Sunteți pe pagina 1din 14

TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

METODA DURIT II SUPERFICIALE

=> metod superficial – calitatea betonului în primii 2-3 cm


- informativ
=> folosit pentru determinarea rezisten ei betonului numai în
combina ii cu alte metode nedistructive sau distructive
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

TIPURI DE SCLEROMETRE UTILIZATE

• sclerometrul cu recul

• sclerometrul cu impuls
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT – cu recul

=> Principiul de func ionare: o mas propulsat de un resort proiecteaz o tij de


impact în contact cu suprafa a, iar rezultatul încerc rii se
exprim prin m surarea distan ei de recul a masei

carcasa

blocaj

masa
mobila

arc

tija
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL – cu impuls

=> Principiul de func ionare: m soar impulsul din tij imediat înaintea efectu rii
încerc rii i impulsul din tij imediat dup efectuarea
încerc rii i determin indicele Q

=> Avantaje: indicele Q este independent de orientarea sclerometrului (nu este influen at
de gravita ie), de frecare i prin urmare are o varia ie redus a valorilor
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelevarea datelor – efectuarea m sur torilor SR EN 12504-2:2002

=> Contraindica ii :

• elemente la care calitatea betonului din stratul de suprafa este diferit de cea din straturile profunde

• elemente la care vârsta betonului a dep it 6 luni, la care exist o diferen sensibil între duritatea
stratului de suprafa carbonatat i cea a straturilor profunde

• betoane confec ionate cu dozaje sub 200 kg/m3

• elemente sub iri, de mare flexibilitate (b < 100 mm)

• elemente masive (b > 100 cm)

• elemente la care nu este asigurat accesul decât pe fa a de turnare i la care nu exist posibilitatea
înl tur rii unui strat de cel pu in 10 mm cu ob inerea unei suprafe e f r rugozit i

• elemente care stau într-o atmosfer ce influen eaz asupra durit ii lor superficiale

• elemente realizate cu beton macroporos


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelevarea datelor – efectuarea m sur torilor SR EN 12504-2:2002
=> Tehnica de încercare :
• stabilirea elementelor de încercat

• alegerea zonelor de încercare pe fiecare element, astfel:


- evitarea fe ei de turnare i dac este posibil i a fe ei opuse acesteia
- evitarea zonelor cu defecte de suprafa
- evitarea zonelor ce corespund arm turilor (a < 3 cm)
- evitarea zonelor adiacente muchiilor (minimum 25 mm de la marginea elementului)
- evitarea suprafe elor pe care exist incluziuni de corpuri str ine (p mânt, praf, a chii etc.)

• o suprafa de încercat are suprafa a cuprins între 200 - 400 cm2 (între 14 x 14 cm i 20 x 20 cm)

• preg tirea suprafe ei de încercat – frecare cu piatr de duritate mare (stratul îndep rtat minimum 1mm)

• înl turarea prin suflare a prafului rezultat în urma poliz rii suprafe ei de încercat

• executarea unui num r de minim 9 lovituri cu sclerometrul în fiecare zon delimitat , astfel încât dup
prelucrarea datelor s r mân cel pu in 9 m sur tori valabile

• distan a minim între punctele de încercare ale aceleia i zone este de 25 mm (între centre)

• la fiecare minimum 2000 de lovituri, sau în conformitate cu indica iile produc torului, se recomand
cur area i între inerea sclerometrului
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelevarea datelor – efectuarea m sur torilor SR EN 12504-2:2002

=> Tehnica de încercare :


• verificarea sclerometrului înaintea începerii încerc rilor, folosind nicovala metalic de calibrare
• sclerometrul trebuie ac ionat de minim 3 ori înainte de a se proceda la citirea unei serii de rezultate
• distan a minim între punctele de încercare i muchia elementului este de 25 mm
• în timpul încerc rii sclerometrul se men ine perpendicular pe suprafa a de încercare
• citirea indicelui de recul se face pe scala aparatului, în numere întregi
• realizarea unei corec ii de unghi N pentru încerc rile pe alte suprafe e decât cele verticale (tabel 1.1)
• dup terminarea încerc rilor in-situ se face din nou verificarea sclerometrului pe nicovala metalic

Tabelul 1.1

a De jos în sus De sus în jos

N + 90 + 45 - 90 - 45
10 - - + 3,5 + 2,7
20 - 5,4 - 3,5 + 3,4 + 2,5
30 - 4,7 - 3,1 + 3,1 + 2,3
40 - 3,9 - 2,6 + 2,7 + 2,0
50 - 3,1 - 2,1 + 2,2 + 1,6
60 - 2,3 - 1,6 + 1,7 + 1,3
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelucrarea m sur torilor directe NP 137 - 2014
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Ni – încerc ri într-o zon

NU
Valori nevalide i 9
DA
N = Nmax – Nmin

DA
N 5 div Valori valide
NU
NU
i>9 se verific dac încerc rile
s-au f cut în dreptul porilor
DA
NU
N3 – N1 > 3
DA
NU N1 – se elimin
N3 – N1 2 i = i-1
DA N1 – se p streaz
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
DA
Valori valide Net 76 div
N1 – se p streaz
NU

Nmax – se elimin
DA i = i-1 Valori nevalide
(sclerom. necoresp.)
NU DA
i>9 N 5 div
NU

Valori nevalide
Nz = Ni / 9, i = 1...9
rotunjit la o diviziune
se elimin încerc rile f cute în
dreptul unui agregat

N – corec ia de unghi
tabelul 7.14

N = Nz * N
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Prelucrarea m sur torilor directe NP 137 - 2014

=> dac exist corpuri de prob din betonul de încercat (carote, cuburi)
Se încearc aceste epruvete:
- distructiv => fciexp
- nedistructiv => fciref fc,ef = fc,ref * Ct => Ct = (2Ctexp + Ctcalc)/ 3
nu sunt =>

=>
necesare
=>

corec ii
Se calculeaz pentru fiecare epruvet : se

=>
Cti = fciexp/fciref recomand
|Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp 0,1

=>
=>

=>
Se calculeaz valoarea medie: nu sunt
Ctexp = Cti /k, i = 1...k => Se compar : Ctexp cu Ctcalc => 0,1<|Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp 0,3 => necesare
corec ii
=>

|Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp > 0,3


=>

Exist discordan între datele de calcul i cele experimentale


TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Rezultatul încerc rii SR EN 12504-2:2002

=> media tuturor citirilor efectuate, corectate i interpretate (prelucrate)

=> dac mai mult de 20% din totalul citirilor efectuate pe o suprafa de
încercat dat difer de valoarea medie cu mai mult de 6 unit i, este
nevoie de o prelucrare selectiv -> refacerea încerc rilor
TEHNICI SI METODE EXPERIMENTALE

SCLEROMETRUL SCHMIDT
Raportul de încercare SR EN 12504-2:2002

=> identificarea structurii / elementului de beton


=> amplasarea suprafe ei (suprafe elor) de încercat
=> identificarea sclerometrului
=> descrierea preg tirii suprafe ei (suprafe elor) de încercat
=> informa ii detaliate asupra compozi iei i st rii betonului
=> data / ora realiz rii încerc rii
=> rezultatul încerc rii (valoarea medie) i orientarea ciocanului pentru fiecare
suprafa de încercat
=> rezultatele corectate ale încerc rilor în func ie de orientarea ciocanului
(dac este cazul)
=> orice abatere fa de aceast metod standardizat
=> o declara ie a persoanei responsabile tehnic pentru încercare, prin care
se arat c încercarea a fost realizat conform acestui standard

S-ar putea să vă placă și