Sunteți pe pagina 1din 1

Unde

Ds ductilitate static
uu deformaie ultim (lunecare sau rotire)
uy deformaie elastic ultim
user deformaie la starea limit de serviciu, aferent lui Fser
Fser fora la starea limit de serviciu
Rd valoarea de calcul a capacitii portante n mbinare
(3)
Chiar dac n realitate pot aprea deformaii plastice n beton i n elementele
de legtur la starea limit de rezisten, pentru determinarea eforturilor se poate considera o
comportare linearelastic a elementului compus conform fig. 2-5;
(4)
Efectul deformaiilor plastice intervine, lund n considerare un modul secant
nominal aferent modulului de elasticitate al betonului i un modul secant real aferent
modulului de lunecare al conlucrrii;
(5)
Rigiditile betonului, luate n considerare la calculul eforturilor unitare, se
determin pentru seciunea transversal nefisurat. La verificarea eforturilor unitare normale,
corespunztoare seciunilor componente ale structurii compuse, se neglijeaz rezistena la
ntindere a betonului;
(6)
Pe faa comprimat se consider, ca rezisten la compresiune, efortul limit la
compresiune, cruia i corespund deformaiile plastice ale betonului;
(7)
n cazul n care axa neutr este poziionat n placa din beton se va prevedea o
armtur corespunztoare la partea inferioar a plcii din beton;
(8)
Modulul de alunecare al conlucrrii la starea limit ultim este:
F
23
K u = 0,6 est

0, 6

0,6 deplasarea aferent la 60% din fora de forfecare maxim estimat


pentru simplificare se poate considera: K u

2
K ser ;
3

Fig. 25
(9)
Pentru conectorii de tip tije cilindrice (cuie sau uruburi) se admit urmtoarele
criterii pentru determinarea modulilor de alunecare Kser (respectiv Ku), pe baza curbei
teoretice de variaie a deplasrilor dintre lemn i beton f, n funcie de ncrcarea P fig. 26, astfel:
Pentru stabilirea forei de exploatare se porne te de la valoarea admis a deplasrii
dadm=0,09. Aceast deplasare corespunde unei fore de forfecare Pd1;
12