Colapsul progresiv

Student: Petrovici Dan-Cristian

Profesor : Conf. dr. Onea Florin
 Definitie:
 Colaps progresiv – Raspandirea daunei locale de la o situatie initiala, de la un element
structural la altul, rezultand in final colapsul intregii structuri sau a unei parti
disproportional de mare din aceasta, fenomen cunoscut si sub numele de colaps
disproportionat”
Introducere. Conceptul de colaps progresiv
 Conceptul de colaps progresiv a fost introdus pentru prima dată în literatura de specialitate din ingineria
structurală odată cu cedarea structurii de rezistenţă a clădirii Ronan Point din Londra în anul 1968, ca urmare
a unei explozii din acumulare de gaze.
 Ronan Point a fost un bloc cu 22 de etaje şi parcaj subteran amplasat în estul Londrei, construit între anii
1966-1968 cu o structură de rezistenţă alcătuită în soluţia planşee, panouri şi stâlpi prefabricaţi din beton
armat.
Deşi a rezistat explozieiiniţiale datorate unei acumulări de gaze ce a avut loc într-un apartament de la etajul
18, structura derezistenţă a imobilului a cedat în momentul înlăturării pereţilor şi implicit a rezemărilor etajele
19- 22, fragmentele de moloz antrenate determinând prăbuşirea progresivă a acestora
 Metode de analiză a structurilor la colaps progresiv. Principalele ghiduri de proiectare împotriva
colapsului progresiv
 Principalele ghiduri de proiectare, utilizate în prezent în scopul evaluării potenţialului de colaps progresiv al
structurilor, sunt elaborate de către două importante instituţii ale Statelor Unite.
 U.S. General Services Administration - GSA, publică în anul 2003
 De asemenea, în anul 2009, Department of Defense - DoD publică o variantă revizuită a ediţiei din anul 2005
a ghidului de proiectare "Unified Facilities Criteria (UFC) -Design of buildings to resist progressive collapse"
cunoscut sub numele de DoD(2009)
 GSA(2003)
 Conform GSA(2003) [7], analizele ce pot fi utilizate în scopul evaluării riscului de colaps
progresiv al structurilor pot fi grupate în două categorii principale: analize liniare, respectiv
analize neliniare. Astfel, în cazul structurilor cu un regim de înălţime mai mic sau egal cu
10 niveluri, cu o configuraţie tipică (fără discontinuităţi verticale, deschideri extreme,
iregularităţi în plan, etc), ghidul recomandă folosirea analizei de tip liniar, în special
datorită modalităţii simple de punere în practică a acesteia
 Încă din faza iniţială de proiectare, ghidul GSA(2003) recomandă ca sporirea gradului de
robusteţe corespunzător structurilor din beton armat să se realizeze prin considerarea
următoarelor caracteristici structurale: redundanţă, asigurarea continuităţii şi a ductilităţii,
capacitatea de a rezista încărcărilor reversibile, capacitatea de a rezista forţei tăietoare
 Suplimentar acestor măsuri, evaluarea potenţialului de colaps progresiv conform ghidului de proiectare
GSA(2003) [1] impune considerarea următoarelor puncte:
 a) Cazuri de avarie
 răspunsul structural trebuie evaluat prin considerarea a patru scenarii distincte, ce implică eliminarea, pe
rând, a unui stâlp exterior ce aparţine laturii scurte a structurii (caz C1), a unui stâlp exterior ce aparţine
laturii lungi a structurii (caz C2), a unui stâlp de colţ (caz C3) precum şi a unui stâlp interior (caz C4).
 b) Ipoteze de încărcare
 Sarcinile gravitaţionale ce trebuie aplicate întregii structuri, pentru fiecare din cazurile de avarie anterior
menţionate, diferă în funcţie de tipul analizei utilizat pentru investigarea potenţialului de colaps progresiv.
 c) Limitarea extinderii avariei
 Suprafaţa admisă a fi avariată, odată cu eliminarea unui element structural vertical, se află în directă legătură
cu poziţionarea elementului în cauză. Astfel:
 - dacă un element vertical exterior este eliminat, avaria trebuie limitată la elementele structurale din
deschiderile adiacente acestuia sau la o suprafaţă de aproximativ 170 m2 considerată din planşeul de la primul
etaj de deasupra elementului eliminat.
 - dacă un element vertical interior este eliminat avaria trebuie limitată la elementele structural din deschiderile
adiacente acestuia sau la o suprafaţă de aproximativ 340 m2 considerată din planşeul de la primul etaj de
deasupra elementului eliminat.
 DoD (2009)
 Similar cazului precedent, scopul ghidului îl reprezintă proiectarea structurilor astfel încât potenţialul de colaps
progresiv al acestora să fie minim. Prescripţiile ghidului se aplică atât în cazul structurilor existente cât şi a celor
nou proiectate care au un număr de niveluri (inclusiv mansarde sau subsoluri populate) mai mare sau egal cu trei.
 De asemenea, sunt prevăzute şi în acest caz o serie de puncte necesare a fi respectate în scopul evaluării
potenţialului de colaps progresiv al unei structuri în cadre din beton armat.
 A) Cazuri de avarie
 Ghidul de proiectare DoD(2009) [6] prevede, în cazul structurilor regulate, cazuri de avarie asemănătoare celor
specificate de către GSA(2003) [7]. Astfel, în cazul elementelor structural exterioare ce aparţin primului nivel al
structurii, trebuie eliminat un stâlp amplasat în apropierea mijlocului laturii scurte, un stâlp amplasat în
apropierea mijlocului laturii lungi precum şi un stâlp de colt

 Suplimentar faţă de GSA(2003) unde se aplică ipoteza avarierii unui singur element structural interior (cazul
C4), în acest caz, suprimarea elementelor interioare se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul elementelor
exterioare. Astfel, dacă configuraţia structurii o permite, trebuie eliminat un stâlp amplasat în apropierea
mijlocului laturii scurte, un stâlp amplasat în apropierea mijlocului laturii lungi precum şi un stâlp de colţ
 b) Ipoteze de încărcare
 Evaluarea valorii aferente sarcinilor gravitaţionale aplicate structurii se realizează, conform DoD(2009)
[6], în funcţie de poziţia elementului structural considerat avariat, în funcţie de tipul de analiză utilizat
pentru stabilirea potenţialului de colaps progresiv precum şi în funcţie de tipul de solicitare investigată
(solicitare controlată în funcţie de deformaţii/ solicitare controlată în funcţie de forţe).
 c) Limitarea extinderii avariei
 Prevederi similare celor din GSA(2003) [7] privind limitarea extinderii avariei în cazul cedării unui element
structural vertical sunt prevăzute şi în prezentul ghid de proiectare.
 Astfel:
 - în cazul cedării unui element vertical exterior avaria admisă la nivelul primului etaj situate deasupra
elementului cedat poate reprezenta maxim 15% din suprafaţa totală a planşeului;
 - în cazul cedării unui element vertical interior avaria admisă la nivelul primului etaj situate deasupra
elementului cedat poate reprezenta maxim 30% din suprafaţa totală a planşeului.
 d) Criterii de acceptare
 Analiza statică liniară (LSA) poate fi efectuată, conform DoD(2009) [6], numai în
 eventualitatea respectării unor cerinţe legate de regularitatea structurii, respectiv de valoarea
 factorului DCR - Demand-Capacity Ratios, obţinută în urma unei analize liniare ce include numai
 elementele structurale principale ale structurii, mai puţin elementul considerat a fi avariat. Odată
 îndeplinite aceste cerinţe, criteriul de acceptare ce duce la stabilirea potenţialului de colaps al
 structurii poate fi evaluat.
 Concluzii
 Din literatura de specialitate, se discern o serie de direcţii de studiu cum ar fi:
 identificarea tipurilor de sisteme structurale sensibile la prăbuşire progresivă;
 în coduri să se prevadă proiectarea astfel încât fie să se prevină orice cedare locală fie să se permită o cedare
locală de o anumită dimensiune;
 determinarea elementelor cheie ale structurii şi prevederea de măsuri speciale pentru
 acestea;
 luarea în considerare şi a altor încărcări cu probabilitate mică de apariţie şi cu consecinţe
 distructive majore precum şi presupunerea existenţei unor incidente neprevăzute;
 să se stabilească dacă este necesară introducerea in reglementări de cerinţe sau indicaţii privitoare la verificări
de tip prăbuşire progresivă atât pentru construcţiile noi cât şi pentru cele existente;