1.

Calculul cofrajelor: acțiuni asupra cofrajelor și susținerilor

(încărcări verticale; încărcări orizontale).

Cofrajele se calculeaza luand in considerare toate actiunile la care acestea sunt supuse,
grupandu-le in ipotezele de incarcare cele mai defavorabile.

Incarcari verticale asupra cofrajelor si sustinerilor

Aceste incarcari ce actioneaza asupra cofrajelor orizontale sau curbe (bolti, arce), provin din
greutatea betonului si a armaturii, a cailor de circulatie montate pe cofraj, a aglomerarilor de
oameni si materiale etc.
Pot fi uniform distribuite sau concentrate, marimea lor fiind evaluata astfel:
a) Greutatea proprie a cofrajelor si a elementelor de sustinere.
Pentru produse din lemn se pot considera urmatoarele valori :
- cherestea in elemente de sustinere 600daN/m3
- cherestea in cofraje 750 daN/m3
- placaje 800 daN/m3
b) Greutatea betonului proaspat si a armaturii.
- beton obisnuit (greu) - simplu 2400daN/m3
-armat 2500daN/m3
-precomprimat 2600daN/m3
- beton usor 1,10 x Pb
Pb – densitatea in stare intarita.
c) Incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si
din aglomerarile cu oameni, are urmatoarele valori :
- pentru cofraje (tablie si rigidizari) 250daN/m2
- pentru elementele orizontale de sustinere a cofrajelor 150daN/m2
- pentru elementele verticale de sustinere (popi, esafodaje) 100daN/m2
d) Incarcare concentrata provenita din greutatea muncitorilor
- pt un muncitor ce transporta o greutate 130 daN
- pt transport cu roaba 170daN
- pt transport cu tomberonul de 0.175 m3 280daN
e) Incarcarea datorita vibrarii betonului : se ia 130 daN/m2, in cazul utilizarii
vibratoarelor de intorior sau a celor de suprafata.
In cazul utilizarii vibratoarelor de cofraj, care transmit incarcari concentrate, valoarea
incarcarii concentrate “Pv” se determina cu relatia :

F = forta perturbatoare a vibratorului de cofraj (250 – 2000daN)

= coef. dinamic 1.3 - 1.4
Incarcari orizontale asupra cofrajelor si sustinerilor
Actioneaza asupra cofrajelor verticale sau inclinate si provin din impingerea laterala a
betonului proaspat, de la socul produs la descarcarea betonului in cofraj si din actiunea
vantului.
Aceste incarcari se considera uniform distribuite, cu valori :
a) Incarcare statica provenita din impingerea laterala a betonului proaspat turnat
si apoi compactat prin vibrare : actioneaza asupra peretilor cofrajelor si se
distribuie conform diagramelor de presiuni, in functie de viteza de betonare “ v “

(m/ora)

Viteza de betonare “v” reprezinta raportul dintre inaltimea elementului ce trebuie turnat “H”
si durata de timp pentru umplerea cofrajului cu beton pana inaltimea respectiva.

b) Incarcare orizontala dinamica pe peretii cofrajelor, provenite din socurile ce se

produc la descarcarea betonului
- pt mijloace de transport, avand capacitatea :
o < 0,2 m3 200daN/m2
o 0,2 – 0,7 m3 400daN/m2
o > 0,7 m3 600daN/m2
- pt turnarea cu jgheaburi 200daN/m2
- pt turnarea cu pompa 600daN/m2
c) Incarcarea datorata vantului
Aceasta incarcare se ia in considerare numai la calculul sustinerilor cofrajelor mai
inalte de 6m.
Coeficientul incarcarii “n” pt. stabilirea incarcarilor de calcul se ia 1,2.
 2. Calculul cofrajelor: ipoteze de combinare a încărcărilor;
dimensionarea şi verificarea cofrajelor (SLU, SLEN,
capacitatea portantă de exploatare, condiția de rigiditate).

Ipoteze de combinare a încărcărilor

Incarcarile nu actioneaza simultan asupra cofrajului. Pentru o dimensionare corecta a acestora
se iau in considerare ipotezele de incarcare cele mai defavorabile, iar pentru calculul
deformatiilor se iau in considerare numai incarcarile de lunga durata ce actioneaza asupra
cofrajului si dupa punerea in opera a betonului.
In cazul cofrajelor inclinate ,incarcarile luate in calcul vor fi in functie de sensul inclinarii
acestuia si a unghiului de inclinare, astfel:

-la cofraje inclinate spre exterior:

-la cofraje inclinate spre interior: ,

PN-valoarea incarcarii normale
Pf-presiunea lateral a betonului proaspat
GB-greutatea coloanei de beton
PA-forta ascensionala
Dimensionarea şi verificarea cofrajelor
Calculul si verificarea elementelor de cofraj se efectueaza in domeniul elastic dupa metoda
starilor limita,pentru elemente alcatuite din otel conform EC8 si lemn conform EC5.

Verificarea starilor ultime de rezistenta se realizeaza prin compararea

eforturilor unitare efective din punctele cele mai solicitate cu rezistenta de calcul “R”
σ = ≤R
N-solicitarea de calcul
F-caracteristica geometrica a sectiunii
R-rezistenta de calcul a materialului folosit
Verificarea starilor limita ale exploatarii normale se realizeaza prin compararea
deplasarilor statice cu valorile limite acceptate prin cofraje, astfel:
-in cazul elementelor incovoiate: fmax ≤ fa
fmax-sageata maxima a grinzii (placii)
fa-sageata limita admisibila
-in cazul elementelor solicitate axial: λmax ≤ λa
λmax-zveltetea maxima a barei
λa-zveltetea admisibila
Capacitatea portanta de exploatare: σmax ≤ σa

Conditii de rigiditate - se iau pentru a exclude posibilitatea de aparitie a unor

deformatii la montaj sub actiunea incarcarilor. In acest scop elementele de cofraj din lemn
trebuie sa satisfaca urmatoarele relatii:
-in cazul elementelor incovoiate: fmax ≤ fa
-in cazul elementelor solicitate axial: λmax ≤ λa
 3.Cofraje pentru realizarea pereților; C.M.U.

Cofrajele pentru pereti sunt caracterizate prin realizarea unor panouri mari,plane,pozitionate
fata in fata si rigidizate corespunzator intre ele. Pot fi alcatuite in mai multe moduri si anume:
-panouri mici tipizate,montate si demontate manual, bucata cu bucata.
-panouri mici tipizate,asamblate la sol in panouri mari si care apoi se monteaza si se
demonteaza macanizat cu ajutorul unor macarale
-prin utilizarea unor elemente de rigidizare metalice, de inventar, cu ajutorul carora se
realizeaza scheletul de rezistenta al panoului,peste care se fixeaza tablia panoului mare.
Cofraj mixt usor pentru pereti:este alcatuit din urmatoarele piese principale:
-barele “B” realizate din teava dreptunghiulara de tabla subtire 70x40x2.5mm sunt
prevazute cu gauri  18-50 mm interax.Sunt de 6 tipuri de lungimi diferite intre 0.6m si 6.0
m.Cu aceste bare se realizeaza coastele verticale(1) si moazele orizontale(2).
-menghinele “M”(3) care asigura fixarea moazelor de coaste.Menghinele pot fi cu surub
sau cu pana.
-fururi de lemn(4):sunt fixate pe lateralele coastelor cu ajutorul unor suruburi si au rolul
de a asigura fixarea tabliei cofrajului de coaste.
-tablia cofrajului(5):realizata din placaj de 15 mm grosime sau din panouri mici de cofraj din
lemn(5’).In cazul al 2-lea longeroanele panourilor au rolul de coaste.
-tirantii(7) realizati din beton lis  8mm sau  10mm si care reazema pe moaze prin
intermediul placutei metalice “U” (6).Fixarea tirantilor se realizeaza cu zavoarele “Z” (8), iar
pretensionarea lor pentru a fi perfect drepte cu ajutorul circului cu parghie (13).Tirantii se
recupereaza datorita faptului ca ei se trec prin distantierele din teava P.V.C (15) care au la
capete doua conuri de etansare “Cc” (12)
-spraiturile metalice “BR” (9) sunt amovibile si asigura sprijinirea panoului in pozitie
verticala atat in faza de montaj cat si in timpul turnarii si intaririi betonului.Fixarea
spraiturilor de moaze se realizeaza cu ajutorul placutelor metalice “E” (9’) si a bulonului
(9’’)
-coltarele „C1” si chingile”C2” si „C3” sunt piese metalice care permit realizarea de colturi
interioare sau exterioare,a rezalitelor,acapetelor de perete.
-consolele pentru podina „KP” necesare pentru sustinerea muncitorilor care toarna betonul.
-talpa de aliniere(11):asigura planeitatea cofrajului si bara de trasaj(14) care asigura
grosimea cofrajului.
Caracteristicile tehnice ale cofrajului mixt usor sunt:
-lungimea panoului mare cuprinsa intre 0.6 si 6.0 m;
-inaltimea pana la 4.00 m;
-pasul de modulare a dimensiunilor unui panou: 50mm;
-suprafata acoperita de un set de cofraj:500m
 4.Cofraje pentru realizarea stâlpilor; C.M.S.
Cofraje pentru realizarea stâlpilor
Pentru cofrarea stalpilor se recomanda utilizarea panourilor mici de cofraj dispuse cu latura
lunga pe verticala.
Dpdv al tehnologiei de cofrare se disting 2 tipuri de stalpi:
-stalpi zvelti –cu sectiuni avand laturi ≤ 1,00m
-stalpi masivi –cu sectiuni avand laturi > 1,00m
Dpdv al modului de panotare a sectiunii, principalele moduri de alcatuire a cofrajelor pentru
stalpi sunt urmatoarele:
-cu panotare specifica fiecareia dintre dimensiunile seciunii stalpului
-cu panotare specifica pe doua laturi si libera pe celelalte doua laturi ale sectiunii stalpului
-cu panotare libera pe toate cele patru laturi ale sectiunii stalpului
C.M.S.
Cofrajul metalic pt realizarea stalpilor este un cofraj utilizat pt realizarea stalpilor din
beton armat monolit cu sectiunea maxima de 95x95 cm si inaltimea de 7.20 m.
Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:
-panourile de cofraj „P” avand latimea de 500mm si inaltimea de 1200,600,300 si
100mm.Tablia panoului este realizata din tabla 2mm grosime, iar scheletul de rezistenta din
otel lat de 5mm grosime.Pe laturile de 500mm sunt prevazute gauri 14mm la 50mm interax.
-calotii ”C” din otel lat 80x5 sau 80x10mm prevazuti cu dornuri 12mm la 50mm interax.
Sunt 6 tipuri de caloti tip C1...C6, clasificati in functie de lungimea si pozitia dornurilor.
Astfel calotii de baza(C2 si C4) si calotii de capat (C5 si C6) sunt prevazuti cu dornuri care
ies numai intr-o singura parte(in sus si respectiv in jos). Din calotii intermediari (C1 si C3)
dornurile ies in sus si in jos,facand legatura dintre un rand de panouri inferior si unul superior.
-clesti „K” si cleme care asigura cuplarea panourilor alaturate;
-elemente de sprijinire compuse dintr-un sprait „S” a carui lungime se poate regla atat
macrometic (din 5in 5cm)cat si micrometric si talpa spraitului „ST” care are rol de a asigura
fixarea spraitului de sol sau de planseu.
La montarea cofrajului se intalnesc 3 cazuri:
Cazul I:stalpii au toate laturile ≤ 45cm, pe fiecare latura se monteaza cate un singur panou si
se utilizeaza calotii scurti.
Cazul II:stalpii cu 2 laturi opuse cu dim intre 50-95cm,iar celelalte 2 lat<45cm.Pe lat scurte
se monteaza cate un singur panou, iar pe lat lungi cate 2 panouri in latime.
Cazul III:stalpii au toate laturile de dimensiuni cuprinse intre 50-95cm, se monteaza cate
2panouri pe fiecare latura si se utilizeaza numai caloti lungi.
5.Cofraje pentru realizarea grinzilor. Cofraje pentru
realizarea plăcilor de planșeu.
Cofraje pentru realizarea grinzilor
Cofrarea grinzilor din beton monolit impune realizarea a doua fete laterale,verticale si a uneia
inferioare,orizontale,precum si asigurarea unei rigiditati corespunzatoare preluarii,cu
deformatii minime,a incarcarilor date de betonul proaspat,turnat in respectivul cofraj.La
panotare se recomanda utilizarea panourilor mici de cofraj,a caror lungime sa fie aleasa
convenabil cofrarii,fara completari importante.Compensarea lungimilor se realizeaza de
regula in zonele de imbinare a grinzilor cu stalpii,zone cofrate si turnate deobicei impreuna cu
grinzile.Utilizarea unor elemente de rigidizare de tipul tirantilor este greoaie,din cauza
pozitiilor dificile in care se monteaza deobicei cofrajele grinzilor,conducand la reducerea
productivitatii muncii la montaj.De aceea se recomanda solutii de preluare a incarcarilor prin
caloti,rigizi,fara tiranti.Utilizarea tirantilor se recomanda doar in cazul grinzilor inalte(peste
60cm inaltime libera sub placa).Sustinerea calotilor se poate realiza fie la partea inferioara,fie
la partea superioara,conducand la alcatuiri diferite ale cofrajelor pt grinzi principale respectiv
secundare ale planseelor cu retele de grinzi pe doua directii. In scopul asigurarii unul cat mai
mare nr de reutilizari pt elem comp ale cofrajelor de grinda,se recomanda:
-panourile laterale sa fie de latimi corespunzatoare inaltimii max a grinzilor cofrate,urmand
ca inaltimea pt fiecare tip de grinda in parte sa fie realizata prin pozarea corespunzatoare a
panoului pt fundul grinzii cuprins intre panourile laterale.
-sustinerea panoului de fund sa fie realizate din montanti metalici(5) realizati din profile U
100x40x3, prevazuti la partea superioara cu un „cioc” ce permite rezemarea lor pe grinzile
extensibile de sustinere(10). Montantii sunt legati intre ei,la partea inferioara a grinzii cofrate
prin traversele(4) realizate din bare C.M.U, prinse cu suruburi M16, iar la partea superioara
prin tiranti  10mm(7) blocati cu zavoare.
Dimensiunile grinzii sunt date de panourile de cofraj laterale (1) si de fund (2).Pt reglajul
dim,atat montantii cat si traversele sunt prev cu gauri  18 mm la 50mm interax.
Sist de cofrare permite realizarea de grinzi avand latimea max de 0.6m si inaltimea de pana la
0.6m.Pasul de modulare a dimensiunii grinzii este necesar a fi de 50mm.Cofrajul se monteaza
manual.
Cofraje pentru realizarea plăcilor de planșeu.
Realizarea placilor de planseuin solutie monolita prezinta dezavantajele:
-ritmul lent de recuperare a cofrajelor,care trebuie mentinute ca suport al planseului
turnat,pana la intarirea corespunzatoare a acestuia;
-necesitatea utilizarii intr-o pondere insemnata a unor panouri de completare pe langa cele
standard,pt asigurarea posibilitatii incadrarii lungimii si latimii totale a unora dintre placile
cofrate in seria modulara 0 (1M=10cm)
-necesitatea utilizarii unor sist de sustineri pt asigurarea mentinerii cofrajului la inaltimea
corespunzatoare cotei planseului.
In cazurile in care se impune realizarea monolita a placilor de planseu,cofrajul necesar se
realizeaza din panouri mici de cofraj,care sprijina pe elemente de sustinere orizontale(grinzi
extensibile) si apoi pe elemente de sustinere verticale(popi).Acestia din urma vor fi
contravantuiti in doua planuri perpendiculare.
In vederea cresterii indicilor tehnico-economici ale acestor cofraje,se recomanda o serie de
masuri de rationalizare a alcatuirii acestora,astfel:
-o panotare cat mai corecta in vederea reducerii la maximum a nr panourilor de completare;
-usurarea decofrarii prin prevederea pe ambele directii cel putin a cate unei fasii de
compensare de 5-10cm latime.In cazul placilor cu deschideri >3.00m,fasiile de compensare
vor fi sprijinite independent
-folosirea unor elemente verticale de sustinere stabile care sa elimine necesitatea
contravantuirilor;
-utilizarea unor sisteme de cofraje cu decofrare timpurie care permit recuperarea
elementelor orizontale ale cofrajului fara a se mai demonta elem verticale de sustinere.
-folosirea ca elem de sustinere pt panourile de cofraj a unor dispozitive speciale tip „circ”
sau a unor platelaje fixate pe cat posibil pe elem verticale ale struct realizate
anterior(stalpi,pereti) sau grinzile prefab montate.
 6. Cofraje pentru realizarea fundațiilor. Mese pentru
turnarea planșeelor.
Cofrarea fundatiilor continue se realizeaza similar cu cofrarea peretilor. In functie de
inaltimea si pozitia lor fata de teren,preluarea incarcarilor orizontale se realizeaza prin tiranti
sau prin spraituri.
Fundatiile izolate formate din bloc si cuzinet se cofreaza similar cu stalpii,fiind formate din
panouri de cofraj si caloti.
In jurul blocurilor de fundatii de mari dimensiuni,se introduc suplimentar tiranti sau se
mareste rigiditatea calotilor prin realizarea lor sub forma de grinda-macaz.
Fundatii izolate de tip pahar: pe langa cofrajul perimetral este necesar a fi realizat si
cofrajul pt golul paharului. Acesta are forma unui trunchi de piramida cu baza in sus,iar pt
mentinerea lui la pozitie,se prevad juguri care reazema pe partea superioara a cofrajului
perimetral.
-Cofrajul tipizat C.F.P-de tip autoportant, nefiind necesara executarea unor sprijiniri.
-Cofrajul perimetral: compus din panouri metalice cu schelet spatial(panouri curente si
panouri de capat ce se prind intre el)
-Cofrajul pt golul paharului-este format din elem metalice de colt si panouri din lemn cu
tablia din placaj tego,confectionate pe santier la dim necesare.
Mese pt turnarea planseelor:
Realizarea esafodajelor de sustinere a cofrajelor pt plansee din beton monolit este una din
operatiile care necesita un mare consum de manopera si de timp.Se pot utiliza la c-tii social-
culturale,de locuit si la c-tii industrializate etajate, realizate pa baza de proiecte tip,cu
dimensiuni modulate si trame regulate, prevazute cu plansee-dala si fatada libera in momentul
decofrarii. Mesele de cofrare sunt ansable spatiale amovibile cu posibilitati de reglare a
dimensiunilor atat in plan(LXl) cat si pe verticala. Astfel lungimea poate varia intre 2.5-
8.00m, latimea intre 2.75-5,00m, iar inaltimeea intre 2.3-5,00m, asigurand suprafete de cofraj
de pana la 40,00mp.
La dimensiuni de placi mai mari decat a unei mese, se pot alatura 2 mese pe latime sau mai
multe pe lungime. Ele sunt formate din urmatoarele parti component: schelet de sustinere
format din picioare extensibile, traversele inferioare si traversele superioare amovibile,
contravantuiri reglabile si un platelaj format din coastele si tablia. Pt deplasarea pe orizontala,
masa este prevazuta cu roti orientabile in plan, iar pt a putea fi manipulata, sunt prevazute
urechi de ridicare.
7.Cofraje suspendate. Cofraje pierdute.

Cofraje suspendate:
Se util in cazul c-tiilor industriale etajate, cu sarcini mari pe plansee(2000-
2500daN/mp) real in sol monolita. Pt reducerea consumului de mat si manopera
pt esafodaje de sustinere,avand in vedere inaltimea in general mare a etajelor,se
recurge la cofraje metalice autoportante cu dim de 6,00x6,00m, suspendate de
stalpii prefab montati anterior.
Cofrajul suspendat este format dintr-o platforma confectionata din profile „I”
ajurate, pe care se fixeaza o podina din dulapi de lemn. Platforma se suspenda
prin intermediul a 4 tiranti reglabili de jugurile fixate pe stalpii prefabricati la
cca 1,5m deasupra cotei planseului ce urmeaza a fi turnat. Pe fiecare latura ext a
platformei se pot fixa cate 3 console reglabile care sustin cofrajele grinzilor
dintre stalpi. Mai multe platforme alaturate formeaza o podina generala de lucru
de pe care se real in cond optime cofrajele pt lat grinzilor sec si pt placi. Podina
se fixeaza la cota fundului grinzilor secundare, fiind in acest fel cofrajul de fund
al acestora.
Cofraje pierdute:
La aceste cofraje tablia nu se mai recupereaza ci ea urmeaza a intra in alc elem
structural(fiind luata in considerare in faza de dimensionare a acesteia).Cu
aceste sist de cofrare se pot executa dif elem structurale:
-pereti:executati din corpuri ceramice cu goluri mari,in goluri se monteaza
armatura si se toarna betonul,corpurile ceramice indeplinesc rolul de cofraj;
-stalpi de sect circulara cofrati cu tuburi de beton in int carora se monteaza
armatura si se toarna betonul;
-grinzi prefabricate in forma de jgheab, avand armatura de rezistenta dreapta
si etrierii inglobati in element,iar barele inclinate si barele de montaj se
pozitioneaza odata cu realizarea nodului de cadru.Apoi se toarna beton atat in
grinda cat si in monolitizare.
-plansee casetate realizate din casete de dim modulate si
tipizate,confectionate din armociment de cca 3cm grosime.Caseta reazema pe o
platforma de sustinere realizata ca pt cofrajul unei placi drepte.
-placi din b.a:sunt realizate din dale prefabricate subtiri (4-6cm) numite
predale si care inglobeaza armatura nec preluarii mom din campul
planseului.Peste predale se monteaza armatura nec preluarii mom negative pe
reazeme si se toarna un strat de beton monolit numit suprabetonare avand o
grosime de 8-12cm.
8. Trasarea cofrajelor (trasarea poziției cofrajelor față de
axe; trasarea și verificarea cotelor de nivel).
Trasarea cofrajelor
Trasarea pozitiei cofrajelor atat in plan cat si pe verticala se executa conform indicatiilor
date in plansele de executie a structurii de rezistenta.
Pentru masuratori se vor utiliza aparate topografice, mire gradate, rulate, panglici. Pt lucrari
mai simple se pot utiliza furtunul de nivel, firul de plumb, etc.
Trasarea pozitiei cofrajelor fata de axe.
a) Trasarea pozitiei cofrajelor pentru fundatii continue : se realizeaza de-a lungul
sarmelor intinse intre repele (cuie), in stanga si in dreapta reperului ce marchiaza
axa fundatiei.
Transmiterea pe verticala a conturului cofrajului se executa in raport cu sarmele
intinse, cu ajutorul firului cu plumb, iar marcarea pozitiei cofrajului pe fundul
sapaturii se face prin tarusi batuti in pamant.

b) Trasarea pozitiei cofrajelor pentru fundatii izolate (inclusiv tip pahar) : se executa
in raport cu axele marcate pe portile de trasare amplasate pe conturul
constructiei. Pe rigla portii se masoara dimensiunile in plan ale fundatiei si se
materializeaza prin repere (cuie). Intre repere se intind sarme pe cele doua
directii. Prin acest sistem de intersectie repetata se traseaza toate detaliile de
plan ale fundatiei. Transmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectia
sarmelor se face cu ajutorul firului cu plumb, iar marcarea cu ajutorul unor tarusi
batuti in pamant.

c) Trasarea pozitiei cofrajelor la pereti : se executa in raport cu repere materializate

prin borne sau pe rigla portilor de trasare si comporta urmatoarele operatii:
 - trasarea liniilor principale de referinta
- pozitionarea elementelor de cofraj

d) Trasarea pozitiei cofrajelor la stalpi : se executa asemanator trasarii peretilor. Se

marcheaza pe blocul de fundatie semnele de axa, se traseaza si se marcheaza pe
blocul de fundatie liniile de contur ale stalpilor ce urmeaza a fi cofrati precum si
liniile de pozitionare a cofrajului. Materializarea si fixarea acestor linii se
realizeaza printr-o rama de trasare confectionata din lemn sau profile metalice.
Dupa montarea cofrajelor pt axarea corecta si la partea superioara, se
procedeaza la verificarea verticalitatii acestora pe doua directii.
Trasarea si verificarea cotelor de nivel
Trasarea cotei de nivel a oricarui cofraj se executa in raport cu un reper care
materializeaza cota +/-0,00m sau o alta cota conventionala (cota bornei, cota
riglei portii). Acest reper trebuie sa fie accesibil spre exteriorul constructiei.
Trasarea cotei la cofrajele de la primul nivel se executa cu instrumente optice-
nivela- si mira si se materializeaza prin insemnare cu vopsea.
In dreptul semnului se inscribe cota nivelului respectiv. In raport cu aceste
semene, se traseaza prin masurarea directa cu rigla gradate si se materializeaza
nivelul superior al cofrajului sau nivelul de turnare al betonului.

9. Montajul cofrajelor: montarea cofrajelor la

fundații, pereți, stâlpi, grinzi și plăci.
In functie de modul de alc al cofrajelor,acestea se pot monta manual sau mecanizat. Montajul
manual apare in cazul utilizarii panourilor mici de cofraj care se pun in opera bucata cu
bucata.Sistemul este utilizat pt cofrarea unor struct sau a unor elem struct cu forme
geometrice complicate sau nemodulate,sau la cofrarea unor zone locale nerepetative cu supraf
mici de cofrat,unde nu este posibila sau rentabila utilizarea cofrajelor de tip industrial.
Montarea cofrajelor la fundații
La fundatii continue se traseaza mai intai axul longitudinal pe fundul santului fata de care apoi
se va trasa poz fetelor laterale ale panourilor de cofraj.La fundatii izolate,pe fundul sapaturii
se traseaza cele 2 axe perpendiculare ale fiecarei fundatii,dupa care se traseaza poz fetelor int
ale panourilor de cofraj.Rigidizarea si fixarea cofrajelor se va face cu
moaze,spraituri,tarusi,distantiere,dupa ce in prealabil se verifica poz cofrajelor in rap cu prev
proiectului(planul de fundatii).

Montarea cofrajelor la pereti

Se executa in urmatoarea ordine:

-se traseaza axele peretilor si conturul lor;
-se fixeaza riglele de trasare si aliniere;
-se monteaza panourile de cofraj pt una din fetele peretelui,in cazul cand montajul se face
manual se va incepe cu panoul de intersectie si pe masura ce se executa montarea,fiecare
panou de cofraj se asambleaza de cel montat anterior cu ajutorul elem de asamblare; se
monteaza elem de aliniere ce asigura coplaneitatea panoului si se executa sprijinirile
provizorii;
-se monteaza armatura si se fixeaza cutiile si ramele pt formarea eventualelor goluri in perete;
-se monteaza panourile de cofraj pe cea de-a doua fata a peretelui concomitent montandu-se
distantierele si tirantii;
-se monteaza sprijinirile celei de-a 2 fete a cofrajului, se verifica verticalitatea acestuia si se
actioneaza corespunzator dispozitivelor de reglare a elem de sprijinire.

Montarea cofrajelor la stalpi

La stalpi se executa in urmatoarea ordine:

-se traseaza axele perpendiculare si conturul stalpilor, fixandu-se rama de trasare;
-se monteaza armatura pe inaltimea unui nivel dupa care se curata baza stalpului;
-se monteaza cofrajul gata asamblat pt 2 lat in „L”;
-se sprijina provizoriu cofraju cu aj spraiturilor;
-se monteaza celelalte 2 lat ale cofrajului, se strang calotii si se verticalizeaza cofrajul prin
actionarea dispozitivului de reglare ale spraiturilor.
Montarea cofrajelor la grinzi si placi

La grinzi si placi-cofrarea acestor elem incepe cu montarea elem de sustinere a acestora,

astfel:
-se traseaza poz elem verticale de sustinere (popi,esafodaje);
-se amplaseaza elem verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu;
-se monteaza si se fixeaza elem orizontale de sustinere(grinzi extensibile.traverse);
-se verifica poz,dim,cotele,operandu-se corecturile nec si se strang definitiv contravantuirile.
Elem de sustinere verticale vor rezema pe pamant prin intermediiul unor talpi si a unor
traverse sau placi din beton care sa nu permita tasari mari si neuniforme.In cazul asezarii
popilor deasupra unor goluri in teren sau in planseele inferioare,rezemarea lor se va face pe
grinzi-jug verificate prin calcul.Popii ce sustin cofrajele c-tiilor etajate dispuse pe mai multe
nivele, trebuie sa fie asezati suprapus pe aceasi verticala.
10. Materiale auxiliare la lucrările de armare. Livrarea,
marcarea și depozitarea oțelului beton.
11. Prelucrarea oțelului beton: curățarea, îndreptarea,
trasarea, debitarea, fasonarea, asamblarea în carcase și
plase.
12. Reguli tehnologice de betonare. Rosturi tehnologice de
lucru la punerea în operă a betoanelor.
13. Compactarea betonului: noțiuni privind teoria și parametrii
vibrării, tipuri de vibratoare și condiții privind utilizarea lor,
întocmirea programelor de compactare prin vibrare internă.
Compactarea betonului se defineste ca totalitatea operatiilor ce se efectueaza in vederea
indesarii acestuia, adica a reducerii spatiilor dintre granule si eliminarii aerului.
Dintre procedeele cunoscute (betere cu maiul, vacuumare, torcretare, centrifugare), vibrarea
betonului este cel mai utilizat si se realizeaza cu ajutorul vibratoarelor, care au rolul de a
produce o miscare periodic ce o transmit apoi betonului.
Calitatea compactarii prin vibrare este influentata de caracteristicile betonului si parametrii
vibrarii:

Intocmirea programelor de compactare prin vibrare internă

Vibrarea interna se realizeaza cu ajutorul vibratoarelor de interior si este principalul
procedeu de compactare a elementelor din beton armat monolit sau prefabricat, necesitand
intocmirea unui program de compactare.
In cadrul unui program, se detemina:
a)grosimea stratului de beton supus vibrarii
b)nr. De straturi de beton ce se toarna, n
c)distant dintre 2 puncte successive de introducere a pervibratorului in betonul ce se toarna
e)nr de introduceri in beton a pervibratorului
f)durata de vibrare
14. Clasificarea elementelor prefabricate. Realizarea
elementelor prefabricate prin preturnare. Transportul şi
depozitarea elementelor prefabricate.
- dupa rolul pe care il au in c-tii:
- de rezistenta
- rezistenta la compartimentare
-umplutura
- dupa natura si destinatia constructiilor la care se folosesc:
- pt ctii de locuinte si social-culturale
- pt ctii industriale
- pt ctii ingineresti si speciale
- specifice, care se folosesc independent. (fara folosirea altor elemente
prefabricate)
- dupa forma elementelor:
- elemente liniare, la care predomina lungimea (stalpi, grinzi, piloti, etc.)
- elemente de suprafata (panouri mari de pereti, placi, etc.)
- elemente de volum sau spatiale, dezvoltate pe cele trei dimensiuni (blocuri
masive, elemente spatiale pt incaperi intregi, etc.
- in f-ctie de locul unde se confectioneaza:
- prefabricate uzinale (confectionarea elementelor se face in fabrici) – au
dimensiuni si greutati limitate de gabaritul si capacitatea mijloacelor de
transport.
- prefabricate pe santier – elemente cu gabarite si greutati mari, care nu pot fi
transportate de la fabrici.
Prefabricatele pot fi confectionate pe santier :
- in ateliere inchise
- in poligoane deshise
- prin preturnar, pe platforma constructiei, langa locul de montaj

- din punct de vedere al folosirii elementelor prefabricate:

- in sistem “ inchis ” (fabricare specifica) : se folosesc elemente specifice,
concepute economic si destinate exclusiv unei anumite categorii de ctii.

- in sistem “ deschis “ (prefabricare libera sau inversala) : folosirea

elementelor prefabricate universale, concepute mai larg pentru aceasi
functiune, dar corespunzand exigentelor mai multor categorii de constructii.

Transportul şi depozitarea elementelor prefabricate.

Elementele prefabricate care sunt realizatein unitati specializate, se transpoarta pe santier cu

mijloacele de transport:
- nespecifice(autocamioane, remorci, semiremorci, vagoane descoperite)
- specifice(remorci cu platform joasa-treilere, vagoane platform speciale) a caror
alegere depinde de:
 - distanta de transport
- dimensiunile si greutatea elementelor prefabricate
- nr elementelor prefabricate ce urmeaza sa fie transportate
- situatia cailor de comunicatie

Pt. ca transportul sa aiba loc in bune conditii, fara degradarea prefabricatelor, trebuie
respectate urmatoarele:
- elementele prefabricate sa fie asezate in locul de transport, pe cat posibil, pe pozitia
prevazuta in proiect
- elementele prefabricate sa fie fixate in mijlocul de transport, astfel in cat sa fie
impiedicata deplasarea si izbirea lor
- elementele prefabricate nu se vor sprijini decat pe podina mijlocului de transport, ci
prin intermediul unor talpi, cu fetele la aceasi nivel
- elementele prefabricate de forma speciala vor fi sprijinite pe suporturi de lemn sau
metal, avand forma conturului elementului
- elementele usoare vor fi transportate sub forma de pachete balotate
- elementele grele transportate pe treilere, vor fi sprijinite pe stelaje metalice, de care
trebuie fixate.
Depozitarea elementelor prefabficate se face pe suprafete plane betonate, balastate sau
pietruite cu macadam cilindrat, cu panta usoara pentru scurgerea apelor de ploaie, pe
sortimente si dimensiuni, in raza de actiune a utilajelo, pentru a se permite manipularea lor.
La asezarea elementelor prefabricate in depozite se vor respecta indicatiile din proiectul de
executie privind:
- conditii de protective contra intemperiilor, pentru elemente special( cu izolatii
termice, finisaje sau echipamente special)
- conditiile de rezemare ( directia rezemarii si pozitia reazemelor)
- nr maxim de elemente ce se pot depozita prin suprapunere
- masurile de protective a muncii
15. Dispozitive de manipulare şi montaj a elementelor
prefabricate: condiții generale, dispozitive de agățare,
dispozitive de manipulare și montaj.
Conditii generale pentru dispozitive de manipulare si montaj :

Dispozitivele de manipulare si montaj a elementelor prefabricate sunt cele care fac legatura
intre carligul macaralei si dispozitivul de agatare a elementului prefabricat si se aleg in functie
de :
- tipul, forma, dimensiunile si greutatea elementului prefabricat.
- de tipul utilajului.
- de modul de deplasare a prefabricatului in timpul montajului, etc.

Elementele prefabricate sunt prinse prin:

- agatare, legare – prin intermediul unor gauri lasate in elementul prefabricat
- asezare – pneumatic

Dispozitivele de agatare – sunt confectionate din otel-beton, sub forma de bucla (ureche de
agatare), avand capetele ancorate in betonul elementului prefabricat, la pozitiile stabilite in
proiect.
Dezavantaje:
-posibilitatea ruperii otelului din cauza indoirilor-dezdoirilor repetate
-aparitia unor eforturi mari introduce in cablurile utilajului de ridicat daca au o directive
necorespunzatoare
-necesitatea taierii urechilor in cazul finisarii fetelor elementului prefabricat
-imposibilitatea realizarii unor depozitari corecte daca dimensiunile urechilor nu sunt egale
Dispozitivele de manipulare si montaj - la proiectare si realizare se urmareste urmatoarele
conditii:
- sa prezinta siguranta in exploatare si sa nu permita alunecarea sau caderea
elementelor in timpul ridicarii,
- sa permita o manipulare usoara (prindere si desprindere in timp scurt),
- sa aiba greutate proprie cat mai redusa,
- sa aiba inaltime proprie cat mai redusa,
- sa nu deterioreze elementele prefabricate,
- sa prezinte un grad cat mai mare de universalitate.
16. Operații de montaj a elementelor prefabricate:
lucrări pregătitoare, așezarea pe reazeme și fixarea
provizorie, verificarea poziției după așezare și fixarea
definitivă.

Montarea elem prefabricate cuprinde o serie de operatii, grupate astfel:

-lucrari pregatitoare
-asezarea elementelor pe reazeme si fixarea provizorie
-verificarea pozitiei elementelor dupa asezare si fixare definitiva
Lucrări pregătitoare
a)Verificarile pentru fiecare element ce se monteaza:
-geometria elementului prefabricat
-calitatea elementului prefabricat
-existenta, pozitia si calitatea mustatilor, placutelor, pieselor de asamblare,
dispozitivelor de agatare
-pozitia de prindere a elementelor prefabricate
-cota elementelor pe care se monteaza
b) Lucrari pregatitoare cu character tehnologic
-trasarea semnelor de axa
-compensarea eventualelor abateri
-pregatirea si verificarea dispozitivelor de manipulare si montaj
-pregatirea si verificarea macaralelor de montaj
c) Lucrari pregatitoare cu character organizatoric
-pregatirea si verificarea cailor de cisculatie pentru mijloacele de transport si macarale
-marcarea pozitiilor de lucru pentru macara
-pregatirea si verificarea schelelor de montaj pentru accesul muncitorilor la inaltime
Așezarea pe reazeme și fixarea provizorie
Asezarea elementelor prefabricate pe reazeme consta in:
-prinderea prefabricatului in carligul macaralei cu ajutorul unui dispozitiv
-ridicarea propriu-zisa
-manipularea pana deasupra locului de montaj
-coborarea si asezarea lent ape reazeme
Fixarea provizorie are o importanta determinate asupra duratei procesului de montaj, deoarece
in timpul acesteia, utilajul de ridicat este partial imobilizat. Fixarea provizorie urmareste
mentinerea stabilitatii elementului pana la fixarea lui definitiva: exclude posibilitatea
deplasarii prefabricatului, permitand totusi corectarea poziiei elementului.
Verificarea poziției după așezare și fixarea definitivă
17. Montarea elementelor prefabricate din beton armat
la hale industriale: scheme tehnologice de montaj (pe
elemente prefabricate). (Curs 8-final)
18. Montarea clădirilor din panouri mari prefabricate: lucrări
topometrice, pozarea panourilor mari de pereți, pozarea panourilor
mari de planseu
19. Scheme tehnologice de ansamblu la montarea
elementelor prefabricate din beton armat la hale industriale.
Montarea clădirilor din elemente prefabricate spațiale.
20. Prepararea și transportul mortarelor de zidărie: clasificarea mortarelor și domenii
de utilizare, mijloace de muncă pentru prepararea mortarelor, fluxuri tehnologice și
mijloace pentru transportul mortarelor.
21. Executarea zidăriilor din cărămizi și blocuri ceramice. Executarea zidăriilor din
blocuri de beton cu agregate ușoare și BCA. Executarea zidăriilor din plăci de ipsos și
BCA.
Executia zidariei cuprinde 2 categorii de lucrari distincte si anume :
- lucrarile pregatitoare : operatiile de masurare si trasare a axelor zidariei, a
pozitiilor intersectiilor, a golurilor de usi si ferestre, precum si pregatirea
scheletelor pentru niveluri de lucru mai inalte de 1,50m;
- lucrarile de zidarie propriu-zise: incep de la colturi sau goluri spre mijlocul
peretului, montandu-se dreptare verticale gradate si intinzandu-se sfori intre
aceastea pentru alinierea sirurilor de caramizi. Dispunerea caramizilor sau a
blocurilor este influentata de grosimea zidariei si trebuie sa respecte cateva reguli
tehnologice principale.
Reguli tehnologice principale :

- rosturile vertical se dispunastfelincatsuprapunereacaramizilor din 2 randuri

successive sa se facape minim ¼ din lungimeacaramizilor, sau ½ din
lungimeablocurilorceramice.
- Grosimearosturilorintrecaramizisaublocuritrebuiesa fie de cca 12mm in
cazulrosturilororizontale, respective 10mm in cazulcelorverticale.
- Rosturileorizontaletrebuiesa se afle in acelasi plan, iarcele vertical
trebuiesacorespundamodului de tesereadoptat.
Zidariile cu lungimimaimari de 3m, dispuse in zone seismic vortrebui fixate de diafragme de
beton, stalpisaustalpisori de rigidizare, cu bare de otel-betonØ6-8 mm sauplasesudate.
Lungimea de ancorare a armaturilor din zidariitrebuiesa fie minim 50cm.
Executareastalpisorului are locduparealizareazidariei.

22. Schele și eșafodaje pentru executarea zidăriilor. Transportul și manipularea

mecanizată a elementelor de zidărie. Verificarea lucrărilor de zidărie și abateri
limită permise.
23. Alcătuirea tencuielilor. Lucrări pregătitoare. Executarea tencuielilor simple
(drişcuite). CURS11
Tencuielile fac parte din categoria lucrarilor de finisaj si reprezinta stratul de mortar care
acopera suprafetele elementelor de constructie, avand rol : de protectie, de izolare termica si
fonica, de strat suport pt finisaj ( zugraveli, vopsitori).
Din p.d.v. al alcatuirii staturilorsi a modului de prelucrare a suprafetei vizibile, avem
urmatoarele categorii de tencuieli:
- tencuieli brute – un singur strat de mortar de var cu sau fara adaos de ciment si a
caror suprafete vizibile nu necesita o calitate deosebita.
- tencuieli simple (driscuite) – 3 straturi de mortar de compozitii diferite, a caror
mod de realizare si aspectul feteivizibile trebuie sa respecte succesiuni de operatii
tehnologice.
- Tencuieli gletuite – sunt realizate asemanator celor driscuite (tenc. simple), iar
suprafat avizibila urmeaza a fi pregatita deosebit pentru aplicarea zugravelilor si
vopsitoriilor.
- Tencuieli sclivisite– constituie din 2 straturi de mortar de ciment cu grad mare de
impermeabilitate, destinate incaperilor cu umiditate ridicata.
 - tencuieli decorative – esteelementul de finisaj, datoritamoduluidecorativ de
prelucrare a suprafeteivizibile.
Toate tencuielile, cu exceptia celor brute sunt alcatuite din 3 straturi de mortar aplicate pe
suprafata de tencuit.
- șprițul – are rol de a asigura o aderenta cat mai buna intre suprafata de tencuit si
tencuiala propriu-zisa.
- grundul – este stratul de baza, avand rol de a acoperi neregularitatile suprafetei
de tencuit si de suportul suprafetei vizibile a tencuielii.
- Stratulvizibil (tinciul) – are rol de a da forma si aspectul de finisaj al tencuielii.
La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie asigurate conditii generale privind atat pregatirea
obiectului cat si a suprafetei ce urmeaza a fi tencuita.
Pregatirea constructiei presupune treminarea urmatoarelor categorii de lucrari:
- Executarea zidariilorsi montarea definitiva a tamplariei in goluri.
- Montarea definitiva a instalatiilor ce urmeaza a fi ingropate sub tencuiala
- Terminareainvelitorilor la acoperissi a hidroizolatiei la planseuterasa.
Pentru obtinerea unor tencuieli de buna calitate, suprafetele de tencuit trebuie sa fie rigide,
plane si rugoase pentru a asigura o buna aderenta a mortarului.
Pt. realizarea acestor conditii trebuie luate urmatoarele masuri :
- Verificarea verticalitatii si orizontalitatii peretilor cu firul cu plumb, respectiv
dreptarul cu nivela cu bula de aer.
- Pt asigurarea aderentei, suprafetele se curata de praf, pete de grasime, se
cioplesc cu dalta suprafetele netede de beton sau se curata rosturile zidariei de
caramida;
- Fixarea plaselor de rabit, prin ancorarea de elementele constructiei, pt tencuirea
suprafetelor de lemn sau metalice.

Executarea tencuielilor simple (drişcuite).

24. Executarea tencuielilor gletuite. Executarea tencuielilor
decorative. Mecanizarea lucrărilor de tencuieli. Verificarea calității
lucrărilor de tencuieli. Defecte la executarea tencuielilor şi
remedierea lor.
Defecte la executarea tencuielilor şi remedierea lor.
Defectele pe tencuieli pot aparea atat in timpul executarii cat si in timpul exploatarii acestora,
datorandu-se cel mai frecvent urmatoarelor cauze:
- pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor de tencuit
- calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarelor
- executarea gresita a lucrarilor de tencuieli
- greseli la executarea altor lucrari pregatitoare
- intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei.

Principalele defecte, cauzele aparitiei, precum si modul de remediere a acestora sunt:

- coșcovirea tencuielii- desprinderea unei portiuni de tencuiala, repararea se realizeaza
dupa curatarea zonei si udarea prealabila cu apa
 - crapaturile- apar in cele mai dese cazuri, repararea consta in largirea lor cu spaclul
indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa, driscuirea cu mortar de var, de
ciment sau var cu ciment
- petele- se datoreaza urmatoarelor cauze: infiltratii de apa, aplicarea tencuielilor s-a
facut pe zidarii umede, lipsa izolatiei hidrofuge, condensarea aburilor in incaperi pe
peretii exterior reci; repararea consta in indepartarea sursei de umezeala, uscarea
tencuielii si aplicarea unui alt finisaj
- impuscaturi de var- apar din cauza calitatii necorespunzatoare a varului din mortar, a
existentei in compozitia acestuia a unor granule de var nestins; reparatia se
realizeaza prin operatii asemanatoare ca in cazul tencuieliror coscovite.

25. Executarea pardoselilor din beton de ciment. Executarea

pardoselii din mortar de ciment sclivisit. Executarea pardoselii din
beton mozaicat.
26. Alcătuirea și caracteristicile funcționale ale pardoselii. Executarea
pardoselilor din plăci de beton mozaicate sau ceramice. Executarea
pardoselilor din polimeri sintetici.

27. Executarea pardoselilor din parchet. Executarea scafelor și

plintelor.
28. Lucrări pregătitoare în vederea executării finisajelor. Executarea
lucrărilor de zugrăveli. Executarea lucrărilor de vopsitorii.
29. Executarea lucrărilor de aplicare a tapetelor. Executarea lucrărilor
de placaje interioare (de faianță, din piatră naturală, din produse
lemnoase).
30. Structura de principiu a unei termo-hidroizolații.
Executarea hidroizolațiilor la fundații și elevații.
Structura de principiu a unei termo-hidroizolatii aplicata pe un element suport este
urmatoarea:
- betonul de panta, realizat cu un beton cu densitatea maxima 1800 kg/m3 având
rolul de a crea invelitorilor sau pardoselilor panta necesara spre gurile de scurgere.
- sapa de egalizare realizata cu mortar de ciment M 100 T, aplicata local sau pe
întreaga suprafata suport.
- stratul de amorsaj, având rolul de a crea aderenta dintre sapa de egalizare si
straturile urmatoare. Amorsajul poate fi executat cu solutie de bitum, emulsie de
bitum sau suspensie de bitum filerizat (SUBIF).
- stratul de difuzie, are rolul de a permite circulatia vaporilor proveniti din
evaporarea apei din sapa sau betonul de panta. Materialele utilizate: împâslitura
bitumata simpla sau perforata.
- bariera contra vaporilor, având rolul de a împieduca accesul vaporilor de apa la
termoizolatie. Se realizeaza : fie dintr-o foaie bitumata, împâslitura bitumata sau
tesatura din fibra de sticla bitumate.
- stratul de termoizolatie, realizat din placi BCA cu adaos de cenusa de
termocentrala, placi PFL poros, polistiren celular, vata minerala, etc.
- stratul suport al hidroizolatiei realizat dintr-o pelicula de ciment, aracet sau sapa
amorsata;
-stratul de hidroizolatie, realizat din carton bitumat, pânza bitumata sau tesatura din
fibre de sticla bitumata;
- protectia hidroizolatiei, având un rol de protectie la actiunile mecanice din
circulatie si la actiunile radiatiei solare calorice si ultraviolete.
- Stratul reflectorizant, având rolul de a elimina actiunea radiatiilor solare,
fiindrealizate din vopselereflectorizante de culorideschise;
Înaintea începerii lucrarilor de izolatii trebuie asigurate urmatoarele conditii tehnice:
- Terminarea lucrarilor de constructii montaj instalatii pe întreaga suprafata ce
urmeaza a fi izolata sau pe suprafete de minimum 500 m;
-umiditatea sapei suport sau de egalizaresa nu depaseasca 8%;
-suportul sa fie neted, rigid, fara fisuri si cu panta prevazuta în proiectul de executie;
- nu se admit denivelari ale sapei suport mai mari de ± 5 mm verificate cu dreptarul de
3 m, iar în cazul suportului alcatuit din elemente prefabricate, de maxim ± 10 mm.
- existenta diblurilor sau bolturilor pentru montarea elementelor de tinichigerie;
- taierea mustatilor sau a buclelor de agatare a prefabricatelor la nivelul fetei suport;
- montarea definitiva a sifoanelor, gurilor de scurgere sau a oricaror piese de
strapungere;
- asigurarea unei incinte uscate, prin lucrari de epuismente, în cazul executarii
izolatiilor subterane.
31. Executarea hidroizolațiilor la acoperișuri terasă. Executarea
termoizolației la acoperișuri.
Din punct de vedere al modului de realizare se disting 2 tipuri de hidroizolatii:

-executate la cald – din bitum topit si folii de panza bituminata

-executate la rece – din straturi de susensii de bitum filerizat si panza bitumata

Indiferent de tipul de hidroizolatie adaptat, lucrarile de pregatire a stratului support si

de executie a amorsajului sunt identice, ca in cazul executiei hidroizolatiilor subterane. In plus
se impune ca zonele cu schimbari bruste de panta, dolii, scafe, guri de scurgere, sa fie
protejate suplimentar cu un strat de panza bitumata lipita la cald cu bitum topit.

A. Hidroizolatii din straturi multiple executate la cald

B. Hidroizolatii cu material aplicate prin incalzire cu flacar
C. Hidroizolatii bituminoase la rece

Executarea termoizolației la acoperișuri.

A. Executarea straturilor de difuzie

Straturile de difuzie pot fi realizate din carton bitumat blindat perforat sau impaslitura din
fibre de sticla bitumata perforate, aplicate prin lipire cu bitum cald numai a marginilor fasiilor
peste suprafata support de beton sau sapa amorsata.

B. Executarea barierei contra vaporilor

Bariera contra vaporilor, cu rol de protective contra producerii condensului se realizeaza din
impaslitura din fibre de sticla bitumata sau tesatura din fibre de sticla bitumata. Aplicarea
barierei contra vaporilor se face concomitant cu aplicarea stratului de difuzie, stratul de bitum
topit pentru lipirea barierei constituind totodata si bitumul de lipire a straturilor de difuzie.

C. Executarea termoizolatiei

Aplicarea placilor de termoizolatie se face concomitant cu asternerea unui strat de nisip uscat
de 10 mm grosime, cu granule de maximum 7 mm. Lucrarile de termoizolatie se executa la
temperature peste limita de inghet, in zile in care nu se intrevad precipitatii, data fiind
sensibilitatea la umezeala a acestor tipuri de placi termoizolante.

32. Noțiuni de proiectare tehnologică: sistemul

documentațiilor tehnologice; conținutul și forma de
prezentare a documentațiilor tehnologice.
33. Fișe tehnologice de execuție.