Sunteți pe pagina 1din 52

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

CONSTRUCII DIN OEL

Exemplul 2: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite centric articulatii plastice in grinzi

ECM 2-1

Cuprins
1. INTRODUCERE .................................................................................................. 3

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE ..................................................... 3

3. EVALUAREA STARII FIZICE A CLADIRII ANALIZATE ............................ 8

4. EVALUAREA CANTITATIVA (PRIN CALCUL) .......................................... 16 5. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR .................... 35

6. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE) ........................................ 35

7. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA ...................................................... 36

8. CONCLUZII ....................................................................................................... 52

ECM 2-2

1. INTRODUCERE
Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii unei constructii existente in conformitate cu prevederile din P100/3-2008. In urma unui cutremur s-a constatat ca in patru grinzi au aparut articulatii plastice la ambele capete. Grinzile in care au aparut articulatii plastice se afla pe cadrele longitudinale de pe axele 1 intre B-C, E-F si 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului (fig.2 si 3). Calculul structural al structurii analizate s-a realizat pe structura deformata si a fost efectuat cu programul spatial ETABS.

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE


Documentatia de proiectare si de executie originala si completa a fost gasita in Cartea Tehnica a constructiei. Constructia analizata are destinaia de birouri avnd dimensiunile in plan de: 1 deschidere de 13,05m + plansee iesite in consola pe 3,10m. 5 travei de 5,80m Regimul de inaltime considerat in calcule este P+3E avnd: Hetaj = 3,5m, inaltimea totala la atic fiind de 15,40m. Construcia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite. Pe direcia transversala sunt prevzute 2 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite. Pe directia longitudinala exista doua cadre necontravantuite. Otelul folosit in grinzi si stlpi este S355JO, iar in contravntuiri este S355JOH. Contravntuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de X amplasate intre axele 1-2/B si 1-2/F, realizate din evi rotunde avnd clasa de seciune 1. Sistemul de prindere al contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin prevederea unui singur bolt. Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu seciune dublu T din profile laminate HEA si IPE cu clasele de seciune 1 si 2. Stlpii sunt proiectai cu seciune in Cruce de Malta, seciune convenabila att din punct de vedere al prelurii eforturilor cat si din punct de vedere al realizrii prinderilor grind-stlp. Seciunea stlpilor este de nesimetrica, astfel: la Parter: - pe directia axei Y (intre axele 1-2) - talpi 30x370; inima 18x540 - pe directia axei X (intre axele B-F) - talpi 30x300; inima 18x658
ECM 2-3

tip Cruce de Malta , realizata din table sudate,

la celelalte etaje: - pe directia axei X (intre axele 1-2) : talpi 20x330; inima 15x560 - pe directia axei Y (intre axele B-F) : talpi 30x300; inima 15x655 Protectia la foc a stalpilor metalici este realizata cu torcret. Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura scurta) si asigura conlucrarea cu placa din beton armat. Grinzile secundare se comporta asemenea unor nervuri si au rolul de a mari rigiditatea la ncovoiere a planeelor ceea ce permite utilizarea unei placi de grosime redusa. Grinzile secundare au schema statica simplu rezemata si sunt calculate ca grinzi compozite (cu conlucrarea placii de beton in zona comprimata). Conlucrarea spaiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de placile din beton armat cu grosimea de 15cm. Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda stalp sunt realizate in sistem rigid, cu flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9 pretensionate 50%. mbinrile din uzin sunt realizate cu sudur n adncime cu ptrundere complet, cu nivel B de acceptare conform C150 / 99. Structura se ncadreaz in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile si stalpii au clasa de seciune 1 si 2. Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana. Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate axial.

ECM 2-4

Fig.1-Vederi 3D

ECM 2-5

Fig.2 Elevatie ax 1

Fig.4 Elevatie ax 3 Fig.3 Elevatie ax 2

Fig.5 Elevatie ax B

Fig.6 Elevatie ax C

Fig.7 Elevatie ax D ECM 2-6

Fig.10 Plan parter Fig.9 Elevatie ax F

Fig.8 Elevatie ax E

Fig.11 Plan etaj 1

Fig.12 Plan etaj 2

Fig.13 Plan etaj 3

In figurile 1 13 este prezentata configurarea geometrica a structurii.


ECM 2-7

3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate


n vederea evalurii construciei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt: - documentaia tehnic de proiectare i de execuie a construciei examinate (inclusiv documentele referitoare la eventualele intervenii pe durata exploatrii); - reglementrile tehnice n vigoare la data realizrii construciei; - investigaii pe teren; - msurtori i teste n situ i/sau n laborator. In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite a Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel 4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 cunoastere completa, factorul de incredere fiind CF=1. Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2008 capitolul 6, se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructii obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii de o importanta deosebita si constructii curente).

4. Evaluarea calitativa
4.1.1. Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 ) Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.
Tabel 1 Criteriu Criteriul Criteriul nu este ndeplinit Nendeplinire Nendeplinire este ndeplinit moderat major Punctaj maxim: 50 puncte

(i)

Condiii privind configuraia structurii Conform criteriu (i) din Tabelul C.1 Punctaj total realizat

40 puncte Punctaj maxim: 10 puncte

(ii) Condiii privind interaciunile structurii


Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1 Punctaj total realizat (iii) Condiii privind alctuirea elementelor structurale

10 puncte Punctaj maxim: 30 puncte

EMC2-8

(b) Structuri cu cadre contravntuite centric


- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice astfel nct plastificarea diagonalelor ntinse sse produc nainte de formarea articulaiilor plastice sau de pierderea stabilitii generale / locale n grinzi i stlpi - Prinderile grind-stlp sunt de tip rigid astfel nct cadrele, cu sau fr contravntuiri pot prelua cel puin 25% din aciunea seismic n ipoteza n care contravntuirile verticale au ieit din lucru. - Diagonalele dispuse n X au zvelteea 1.3
e

30 puncte

>

<2

- Zvelteea stlpilor n planul contravntuit este

Condiii referitoare la planeu Punctaj maxim: 10 puncte Placa planeelor au grosimea de 150mm 100 mm si este realizat din beton armat monolit. Armturile distribuite n plac asigur rezistena necesar la ncovoiere i fora tietoare pentru forele seismice aplicate n planul planeului Forele seismice din planul planeului pot fi transmise la elementele structurii (grinzi principale i secundare) prin intermediul conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi Golurile n planeu sunt bordate cu armturi suficiente, ancorate adecvat. Punctaj total realizat R1 = 90 puncte 10 puncte

(i) nivel

Conditii privind configurarea structurii (conf. criteriu i din Tabelul C1-P100-3) Traseul incarcarilor este continuu Sistemul este redundant Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei Nu exista niveluri flexibile Exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la un

la altul (plansee in consola). Planseele in consola descarca prin intermediul contravantuirilor si grinzilor pe stalpii principali din axul 2. Exista o mica modificare a dimensiunilor in plan de la etajul 1 pana la etajul 3 fata de parter , zona dintre axele 2 si 3 este in consola. Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3. Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.

EMC2-9

Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea eforturilor In concluzie criteriul (i) este indeplinit partial, iar punctajul acodat este de 40 puncte. (ii) Conditii privind interactiunile structurii (conf. criteriu ii din Tabelul C1-P100-3) Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost Nu exista supante Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte. (iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale (conf. criteriu iii Tabel C2-P1003) Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre contravantuite centric + cadre necontravantuite pe directie transversala si cadre necontravantuite pe directie longitudinala. Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor in vecinatatea imbinarilor grinda-stalp. Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite. Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite. Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de puncte. (iv) Conditii referitoare la planseu (conf. criteriu iv din Tabel C2-P100-3) Placa planseelor are grosimea de 15 cm si este realizata monolit. Fortele seismice din planul planseului se transmit la elementele structurii prin intermediul conectorilor elastici. Golurile in planseu sunt bordate corespunzator In concluzie criteriul (iv) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte. Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate (gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=90 puncte. Conform Tabel 8.1 structura se incadreaza in clasa de risc seismic III. 4.1.2. Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 ) Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut in tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari identificate.

EMC2-10

Tabel 2. Tipul de degradare (i) Degradari produse de actiunea cutremurului Fr degradri Degradare Moderata Sever Punctaj maxim: 50 de puncte

1. Grinzi: deformaii extinse, voalarea pereilor seciunii,


formarea de articulaii plastice, fisuri i ruperi pariale articulatii plastice la capetele a 4 grinzi

2. Stlpi: deformaii moderate, voalri ale tlpilor,


incursiuni n domeniul plastic (la unii stlpi)

3. Prindere grind / bare disipative stlp: deformaii

pronunate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu diminuarea rezisten ei capabile (fr a fi afectate ns mijloacele de prindere care transmit fora tietoare)

4. Nodul de cadru: deformaii pronunate, voalare n


domeniul plastic, fisuri i ruperi pariale ale sudurilor

5. Prinderi de continuitate ale stlpilor i grinzilor:


incursiuni n domeniul plastic fr ruperi ale elementelor de continuitate sau a mijloacelor de prindere 20

6. Contravntuiri verticale: flambaj, deformaii plastice,


cedarea prinderilor 7. Baza stlpilor: deformaii plastice ale plcii de baz, traverselor, deformaii plastice / ruperea uruburilor de prindere n fundaii 8. Diafragme orizontale: metalice: deformaii pronunate, flambajul unor bare de contravntuire. Ruperea mijloacelor de prindere a barelor contravntuirii i /sau panourilor metalice de structur de rezisten din beton armat: fisurarea sau ruperea planeelor. Distrugerea prinderii plcii din beton armat de structur metalic (smulgerea din conectori / ruperea conectorilor) (ii) Degradari produse de incarcari verticale Nu exista fisuri si degradari in placile planseelor. Nu exista pierderea stabilitatii locale a stalpilor si grinzilor (iii) Degradari produse de incarcarea cu deformatii (tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii, curgerea lenta a betonului) (v) Degradari produse de o executie defectuoasa (dezaxari ale stalpilor, contravantuirilor, defecte in imbinari sudate, defecte in imbinari cu suruburi) (vi) Degradari produse de factori de mediu: agenti corozivi chimici sau biologici etc., asupra otelului (coroziune , exfolieri) 20 Punctaj maxim: 10 puncte 10 Punctaj maxim: 10 puncte 10 10 Punctaj maxim: 20 de puncte

EMC2-11

Punctaj total pentru ansamblul conditiilor de lucru

Punctaj maxim: 100 puncte Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA : 1. Tipurile de degradri considerate n tabelul 2 sunt numai cele produse de aciunea seismic. Dac n urma examinrii structurii se constat c aceasta prezint degradri produse de alte cauze, de exemplu, degradri de material produse de coroziune, de incendii sau degradri produse de ncrcarea cu deplasri, cum sunt cele din tasarea diferenial a reazemelor sau variaia de temperatur, efectul acestora asupra siguranei structurale se ia n considerare prin reducerea suplimentar a punctajului R2, funcie de natura i efectul structural al acestor degradri. 2. Distribuia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradri este orientativ. Expertul evaluator poate corecta aceast distribuie atunci cand consider c prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor tipuri de degradare asupra siguranei structurale.

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat : Grinzile situate in axele 1 si 2 intre axele B-C si E-F la parter sunt deformate datorita aparitiei articulatiilor plastice la ambele capete. Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte. Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II. 4.1.3. Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 ) Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din elementele structurale cu expresia :

n care: Ed ,Rd - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, n elementul j q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat n anexa C (conform 6.8.4) P100-3/2008. 4.1.4. Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).

EMC2-12

TABEL 3 Element structural Grinzi: -- Comportare ductil 1) clasa 1 de seciuni clasa 2 de seciuni 8 3 q

Bare disipative: -- Comportare ductil clasa 1 de seciuni clasa 2 de sectiuni Stlpi: -- Comportare ductil clasa 2 de seciuni 4 8 3

Contravntuiri verticale cu diagonale n X :


-- Comportare ductil clasa 1 de seciuni mbinri rigl-stlp : -- Comportare ductil1) 6

1) Comportare ductil nseamn c stlpul, grinda, contravntuirea, mbinrile rigl-stlp, prinderile ndeplinesc toate condiiile de alctuire i de detaliere prevzute n normativele de proiectare a construciilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie ndeplinite toate condiiile privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei printr-o comportare histeretic ct mai stabil. Se admit interpolri ale valorilor q corespunztoare comportrii ductile, respectiv neductile pentru cazul ndeplinirii pariale a condiiilor prevzute n normativele de proiectare a structurilor noi.

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Pentru toate celelalte situatii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni. Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la valoarea q=1, deoarece in patru grinzi situate la planseul de peste parter, la capetele grinzilor s-au format articulatii plastice. Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente (cu articulatiii plastice aparute la capetele grinzilor situate in axele 1 si 2 intre B-C si E-F) s-a realizat cu coeficientul de comportare global q=1.

EMC2-13

In modelul de calcul cu structura avariata s-au articulat grinzile (situate in axele 1 si 2 intre B-C si E-F) la capete. Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.-P100-3/2008) pentru elementul structural cel mai solicitat (ax 2D) (vezi fig.14 si fig.15), rezulta:

unde : Rd efortul capabil al elementului; Ed efortul sectional de proiectare al elementului; rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

Fig. 14 VERIFICARE CONFORM EC3-2005

EMC2-14

Ed/Rd in combinaia cea mai defavorabila (ax1)

Fig. 15 VERIFICARE CONFORM EC3-2005 Ed/Rd in combinaia cea mai defavorabila (ax2)

EMC2-15

5. EVALUAREA CANTITATIVA (prin calcul)


5.1. Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare 5.1.1. Evaluarea aciunilor permanente Pentru evaluarea aciunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.
TABEL 4

z 1. Aciuni permanente 1.1 greutatea proprie a structurii

Relaia de calcul

Valoarea caracteristica [kN/m2] Norme

---

determinata automat cu ajutorul programului de calcul utilizat 1,00 0,25 0,50 1,20 0,75 1,50

-----------

1.2 pardoseala 1.3 spatiu tehnic 1.4 perei despritori 1.5 termoizolatie pe terasa 1.6 granit pe terasa 1.7 sapa pe terasa 2. Aciuni variabile 2.1 zpada 2.2 vnt
s
is

estimat estimat estimat estimat estimat estimat

---

c e ct

sk

1,28

CR 1-1-3/2012 CR 1-1-4/2012

we(ze) = iw x cpe x qp(ze)

EMC2-16

2.3 ncrcri datorita exploatrii: - utila pe terasa --si 5,0 pe zonele situate in B-C/2-3; E-F/2-3 - utila pe planeele curente 3. Aciuni accidentale 3.1 seism
Fb ,k
I

2,0 STAS 10101/2A1-87 3,0 STAS 10101/2A1-87

---

S d Tk m k

P100-1/2006

EMC2-17

5.1.2. Evaluarea incarcarilor variabile (1) Evaluarea aciunii zpezii (CR 1-1-3/2012)

Valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe acoperi, sk :

is

Ce Ct

sk

((4.1)- CR-1-1-3/2012)

in care: is - coeficient de importanta si expunere la zapada


i

- coeficientul de forma pentru ncrcarea din zpada pe acoperi care se determina in funcie de forma acoperiului;

1=0,8

- acoperi de tip terasa:

=00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);

Ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construciei; Ce = 0,8 - acoperi cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2); Ct - coeficientul termic; Ct = 1,0 acoperi cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2); sk - valoarea caracteristica a ncrcrii din zpada pe sol [kN/m2], in amplasament; sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A);

1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,28kN / m 2

(2) Evaluarea aciunii vntului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului:

we(ze) = iw x cpe x qp(ze)

((3.1) CR 1-1-4/2012)

in care:

EMC2-18

iw - coeficient de importanta si expunere la vant qp presiunea de referin a vntului; qref=0,5kPa amplasament Bucuresti (Anexa A, harta de zonare figura A.2) ce(z) factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului; ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1) cg(z) factorul de rafala cr(z) factorul de rugozitate cg(z)=1+g[2I(z)] in care: g=3,5 factorul de vrf 2I(z) =2 x 0,24 = 0,48 dublul coeficientului de variaie a fluctuaiilor vitezei amplasament Bucuresti (Anexa A, tabelul A1) cg(z)=1+3,5 x 0,48=2,68
cr ( z ) k r2 ( z0 )(ln z 2 ) z0

kr(z0) = 0,22 factor funcie de tipul de teren zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2) z =15,0m inaltimea construciei deasupra terenului z0 = 0,3m lungimea de rugozitate in funcie de teren zona urbana cu densitate redusa a constructiilor si zone impadurite (pct. 7.2, tabelul 1)

c r ( z) 0,22 2 (ln

15,0 2 ) 0,3

0,74

ce(z)=2,68x0,74=1,98 cp coeficientul aerodinamic de presiune cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6) cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6) Presiune : w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,8=0,80kPa = 0,80kN/m2 Suctiune: w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,3=0,80kPa = 0,30kN/m2

EMC2-19

(3) Evaluarea ncrcrilor datorit exploatrii Pentru evaluarea ncrcrilor datorita exploatrii a se vedea valorile din Tabelul 4.

5.1.3. Evaluarea aciunilor accidentale (1) Evaluarea aciunii seismului (P100-1/2006)

Se adopta Metoda de calcul cu spectru de rspuns ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006. Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice n modul propriu de vibraie k este
Fb ,k
I

Sd Tk mk

((4.8 P100)-1/2006)

unde:
mk este masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k ; Tk perioada proprie n modul propriu de vibraie k ;

in care :
I=1,2

este factorul de importanta-expunere al construciei ; clasa de importanta II (Tabel 4.2);

Sd T

- spectrul de proiectare pentru acceleraii, exprimat in m/s2;

Tc=1,6s si TB=0,16s amplasament Bucuresti (pct. 3.1, fig. 3.2);

Sd (T)

ag

(T ) deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s 0 ,85 s ); q

ag =0,24g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraia terenului pentru proiectare; amplasament Bucuresti ( fig. 3.1); S-a considerat in calcul : q=1 - structura avariata (P100-3/2008) q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)

(T ) - spectru normalizat de rspuns elastic funcie de perioada de colt (vezi fig.16);

EMC2-20

Fig.16

Spectrul normalizat de rspuns elastic

este in fig.16 pentru Tc=1,6s.

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din P100-1/2006.

5.2. Modelarea structurii Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii (pozitie stabilita in urma unui releveu amanuntit), cu structura in stare avariata prin modelarea structurii in stare deformata (se stabileste capacitatea portanta a structurii). Determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana. Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate axial. Structura se modeleaza cu grinzile articulate la capete (cele 4 grinzi amplasate in axul 1 intre B-C, E-F si axul 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului).

5.3. Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS) 5.3.1. Evaluarea maselor Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evalueaz din combinaia de ncrcri conform tabel 4.1 din CR 0-2005:

EMC2-21

TABEL 5

ncrcarea Greutatea proprie Spatiu tehnic Pardoseala Perei despartitori Termoizolatie Granit pe terasa Sapa pe terasa Utila

Factor 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,4

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5. Predimensionarea elementelor structurii, se realizeaz pe baza experienei de proiectare si a unor relaii simplificate de calcul pentru determinarea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale. 5.3.2. Analiza modala 5.3.2.1. Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaial ETABS. Modelul realizat este tridimensional in care planeele din beton armat au fost modelate cu elemente finite de tip membrana (in programul ETABS). 5.3.2.2. Etapele analizei modale:

1. Configurarea geometrica a structurii ; 2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison, rezistenta la curgere si rezistenta la rupere); 3. Definirea seciunilor (tipul seciunii cu dimensiunile acesteia); 4. Discretizarea structurii toate barele structurii au fost definite cu elemente finite de tip beam; 5. Definirea plcii de beton armat cu elemente finite de tip membran; 6. Definirea rspunsului spectral - se introduce in cazul structurii analizate spectrul de proiectare Sd(T) (conform punctului 3.2 din P100-1/2006) functie de spectrul normalizat de raspuns elastic dat in fig. 16; 7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2); 8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;

EMC2-22

9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista); 10. Atribuirea tipului de seciune pentru fiecare element; 11. Atribuirea incarcarilor pe elemente; 12. Atribuirea numrului gradelor de libertate; 13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numrului de moduri proprii de vibraie); Se definesc attea moduri proprii de vibraie pana cnd suma maselor modale sa fie de cel puin 90% din masa totala, pe ambele direcii. 14. Definirea ipotezelor de ncrcare pentru rspunsul spectral pe cele 2 direcii principale (UX si UY) se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul static echivalent; 15. Definirea ipotezelor de ncrcare; 16. Definirea combinaiilor de ncrcri; 17. Se ruleaz analiza static liniar; Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraie, vectori si valori proprii, factorii de participare a maselor). Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

EMC2-23

5.3.2.3.

Rezultatele analizei modale STRUCTURA AVARIATA


TABEL 6

Mod

Perioada

Mase modale de translaie pe direciile principale ale structurii (%) UX UY 0.00 83.15 0.00 0.00 0.00 0.20 0.20 12.20 0.51 3.18 0.06 0.00 UZ

Suma maselor modale de translaie pe direciile principale ale structurii (%) SUM UX SUM UY 0.00 83.15 83.15 83.15 83.15 83.35 83.55 95.74 96.25 99.43 99.50 99.50 SUM UZ 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Mase modale de rotaie pe direciile principale ale structurii (%)

Mase modale de rotaie pe direciile principale ale structurii (%)

RX 0.00 99.28 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.06 0.00 0.61 0.01 0.00

RY 99.69 0.00 0.02 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02

RZ 0.03 0.00 84.07 0.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 12.92

SUM RX 0.00 99.28 99.28 99.28 99.28 99.29 99.30 99.36 99.36 99.97 99.98 99.98

SUM RY 99.69 99.69 99.71 99.71 99.71 99.71 99.71 99.71 99.71 99.71 99.71 99.73

SUM RZ 0.03 0.03 84.10 84.30 84.30 84.30 84.30 84.30 84.30 84.30 84.30 97.22

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

0.77 0.35 0.27 0.25 0.20 0.15 0.14 0.13 0.12 0.10 0.10 0.10

81.45 0.00 0.01 0.07 11.61 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.23

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

81.45 81.45 81.46 81.53 93.14 93.14 93.14 93.14 93.14 93.14 93.14 93.37

Comentarii : a) b) c) d) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 81.45% ; modul 2 de vibraie: modul 3 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 83.15%; torsiune cu factor de participare a maselor 81.46% pe direcia X si 83,15% pe direcia Y;

suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.

EMC2-24

5.4. Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura avariata (cu grinzile din axul 1/B-C; 1/E-F; 2/B-C; 2/E-F modelate articulat la ambele capete) Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial in domeniul elastic pentru stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu. Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata prin modelarea structurii in stare deformata conform releveucu grinzile ce prezinta articulatii plastice la capete (ax 1/B-C; ax1/E-F, ax2/B-C, ax 2/E-F) modelate articulat. Au fost definite 11 combinaii de incarcari: - cinci combinaii de ncrcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF), - patru combinaii de ncrcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS) - doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.) Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7.
TABEL 7
Combinaia Ipoteze greutate proprie pardoseala utila Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA FUNDAMENTALA Gruparea fundamentala de calcul (SLU) spatiu tehnic termoizolatie pe terasa granit pe terasa sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala utila Gruparea fundamentala de calcul cu vnt pe direcia X (SLU-U-vx) spatiu tehnic vnt X termoizolatie pe terasa granit pe terasa sapa pe terasa perei despartitori Gruparea fundamentala de calcul cu vnt pe direcia X (SLU-u-Vx) greutate proprie pardoseala utila spatiu tehnic Factor 1,35 1,35 1,5 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,5 1,35 1,05 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,05 1,35 Tipul ipotezei Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static

EMC2-25

vnt X termoizolatie pe terasa granit pe terasa sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala utila Gruparea fundamentala de calcul cu vnt pe direcia Y (SLU-U-vy) spatiu tehnic vnt Y termoizolatie pe terasa granit pe terasa sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala utila Gruparea fundamentala de calcul cu vnt pe direcia Y (SLU-u-Vy) spatiu tehnic vnt Y termoizolatie pe terasa granit pe terasa sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA utila spatiu tehnic Gruparea speciala pe direcia X (SLUSX) seism X sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala Gruparea speciala pe direcia Y (SLUSY) utila spatiu tehnic termoizolatie pe terasa granit pe terasa termoizolatie pe terasa granit pe terasa

1,5 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,5 1,35 1,05 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,35 1,05 1,35 1,5 1,35 1,35 1,35 1,35 1,0 1,0 0,4 1,0 1,35 1,35 1,0 1,35 1,0 1,0 1,0 0,4 1,0 1,35 1,35

Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Spectru Static Static Static Static Static Static Static Static

EMC2-26

seism Y sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala utila Gruparea speciala pe direcia X si 0.3 pe directia Y (SLUSX0.3Y) spatiu tehnic termoizolatie pe terasa granit pe terasa seism X seism Y sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala utila Gruparea speciala pe direcia Y si 0.3 pe directia X (SLUSY0.3X) spatiu tehnic termoizolatie pe terasa granit pe terasa seism Y seism X sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala utila Gruparea fundamentala normata cu vnt pe direcia X (SLS-VX) spatiu tehnic vant X termoizolatie pe terasa granit pe terasa sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala utila Gruparea fundamentala normata cu vnt pe direcia Y (SLS-VY) spatiu tehnic vant Y termoizolatie pe terasa granit pe terasa pamant pe terasa perei despartitori

1,0 1,35 1,0 1,0 1,0 0,4 1,0 1,35 1,35 1,0 0,3 1,35 1,0 1,0 1,0 0,4 1,0 1,35 1,35 1,0 0,3 1,35 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,7 1,35 1,35 1,35 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,7 1,35 1,35 1,0 1,0

Spectru Static Static Static Static Static Static Static Static Spectru Spectru Static Static Static Static Static Static Static Static Spectru Spectru Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static Static

Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

EMC2-27

5.4.1. Verificarea deformaiilor STRUCTURA AVARIATA Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform P100-1/2006.
ds q de 0 ,0075 h (Exemplul de

calcul la P100-1/2006 Structura duala cu cadre

contravantuite centric Anexa - pct. F6 Tabel F8) Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P100-1/2006.
ds c q de 0 ,025 h

(P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

in care: ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice; q = 1 - factorul de comportare structura avariata; de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare; =0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006); h inaltimea de nivel c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006) In Fig.17 Y. Fig. 24 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia

Fig.17 Deplasarea SLU-SX-structura avariata la parter, ax 1F - dx, ax1F=15,19cm

Fig.18 Deplasarea SLU-SX-structura avariata la parter, ax 1F - dx, ax 1F=11,85cm

EMC2-28

Fig.19 Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F=3,21cm

Fig.20 Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 3 ax 1F - dy, ax1F=2,70cm

Rezulta : dex=15,19cm - 11,85cm =3.34cm ; dey=3,21cm - 2,70cm =0.51cm unde :


de x ; dey

deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si

deplasarea nivelului inferior Verificarea la SLU direcia transversal: d r X direcia longitudinal: d r y


c q de X 1 1 0,0334 0,0334m 0,025h 0,1225m

c q deY

1 1 0,0051 0,0051m 0,025h

0,1225m

Verificarea la SLS direcia transversal: d r X direcia longitudinal: d r y


q de X 0,4 1 0,033 0,013m 0,0075h 0,037m

q deY

0,4 1 0,0051 0,0020m 0,0075h

0,037m

EMC2-29

Fig.21 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia X structura avariata [m] Conform fig.19 rezulta : dex,max=17,6cm

Fig.22 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia Y structura avariata [m] Conform fig.20 rezulta : dey,max=3,85cm

EMC2-30

Fig.23 - Deformata structurii gruparea speciala SLUSX

Fig.24 - Deformata structurii din gruparea speciala SLUSY

EMC2-31

5.4.2. Starea de eforturi structura in stare avariata

Fig.25 - Diagrama de moment Ax 1 din gruparea speciala direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kNm]

Fig.26 - Diagrama de forta axiala Ax 1 din gruparea speciala pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

Fig.27 - Diagrama de forta tietoare Ax 1 din gruparea speciala pe direcia X si 0.3Y SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-32

5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta) STRUCTURA AVARIATA

Fig.28 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

Fig.29 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC2-33

Se constata depasirea capacitatii portante a stalpilor de la parter in axele 1 si 2 cu aproximativ 50% (vezi fig.28 si fig.29). 5.4.4. VERIFICARE stalpi parter ax1/B-C - din combinatia cea mai defavorabila

unde: NRd; MRd efortul capabil la compresiune , respectiv la incovoiere a stalpului NEd; MEd efortul de proiectare

Fig. 30 VERIFICARE STRUCTURA CONFORM EC3-2005 Ax 3- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila Verificare stalpi parter - conform EC3-2005

EMC2-34

6. VALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR


Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios necesara inlocuirea integrala a grinzilor de la planseul peste parter din axele 1 si 2 intre B-F si consolidarea stalpilor de la parter. Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, n care construciile sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilitii este puin probabil.

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)


7.1. SOLUTIA 1 (solutie analizata in modelul de calcul) - Inlocuirea integrala a grinzilor deformate de peste parter cu altele noi avand aceeasi sectiune (HEA360) deoarece structura a avut o comportare foarte buna la seismul major.. Se va efectua cu rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea grinzilor in situatia nou aparuta. - Imbinarile fiind cu suruburi, se inlocuiesc suruburile. - Consolidarea stalpilor de la parter prin completarea crucei de Malta cu platbande sudate de grosime 30mm pe toata inaltimea parterului (vezi fig.31). Se va efectua cu rigurozitate un releveu amanuntit in vederea stabilirii cu exactitate a dimensiunilor platbenzilor. Consolidarea rezulta necesara deoarece structura in urma miscarii seismice asa cum s-a aratat si anterior a ramas in pozitie deformata, apar eforturi de ordinul 2 in elementele solicitate axial (stalpi) motiv pentru care s-a propus si marirea eforturilor capabile ale acestora.

Fig. 31 SECTIUNE CRUCE DE MALTA CONSOLIDATA

EMC2-35

8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA


8.1 Rezultatele analizei modale STRUCTURA CONSOLIDATA
TABEL 8

Mod Perioada

Mase modale de translaie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaie pe direciile Mase modale de rotaie pe direciile direciile principale ale structurii translaie pe direciile principale principale ale structurii (%) principale ale structurii (%) (%) ale structurii (%) SUM UX UY 0.00 81.47 0.00 0.00 0.00 0.14 0.11 9.16 1.95 0.08 5.95 0.00 UZ UX UY 0.00 81.47 81.47 81.47 81.47 81.61 81.72 90.87 92.82 92.91 98.85 98.85 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 77.93 77.93 77.94 77.99 91.27 91.27 91.27 91.27 91.27 91.27 91.27 91.31 SUM SUM UZ 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 RX 0.00 99.14 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01 0.04 0.02 0.02 0.71 0.00 RY 99.37 0.00 0.03 0.00 0.15 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 RZ 0.04 0.00 81.97 0.29 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 11.65 SUM RX 0.00 99.14 99.14 99.14 99.14 99.16 99.16 99.21 99.22 99.24 99.95 99.95 SUM RY 99.37 99.37 99.40 99.40 99.55 99.55 99.55 99.55 99.55 99.55 99.55 99.55 SUM RZ 0.04 0.04 82.01 82.30 82.30 82.30 82.30 82.30 82.30 82.30 82.31 93.96

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

0.70 0.35 0.27 0.25 0.19 0.15 0.14 0.12 0.12 0.10 0.10 0.09

77.93 0.00 0.02 0.05 13.28 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04

Comentarii : e) f) g) h) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 77,93% ; modul 2 de vibraie: modul 3 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 81,47%; torsiune cu factor de participare a maselor 77,94% pe direcia X si 81,47% pe direcia Y;

suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.

EMC2-36

8.2 Calculul static liniar considernd structura omogena cu structura consolidata Solutia de consolidare aleasa consta in inlocuirea grinzilor din axele 1/B-C, 1/E-F, si 2/B-C, respectiv 2/E-F si consolidarea stalpilor de la parter). Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial pentru stabilirea strii de eforturi si deformaii in elementele structurale in combinaiile de aciuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu. Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii cu structura consolidata. Combinaiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7 punctul 5.4. Suplimentar pentru structura consolidata mai avem doua combinatii din gruparea speciala de incarcari si anume:
TABEL 9 greutate proprie pardoseala utila Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA spatiu tehnic Gruparea speciala pe direcia X (SLU3SX) seism X sapa pe terasa perei despartitori greutate proprie pardoseala utila Gruparea speciala pe direcia Y (SLU2SY) spatiu tehnic termoizolatie pe terasa granit pe terasa seism 2Y sapa pe terasa perei despartitori 3,0 1,35 1,0 1,0 1,0 0,4 1,0 1,35 1,35 1,0 1,35 1,0 Spectru Static Static Static Static Static Static Static Static Spectru Static Static termoizolatie pe terasa granit pe terasa 1,0 1,0 0,4 1,0 1,35 1,35 Static Static Static Static Static Static

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform 1/2006.
ds q de 0 ,0075 h (Exemplul de

P100 -

calcul la P100-1/2006 Structura duala cu cadre

contravantuite centric Anexa - pct. F6 Tabel F8)

EMC2-37

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P100-1/2006. d s c q d e 0 ,025 h (P100-1/2006 - Anexa E pct. E2). in care: ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice; Valoarea coeficientului q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3 din P100-1/2006, diminuat intre 25% si 50% functie de nivelul de amploare al incursiunilor in domeniul elasto-plastic ce pot fi cuantificate prin valorile deformatiilor remanente. Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare structura consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008) S-a ales valoarea q=3 deoarece elementele structurale au avut incursiuni in domeniul elastoplastic, structura are deformatii remanente si deci ductilitatea este scazuta fata de o structura noua. de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinata prin calcul static sub incarcari seismice de proiectare; =0,4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al aciunii seismice asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006); h inaltimea de nivel c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006) In Fig.32 Fig.37 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.

Fig.32 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata la etaj 3 ax1F - dx, ax1F = 4,24cm

Fig.33 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata la etaj 2 ax 1F - dx, ax 1F = 3,17cm

EMC2-38

Fig.35 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata Fig.34 Deplasarea SLU-SY-structura consolidata la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F = 1,19cm la etaj 2 ax 1F - dy, ax1F = 0,91cm

Rezulta : dex=4,24cm 3,17cm =1,07cm ; dey=1,19cm 0,91cm =0.28cm unde :


de x ; dey

deplasari relative de nivel, reprezinta diferena intre deplasarea nivelului superior si

deplasarea nivelului inferior Verificarea la SLU direcia transversal: d r X direcia longitudinal: d r y


c q de X 1 3 0,0107 0,0321m 0,025h 0,1225m

c q deY

1 3 0,0028 0,0084m 0,025h

0,1225m

Verificarea la SLS direcia transversal: d r X direcia longitudinal: d r y


q de X 0,4 3 0,0107 0,01284m 0,0075h 0,03675m

q deY

0,4 3 0,0028 0,00336m 0,0075h

0,03675m

EMC2-39

Fig. 36 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia X. structura consolidata [m] Conform fig.36 rezulta : dex,max=5,04cm

Fig. 37 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru fora laterala data de seism pe direcia Y structura consolidata - [m] Conform fig.37 rezulta : dex,max=1,27cm

EMC2-40

8.4

Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.38 - Diagrama de moment Ax 1 din gruparea speciala direcia X si 0.3Y SLU3SX0.3Y [kNm]

Fig.39 - Diagrama de forta axiala Ax 1 din gruparea speciala pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

Fig.40 - Diagrama de forta tietoare Ax 1 din gruparea speciala pe direcia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-41

8.5

Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta) STRUCTURA CONSOLIDATA -

Fig.41 Ax 1- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

EMC2-42

Fig.42 Ax 2- Sef/Scap in combinaia cea mai defavorabila

8.6

Verificare - STRUCTURA CONSOLIDATA

unde: Rd (Scap) momentul capabil Ed (Sef ) efortul de calcul

Verificarile de rezistenta si stabilitate conform SR N 1993-1-1 efectuate cu eforturile determinate printr-un calcul static liniar sunt toate indeplinite (vezi fig. 41 si 42). Elementele structurale indeplinesc conditiile de rezistenta si stabilitate in domeniul elastic.

EMC2-43

8.7 Calcul static neliniar STRUCTURA CONSOLIDATA. 8.7.1 Elemente generale Incarcarile gravitaionale din gruparea speciala sunt meninute constante iar ncrcarea seismica se aplica, folosind rezultatele analizei modale, dupa fiecare mod propriu de vibratie in parte. De regula, se aplica dupa modurile proprii de vibratie care au factorii de participare ai maselor maximi pe doua directii ortogonale. Incarcarea din fiecare mod propriu de vibratie se aplica monoton crescator pana la atingerea deplasrii orizontale maxime, acceptate de norma dup care se proiecteaz construcia. Creterea monotona a incarcarilor seismice va continua si dup depirea valorii limita a deplasrii orizontale pana la atingerea coeficientului 1,1 ov (Tabel F.2, Anexa F din P100-1/2006), amplificat cu 1,2 1,5. Aceasta cretere este necesara pentru a putea compara energia disipata de structura cu cea indusa de seism. In aceasta etapa de calcul se urmrete: - ordinea formarii articulaiilor plastice si distribuia acestora pe structura; - evitarea formarii articulaiilor plastice in stlpi, cu excepia prii inferioare a stlpilor de la primul nivel si a prii superioare a stlpilor de la ultimul nivel; - ncadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativ. Dirijarea articulaiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizeaz prin: - " jocul " rigiditilor grinda - stlp la cadre necontravantuite (mrirea caracteristicilor geometrice a stlpilor) ; - mrirea rigiditii stlpilor i/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stlpi Rotirile maxime admisibile au aceleai valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate. Pentru ncadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se mrete rigiditatea de ansamblu a structurii.

8.7.2

Etapele analizei statice neliniare: fiecare

1. Definirea tipurilor de articulaiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru element: (1) stlpi articulaii plastice de tip P-M2-M3 (axiala-moment pe direcia 2-moment pe direcia 3) (2) grinzi articulaie plastica de tip M3 (moment pe direcia 3) (3) contravntuiri articulaie plastica de tip P (axiala) 2. Atribuirea articulaiilor plastice pentru fiecare element ; La elementele de tip beam (grinzi si stlpi) zonele potenial plastice se definesc la fata nodului grinda stlp (in program se seteaz valorile relative 0 si respectiv 1). La elementul de tip beam dublu articulat se definete o singura zona potenial plastica

EMC2-44

pe lungimea barei (se seteaz 0 sau 1). 3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar (1) Ipoteza 1 PUSH - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si incarcarile datorate exploatrii cu coeficienii specifici combinaiei care conine aciunea seismica; (2) Ipoteza 2 PUSH X structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraie care este in cazul nostru pe direcia X. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii UX; (3) Ipoteza 3 PUSH Y structura este prencrcat cu aciunile din ipoteza PUSH, si se aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraie, care este in cazul nostru p e direcia Y. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii UY; 4. Se ruleaz analiza statica neliniar . Pentru zonele potenial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 43. Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date dup FEMA 273. Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care coincid cu FEMA 273. Pentru contravntuirile in X punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si deformaiilor specifice limita. La elementele ncovoiate sau ncovoiate cu fora axiala (grinzi, respectiv stlpi) zonele potenial plastice se definesc la capetele barei. La diagonalele contravntuirilor incrucisate in X este suficient sa se considere zona potenial plastica amplasata la unul dintre capetele barei. Pentru PMM respectiv M3 curbele caracteristice sunt generate automat de ctre program, n conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 43).

a)

b)
Fig.43 - Curba caracteristica fora (generalizata) - deplasare (generalizata): a) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie (rotire, deplasare) b) Fora normalizata (Q/QCE) Deformaie normalizata ( / y; /
y; sau

/h)

EMC2-45

unde: - rotire - deplasare In funcie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig. 44).

Fig. 44 - Criterii de performanta

Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt: (1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy) (2) LS - Sigurana Vieii (Life Safety) (3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention) Valorile deformaiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus difer in funcie de tipul de seciune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaiile sunt date in cap. 5 din FEMA 273. In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stlpi (ncovoiere, respectiv ncovoiere cu fora axiala) s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de FEMA273. Valorile setate in program pentru contravntuirile in X la care bara comprimata iese din lucru prin pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.45, conform valorilor stabilite experimental si prezentate in FEMA273 cap.5 functie de tipul sectiunii si supleti. Pentru compresiune valoarea data in FEMA273 se amplifica cu coeficientul de flambaj ( calculat conform SR EN 1993-1-1).

EMC2-46

Fig. 45 Curba de interactiune caracteristica - pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la ntindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se definete prin setarea valorilor coordonatelor E, D, C, B conform FEMA273)

8.7.3

Rezultatele analizei statice neliniare STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.46 - Curba de capacitate P max,X =

din ipoteza PUSH X [kNm] 50cm

EMC2-47

Fig.47 - Curba de capacitate P max,Y =

din ipoteza PUSH Y [kNm]

48cm

Fig.48 - PUSH X - pasul 12

EMC2-48

Fig. 49 - PUSH X - pasul 20

Fig. 50 - PUSH X - pasul 22

EMC2-49

Fig. 51 - PUSH Y - pasul 12

Fig. 52 - PUSH Y - pasul 20

EMC2-50

Fig. 53 - PUSH Y - pasul 28

8.7.4

Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din elementele structurale cu expresia :

n care: Ed ,Rd - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, n elementul j q - factorul de comportare pentru fiecare element Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q pe element) se face pe baza datelor obtinute din tabelul 6.1 (vezi tabel C4 pag. 75, pag.76, P100-3/2008). Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.

EMC2-51

Pentru toate celelalte situatii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni. Se alege q=1

Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.P100-3/2008) pentru stalpul cel mai solicitat din axul 2/E rezulta: Din calculul static a rezultat (conform Fig. 42)

rezulta:

unde : Rd efortul capabil al elementului ; Ed efortul sectional de proiectare al elementului; rezulta R3 > 100 conform P100-3/2008.

9.

CONCLUZII

Structura consolidata indeplineste cerintele de conformare in cazul aparitiei unui nou cutremur conform cerintelor de cod.

EMC2-52