Sunteți pe pagina 1din 52

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

CONSTRUCŢII DIN OŢEL

Exemplul 2: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite centric articulatii plastice in grinzi

Cuprins

1. INTRODUCERE

3

2. DESCRIEREA

STRUCTURII ANALIZATE

3

3. EVALUAREA STARII FIZICE A CLADIRII ANALIZATE

8

4. EVALUAREA CANTITATIVA (PRIN CALCUL)

16

5. EVALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR

35

6. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)

35

7. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA

36

8. CONCLUZII

52

1.

INTRODUCERE

Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii unei constructii existente in conformitate cu prevederile din P100/3-2008. In urma unui cutremur s-a constatat ca in patru grinzi au aparut articulatii plastice la ambele capete.

Grinzile in care au aparut articulatii plastice se afla pe cadrele longitudinale de pe axele 1 intre B-C, E-F si 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului (fig.2 si 3).

Calculul structural al structurii analizate s-a realizat pe structura deformata si a fost efectuat cu programul spatial ETABS.

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE

Documentatia de proiectare si de executie originala si completa a fost gasita in Cartea Tehnica a constructiei.

Constructia analizata are destinaţia de birouri având dimensiunile in plan de:

- 1 deschidere de 13,05m + plansee iesite in consola pe 3,10m.

- 5 travei de 5,80m

Regimul de inaltime considerat in calcule este P+3E având:

H etaj = 3,5m, inaltimea totala la atic fiind de 15,40m.

Construcţia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.

cadre

necontravantuite. Pe directia longitudinala exista doua cadre necontravantuite.

Otelul folosit in grinzi si stâlpi este S355JO, iar in contravântuiri este S355JOH.

Contravântuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de „X” amplasate intre axele 1-2/B si 1-2/F, realizate din ţevi rotunde având clasa de secţiune 1.

contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin

prevederea unui singur bolt.

Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu secţiune dublu T din profile laminate HEA si IPE cu clasele de secţiune 1 si 2.

Stâlpii sunt proiectaţi cu secţiune in „Cruce de Malta”, secţiune convenabila atât din punct de vedere al preluării eforturilor cat si din punct de vedere al realizării prinderilor grindă-stâlp.

tip „Cruce de Malta” , realizata din table sudate,

Secţiunea stâlpilor este de nesimetrica, astfel:

la Parter:

prevăzute

Pe

direcţia

transversala

sunt

2

cadre

contravantuite

+

3

Sistemul

de

prindere

al

- pe directia axei Y (intre axele 1-2) - talpi 30x370; inima 18x540

- pe directia axei X (intre axele B-F) - talpi 30x300; inima 18x658

la celelalte etaje:

- pe directia axei X (intre axele 1-2) : talpi 20x330; inima 15x560

- pe directia axei Y (intre axele B-F) : talpi 30x300; inima 15x655

Protectia la foc a stalpilor metalici este realizata cu torcret.

Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura scurta) si asigura conlucrarea cu placa din beton armat. Grinzile secundare se comporta asemenea unor nervuri si au rolul de a mari rigiditatea la încovoiere a planşeelor ceea ce permite utilizarea unei placi de grosime redusa. Grinzile secundare au schema statica simplu rezemata si sunt calculate ca grinzi compozite (cu conlucrarea placii de beton in zona comprimata).

Conlucrarea spaţiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de placile din beton armat cu grosimea de 15cm.

Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda stalp sunt realizate in sistem rigid, cu flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9 pretensionate 50%.

Îmbinările din uzină sunt realizate cu sudură în adâncime cu pătrundere completă, cu nivel B de acceptare conform C150 / 99.

Structura se încadrează in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile si stalpii au clasa de secţiune 1 si 2.

Determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.

Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate axial.

Fig.1-Vederi 3D ECM 2-5

Fig.1-Vederi 3D

Fig.1-Vederi 3D ECM 2-5

ECM 2-5

Fig.2 – Elevatie ax 1 Fig.5 – Elevatie ax B 6 Fig.3 – Elevatie ax

Fig.2 Elevatie ax 1

Fig.2 – Elevatie ax 1 Fig.5 – Elevatie ax B 6 Fig.3 – Elevatie ax 2

Fig.5 Elevatie ax B

6

Fig.2 – Elevatie ax 1 Fig.5 – Elevatie ax B 6 Fig.3 – Elevatie ax 2

Fig.3 Elevatie ax 2

ax 1 Fig.5 – Elevatie ax B 6 Fig.3 – Elevatie ax 2 F i g

Fig.6 Elevatie ax C

ax 2 F i g . 6 – E l e v a t i e

Fig.4 Elevatie ax 3

ax 2 F i g . 6 – E l e v a t i e

Fig.7Elevatie ax D

ECM 2-6

Fig.8 – Elevatie ax E Fig.11 – Plan etaj 1 F i g . 9

Fig.8 Elevatie ax E

Fig.8 – Elevatie ax E Fig.11 – Plan etaj 1 F i g . 9 –

Fig.11 Plan etaj 1

Fig.8 – Elevatie ax E Fig.11 – Plan etaj 1 F i g . 9 –

Fig.9 Elevatie ax F

F i g . 9 – E l e v a t i e a x

Fig.12 Plan etaj 2

E l e v a t i e a x F Fig.12 – Plan etaj 2

Fig.10 Plan parter

a x F Fig.12 – Plan etaj 2 Fig.10 – Plan parter Fig.13 – Plan etaj

Fig.13Plan etaj 3

Plan etaj 2 Fig.10 – Plan parter Fig.13 – Plan etaj 3 In figurile 1 13

In figurile 1 13 este prezentata configurarea geometrica a structurii.

ECM 2-7

3.

Evaluarea starii fizice a cladirii analizate

În vederea evaluării construcţiei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt:

- documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a construcţiei examinate (inclusiv documentele referitoare la eventualele intervenţii pe durata exploatării);

- reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei;

- investigaţii pe teren;

- măsurători şi teste în situ şi/sau în laborator.

In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite a Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel 4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 cunoastere completa, factorul de incredere fiind

CF=1.

Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2008 capitolul 6, se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructii obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii de o importanta deosebita si constructii curente).

4. Evaluarea calitativa

4.1.1. Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R 1 )

Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.

Tabel 1

 

Criteriul

Criteriul nu este îndeplinit

 

Criteriu

este

Neîndeplinire

Neîndeplinire

 

îndeplinit

moderată

majoră

(i)

Condiţii privind configuraţia structurii

Punctaj maxim:

50 puncte

 

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1 Punctaj total realizat

     

40 puncte

(ii)

Condiţii privind interacţiunile structurii

Punctaj maxim:

10 puncte

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1

     
 

Punctaj total realizat

10 puncte

(iii) Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale

Punctaj maxim:

30 puncte

EMC2-8

(b)

Structuri cu cadre contravântuite centric

 

-

Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale

asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice astfel încât plastificarea diagonalelor întinse săse producă înainte de formarea articulaţiilor plastice sau de

pierderea stabilităţii generale / locale în grinzi şi stâlpi

Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid astfel încât cadrele, cu sau fără contravântuiri pot prelua cel puţin 25% din acţiunea seismică în ipoteza în care contravântuirile verticale au ieşit din lucru.

-

30 puncte

-

Diagonalele dispuse în “X” au zvelteţea

1 . 3

e >
e >
< 2

< 2

e
e

-

Zvelteţea stâlpilor în planul contravântuit este

 
 

Condiţii referitoare la planşeu

Punctaj maxim:

10 puncte

Placa plan ş eelor au grosimea de 150mm ≥ 100 mm si este realizat ă

Placa planşeelor au grosimea de 150mm 100 mm si este realizată din beton armat monolit. Armăturile distribuite în placă asigură rezistenţa necesară la încovoiere şi forţa tăietoare pentru forţele seismice aplicate în planul planşeului

 
For ţ ele seismice din planul plan ş eului pot fi

Forţele seismice din planul planşeului pot fi

10 puncte

transmise la elementele structurii

(grinzi principale şi secundare) prin intermediul conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi

 
Golurile în planş eu sunt bordate cu arm ă turi

Golurile în planşeu sunt bordate cu armături

Punctaj total realizat

R1 = 90 puncte

(i)

Conditii privind configurarea structurii (conf. criteriu „i” din Tabelul C1-P100-3)

-

Traseul incarcarilor este continuu

-

Sistemul este redundant

-

Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei

-

Nu exista niveluri flexibile

-

Exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la un

nivel

 

la altul (plansee in consola).

-

Planseele in consola descarca prin intermediul contravantuirilor si grinzilor pe stalpii principali din axul 2.

- Exista o mica modificare a dimensiunilor in plan de la etajul 1 pana la etajul 3 fata de parter , zona dintre axele 2 si 3 este in consola.

- Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.

- Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.

EMC2-9

- Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea eforturilor

are capacitatea de a asigura transmiterea eforturilor In concluzie criteriul (i) este indeplinit partial, iar

In concluzie criteriul (i) este indeplinit partial, iar punctajul acodat este de 40 puncte.

(ii) Conditii privind interactiunile structurii (conf. criteriu „ii” din Tabelul C1-P100-3)

- Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost

- Nu exista supante

- Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala

In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.nestructurali sunt legati flexibil de structura principala (iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale

(iii)

Conditii privind alcatuirea elementelor structurale (conf. criteriu „iii” Tabel C2-P100-

3)

-

Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre

contravantuite centric + cadre necontravantuite pe directie transversala si cadre necontravantuite

pe directie longitudinala.

- Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de

disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor in vecinatatea

imbinarilor grinda-stalp.

- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite.

- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite.

- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite

alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar

In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de puncte.

(iv) Conditii referitoare la planseu (conf. criteriu „iv” din Tabel C2-P100-3)

- Placa planseelor are grosimea de 15 cm si este realizata monolit.

- Fortele seismice din planul planseului se transmit la elementele structurii prin intermediul conectorilor elastici.

- Golurile in planseu sunt bordate corespunzator

In concluzie criteriul (iv) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.

Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate (gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=90 puncte.

Conform Tabel 8.1 structura se incadreaza in clasa de risc seismic III.

4.1.2. Evaluarea gradului de afectare structurala ( R 2 )

Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut in tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari identificate.

EMC2-10

Tabel 2.

 

Tipul de degradare

Fără

 

Degradare

degradări

Moderata

Severă

(i) Degradari produse de actiunea cutremurului

 

Punctaj maxim: 50 de puncte

1.

Grinzi: deformaţii extinse, voalarea pereţilor secţiunii,

     

formarea de articulaţii plastice, fisuri şi ruperi parţiale

articulatii plastice la capetele a 4 grinzi

2.

Stâlpi: deformaţii moderate, voalări ale tălpilor,

incursiuni în domeniul plastic (la unii stâlpi)

3.

Prindere grindă / bare disipative – stâlp: deformaţii

pronunţate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu diminuarea rezistenţei capabile (fără a fi afectate însă mijloacele de prindere care transmit forţa tăietoare)

4.

Nodul de cadru: deformaţii pronunţate, voalare în

domeniul plastic, fisuri şi ruperi parţiale ale sudurilor

5.

Prinderi de continuitate ale stâlpilor şi grinzilor:

incursiuni în domeniul plastic fără ruperi ale elementelor

de continuitate sau a mijloacelor de prindere

20

6.

Contravântuiri verticale: flambaj, deformaţii plastice,

cedarea prinderilor

7.

Baza stâlpilor: deformaţii plastice ale plăcii de bază,

traverselor, deformaţii plastice / ruperea şuruburilor de

prindere în fundaţii

8.

Diafragme orizontale:

metalice: deformaţii pronunţate, flambajul unor bare de contravântuire. Ruperea mijloacelor de prindere a barelor

contravântuirii şi /sau panourilor metalice de structură de rezistenţă

din beton armat: fisurarea sau ruperea planşeelor.

Distrugerea prinderii plăcii din beton armat de structură metalică (smulgerea din conectori / ruperea conectorilor)

(ii) Degradari produse de incarcari verticale

 

Punctaj maxim: 20 de puncte

-

Nu exista fisuri si degradari in placile planseelor.

     

-

Nu exista pierderea stabilitatii locale a stalpilor si

20

grinzilor

(iii) Degradari produse de incarcarea cu deformatii (tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii, curgerea lenta a betonului)

 

Punctaj maxim: 10 puncte

10

   

(v)

Degradari produse de o executie defectuoasa

 

Punctaj maxim: 10 puncte

(dezaxari ale stalpilor, contravantuirilor, defecte in imbinari sudate, defecte in imbinari cu suruburi)

 

10

   

(vi)

Degradari produse de factori de mediu: agenti

     

corozivi chimici sau biologici etc., asupra otelului

10

(coroziune , exfolieri)

EMC2-11

Punctaj total pentru ansamblul conditiilor de lucru

Punctaj maxim: 100 puncte

Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA :

1. Tipurile de degradări considerate în tabelul 2 sunt numai cele produse de acţiunea seismică. Dacă în urma

examinării structurii se constată că aceasta prezintă degradări produse de alte cauze, de exemplu, degradări de material produse de coroziune, de incendii sau degradări produse de încărcarea cu deplasări, cum sunt cele din tasarea diferenţială a reazemelor sau variaţia de temperatură, efectul acestora asupra siguranţei structurale se ia în considerare prin reducerea suplimentară a punctajului R2, funcţie de natura şi efectul structural al acestor degradări.

2. Distribuţia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradări este orientativă. Expertul evaluator poate corecta

această distribuţie atunci cand consideră că prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradare asupra siguranţei structurale.

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :

Grinzile situate in axele 1 si 2 intre axele B-C si E-F la parter sunt deformate datorita aparitiei articulatiilor plastice la ambele capete.

Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.

Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.

4.1.3. Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R 3 pentru fiecare din elementele structurale cu expresia :

3 pentru fiecare din elementele structurale cu expresia : în care: E d ,R d -

în care:

fiecare din elementele structurale cu expresia : în care: E d ,R d - efortul secţional

E

d ,R d - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j

q

- factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4)

P100-3/2008.

4.1.4. Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).

EMC2-12

TABEL 3

Element structural

q

Grinzi:

 

-- Comportare ductilă 1)

clasa 1 de secţiuni

8

clasa 2 de secţiuni

3

Bare disipative:

 

-- Comportare ductilă

clasa 1 de secţiuni

8

clasa 2 de sectiuni

3

Stâlpi:

 

-- Comportare ductilă

clasa 2 de secţiuni

4

Contravântuiri verticale cu diagonale în “X” :

 

-- Comportare ductilă

● clasa 1 de secţiuni

6

Îmbinări riglă-stâlp :

 

-- Comportare ductilă1)

4

1) Comportare ductilă înseamnă că stâlpul, grinda, contravântuirea, îmbinările riglă-stâlp, prinderile îndeplinesc toate condiţiile de alcătuire şi de detaliere prevăzute în normativele de proiectare a construcţiilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiţiile privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei printr-o comportare histeretică cât mai stabilă. Se admit interpolări ale valorilor q corespunzătoare comportării ductile, respectiv neductile pentru cazul îndeplinirii parţiale a condiţiilor prevăzute în normativele de proiectare a structurilor noi.

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.

Pentru toate celelalte situatii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni.

Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la valoarea q=1, deoarece in patru grinzi situate la planseul de peste parter, la capetele grinzilor s-au format articulatii plastice.

Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente (cu articulatiii plastice aparute la capetele grinzilor situate in axele 1 si 2 intre B-C si E-F) s-a realizat cu coeficientul de comportare global q=1.

EMC2-13

In modelul de calcul cu structura avariata s-au articulat grinzile (situate in axele 1 si 2 intre B-C si E-F) la capete.

Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.-P100-3/2008) pentru elementul structural cel mai solicitat (ax 2D) (vezi fig.14 si fig.15), rezulta:

mai solicitat (ax 2D) (vezi fig.14 si fig.15) , rezulta : unde : R d –

unde :

R d efortul capabil al elementului;

E d efortul sectional de proiectare al elementului;

rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46. Fig. 14 – VERIFICARE

Fig. 14 VERIFICARE CONFORM EC3-2005

EMC2-14

Ed/R d in combinaţia cea mai defavorabila (ax1)

Ed/R d in combinaţia cea mai defavorabila (ax1) Fig. 15 – VERIFICARE CONFORM EC3-2005 Ed/R d

Fig. 15 VERIFICARE CONFORM EC3-2005 Ed/R d in combinaţia cea mai defavorabila (ax2)

EMC2-15

5. EVALUAREA CANTITATIVA (prin calcul)

5.1. Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare

5.1.1. Evaluarea acţiunilor permanente

Pentru evaluarea acţiunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.

TABEL 4

   

Valoarea caracteristica

 
 

z

 

Relaţia de calcul

[kN/m 2 ]

Norme

1.

Acţiuni permanente

1.1 greutatea proprie a structurii

 

---

determinata automat cu ajutorul programului de calcul utilizat

---

1.2 pardoseala

 

estimat

1,00

---

1.3 spatiu tehnic

 

estimat

0,25

---

1.4 pereţi despărţitori

 

estimat

0,50

---

1.5 termoizolatie pe terasa

 

estimat

1,20

---

1.6 granit pe terasa

 

estimat

0,75

 

1.7 sapa pe terasa

 

estimat

1,50

---

2.

Acţiuni variabile

2.1 zăpada

s

c c s is i e t
c
c
s
is
i
e
t

k

1,28

CR 1-1-3/2012

2.2 vânt

w e (z e ) = γ iw x c pe x q p( z e)

 

CR 1-1-4/2012

EMC2-16

2.3 încărcări datorita exploatării:

     

- utila pe terasa

 

2,0

 
 

---

si 5,0 pe zonele situate in B-C/2-3; E-F/2-3

STAS 10101/2A1-87

- utila pe planşeele curente

 

---

3,0

STAS 10101/2A1-87

3.

Acţiuni accidentale

3.1 seism

F

b ,k

I d k
I
d
k

S T m

k

 

P100-1/2006

EMC2-17

5.1.2.

Evaluarea incarcarilor variabile

(1) Evaluarea acţiunii zăpezii (CR 1-1-3/2012)

Valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe acoperiş, s k :

s

C C s is i e t k
C
C
s
is
i
e
t
k

in care:

γ is

- coeficient de importanta si expunere la zapada

((4.1)- CR-1-1-3/2012)

- coeficientul de forma pentru încărcarea din zăpada pe acoperiş care se coeficientul de forma pentru încărcarea din zăpada pe acoperiş care se

determina in funcţie de forma acoperişului;

i = i =

care se determina in funcţie de forma acoperişului; i = 1 =0,8 - acoperiş de tip

1 =0,8 - acoperiş de tip terasa:

acoperişului; i = 1 =0,8 - acoperiş de tip terasa: =0 0 (Tabel 3.1, pct. 3.1);

=0 0 (Tabel 3.1, pct. 3.1);

C e - coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei;

C e = 0,8 - acoperiş cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);

C t - coeficientul termic;

C t = 1,0 – acoperiş cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);

s k - valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe sol [kN/m 2 ], in amplasament;

s k =2,0 kN/m 2 - amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A);

2 - amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A); s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,
2 - amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A); s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,
2 - amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A); s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,
2 - amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A); s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,
2 - amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A); s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,
2 - amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A); s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,

s 1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1, 28kN / m

2

(2) Evaluarea acţiunii vântului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului:

w e (z e ) = γ iw x c pe x q p( z e)

in care:

((3.1) CR 1-1-4/2012)

EMC2-18

γ iw

- coeficient de importanta si expunere la vant

q p – presiunea de referinţă a vântului; q ref =0,5kPa amplasament Bucuresti (Anexa A, harta de zonare figura A.2) c e (z) – factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului; c e (z) = c g (z) x c r (z) (pct.11.1) c g (z) factorul de rafala c r (z) factorul de rugozitate c g (z)=1+g[2I(z)] in care:

g=3,5– factorul de vârf 2I(z) =2 x 0,24 = 0,48 – dublul coeficientului de variaţie a fluctuaţiilor vitezei amplasament Bucuresti (Anexa A, tabelul A1) c g (z)=1+3,5 x 0,48=2,68

c r

( z ) k ( z )(ln )

r

0

c g (z)=1+3,5 x 0,48=2,68 c r ( z ) k ( z )(ln ) r

2

z

z

0

2

k r (z 0 ) = 0,22 – factor funcţie de tipul de teren zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2) z =15,0m – inaltimea construcţiei deasupra terenului z 0 = 0,3m lungimea de rugozitate in funcţie de teren zona urbana cu densitate redusa a constructiilor si zone impadurite (pct. 7.2, tabelul 1)

a constructiilor si zone impadurite (pct. 7.2, tabelul 1) 2 c ( z ) 0,22 (ln

2

a constructiilor si zone impadurite (pct. 7.2, tabelul 1) 2 c ( z ) 0,22 (ln

c ( z ) 0,22 (ln

r

15,0

0,3

2

(pct. 7.2, tabelul 1) 2 c ( z ) 0,22 (ln r 15,0 0,3 2 )

) 0,74

c

c p coeficientul aerodinamic de presiune c p =0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6) c p =-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

e

(z)=2,68x0,74=1,98

Presiune : w(z) n = 0,5 x 1,98 x 0,8=0,80kPa = 0,80kN/m 2 Suctiune: w(z) n = 0,5 x 1,98 x 0,3=0,80kPa = 0,30kN/m 2

EMC2-19

(3) Evaluarea încărcărilor datorită exploatării

Pentru evaluarea încărcărilor datorita exploatării a se vedea valorile din Tabelul 4.

5.1.3. Evaluarea acţiunilor accidentale

(1) Evaluarea acţiunii seismului (P100-1/2006)

Se adopta „Metoda de calcul cu spectru de răspuns” ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.

Forţa tăietoare de bază F b,k aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării seismice în modul propriu de vibraţie k este

unde:

F b , k

I d k
I
d
k

S T m

k

((4.8 P100)-1/2006)

m

T

k

k

este masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k ;

perioada proprie în modul propriu de vibraţie k ;

in care :

proprie în modul propriu de vibraţie k ; in care : I =1,2 este factorul de

I =1,2 este factorul de importanta-expunere al construcţiei ;

clasa de importanta II (Tabel 4.2);

S d T
S d T

- spectrul de proiectare pentru acceleraţii, exprimat in m/s 2 ;

T c =1,6s si T B =0,16s amplasament Bucuresti (pct. 3.1, fig. 3.2);

g
g

q

( T )

S (T) a

d

deoarece T>T B (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s

B (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s 0 ,85 s ); a g

0 ,85 s );

a g =0,24g=0,2x9,81=2,16m/s 2 - acceleraţia terenului pentru proiectare;

amplasament Bucuresti ( fig. 3.1);

S-a considerat in calcul :

q=1

- structura avariata (P100-3/2008)

q=3

- structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)

q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008) ( T ) - spectru normalizat de răspuns

( T ) - spectru normalizat de răspuns elastic funcţie de perioada de colt (vezi fig.16);

EMC2-20

Fig.16 Spectrul normalizat de răspuns elastic este in fig.16 pentru Tc=1,6s. In programul de calcul

Fig.16

Fig.16 Spectrul normalizat de răspuns elastic este in fig.16 pentru Tc=1,6s. In programul de calcul utilizat

Spectrul normalizat de răspuns elastic este in fig.16 pentru Tc=1,6s.

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare S d (T) conform pct. 3.2 din

P100-1/2006.

5.2. Modelarea structurii

Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii (pozitie stabilita in urma unui releveu amanuntit), cu structura in stare avariata prin modelarea structurii in stare deformata (se stabileste capacitatea portanta a structurii). Determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar.

Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.

Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate axial.

Structura se modeleaza cu grinzile articulate la capete (cele 4 grinzi amplasate in axul 1 intre B-C, E-F si axul 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului).

5.3. Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)

5.3.1. Evaluarea maselor

Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evaluează din combinaţia de încărcări conform tabel 4.1 din CR 0-2005:

EMC2-21

TABEL 5

Încărcarea

Factor

Greutatea proprie

1,0

Spatiu tehnic

1,0

Pardoseala

1,0

Pereţi despartitori

1,0

Termoizolatie

1,0

Granit pe terasa

1,0

Sapa pe terasa

1,0

Utila

0,4

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

Predimensionarea elementelor structurii, se realizează pe baza experienţei de proiectare si a unor relaţii simplificate de calcul pentru determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale.

5.3.2. Analiza modala

5.3.2.1. Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaţial ETABS.

Modelul realizat este tridimensional in care planşeele din beton armat au fost modelate cu elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).

5.3.2.2. Etapele analizei modale:

1. Configurarea geometrica a structurii ;

2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison,

rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);

3.

Definirea secţiunilor (tipul secţiunii cu dimensiunile acesteia);

4.

Discretizarea structurii toate barele structurii au fost definite cu elemente

finite de tip beam;

5.

Definirea plăcii de beton armat cu elemente finite de tip membrană;

6.

Definirea răspunsului spectral - se introduce in cazul structurii analizate spectrul de proiectare

S d (T) (conform punctului 3.2 din P100-1/2006) functie de spectrul normalizat de raspuns elastic

dat in fig. 16;

7.

Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);

8.

Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;

EMC2-22

9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);

10.

Atribuirea tipului de secţiune pentru fiecare element;

11.

Atribuirea incarcarilor pe elemente;

12.

Atribuirea numărului gradelor de libertate;

13.

Atribuirea parametrilor analizei modale (numărului de moduri proprii de vibraţie);

Se definesc atâtea moduri proprii de vibraţie pana când suma maselor modale

sa fie de cel puţin 90% din masa totala, pe ambele direcţii.

14.

Definirea ipotezelor de încărcare pentru răspunsul spectral pe cele 2 direcţii

principale (UX si UY) se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul

static echivalent;

15.

Definirea ipotezelor de încărcare;

16.

Definirea combinaţiilor de încărcări;

17.

Se rulează analiza statică liniară;

Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraţie, vectori si valori proprii, factorii de participare a maselor).

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

EMC2-23

5.3.2.3. Rezultatele analizei modale STRUCTURA AVARIATA

TABEL 6

Mod

Perioada

Mase modale de translaţie pe direcţiile principale ale structurii (%)

Suma maselor modale de translaţie pe direcţiile principale ale structurii (%)

Mase modale de rotaţie pe direcţiile principale ale structurii (%)

Mase modale de rotaţie pe direcţiile principale ale structurii (%)

     

SUM

SUM

SUM

           

UX

UY

UZ

UX

UY

UZ

RX

RY

RZ

SUM RX

SUM RY

SUM RZ

1

0.77

81.45

0.00

0.00

81.45

0.00

0.00

0.00

99.69

0.03

0.00

99.69

0.03

2

0.35

0.00

83.15

0.00

81.45

83.15

0.00

99.28

0.00

0.00

99.28

99.69

0.03

3

0.27

0.01

0.00

0.00

81.46

83.15

0.00

0.00

0.02

84.07

99.28

99.71

84.10

4

0.25

0.07

0.00

0.00

81.53

83.15

0.00

0.00

0.00

0.20

99.28

99.71

84.30

5

0.20

11.61

0.00

0.00

93.14

83.15

0.00

0.00

0.00

0.00

99.28

99.71

84.30

6

0.15

0.00

0.20

0.00

93.14

83.35

0.00

0.01

0.00

0.00

99.29

99.71

84.30

7

0.14

0.00

0.20

0.00

93.14

83.55

0.00

0.01

0.00

0.00

99.30

99.71

84.30

8

0.13

0.00

12.20

0.00

93.14

95.74

0.00

0.06

0.00

0.00

99.36

99.71

84.30

9

0.12

0.00

0.51

0.00

93.14

96.25

0.00

0.00

0.00

0.00

99.36

99.71

84.30

10

0.10

0.00

3.18

0.00

93.14

99.43

0.00

0.61

0.00

0.00

99.97

99.71

84.30

11

0.10

0.00

0.06

0.00

93.14

99.50

0.00

0.01

0.00

0.00

99.98

99.71

84.30

12

0.10

0.23

0.00

0.00

93.37

99.50

0.00

0.00

0.02

12.92

99.98

99.73

97.22

Comentarii :

a) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 81.45% ;

b) modul 2 de vibraţie:

c) modul 3 de vibraţie:

d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 83.15%;

torsiune cu factor de participare a maselor 81.46% pe direcţia X si 83,15% pe direcţia Y;

EMC2-24

5.4. Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura avariata

(cu grinzile din axul 1/B-C; 1/E-F; 2/B-C; 2/E-F modelate articulat la ambele capete)

Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial in domeniul elastic pentru stabilirea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in combinaţiile de acţiuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.

Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata prin modelarea structurii in stare deformata conform releveucu grinzile ce prezinta articulatii plastice la capete (ax 1/B-C; ax1/E-F, ax2/B-C, ax 2/E-F) modelate articulat.

Au fost definite 11 combinaţii de incarcari:

- cinci combinaţii de încărcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF),

- patru combinaţii de încărcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS)

- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)

Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7.

TABEL 7

 

Combinaţia

Ipoteze

Factor

Tipul ipotezei

 

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

Gruparea fundamentala

utila

1,5

Static

     

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA FUNDAMENTALA

de calcul

spatiu tehnic

1,35

Static

(SLU)

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,35

Static

 

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,5

Static

Gruparea fundamentala de calcul cu vânt pe direcţia X

spatiu tehnic

1,35

Static

vânt X

1,05

Static

(SLU-U-vx)

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,35

Static

 

Gruparea fundamentala de calcul cu vânt pe direcţia X

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

     

(SLU-u-Vx)

utila

1,05

Static

spatiu tehnic

1,35

Static

EMC2-25

   

vânt X

1,5

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,35

Static

 

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,5

Static

Gruparea fundamentala de calcul cu vânt pe direcţia Y

spatiu tehnic

1,35

Static

vânt Y

1,05

Static

(SLU-U-vy)

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,35

Static

 

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,05

Static

Gruparea fundamentala de calcul cu vânt pe direcţia Y

spatiu tehnic

1,35

Static

vânt Y

1,5

Static

(SLU-u-Vy)

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,35

Static

   

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA

utila

0,4

Static

spatiu tehnic

1,0

Static

Gruparea speciala pe direcţia X

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

(SLUSX)

granit pe terasa

1,35

Static

seism X

1,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,0

Static

 

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

Gruparea speciala pe direcţia Y

utila

0,4

Static

(SLUSY)

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

 

granit pe terasa

1,35

Static

EMC2-26

   

seism Y

1,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,0

Static

 

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

0,4

Static

Gruparea speciala pe direcţia X si 0.3 pe directia Y

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

(SLUSX0.3Y)

granit pe terasa

1,35

Static

seism X

1,0

Spectru

seism Y

0,3

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,0

Static

 

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

0,4

Static

Gruparea speciala pe direcţia Y si 0.3 pe directia X

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

(SLUSY0.3X)

granit pe terasa

1,35

Static

seism Y

1,0

Spectru

seism X

0,3

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,0

Static

   

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

1,0

Static

Gruparea fundamentala normata cu vânt pe direcţia X (SLS-VX)

spatiu tehnic

1,0

Static

vant X

0,7

Static

Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

 

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,0

Static

 

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

1,0

Static

Gruparea fundamentala normata cu vânt pe direcţia Y (SLS-VY)

spatiu tehnic

1,0

Static

vant Y

0,7

Static

 

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

 

granit pe terasa

1,35

Static

pamant pe terasa

1,0

Static

pereţi despartitori

1,0

Static

EMC2-27

5.4.1. Verificarea deformaţiilor – STRUCTURA AVARIATA

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform

P100-1/2006.

calcul la P100-1/2006 –„Structura duala cu cadre

d

s

e
e

q d 0 ,0075 h

(Exemplul de

contravantuite centric” – Anexa - pct. F6 Tabel F8)

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform

P100-1/2006.

la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P100-1/2006. d c q d 0 ,025 h
la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P100-1/2006. d c q d 0 ,025 h
la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P100-1/2006. d c q d 0 ,025 h
la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P100-1/2006. d c q d 0 ,025 h

d c q d 0 ,025 h

s

e

(P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

in care: d s - deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;

q = 1 - factorul de comportare structura avariata;

d e - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic

sub incarcari seismice de proiectare;

calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare; =0.4 - factor de reducere care tine seama

=0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice

asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);

h

inaltimea de nivel

c

= 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)

In Fig.17

Fig. 24 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia

Fig. 24 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia

Y.

relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia Y. Fig.17 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata la parter,

Fig.17 Deplasarea SLU-SX-structura avariata la parter, ax 1F - d x, ax1F =15,19cm

la parter, ax 1F - d x , a x 1 F =15,19cm Fig.18 – Deplasarea

Fig.18 Deplasarea SLU-SX-structura avariata la parter, ax 1F - d x, ax 1F =11,85cm

EMC2-28

Fig.19 – Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 3 ax 1F - d y , a

Fig.19 Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 3 ax 1F - d y,ax1F =3,21cm

avariata la etaj 3 ax 1F - d y , a x 1 F =3,21cm Fig.20

Fig.20 Deplasarea SLU-SY-structura avariata la etaj 3 ax 1F - d y, ax1F =2,70cm

Rezulta :

d

ex =15,19cm - 11,85cm =3.34cm ;

d

ey =3,21cm - 2,70cm =0.51cm

unde :

d e x ; d ey

- 2,70cm =0.51cm unde : d e x ; d e y deplasari relative de nivel,

deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si

deplasarea nivelului inferior

Verificarea la SLU

direcţia transversală:

direcţia longitudinală: d

d

r X

r y

c q d
c
q
d
 direcţia longitudinală: d d r X r y c q d h e X 1
 direcţia longitudinală: d d r X r y c q d h e X 1
 direcţia longitudinală: d d r X r y c q d h e X 1
 direcţia longitudinală: d d r X r y c q d h e X 1
 direcţia longitudinală: d d r X r y c q d h e X 1

h

 direcţia longitudinală: d d r X r y c q d h e X 1

e X 1 1 0,0334 0,0334 0,025 0,1225

m

m

c
c
r y c q d h e X 1 1 0,0334 0,0334 0,025 0,1225 m m
r y c q d h e X 1 1 0,0334 0,0334 0,025 0,1225 m m

q d

c q d h e X 1 1 0,0334 0,0334 0,025 0,1225 m m c q
c q d h e X 1 1 0,0334 0,0334 0,025 0,1225 m m c q
c q d h e X 1 1 0,0334 0,0334 0,025 0,1225 m m c q
c q d h e X 1 1 0,0334 0,0334 0,025 0,1225 m m c q
c q d h e X 1 1 0,0334 0,0334 0,025 0,1225 m m c q

e Y 1 1 0,0051 0,0051m 0,025 0,1225

h

m

Verificarea la SLS

direcţia

direcţia longitudinală: d

transversală: d

r X

q d
q d

r y

e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037

m

m

d r X q d r y e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037
d r X q d r y e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037

e Y 0, 4 1 0,0051 0,0020 0,0075 0,037

m

h

d r y e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037 m m e Y
d r y e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037 m m e Y
d r y e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037 m m e Y
d r y e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037 m m e Y
d r y e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037 m m e Y

h

d r y e X 0, 4 1 0,033 0,013 0,0075 0,037 m m e Y
q d
q
d

m

EMC2-29

Fig.21 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala data de seism pe

Fig.21 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala data de seism pe direcţia „X” – structura avariata [m] Conform fig.19 rezulta : d ex,max =17,6cm

[m] Conform fig.19 rezulta : d e x , m a x =17,6cm Fig.22 - Diagrama

Fig.22 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala data de seism pe direcţia „Y” – structura avariata [m] Conform fig.20 rezulta : d ey,max =3,85cm

EMC2-30

Fig.23 - Deformata structurii gruparea speciala SLUSX Fig.24 - Deformata structurii din gruparea speciala SLUSY

Fig.23 - Deformata structurii gruparea speciala SLUSX

Fig.23 - Deformata structurii gruparea speciala SLUSX Fig.24 - Deformata structurii din gruparea speciala SLUSY EMC2-31

Fig.24 - Deformata structurii din gruparea speciala SLUSY

EMC2-31

5.4.2. Starea de eforturi structura in stare avariata

5.4.2. Starea de eforturi structura in stare avariata Fig.25 - Diagrama de moment Ax 1 din
5.4.2. Starea de eforturi structura in stare avariata Fig.25 - Diagrama de moment Ax 1 din

Fig.25 - Diagrama de moment Ax 1 din gruparea speciala direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm]

Fig.26 - Diagrama de forta axiala Ax 1 din gruparea speciala pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-32

speciala pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN] EMC2-32 Fig.27 - Diagrama de forta tăietoare

Fig.27 - Diagrama de forta tăietoare Ax 1 din gruparea speciala pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]

5.4.3.

Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005

exprimata ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)

STRUCTURA AVARIATA

maxime/capacitatea portanta) – STRUCTURA AVARIATA – Fig.28 – Ax 1- S e f /S c a

Fig.28 Ax 1- S ef /S cap in combinaţia cea mai defavorabila

e f /S c a p in combinaţia cea mai defavorabila Fig.29 – Ax 2- S

Fig.29 Ax 2- S ef /S cap in combinaţia cea mai defavorabila

EMC2-33

Se constata depasirea capacitatii portante a stalpilor de la parter in axele 1 si 2 cu aproximativ 50% (vezi fig.28 si fig.29).

5.4.4. VERIFICARE stalpi parter ax1/B-C - din combinatia cea mai defavorabila

stalpi parter ax1/B-C - din combinatia cea mai defavorabila unde: N R d ; M R

unde:

N Rd; M Rd efortul capabil la compresiune , respectiv la incovoiere a stalpului

N Ed ; M Ed efortul de proiectare

stalpului N E d ; M E d – efortul de proiectare Fig. 30 – VERIFICARE

Fig. 30 VERIFICARE STRUCTURA CONFORM EC3-2005 Ax 3- S ef /S cap in combinaţia cea mai defavorabila Verificare stalpi parter - conform EC3-2005

EMC2-34

6.

VALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR

Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios necesara inlocuirea integrala a grinzilor de la planseul peste parter din axele 1 si 2 intre B-F si consolidarea stalpilor de la parter.

Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, în care construcţiile sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă.

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)

7.1. SOLUTIA 1 (solutie analizata in modelul de calcul)

- Inlocuirea integrala a grinzilor deformate de peste parter cu altele noi avand aceeasi sectiune

(HEA360) deoarece structura a avut o comportare foarte buna la seismul major

rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea grinzilor in situatia nou aparuta.

- Imbinarile fiind cu suruburi, se inlocuiesc suruburile.

- Consolidarea stalpilor de la parter prin completarea crucei de Malta cu platbande sudate de

grosime 30mm pe toata inaltimea parterului (vezi fig.31). Se va efectua cu rigurozitate un releveu amanuntit in vederea stabilirii cu exactitate a dimensiunilor platbenzilor. Consolidarea rezulta necesara deoarece structura in urma miscarii seismice asa cum s-a aratat si anterior a ramas in pozitie deformata, apar eforturi de ordinul 2 in elementele solicitate axial (stalpi) motiv pentru care s-a propus si marirea eforturilor capabile ale acestora.

Se va efectua cu

si marirea eforturilor capabile ale acestora. Se va efectua cu Fig. 31 – SECTIUNE CRUCE DE

Fig. 31 SECTIUNE CRUCE DE MALTA CONSOLIDATA

EMC2-35

8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA

8.1 Rezultatele analizei modale STRUCTURA CONSOLIDATA

TABEL 8

Mod

Perioada

Mase modale de translaţie pe direcţiile principale ale structurii (%)

Suma maselor modale de translaţie pe direcţiile principale ale structurii (%)

Mase modale de rotaţie pe direcţiile principale ale structurii (%)

Mase modale de rotaţie pe direcţiile principale ale structurii (%)

     

SUM

SUM

SUM

           

UX

UY

UZ

UX

UY

UZ

RX

RY

RZ

SUM RX

SUM RY

SUM RZ

1

0.70

77.93

0.00

0.00

77.93

0.00

0.00

0.00

99.37

0.04

0.00

99.37

0.04

2

0.35

0.00

81.47

0.00

77.93

81.47

0.00

99.14

0.00

0.00

99.14

99.37

0.04

3

0.27

0.02

0.00

0.00

77.94

81.47

0.00

0.00

0.03

81.97

99.14

99.40

82.01

4

0.25

0.05

0.00

0.00

77.99

81.47

0.00

0.00

0.00

0.29

99.14

99.40

82.30

5

0.19

13.28

0.00

0.00

91.27

81.47

0.00

0.00

0.15

0.00

99.14

99.55

82.30

6

0.15

0.00

0.14

0.00

91.27

81.61

0.00

0.01

0.00

0.00

99.16

99.55

82.30

7

0.14

0.00

0.11

0.00

91.27

81.72

0.00

0.01

0.00

0.00

99.16

99.55

82.30

8

0.12

0.00

9.16

0.00

91.27

90.87

0.00

0.04

0.00

0.00

99.21

99.55

82.30

9

0.12

0.00

1.95

0.00

91.27

92.82

0.00

0.02

0.00

0.00

99.22

99.55

82.30

10

0.10

0.00

0.08

0.00

91.27

92.91

0.00

0.02

0.00

0.00

99.24

99.55

82.30

11

0.10

0.00

5.95

0.00

91.27

98.85

0.00

0.71

0.00

0.00

99.95

99.55

82.31

12

0.09

0.04

0.00

0.00

91.31

98.85

0.00

0.00

0.00

11.65

99.95

99.55

93.96

Comentarii :

e) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 77,93% ;

f) modul 2 de vibraţie:

g) modul 3 de vibraţie:

h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 81,47%;

torsiune cu factor de participare a maselor 77,94% pe direcţia X si 81,47% pe direcţia Y;

EMC2-36

8.2

Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura consolidata

Solutia de consolidare aleasa consta in inlocuirea grinzilor din axele 1/B-C, 1/E-F, si 2/B-C,

respectiv 2/E-F si consolidarea stalpilor de la parter).

Cu elementele definite la pct. 5.3.2 si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial pentru stabilirea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in combinaţiile de acţiuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.

Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii cu structura consolidata.

Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 7 punctul 5.4.

Suplimentar pentru structura consolidata mai avem doua combinatii din gruparea speciala de incarcari si anume:

 

TABEL 9

   

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

0,4

Static

Starea Limita Ultima (S.L.U.) GRUPAREA SPECIALA

spatiu tehnic

1,0

Static

Gruparea speciala pe direcţia X

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

(SLU3SX)

granit pe terasa

1,35

Static

seism X

3,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,0

Static

 

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

0,4

Static

Gruparea speciala pe direcţia Y

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

(SLU2SY)

granit pe terasa

1,35

Static

 

seism 2Y

1,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

pereţi despartitori

1,0

Static

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform

1/2006.

d s

e
e

q d 0 ,0075 h

(Exemplul

de

calcul

contravantuite centric” – Anexa - pct. F6 Tabel F8)

la

P100-1/2006

–„Structura

duala

cu

EMC2-37

P100