Tema lucrarii: Verificarea proprietatilor betonului proaspat si intarit

(conform SM SR EN 12350 – 1:2011(1,2,3,6)”Beton proaspat si intrit” )

BETONUL este un material compozit, obtinut din amestecuri artificiale,bine omogenziate de
liant( ciment,ipsos, var, ctc.) agregate, apa si eventual de adaosurilor,care dupa intarire alcatueste un material
petros- compozit rezistent
Pina la inceperea prizei amestecul de materiale(ciment,agregate si apa) se numeste beon proaspat.
Proprietatile betonului proaspat:
-lucrabilitatea; -porozitatea;
-densitatea; -segregarea.
Lucrabilitatea-reprezinta posibilitatea betonului proaspat de umple toate golurile in tipar.
Lucrabilitatea betonului proaspat se caracterizeaza prin:
-plasticitatea amestecului;
-consistenta lui.
Plasticitatea betonului proaspat (S) se apreciaza prin tasarea conului „T.C.”in mm. a betonului proaspat
fasonat in conul standardizat.
Consistenta betonului proaspat „V” se apreciaza prin durata de vibrare in viscozimetrul (Vebe) a lui in
secunde.
1. Dispozitive:
-conul standardizat( D1=100mm; D2=200mm; -rigle metalice(GOST-427-75);
H=300mm); -lopatica de laborator;
-viscozimetrul(aparatul pentru determinarea -maiul (L=600mm; d=16mm);
consistentei); -pilnie de incarcare;
-masa vibranta de laborator(f=2900min. ; -1
-tabla de metal cu dimensiunile minimale
A=0,5mm); 700x700mm.
2.Experienta 1.”Determinarea plasticitatii betonului proaspat”
Mersul lucrarii.
3.1 Toate aparatele si dispozitivele ce au contactul cu betonul proaspat trebuie sa fie sters cu cirpa umeda;
3.2 Conul se instaleaza asupra tablei metalice si se umple cu beton proaspat prin pilnie in trei straturi cu aceiasi
inaltime. Fiecare strat se compacteaza cu maiul cite 25 ori fiecare. Conul in timpul umplerii trebuie sa fie strins
bine de tablea.
3.3 Dupa compactarea betonului proaspat in con, pilnia se scoate si surplusul amestecului se taie cu lopatica.
3.4 Conul se scoate lent de pe amestecul fasonat in timp de 3-7 secunde si se instaleaza alaturi de el.
3.5 Tasarea conului betonului proaspat se stabileste in felul urmatir:
-rigla metalica se instaleaza asupra conului pe muchie si se masoara distanta de la marginea de jos a riglei pina
la virful amestecului cu precizidatea pina la 0,5cm.
3.6 Tasarea conului betonului proaspat se determina de doua ori in timp nu mai mult de 10 min
Clase de tasare a conului
Tabelul 1
Clasa de tasare Tasarea, in mm
S1 de la 10 pina la 40
S2 de la 50 pina la 90
S3 de la 100 pina la 150
S4 de la 160 pina la 210
S5 de la 220 pina la 280

Des.1 Determinarea tasarii conuluI

3.Experienta 2: “Determinarea consistentei betonului proaspat”
Mersul lucrarii.
4.1 Dupa instalarea si ficsarea viscozimetrului(aparatului ) pe masa vibtanta, conul, care este fixat in cilindrul
aparatului se umple cu beton proaspat conform p.p. 3.2; 3,3; 3.4.

4.2 Prin intoarcerea suportului (7; fig.2) discul ( 4; fig.2) se instaleaza de asupra conului de beton proaspat
fasonat si se lasa jos la suprafeta conului amestecului.
Dupa aceasta concomitant se conecteaza masa vibranta si cronometru. Vibrarea se executa pina la momentul
cind prin doi din sase ochi de pe disc se incepe sa se elemine pasta de ciment. Timpul obtinut (in sec.) de
vibrare caracterizeaza consistenta Viscozitatea) betonului proaspat.
4.3 Consistenta betonului proaspat (viscozitatea) se determina de doua ori in timp de 15 min. si se calculeaza ca
razultat mediu din doua incercari cu rotungirea pinala 1,0 sec.
4.4 Rezultatele incercarii se introduce in registru.
Clase consistentei (viscozitatii) a betoanelor (clase Vebe)
Tabelul 5
Clase Vebe Timp Vebe in sec.
V01) >31,0
V1 De la 30 pina la 21
V2 De la 20 pina la 11
V3 De la 10 pina la 6
V41) De la 5 pina la 3

Des.2 Aparatul pentru determinarea consistentei (viscozitatii) betonului proaspat(viscozimetru).

1-cilindru(D=240,0mm; H=200,0mm); 2-miinier; 3-conul standardizat (a lui Abrams); 4-pilnie de incarcare; 5-
tija; 6-mason de trecere; 7-rondela; 8-discul cu 6 ochiuri(d=10,0mm); 9-suport; 10-suport; 11-fixator;
Des.3 Determinarea plasticitatii (T.C.)-a) si consistentei(viscozitatii) a betonului proaspat- б).
1-conul lui Abrams; 2-amestec de beton superconsistent(supervirtos) cu T.C.=0,0mm; 3- amestec de beton cu
mobilitate > 0,0cm; 4-aparatul pentru determinarea
consistentei(viscozitatii) betonului proaspat; 5 si 6 – momente de
inceput si sfirsit a determinarii plasticitatii(T.C.) si consistentei
(viscozitatii) amestecului de beton.
4. Proprietatille betonului intarit
Dupa ce betonul atinge marca(clasa) proiectata, el se considera
intarit. Betonul intarit se caracterizeaza prin compactitate,
rezistenta la compresiune,permeabilitate la apa si rezistenta la
cicluri de inghet-dezghet.
Compactitatea – este proprietatea, care da o imagine
asupra cantitatii de goluri din beton compactat,date de pori ,
fisuri etc. Uzual,compactitatea ‚C’ se defineste prin raportul dintre masa
volumetrica ‚Po’ si densitatea ‚P’’
C= Po/P
Porozitatea totala va fi: p = 1 – C
De aceasta proprietate este legata in mod direct permeabilitatea betonului la
apa.
In functie de destinatia constructiilor din beton armat si conditiile acestora de
expluatare,se stabilesc diferiti indici ai calitatii betonului printre care, la
momentul actual, de baza sint:
 -clasa betonului in functie de rezistenta la comprimare centrica –„C” (R);
-marca betonului in functie de rezistenta la inghet-dezghet –„F”;
-impermeabilitatea betonulu – „W”
Determinarea incercarilor a betonului intarit
Rezistenta la compresiune se determina pe epruvete din beton intarit, care pot fi cubice si cilindrice.
Epruvetele se confectioneaza atit inaintea inceperii lucrarii, pentru stabilirea judicioasa a compozitiei betonului,
dar si in perioada executarii lucrarii de beton, pentru a se verifica calitatea acestuia, si a se stabili termenele
optime pentru decofrarea elementelor turnate din beton.
Incercarea la compresiune se efectuiaza la prese hidraulice, unde epruveta este supusa unei forte de
compresiune. Din cauza presiunii exercitate, betonul este strivit. Rezistenta la compresiune se exprima in
N/mm2 (Mpa) si kg/cm2.
Permeabilitatea la apa – reprezinta rezistenta betonului la petrunderea apei. Betonul trebuie sa reziste
la actiunea apei, adica sa nu se umezeasca in preznta acesteia si sa nu o lase sa treaca prin el, atunci cind se afla
sub presiune.
Pentru a rezista la actiunea apei, betonul trebuie sa aiba o compozitie buna si elementele de constructie sa fie
foarte corect executate, pentru ca betonul dupa intarire sa fie mai compact.
Rezistenta la cicluri repetate de inghet-dezghet depinde de compactitatea si porozitarea betonului.
Daca apa patrunde in porii betonului si igheata, ea poate duce la distrugerea produsului din beton, pentru ca prin
inghetare isi mareste volumul si presarea asupra betonului. Daca betonul se ingheata si dezgheata mai multe
ori,el isi pierde rezistenta. Penru ca se reziste la acestea, betonul trbuie preparat conform recetei si sa fie cit mai
compactat.

4.1Clasele betonulu conform normelor europene si moldovene.

Clasele betoanelor normale(grele) cu densitatea aparenta-2100-2600kg/cm2:
-C8/10; C12/15; C16/20; C20/25; C25/30; C30/37; C35/37; C40/50; C45/55; .
C50/60.
Clasele betoanelor usoare cu densitatea aparenta- 800-2000kg/cm2:
-LC8/9; LC12/13; LC16/18; LC20/22; LC25/28; LC30/33; LC35/38; LC40/44;
LC45/50; LC50/55.
P.S.-in numarator este indicata rezistenta la compresiune a epruvetei in forma de cilindru in Mpa;
-in numitor este indicata rezistenta la compresiune a epruvetei in forma cubica in Mpa.
Densitatea betonuluI
Tabelul4
Denumirea betonului Densitatea aparena a
betonului intarit ρ0, kg/m3
1 Beton super greu depaseste 2500,0
2 Beton greu 2000,0-2500,0
3 Beton usor 500,0-2000,0
4 Beton superusor Pina 500,0

5.Experienta №3: Determinarea rezistentei la compresiune a betonului intarit.

Dispozitive si materiale:
-presa hidraulica; -pinza pentru stergere;
-balanta tehnica; -trei epruvete-cuburi de beton
-rigla metalica;
.
Mersul lucrarii
Inainte de incercare, epruvetele se mentin in incapere in timp de 2-4 ore(in caz cind se aduc de afara sau au
temperatura >200C),se exameneaza toate partile si se lichideaza toate defectele.
In continuare, epruvetele se cinteresc cu precizia pina la 2,5% si se masoara dimensiunile liniare cu precizia-
1,0%.
Dupa rezultatele masurarii se determina suprafata de lucru a fetei de sprijin, volumul epruvetelor si densitatea
medie a betonului (abaterile a densitatii medii pentru o serie de epruvete trebuie sa nu depaseasca- 3,0%).
Fetele de sprijin se aleg acelea, care sunt pependiculare cu stratul de turnare a betonului.
Epruvatele se instaleaza in centrul placilor de incercarea a presei hidrauluce. Forta de incarcare trebuie sa fie
uniforma si continua cu viteza medie(0,6 plus,minus 0,2 MPa/sec.) pina la distrugera epruvetei. Rezistenta
betonului la compresiunein Mpa se calculeaza pentru fiecare epruveta dupa formula:
R= P*Kw*d/F, N/mm2,(MPa;)
Unde: P-forta de de destrugere, N;
F-aria sectiunii transversale a epruvetei,mm2;
Kw-coeficientul care evidenteaza umeditatea betonului epruvetei si este egal-Kw=1,0 pentru toate
epruvetele de beton in afara de beton celular.
d-coeficientul de corectie (factor dimensional)pentru trecera la rezistenta epruvetelor cu
dimensiunea de baza(tab.5).
Tabelul 5
Dimensiunile epruvetelor,mm Vapoarea coeficientului de corectie“d”
70,0 0,85
100,0 0,95
150,0 1,00
200,0 1,05
300,0 1,10

Rezultatele masurarii si calculelor la experienta 3 se introduc in tabelul 6.

Tabelul6
№ Сaracteristica epruvete Masa Densita- Coeficientul Rezistenta
Pmax, tea “d” la compe-
medie a sine,
betonului,
F,mm Va,cm3 m,kg N Ρb,kg/m3 MPa
1
2
3