SREN 1993-1-1:2006 Q) Pentru a stabili daca efectele comportarii tmbinarilor asupra analizei_trebuie luate Considerare, se poate face o distinctie intre 3 modele de imbinari urmatoare (a se vedea 5.1.1 din EN 1993-1-8) - articulat, pentru care se presupune c& imbinarea nu transmite moment de incovoiere: - continuu, pentru care rigiditatea si/sau rezistenta imbinarii permit considerarea_unei continuitati totale mntre barele 7h analizate; - semi-continue, dacd comportarea imbinarii necesita luarea in considerare fn analiza @) —__Conditile refertoare la tipurile de imbinari sunt mentionate in EN 1993-1-8 5.13. — Interctiuneasol-structura () Proprietatile de deformare ale reazemelor trebuie luate in considerare cAnd efectele lor sunt semnificative NOTA -EN 1997 contine preciziri pentru calcul interactiuni sol-structura. 5.2 — Analiza globala 5.21 Efectele deformatiei geometrice ale structu (1) Solicitarile pot fi determinate in general prin una din metodele: - analiza de ordinul unu, care utilizeaz8 geometria initiala a structuri - analiza de ordinul doi, care iain considerare influenta deformatiei structuri 2) __Efectele deformatiei geometrice (efecte de ordinul doi) trebuie luate tm considerare daca maresc efectele actiunilor sau modificé comportarea structural in mod semnnifcativ @) ___Analiza de ordinul tntai_a structuri poate fi utiizaté dacd deformatille au o influenta negljabilé asupra cresterii solicitarilor respective sau asupra comportamentului structural in. general Acesta conditie se presupune indeplinité daca urmatorul criteriu este satisfacut: pentru analiza elastic G1) pentru unde —cy_este coeficientul de multiplicare al incarcarilor de calcul pentru a provoca instabilitatea elastic’ a structur Fea incdrcarea de calcul care actioneaza asupra structuril Fer incdrcarea critica de flambaj elastic pentru instabiltate, ttr-un mod global, calculat’ cu rigiditatile elastice intiale NOTA . © limitare superioar pentru oer este mentionaté la (6.1) pentru analiza plastic’, deoarece comportamentul structural poste f infuentat in mod semnificativ de proprietatle neliniare ale materialulul la starea limita ultima (de exemplu. cnd se formeaza articulai plastice into structura cu redistribuire de momente, sau cnd fmbinarile semi-rgide genereaza deformatiineliniare semrifcative). Anexa nationalé poate prezenta pentru anumite tipuri de structui o limita mai mic& pentru cur, atunci cénd ea se bazeaza pe date mai precise. 34SREN 1993-1-1:2006 (4B Cadrele cu panta mica a acoperigului si structurile plane de cladiri de tip grindé-stalp pot fi verficate Tn raport cu cedarea dupa un mod cu noduri daplasabile utilizénd o analiza de ordin intai daca criteriul (5.1) este satisfacut pentru fiecare etaj. Pentru aceste structuri ox poate fi calculat pornind de la urmatoarea formuld, cu conditia ca in grinzi compresiunea axiala sa nu fie semnificativa Gales = Vea) (Suz, Tn care Hey este valoarea de calcul a rezultantei orizontale, la nivelul parti inferioare a etajului, a ncarcarilor orizontale reale gi fictive, a se vedea 5.3.2(7), exercitate pe structura deasupra acestui nivel Vea este valoarea de calcul a incarcérii verticale totale, la nivelul parti inferioare a etajului exercitatd pe structurd deasupra acestui nivel Bueveste deplasarea orizontala relativa a partii superioare a etajului in raport cu partea sa inferioara c4nd structura este supusa la incarcéri orizontale de calcul (exemplu vantul) sila inc&rcari orizontale fictive aplicate la fiecare nivel de plangeu h este indltimea etajului Figura 5.1 - Notatii pentru 5.2.1(2) NOTA -18 Tn absenta unor informati mai detaiste ¢ pentru aplicarea articolulu (4)B, 0 pant @ acoperigul poate fi consideraté mica dacé nu este superioara la 1:2 (26°). NOTA.-28 in absenta unorinformati mai detaiate gi pertru aplicarea atcolului (4, compresiunea aval fn srinai sau in arbaletrien este semnifcatva, dacé [AE 220, 3 63 Va unde Nex este valoarea de caleul a efortului normal de compresiune, x este zeltetea redusi, fn planul de fncovoiere, calculat& pentru grind’ sau arbaletrer, bazat& pe lungimea real dezvoltatS 2 acestui element i considerdndud alticulat la entremitatile sale 35SREN 1993-1-1:2006 ©) _Efectul,"shear lag” si efectul voaldrii asupra rigiditatii trebuie luate tn considerare daca influenteaza tn mod semnnificativ analiza globala, a se vedea EN 1993-1-5. NOTA - Pentru profiele laminate si proflele compuse sudate de dimensiuni similare, efectele "shear lag” pot £ nealijate (©) _Efectele lunecdrii buloanelor in guri si deformatile similare ale dispozitivelor de asamblare precum conectori gi tie de ancorare trebuie luate in considerare atunci cnd ele influenteazd intr-o masura semnificativa analiza globala. 5.22 — Stabilitatea structurala a cadrelor (1) Daca conform 5.2.1 trebuie uata in considerare influenta deformatiei structurii, se recomanda pentru aceasta gi pentru verificarea stabiliatii structurale, aplicarea prevederilor de la 5.22. Q) pana la522. 6). 2) __Verificarea stabiltti cadrelor sau a partilor lor componente trebuie facute tindnd seama de imperfectiuni si de efectele de ordinul Il @) __Functie de tipul de cadru si de analiza globala, efectele de ordinul Il si efectele imperfectiunilor pot filuate mn considerare prin una din urmatoarale metade: a) prin analiza globala se iau in considerare tn totalitate cele doua tipuri de efecte; b) partial, prin analiza globala gi partial prin verificdriindividuale de stabilitate ale barelor conform 6.3 ; ¢) pentru cazurile de baz prin verifcari individuale de stabiltate ale barelor echivalente conform 6.3 , utiizand lungimea de flambaj corespunzatoare modului global de instabiltate a structuri (4) _Lwarea in considerare a efectelor de ordinul doi poate fi realizata cu ajutorul unei analize Corespunzatoare structurii ( cuprinzand procedee "pas cu pas " sau alte procedee interactive). Pentru cadrele la care primul mod de instabilitate cu noduri deplasabile este predominant, se poate efectua o analiza de ordinul unu, urmata de 0 amplificare a efectelor actiunilor respective (exemplu momente de ncovoiere) cu ajutorul coeficientilor corespunzatori ()B Pentru cadrele cu un singur nivel, calculate pornind de la o analiza globala elastic’, efectele de ordinul doi de deformare lateral datorate incarcérilor verticale si celelalte efecte de deformare lateral, determinate eventual dupa teoria de ordinul unu, pot fi luate in considerare muttplicand incarcarile orizontale Hea (exemplu vantul), ca si incdrcarile echivalente Vea § datorate imperfectiunilor, a se vedea 0(7) prin coeficientul: 64) cu conditia ca ag, 30. unde cy poate ficalculat cu formula (6.2) de la 5.2.1. (4)B sub rezerva c panta acoperigului este mica si compresiunea din grinzi sau arbaletrieri nu este semnificativd aga cum s-a defint 125.2114) B NOTA-B Pentru der < 3,0 trebuie realizaté o analiza de ordinul doi mai precisa. (©)B Pentru cadrele cu mai multe etaje, efectele de ordinul doi de deformare laterala pot fi calculate prin metoda mentionaté la (6)B, cu conditia ca toate etajele s8 prezinte o similitudine: - a reparttiei incdrcérilorverticale - a repartitiei incarcérilor orizontale gi - de rigiditate de cadru in raport cu Incarcatile orizontale 36SREN 1993-1-1:2006 NOTA B - Pentru limitrle acestei metode ,a se vedea g152.1(6) 7) —_ in concordant cu 5.2.2(3) verificarea stabilitati individuale a barelor trebuie facut prin una din urmatoarele metode: a) Daca efectele de ordinul doi in bare si imperfectiunile locale ale barelor, (a se vedea 0) sunt luate in totalitate in considerare in analiza globala a structurii, nu este necesara verificarea stabiltatii individuale a barelor, conform 6.3. b) Dac efectele de ordinul doi tm bate sau anumite imperfectiuni locale ale barelor (exemplu imperfectiuni de bara pentru flambajul prin incovoiere si / sau incov oiere rasucire.a se vedea 5.3.4) nu sunt luate in totalitate mn considerare in analiza globala, stabilitatea individuala a barelor trebuie verificata dupa criterile corespunzatoare mentionate la 6.3. pentru efectele neincluse in analiza globala. Se recomanda ca aceasta verificare sa ia im considerare solicitarile din legaturile la extremitati, rezultate din analiza globalé a structurii, efectuata incluznd (daca este cazul) efectele globale de’ ordinul doi si imperfectiunile globale, (a se vedea 5.3.2) si se poate baza pe o lungime de flambaj egal cu lungimea teoretica, (8) _Cénd stabilitatea unui cadru este evaluata prin verificari ale barelor echivalente conform 6.9 (metoda lungimilor de flambaj ), se pot adopta lungimi de flambaj bazate pe modul global de instabilitate al cadrului , ludnd in considerare rigiditatea barelor i a imbinarilor, prezenta articulatilor plastice gi distributia eforturilor de compresiune sub incarcéri de calcul. in acest caz solicitarile utlizate in verificarile de rezistenta sunt calculate dupa teoria de ordinul unu, fara luarea in considerare a imperfectiunilor. NOTA. Anexa nationalé prezenta informatji asupra domeniului de aplicare refertor la §.2 28). 5.3 Imperfectiuni 53.1 Elemente de baza (1) __Efectele imperfectiunilor, adic tensiunile reziduale si imperfectiunile geometrice ca abateri de la axa verticala, abateri de la rectiliniartate, abateri de la planeitate, abateri dimensionale si orice excentrcitéti minore prezente in imbinarile structurii neincarcate, trebuie luate tn considerare, in mod corespunzator tn analiza structurala 2) In general, se utiizeaza imperfectiunile geometrice echivalente, a se vedea 53.2 si5.3.3 cu valori care reflect eventualele efecte ale oricdrui tip de imperfectiune, cu exceptia cazului cénd aceste efecte sunt incluse in formulele de rezistenta utiizate pentru verificarea barelor, a se vedea 534. @) __Trebuie luate tn considerare urmatoarele imperfectiuni a) imperfectiuni globale pentru cadre si sistemele de contravantuiri b) imperfectiuni locale pentru bare 5.3.3 Imperfectiuni pentru analiza globala a cadrelor (1) Forma presupusa a imperfectiunilor globale si a imperfectiunilor locale poate deriva din Modul de flambaj elastic al structurii im planul de flambaj considerat. 2) Trebuie luate in considerare, in forma gi sensul cel mai defavorabil, a flambajului in plan sia flambajului in plan perpendicular, incluzand gi flambajul prin rasucire cu modurile simetrice si antisimetrice @) Pentru cadrele sensibile la flambaj intr-un mod cu noduri deplasabile, trebuie [uate in Considerare a efectului imperfectiunilor in analiza cadrului, cu ajutorul unei imperfectiuni echivalente sub forma unei abateri iniiale de la verticalé si a imperfectiunilor locale in arc ale barelor. Imperfectiunile trebuie determinate astfel a7SREN 1993-1-1:2006 a) abatere globala initiald de la axa verticala, a se vedea figura 5.2 = Goch Gm 65) Tncare —o_—este valoarea de baza: $a = 1/200 cy este coeficientul de reducere aplicabil pentru inditimea h a stAlpilor: Oy = Fe dar GS 0m Sh h este tnaltimea structuri in metri cm — factor de reducere pentru numarul de stalpi dintr-un gir: a, = 4/0, (+4) mm, m —numarul de stalpi intr-un sir, introduc&nd aici numai stalpii care preiau_o tncarcare verticala Neg mai mare sau egala cu 50 % din valoarea medie pe stélp Tn planul vertical considerat, Figura 5.2- Imperfectiuni echivalente corespunzatoare abaterii de la axa verticala 38SREN 1993-1-1:2006 b) imperfectiunileinitiale locale fn arc eg ale barelor, pentru flambajul prin Mncovoiere, definite prin coll 66) unde Leste lungimea barei NOTA - Valorile e9 /L pot fi alese din anexa national. Valorile recomandate sunt mentionate in tabelul 5.1 Tabelul 5.1- Valorile de calcul ale imperfectiunilor initiale in arc e /L Curba de flambaj | analiza elastica | analiza plastica dupa Eroare! Fara sursa de eI g/L referinta. 80 a 11350 11300 a 11300 1/250 b 11250 1/200 c 11200 1/150 d 11150 1/400 (4B Pentru cadrele cldirilor, imperfectiunile datorate abaterii de la axa verticala pot fi neglijate daca Hea 0.15 Vea 67 ()B_ Pentru determinarea fortelor orizontale care actioneaza asupra planselor trebuie aplicate Configuratiei imperfectiunilor prezentate tn figura 5.3, unde } este o imperfectiune datorata deplasarii globale initiale obtinuta din (6.5) presupundnd un etaj unic de inatime ha se vedea (3) a). 39