Dosar de laborator la disciplina :

Masurari in Electronica si Telecomunicatii

Nume prenume: Apostoaie Alexandru-Gabriel

Grupa: 2521
Anul: 2

Lucrari: http://users.utcluj.ro/~cmuresan/Laborator%20MET/

Lucrarea numarul 1, Masurarea numarica a Timpului si a Frecventei:

A) Va rog sa vizualizati laboratorul la : https://youtu.be/uBevHHA1HTY.

1. Definiti frecventa :
2. Pentru frecventa de 0,5 Hz in modul de lucru frecventa, cat timp ar trebui sa fie baza
de timp pentru a obtine 7 cifre, (T= ? zile)?
3. Definiti perioada
4. Petru semnalul de 0,5 Hz, T=2s, in modul de lucru perioada, cat este timpul de
masurare pentru a obtine 7 cifre?
5. Calculati defazajul din valorile masurate (din video)

B) Se va completa urmatoarele doua tabele:

a. Modul frecventa
Frecventa de Baza de timp Valoarea intreaga Numar cifre
εr(%)
masurat (Tp) afisata (N) afisate
10s 234567 6 89.99
1s 123457 6 2.4*10−4
0,1s 12346 5 89.9
123456,7 Hz
100ms 12346 5 89.9
10 ms 1235 4 98.9
1ms 123 3 99.9
b. Modul perioada
Perioada de Baza de Valoarea intreaga Numar cifre
εr(%)
masurat timp (Tp) afisata (N) afisate
10s 12 2 99.9
1s 123 3 99.9
0,1s 1235 4 98.9
123456,7 ms
100ms 1235 4 98.9
10 ms 12346 5 89.9
1ms 123457 6 2.4*10−4 ~0
Se va folosi aplicatia pentru masurarea numerica a timpului si a frecventei, din
sectiunea files, de pe platforma Teams. Se va genera un semnal cu o frecventa avnd sute de
kHz. Eroarea relativa se calculeaza cu ajutorul formulei:
𝑋𝑎 − 𝑋𝑚
𝜀𝑟 = ∙ 100 [%]
𝑋𝑎
 Dosar de laborator la disciplina :
Masurari in Electronica si Telecomunicatii

𝜀𝑟 -Eroarea relativa
Xa – Valoarea afisata
Xm – Valoarea adevarata

Unde 𝑋𝑎 este valoarea adevarata, iar 𝑋𝑚 este valoarea masurata.

Observatie: Valoarea masurata se calculeaza ca raportul dintre valoarea intreaga
afisata (N) si baza de timp (Tp).

1.Frecventa – Numarul de oscilatii pe secunda.

2.Numarul de zile: 115.7 zile
3.Perioada – Timpul in care are loc o oscilație.
4. 1us
5. Faza = 360*dt/T=360*(208/833)~= 90 grade.

Lucrarea numarul 2, Multimetru numeric:

Se va viziona laboratorul la adresa :
https://youtu.be/RYw-TK1fMys.
https://youtu.be/Aty3nEdVYC4.

1. Se va calcula U=Uref*t2/t1, Uref =19.90V pentru cele doua masuratori la convertorul

tensiune timp.
T1 (timp incarcare)=20ms;
T2 (timp descarcare)=10ms;
U=19.90*10/20=19.9/2=9.95 V aproximativ 10V.
2. Se va calcula amplificarea in decibeli: a) cu volorile citite in volti , b) cu valorile citite
in dB
Intrare -pentru 0 dB tensiunea este 788mV
a) 0.788 V
b) 00.14 dB
Iesire-
a) 2.575V
b) 10.44 dB
A pt a) 10.28dB
A pt b) 10.3dB
 Dosar de laborator la disciplina :
Masurari in Electronica si Telecomunicatii

Intrare -pentru -3.44 dB tensiunea este 521 mV

c) 0.521 V
d) -3.44 dB
Iesire-
c) 6.24V
d) 18.14 dB
A pt c) 21.56dB
A pt d) 21.58dB
Calcul : 6.25/0.521 ~=12
Logaritm in baza 10 din 12= 1.07918124605 * 20=21.583624921 dB
Diferenta= 18.14-(-3.44)=21.58 db Adevarat!!

3. Se vor calcula valorile efective RMS, conform tabelului

Valoare Valoare Coeficient Calcul val RMS
citita citita de forma URMS=Ucitit(redr)*Kf/1,11 obs
voltmetru voltmetru Kf
RMS (redresor)

sinus 4.79V 4.79 V 1.11 4.79 Tensunea rezultată

este aprox. egaăa
triunghi 4.02V 3.87V 1.15 4.009 cu cea
dreptunghi 7.13V 7.83V 1 7.05 vazută pe voltmetrul
RMS

4. Se va calcula eroarea relativa intre masuratoarea rezistentei cu 2 fire si 4 fire.

Ɛ𝑎 1.021−1
2 fire- 1.021 ohm=> Ɛ𝑟 = 𝑉 = =0.021 = 2.1% ≈ 2%
𝑎𝑑𝑒𝑣 1

Ɛ𝑎 1.006−1
4 fire- 1.006 ohm=> Ɛ𝑟 = 𝑉 = =0.006 = 0.6%
𝑎𝑑𝑒𝑣 1

Lucrarea numarul 3, Puntii de masura:

Se va vizualiza laboratorul la adresa: https://youtu.be/uiH3OxkY_JE.

Mersul lucrarii la adresa: https://youtu.be/O0ceZiZV_6w
Folosind aplicatia din sectiunea files pentru simularea puntii Wheatstone, se cere:
1. Determinarea unui numar de 4 rezistente, folosind puntea Wheatstone echilibrata.
Datele obtinute se completeaza in tabelul 3.1. Echilibrarea puntii se face prin urmatorii
pasi:
 Dosar de laborator la disciplina :
Masurari in Electronica si Telecomunicatii

• Se porneste de la pozitia initiala (R2/R3= 10^-3 ; R4 =1000)

• Re regleaza raportul R2/R3 astfel incat indicatia voltmetrului in modul sa fie ceea mai
apropiata de 0. Acesta se noteaza in tabel.
• Re regleaza R4 pornind de la decada ceea mai semnificativa pana cand indicatia
voltmetrului arata 0 (sau o valoare ff apropiata de 0). Se trece indicatia voltmetrului
dupa reglarea fiecarei decade. Decada se regleaza pana la ceea mai apropiata valoare
de 0 fara a se schimba semnul.
• Dupa echilibrarea puntii se trece in tabel R4 la echilibru (R4e) , respectiv intr-o ultima
coloana Rx.
•

Tabel 3.1:
Variaţia indicatorului de nul după reglarea
Nr. R2 decadei: R4e 𝑅𝑥
crt. R3
Dec 1 Dec 2 Dec 3 Dec 4 Dec 5
𝑅𝑥1 1000 0.015 0.015 0.015 0.003 0.0005 2.6 2592.2
𝑅𝑥2 1 0.04 0.01 0.001 0.0001 0 5269.8 5269.8
𝑅𝑥3 100 0.51 0.51 0.015 0.0005 0 93.1 9309.7
𝑅𝑥4 10 2.8 0.14 0.0013 0.0002 0.0001 877.9 8779.7

2. Puntea Wheastone dezechilibrata. Se va nota modificarea indicatiei voltmetrului si a

deplasari delta R, pentru cele 3 cazuri (1 brat activ, 2 brate active, respectiv toate cele
4 brate active) . Datele se vor trece in tabelul 3.2 . Rezistentele aflate pe diagonala se
R
vor modifica cu accelasi semn. La final se va ridica graficul U = f ( ) .
R

Tabel 3.2
1 brat activ
∆𝑅 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
∆𝑈 0 47.6mV 90.9mV 130.4mV 166.7mV 200mV 230.8mV 259.3mV 285.7mV 310.3mV
2 brate active
∆𝑅 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
∆𝑈 100mV 200mV 300mV 400mV 500mV 600mV 700mV 800mV 900mV 1V
3 brate active
∆𝑅 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
∆𝑈 200mV 400mV 600mV 800mV 1V 1.2V 1.4V 1.6V 1.8V 2V
Grafic:
 Dosar de laborator la disciplina :
Masurari in Electronica si Telecomunicatii
 Dosar de laborator la disciplina :
Masurari in Electronica si Telecomunicatii

Lucrarea numarul 4, Q-metru:

Video prezentare Q-metru: https://youtu.be/k7YWChwe1fA.

Mersul lucrarii Q-metru: https://youtu.be/96a5IFzKKSc

Se vor masura cele 12 bobine din tabelul 4.1, cu ajutorul aplicatiei simulate de Q-metru:

1. Se va alege bobina de masurat (L1-L12) .

2. Se alege domeniul frecventei de lucru, apoi se regleaza acceasta pe domeniul indicat.
3. Se variaza capacitatea condensatorului intern, pana la rezonanta (Factorul de calitatea
are valoarea maxima)
4. Se calculeaza inductanta bobinei, si se noteaza toate datele in tabelul 4.2.

Tabel 4.1:

Domeniu de Capacitate de
Capacitate
Nr. Domeniu de factor de rezonanţă Inductanţa
bob frecventa calitate Q inerentă (pF)
(unităţi) (pF)

1 50-80 kHz 85-115 350-130 30mH 8,6±2,5

2 80-140 kHz 140-180 360-110 12mH 10±2,5

3 140-240 kHz 160-210 330-105 4,3mH 8,5±2,5

4 240-440 kHz 170-210 410-115 1,15mH 9,5±2,5

5 440-750 kHz 190-240 420-140 330µH 8,5±2,5

6 0,75-1,3 kHz 165-220 410-130 120µH 6±2,5

7 1,3-3 MHz 170-210 400-70 40µH 7±2

8 3-5 MHz 200-230 210-70 13,5µH 6±2

9 5-8 MHz 200-240 170-66,5 6,5µH 5,8±2

10 8-14 MHz 295-400 255-80 1,6µH 5,3±1,5

11 14-24 MHz 350-400 130-40 1µH 4±1,5

12 24-35 MHz 370-420 80-35 0,55µH 3,5±1,5

Tabel 4.2:
 Dosar de laborator la disciplina :
Masurari in Electronica si Telecomunicatii

C
ƒ x L r
Nr. circuit Q [pF]
[Hz] [Ω] [mH] [Ω]

L1 70k 137 164.7 13.79k 31.37m 204.87

L2 100k 132 202 7.88k 12.5m 119.05
L3 200k 188 141 5.67k 4.54m 59.16
L4 300k 162 234.3 2.27k 1.19m 27.53
L5 500k 180 294.1 1.08k 340µ 12.65
L6 1M 196 203 784 124µ 7.16
L7 2M 217 152.2 523 41.5µ 4.78
L8 4M 220 112.8 353 13.9µ 3.18
L9 5M 211 148.8 214 6.8µ 1.99
L10 10M 295 151.4 105 1.67µ 0.72
L11 20M 460 60.2 132 1.05µ 0.564
L12 30M 470 49 108 0.57µ 0.443

Laborator 5, Utilizarea aparatelor analogice de masura:

A) Video: https://youtu.be/zetmJVUpxTc
In cazul prezentat in filmul anterior sa se calculeze eroarea relativa intre cele doua
cazuri (2 borne si 4 borne) :

B) Video: https://youtu.be/XduvdI9QTD8
Se utilizeaza aplicatia realizata pentru acest laborator din sectiunea files. Se realizeaza
un număr de minim 10 măsurători. Rezultatele se trec în tabelul 5.1. Se noteză 5 măsurători la
o tensiune constantă şi un curent variabil. Modificarea curentului se relizează din reostatele de
sarcină (Rs1-Rs3). Ulterior se notează 5 măsurători la un curent constant şi o tensiune variabilă.
Variaţia tensiuni se relizează cu ajutorul autotransformatorului (ATR).

Tabelul 5.1 Utilizarea aparatelor analogice

V cV = ±3V A c A = ±50mA W cW =±7.5W S=U*I  aS  rS
[div] [V]
UN  aV  rV [div] [A]
AN  aA  rA [div] [W]
WN  aW  rW [W] [W] [%]
[V] [V] [%] [A] [A] [%] [W] [W] [%]
30 30 300 9 30 1 1 5 2.5m 0.25 5 100 1500 112.5 112.5 30 0 0
 Dosar de laborator la disciplina :
Masurari in Electronica si Telecomunicatii

60 60 300 9 15 1.2 1.2 5 2.5m 0.208 10 200 1500 112.5 56.25 72 0 0

90 90 300 9 10 1.4 1.4 5 2.5m 0.178 15 300 1500 112.5 37.5 126 0 0
120 120 300 9 7.5 1.6 1.6 5 2.5m 0.156 20 400 1500 112.5 28.125 192 0 0
150 150 300 9 6 1.8 1.8 5 2.5m 0.138 25 500 1500 112.5 22.5 270 0 0
180 180 300 9 5 2 2 5 2.5m 0.125 30 600 1500 112.5 18.75 360 0 0
210 210 300 9 4.28 2.2 2.2 5 2.5m 0.113 35 700 1500 112.5 16.07 462 0 0
240 240 300 9 3.75 2.4 2.4 5 2.5m 0.104 40 800 1500 112.5 14.06 576 0 0
270 270 300 9 3.33 2.6 2.6 5 2.5m 0.096 45 900 1500 112.5 12.5 702 0 0
280 280 300 9 3.21 2.8 2.8 5 2.5m 0.089 50 1000 1500 112.5 11.25 840 0 0
În căsuţele cu [div] se va nota deviaţia acului indicator în diviziuni, iar alăturat, valoare
acesteia în unitatea de măsură corespunzătoare mărimi măsurate. Cu X N s-a notat valoare
nominală, în situaţia de faţă fiind vorba de domeniul de măsurare. Clasa de precizie a fost notată
cu cX , iar  aX şi  rX , erorile absolute şi relative calculate cu ajutorul clasei de precizie după
relaţile:

cX  X N
 aX = [X]
100
 aX
 rX = 100 [%]
Xm

Cu S = U * I , a fost notată puterea aparentă. Având doar consumator rezistiv, aceasta

ar trebui sa fie egală cu puterea activă ( PW = U  I  cos( ) ) indicată de wattmetru. Erorile  aS
respectiv  rS se calculează în funcţie de puterea aparentă calculată şi puterea activă indicată
de wattmetru:

 aS = PW − S [W]
PW − S
 rS =  100 [%]
S

Se va reprezenta grafic:  aX = f (X ) ,  rX = f (X ) (X=A, V, W, S).

Grafice:
 Dosar de laborator la disciplina :
Masurari in Electronica si Telecomunicatii