 20
2.4.1. Colturile cadrelor (A) reprezint zonele cele mai solicitate. Studii
teoretice utiliznd teoria elasticittii, precum si studii experimentale de
fotoelasticitate [2] au scos n evident o concentrare a efoturilor unitare de
compresiune la fibra interioar a coltului de cadru (Fig.21). Repartizare
eforturilor unitare pe sectiunea 1-1 depinde de conturul coltului.
17
1
M
I
M
C
1
Fig. 21
Pentru a reduce suprasolicitarea local dat de concentrarea
compresiunii, se prevd racordri interioare ale coltului.
Armarea unui colt de cadru n cazul unor solicitri relativ mici este
prezentat n figura 22. Nodurile cu solicitri mari se pot arma ca n figura
23.
M
M
l
a
a
l
R
R
R
R R
h
rost de
turnare
h R 8 . 0
Fig. 22
18
M
l
a
h R 8 . 0
R
a l
>l
a
l a
a
>l
h
a
R R
R
l
a
l
M
Fig. 23
In cazul unor noduri intinse la fibra interioar de exemplu, la perei
de buncre si silozuri [5] sau n cazul posibilitii apariiei momentelor ce
ntind fibra interioar la cadrele obinuite, se prevede o continuitate a
armturii ntinse ca n figurile 24 si 25.
M h
h
2
1
A
A
a2
a1
>A
a1
vutar
A
av a2
>1/2A
M
a
l
2
1
h

2
2
h

a
l
Fig. 24
19
M h
M
1
2
h
a
l
d R 10
d
Fig. 25
La cadrele cu rigle frnte coltul de cadru se poate arma n modalittile
prezentate n figura 26.
Fig.26
2.4.2 Sectiunea de frngere a riglei (B) se caracterizeaz prin aceea c
fibra interioar este ntins. In astfel de situatie, o armtur interioar cu
unghiul ntrnd ar duce la tendinta de ndreptare a acesteia si desprindere a
stratului de acoperire cu beton (Fig. 27).
20
N
N
Ne
M M

Fig. 27
In consecint, armtura nu se execut cu unghiuri ntrnde, ci se
prelungesc din cele dou prti si se ancoreaz n betonul comprimat.
Modalitti de alctuire si armare, n acest caz, cel mai frecvent ntlnit, sunt
prezentate n figura 28. Totodat, din cauza rezultantei N
e
(Fig.27), este
necesar prevederea unor armturi de suspendare, constnd din etrieri
speciali, nchisi, dispusi pe o distant s.
l a
S/2 S/2
h
/
2
h
/
2
S/2 S/2
a
l
S
a
l
S
a.
c.
b.
d.
S

Fig. 28
Conform [6], dac armturile din zona ntins sunt intersectate peste
unghiul ntrnd si prelungite n zona comprimat a sectiunii cu lungimea de
ancorare adecvat pentru bare intinse din ncovoiere, si msurat pe ax, de
21
la h/2, ca n figura 28 a (b,c si d), nu este necesar un calcul al etrierilor de
suspendare, ci ele se dispun constructiv pe lungimea s.

05 , 0 tg
Fig.29
La unghiuri ntrnde la care, conform figurii 29, tg 0,05, se admite
ca armtura ntins s fie dus continuu peste unghiul ntrnd, n care caz n
zona schimbrii de directie, de lungime s, a armturii longitudinale se prevd
etrieri de suspendare, dimensionati la ntindere pentru rezultanta
N
e
= 2A
a
R
a
sin /2.
Deci, aria total a etrierilor se determin cu relatia
A
etr
= n A
et
= N
e
/ R
at
,
unde n este numrul de etrieri ce se dispun pe lungimea s. Alegndu-se
diametrul etrierilor si preciznd numrul ramurilor de forfecare, se poate
determina numrul de etrieri, n. Se face precizarea, c n asemenea situatii se
prevd etrieri intermediari, astfel ca fiecare bar longitudinal s fie prins
de un colt de etrier. Etrierii de suspendare sunt suplimenari celor rezultati
din calculul la fort tietoare n sectiuni nclinate.
In ambele cazuri, lungimea s pe care etrierii de suspendare sunt activi,
se determin cu relatia
s = h tg 3/8 (180 ).
Caz similar de armtur ntins n unghiul ntrnd l prezint scrile
din beton armat (Fig. 30). Se aplic aceeasi modalitate de armare, cu
armtura ntins ntrerupt si ancorat n betonul comprimat.
D
D
Fig. 30
22
2.4.3 Legtura stlp de cadru fundatie trebuie s fie realizat respectnd
ipoteza de rezemare avut n vedere la calculul static.
La cadrele monolite parter se practic, n principal, dou tipuri de
rezemare: ncastrat si articulat.
In figura 31 se prezint detaliile de rezemare ncastrat n situatia
stlpilor ncastrati n cazul fundatiilor elastice din beton armat si, respectiv,
rigide, cu bloc de beton simplu si cuzinet armat. In ambele situatii se las
mustti din fundatie, avnd sectiune egal cu cea a armturilor din sectiunea
de ncastrare a stlpului. Armturile longitudinale ale stlpului se vor
suprapune peste acestea pe distanta de ndire prin suprapunere prevzut de
[6]. In acelasi timp, n zona de ncastrare distanta dintre etrieri trebuie s
respecte prevederile din [6] si [7].
rost de turnare
l
s
mm 100

'

S
S
h
cm
H
5 , 1
60
8
hs
d 15
hs
rost de turnare
l
s
a. b.
d 10
Fig.31
Reazemele articulate trebuie s transmit reactiunea vertical si, n
acelasi timp, s permit rotirea. De asemenea, trebuie s fie capabil de a
prelua forta tietoare, ce pot aprea n reazem. Asigurarea transmiterii
reactiunii verticale de la stlp la fundatie, n bune conditiuni, se face printr-
un smbure fretat sau dorn metalic si armarea cu plas de armtur a
suprafetei de rezemare (Fig. 32 a). Posibilitatea de rotire la baza stlpului
este asigurat de ntreruperea partial a sectiunii de beton armat, rmnnd o
sectiune cu o nltime de 1/2 1/3 din nltimea sectiunii stlpului (Fig. 32
a, b si c). Rostul de 15-20 mmm grosime se umple cu un material
deformabil (psl bitumat, mastic de bitum cu filer, chit plastic, neopren,
23
plumb etc.). Impiedicare deplasrii laterale, respectiv, preluarea fortei
tiatoare se asigur prin armturi care trec continuu prin zona de rezemare
(Fig. 32 a, b si c).
h a.
a a
h
b
a-a
(1/2...1/3)h
b-b
b
h
b b
b. h
1
5
.
.
.
2
0
m
m
- psl bitumat
- mastic, plumb, neopren
- bitum cu filer (sau azbest)
- pnz sau carton bitumat
1
2
1
2
1
- plas armat pt. compr. local
2
3
3
3
2
1
c-c
b
h
c c
c. h
3
- element metalic: smbure fretat, dorn
Fig.32
Plasa de armtur prevzut la partea superioar a fundatiei pentru
compresiunea local se poate dimensiona aproximativ cu relatia:
A
a
N / 8000 cm
2
,
unde A
a
este aria total a armturii pe o directie, iar N este forta de
compresiune din sectiune n daN.
3. Structuri n cadre parter, prefabricate
24
3.1 Principii de fragmentare si tipuri de cadre
Cadrele parter din beton armat se execut, n marea lor majoritate, n
solutie prefabricat datorit avantajelor pe care le prezint aceast
tehnologie: cresterea productivittii muncii n executie prin reducerea
manoperei si a timpului de executie, economisirea de material pentru cofraje
si sustineri, diminuarea caracterului sezonier al lucrrilor, asigurarea unei
calitti superioare, posibilitatea tipizrii elementelor structurale. Aceste
avantaje cntresc mult mai mult n alegerea solutiei prefabricate dect unele
dificultti privind restabilirea continuittii structurale, a transportului,
ridicrii si fixrii unor elemente relativ grele utiliznd utilaje si dispozitive
de ridicat relativ scumpe. Surmontarea acestor dezavantaje din urm este
posibil prin proiectarea unor noduri de mbinare corecte si, respectiv, prin
adoptarea unei solutii adecvate de fragmentare si mod de prefabricare
(industrial la elemente cu serii mari si transportabile, sau preturnare pe
santier la elemente grele sau care depsesc gabaritele de transport si n
cazul elementelor cu serii mici).
La baza modului de fragmentare a structurilor de cadre parter n
elemente prefabricate stau tocmai considerentele exprimate mai sus, adic
principiul de a utiliza la maximum avantajele oferite de prefabicare.
Astfel, cel mai adesea se adopt solutia fragmentrii n elemente
liniare, stlpi si grinzi. In figura 33 se prezint schemele de fragmentare
utilizate cel mai des si schematizarea lor static. Solutia prezint avantajul
unor elemente prefabricate simple, cu greutti apropiate, necesitnd utilaje
de ridicat obisnuite. Nodurile de mbinare sunt nepretentioase, nefiind
necesar continuizarea la moment ncovoietor. Grinzile sunt, deobicei,
prefabricate tipizate, iar stlpii datorit lungimii lor dependente de
conditiile de fundare preturnati pe santier.
25
Fig. 33
Alteori, la structuri de cadre mai speciale (deschideri mari, hale cu
lumintor etc.) se poate utiliza fragmentarea n tronsoane de cadru. Solutii de
acest gen, ntlnite, mpreun cu schemele statice aferente, se prezint n
figura 34. Elementele tip grind pot fi executate industrial, iar tronsoanele de
cadru, de preferint, preturnate pe santier.
Fig. 34
In cazul unor deschideri relativ mici, se poate face fragmentarea n
cadre cu o singur deschidere (Fig. 35), caz n care prefabricatele se execut
la fata locului, adic preturnate pe santier.
26
Fig. 35
La hale universale, pe trame mari (peste 18 m), de obicei ptrate, este
rational utilizarea unor structuri spatiale, cu elemente prefabricate speciale
(vezi punctul 3.3).
3.2 Structuri de hale parter prefabricate plane, cu elemente liniare
Se prezint exemple de structuri de hale parter, modulate dimensional,
tipizate, formate din cadre plane simple din elemente prefabricate liniare si
elemente de acoperis. La aceste structuri tip, elementele de acoperis, precum
si grinzile de cadru se aleg din cataloage de prefabricate pe baza evalurii
actiunilor si a comparrii acestora cu actiunile capabile, pentru diferitele
stri limit, ale prefabricatelor din catalog. Stlpii se proiecteaz ca fiind
preturnati pe santier.
In figura 36 se prezint modul de alctuire si schema static pentru
structuri de hal parter, tipizate, cu grinzi transversale si elemente de
acoperis acoperind gama deschiderilor de 12, 15, 18, 21 si 24 m si a
traveelor de 6, 9 si 12 m.
.Fig. 36 .
Incrcrile verticale din acoperis n ntregime ncarc cadrele
transversale. Cadrele transversale preiau si ncrcrile orizontale aferente.
Structura acoperisului trebuie s formeze o saib rigid n sens longitudinal,
pentru a fi capabil s transmit ncrcrile orizontale n aceast directie.
Acest lucru se realizeaz cu elemente de suprafat din beton armat sau beton
armat precomprimat (chesoane, elemente T sau etc.), legate de grinzi si
monolitizate ntre ele. Se pot utiliza si acoperisuri formate din pane si
elemente secundare de acoperis (plci din armociment sau alte tipuri de
nvelitori), situatie n care nu se poate conta pe lucrul de saib, iar
transmitere ncrcrilor orizontale n planul acoperisului n sens longitudinal
27
trebuie asigurat prin alte msuri, suplimentare (grinzi longitudinale sau
contravntuiri n planul acoperisului).
In figura 37 se prezint modul de alctuire, schema static si unele
detalii pentru structuri de hal parter, tipizate, cu grinzi longitudinale,
acoperind gama deschiderilor de 12, 15, 18 si 24 m n sens transversal si 6,
12 si 15 m n sens longitudinal. Acest tip de structur se utilizeaz n cazul
necesittii unor nltimi utile sporite.
Fig. 37.
Incrcrile verticale din acoperis sunt preluate n ntregime de cadrele
longitudinale, care preiau si ncrcrile orizontale pe aceast directie.
Structura acoperisului trebuie s formeze si n acest caz o saib rigid pentru
a fi capabil s transmit actiunile orizontale n sens transversal. Acest
deziderat se realizeaz, de asemenea cu chesoane plane sau curbe, elemente
T sau din beton armat, respectiv precomprimat. Pentru grinzile
longitudinale care pot avea sectiune constant sau variabil, cu dou pante,
se adopt sectiuni I sau n cruce.
La aceste structuri de hale parter, tipizate, realizate cu cadre plane, se
poate realiza scurgerea apelor pluviale de pe acoperis fr a se utiliza beton
de pant.

3.3 Structuri de hale parter spatiale
3.4 Detalii de mbinri, noduri specifice cadrelor parter
BIBILIOGRAFIE
[1] *** Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat. Indicativ
NP 007-97
[2] Hangan, M.: Constructii de beton armat, Editura Tehnic, Bucuresti,
1963
[3] Crainic, L.: Reinforced Concrete Structures, NAPOCA STAR Publishing
House, 2003
[4] *** STAS 10101/OA 77????, Actiuni n constructii, Clasificarea si
gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale
28
[5] Bucur, I.: Structuri speciale din beton armat, Editura Institutului
Politehnic Cluj-Napoca, 1980
[6] *** STAS 10107/1-90, Calculul si alctuirea elementelor structurale din
beton, beton armat si beton precomprimat
[7] *** P100 92, P100 2004 Normativ pentru proiectarea antiseismic a
constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale


29