Teoria Sistemelor laborator 2022

Lucrare de laborator 2:
Semnale
A. Noțiuni generale
Semnalul este o mărime fizică purtătoare de informație și dependentă de timp care se propagă
printr-un anumit mediu, făcând legătura între un generator și un receptor.
Din punct de vedere matematic este o funcție: 𝑓: 𝑇 → 𝑀, unde 𝑇 este domeniul timp, iar 𝑀 este
mulțimea în care semnalul ia valori. Semnalele se pot exprima prin:
- Expresia analitică: de ex. 𝑓(𝑡) = sin(2𝑡) + 𝑡, 𝑡 ∈ [0,10]
- Graficul semnalului:

Pentru interpretarea unui semnal trebuie cunoscute unitățile de măsură atât pentru domeniul de
timp, cât și pentru cel de amplitudine.
Exemple de semnale: temperatura dintr-o încăpere, viteza de curgere a unui fluid, intensitatea
luminoasă a unui bec, tensiunea pe un element al unui circuit electric, soldul contului bancar etc.
A1. Clasificarea semnalelor
Domeniul de definiție al semnalelor este mulțimea timp 𝑇. Aceasta poate fi:
- o mulțime continuă – timpul absolut– reprezentată matematic de mulțimea numerelor reale
𝑇 = 𝑅 sau intervale ale aceasteia 𝑇 = [0,10], mulțime căreia i se asociază unitatea de măsură
- secunda.
- o mulțime discretă – fie o mulțime de momente de timp, fie numărul de intervale de timp–
reprezentată matematic de o mulțime de valori fie reale 𝑇 = {0, 0.2, 0.4, 0.6, … }, fie întregi
𝑇 ⊂ 𝑍 . Trecerea de la o mulțime continuă la cea discretă de realizează prin discretizarea
domeniului timp, adică reținerea doar a unor momente de timp dintr-un domeniu de timp
(Fig.1). De obicei, cunoscându-se intervalul de timp dintre momentele de timp reținute, numit
pas de discretizare, (notat în continuare cu h) se descrie mulțimea timp discret ca o mulțime
de valori întregi de intervale de timp. Astfel timpul discret se reprezintă adimensional.

1
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Fig.1 Discretizarea mulțimii timp

De asemenea și mulțimea în care un semnal ia valori poate fi o mulțime continuă sau discretă.
Trecerea de la o mulțime continuă la una discretă pentru amplitudinea semnalelor se numește
cuantizarea în amplitudine (Fig. 2).
Mulțimea continuă are asociată unitatea de măsură a semnalului în cauză, iar mulțimea discretă
este o mulțime de valori întregi care rețin numărul întreg de cuante cuprinse în valoarea reală a
semnalului. Mulțimea de valori numerice este adimensională.

Fig.2 Cuantizarea în amplitudine

Cele două operații de discretizare în timp și de cuantizare apar la achiziționarea de semnale din
natură cu dispozitive numerice de calcul.
În funcție de domeniul de definiție 𝑇 și mulțimea în care iau valori 𝑀, semnalele se clasifică astfel:

2
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Semnalele analogice sunt semnale definite pe o mulțime continuă cu valori într-o mulțime
continuă. Toate semnalele din natură sunt semnale analogice.
Semnalele eșantionate sunt semnale definite pe o mulțime discretă cu valori într-o mulțime
continuă. Ele se obțin prin operația de eșantionare. Eșantionarea este operația prin care dintr-un
semnal analogic se extrag (rețin) valori la momente discrete de timp. Pasul la care semnalele sunt
reținute se numește pas de discretizare (eșantionare) și se notează cu 𝒉. Deoarece atât domeniul
timp continuu (în secunde) cât și domeniul timp discret se notează cu variabila 𝒕, deosebirea se face
prin utilizarea de paranteze rotunde, respectiv drepte.
𝒙(𝒕) −
𝒔𝒆𝒎𝒏𝒂𝒍 î𝒏 𝒕𝒊𝒎𝒑 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒊𝒏𝒖𝒖, 𝒗𝒂𝒓𝒊𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂 𝒕 𝒓𝒆𝒑𝒓𝒆𝒛𝒊𝒏𝒕ă 𝒕𝒊𝒎𝒑𝒖𝒍 𝒂𝒃𝒔𝒐𝒍𝒖𝒕, î𝒏 𝒔𝒆𝒄𝒖𝒏𝒅𝒆,
𝒙[𝒕] −
𝒔𝒆𝒎𝒏𝒂𝒍 î𝒏 𝒕𝒊𝒎𝒑 𝒅𝒊𝒔𝒄𝒓𝒆𝒕, 𝒗𝒂𝒓𝒊𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂 𝒕 𝒓𝒆𝒑𝒓𝒆𝒛𝒊𝒏𝒕ă 𝒏𝒖𝒎ă𝒓𝒖𝒍 𝒆ș𝒂𝒏𝒕𝒊𝒐𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒆𝒙𝒕𝒓𝒂𝒔
În Fig. 3 se prezintă obținerea unui semnal eșantionat plecând de la un semnal analogic. În funcție
de pasul de discretizare ℎ utilizat, eșantionarea unui semnal analogic conduce la o infinitate de
semnale eșantionate. Semnalele eșantionate au aceleași expresii analitice cu cele ale semnalelor
analogice din care au fost obținute: 𝒙[𝒕] = 𝒙(𝒕𝒉), tϵZ.
Exemplu de calcul a valorii unui eșantion al unui semnal analogic extras cu un pas de
eșantionare.
Fie semnalul analogic 𝑓(𝑡) = 2𝑡 + 𝑡 2 , 𝑡 ∈ [0,10]𝑠𝑒𝑐. Valoarea eșantionului 4, extras cu pasul ℎ =
0.75𝑠𝑒𝑐. se obține astfel

𝑓[ ⏟
4 4 ∙ 0.75 ) = 2 ∙ 3 + 32 = 15
] = 𝑓( ⏟
𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙
𝑒𝑠𝑎𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑎𝑛𝑑 𝑒 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠

Exemple de semnale analogice/eșantionate: : temperatura dintr-o încăpere /temperatura

măsurată în fiecare oră; soldul contului bancar/soldul contului verificat lunar; tensiunea pe elementul
unui circuit electric/ tensiunea monitorizată cu ajutorul unui aparat de măsură la fiecare 5 secunde.

3
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Semnal in timp continuu- esantionare cu h=0.5sec

1.6

1.4

1.2

Esantioane estrase la fiecare h sec

1
s[unitate masura]

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
t[sec] -> Timpul continuu [0,5]sec
h h h h

Esantionul Esantionul
-> Timpul discret {0,1,2,3 }
nr. 1 nr. 2
Semnal esantionat reprezentat in timp discret
1.6

1.4

1.2

1
s[unitate masura]

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
t -> Timpul discret {0,1,2,3 }
Numarul esantionului estras

Fig. 3 Semnal analogic → Semnal eșantionat

Semnalul numeric este un semnal definit pe timp discret cu valori într-o mulțime discretă.
Transformarea mulțimii continue de valori a semnalului într-una discretă se realizează prin operația
de cuantizare. Cuantizarea în amplitudine implică aproximarea valorii reale a semnalului la un număr
întreg de cuante. Valoarea numerică este reprezentată de numărul întreg de cuante cuprinse în
semnal. Cuanta 𝑞 are valoarea determinată de dispozitivul numeric cu care este achiziționat un
semnal analogic, respectiv este specifică Convertorului Analog Numeric (CAN) folosit.

4
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Semnal esantionat- Cuantizare in amplitudine cu q=0.2[u.m.]

1.6

Axa continua: valoare reala

Valoarea reala a semnalului e aproximata
1.4 la un numar intreg de cuante

1.2

1
s[unitate masura]

0.8

0.6
q
2 Cuante 0.4

q
1 Cuante
0.2
q
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
t

Semnal numeric obtinut din semnalul analogic cu h=0.5sec si q=0.2 u.m.

7

Valoarea numerica a semnalului e

6
reprezentata de numarul de cuante
Axa numerica: nr de cuante

cuprinse in valoarea reala a semnalului

4
s

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
t Timp discret -numarul de esantioane

Fig. 4 Semnal eșantionat → Semnal numeric

Trecerea de la un semnal analogic la cel numeric este realizată prin folosirea CAN (Fig. 6) și implică atât
operația de eșantionare (semnalul analogic este preluat de la sistemul analogic la momente discrete de timp),
cât și operația de cuantizare (valoarea reală a semnalului este memorată într-o locație de memorie de
dimensiune finită).

Semnalele în timp continuu cuantizate în amplitudine se găsesc la ieșirea Convertorului Numeric Analogic
(CNA). Ele sunt semnale definite pe timp continuu cu valori într-o mulțime discretă. Valorile numerice ale
semnalului numeric sunt păstrate pe perioada unui pas de eșantionare, dar valoarea semnalului are valori
discrete, respectiv multiplu de valoarea cuantei CAN (Fig. 5).

5
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Semnal numeric obtinut din semnalul analogic cu h=0.5sec si q=0.2 u.m.

7

Axa numerica: nr de cuante 6

4
s

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
t
Timp discret -numarul de esantioane

Semnal in timp continuu cuantizat in amplitudine (rosu)

1.6
Valoarea semnalului se obtine prin inmultirea
Axa discreta: multiplu de valoare cuanta

numarului de cuante cu valoarea cuantei

1.4

1.2

1
s[unitate masura]

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
t[sec] Timp continuu; valoarea esantionului e pastrata
pe perioada unui pas de esantionare

Fig. 5 Semnal numeric → Semnal în timp continuu cuantizat în amplitudine

SA SN
CAN

Sistem Sistem
analogic numeric

STCCA SN
CNA

Fig. 6 Tipuri de semnalele utilizate într-un sistem hibrid (care are și o parte analogică și una numerică)

6
 Teoria Sistemelor laborator 2022

A2. Problemele eșantionării semnalelor armonice

În cazul eșantionării semnalelor armonice, datorită alegerii nepotrivite a pasului de eșantionare,
pot apărea efectul de alias, respectiv efectul de folding.
Efectul de alias
Două semnale cu aceeași amplitudine și frecvențe diferite sunt eșantionate. Șirul de eșantioane
la care se ajunge este același în ambele cazuri și nu se poate stabili care din cele două semnale s-a
eșantionat.
Fie două semnale armonice: 𝑥1 (𝑡) = 𝑠𝑖𝑛(2𝜋𝑓1 ∙ 𝑡) și 𝑥2 (𝑡) = 𝑠𝑖𝑛(2𝜋𝑓2 ∙ 𝑡). Notăm cu 𝑓𝑠
1
frecvența de eșantionare ( 𝑓𝑠 = ℎ , unde ℎ este pasul de eșantionare).

Pentru ca să apară efectul de alias, trebuie ca 𝑓2 = 𝑓1 + 𝑛𝑓𝑠 cu 𝑛 ∈ 𝑍 (frecvențele celor două

semnale să difere printr-un multiplu de frecvență de eșantionare). În acest caz 𝑥2 (𝑡) = 𝑠𝑖𝑛(2𝜋(𝑓1 +
𝑛𝑓𝑠 ) ∙ 𝑡). Valorile șirului de eșantioane se calculează la momentele date de pasul de eșantionare,
adică 𝑡 = 𝑘ℎ. Rezultă:
𝑥1 (𝑘ℎ) = 𝑠𝑖𝑛(2𝜋𝑓1 ∙ 𝑘ℎ)
𝑛
𝑥2 (𝑘ℎ) = 𝑠𝑖𝑛(2𝜋𝑓2 ∙ 𝑘ℎ) = 𝑠𝑖𝑛(2𝜋𝑓1 ∙ 𝑘ℎ + 2𝜋𝑛𝑓𝑠 ∙ 𝑘ℎ) = 𝑠𝑖𝑛 (2𝜋𝑓1 ∙ 𝑘ℎ + 2𝜋 ℎ ∙ 𝑘ℎ) =
𝑠𝑖𝑛(2𝜋𝑓1 ∙ 𝑘ℎ + 2𝜋𝑛𝑘) = 𝑠𝑖𝑛(2𝜋𝑓1 ∙ 𝑘ℎ) = 𝑥1 (𝑘ℎ) q.e.d.
Este important de aflat care este frecvența semnalului care se poate reconstrui pe baza valorilor
𝑓𝑠 𝑓
eșantioanelor obținute. Această frecvența se obține din inegalitatea: − < 𝑓𝑎 ≤ 𝑠. Frecvențele care
2 2
se obțin ca 𝑓 = 𝑓𝑎 + 𝑛𝑓𝑠 cu 𝑛 ∈ 𝑍 se numesc frecvențe alias, iar semnalele cu frecvențe obținute pe
baza acestei relații, dacă au aceeași amplitudine sunt semnale alias.
Exemplu: Se consideră semnalele 𝒙𝟏 (𝒕) = 𝒔𝒊𝒏(𝟒𝝅𝒕) și 𝒙𝟐 (𝒕) = 𝒔𝒊𝒏(𝟔𝟖𝝅𝒕). Semnalele se
eșantionează cu o frecvență de eșantionare 𝒇𝒔 = 𝟏𝟔𝒔𝒆𝒄−𝟏 . Care este semnalul care se poate
reconstrui pe baza eșantioanelor extrase?
Frecvența semnalului 𝑥1 este 𝑓1 = 2, iar cea a semnalului 𝑥2 este 𝑓2 = 34. Se observă că
𝑓2 = 34 = 2 + 2 ∙ 16 = 𝑓1 + 2𝑓𝑠 . Deci cele două semnale sunt semnale alias. Pentru a obține
16
frecvența 𝑓𝑎 a semnalului care poate fi reconstruit pe baza eșantioanelor se pune condiția − <
2
16
𝑓𝑎 ≤ → . Rezultă că 𝑓𝑎 = 𝑓1 = 2.
2

În continuare sunt prezentate secvențele de program realizate în Matlab, respectiv Scilab pentru
reprezentarea grafică a semnalelor în timp continuu, respectiv a celor eșantionate:

7

Matlab
t=0:0.001:1;%timp continuu
w1=2*pi*2;a1=1;%pulsatie si amplitudine x1
w2=2*pi*34;a2=1;%pulsatie si amplitudine x2
x1=a1*sin(w1*t);
x2=a2*sin(w2*t);
plot(t,x1,'g',t,x2,'b')% reprezentarea semnalelor
in timp continuu
hold on
fs=16;%frecventa de esantionare
h=1/fs; %pas de esantionare
td=0:h:1;%momentele la care sunt extrase
esantioanele pe intervalul [0,1]sec
xd1=a1*sin(w1*td);
xd2=a2*sin(w2*td);
plot(td,xd1,'ms',td,xd2,'kd')% reprezentarea
semnalelor in timp discret
hold on
z= spline(td,xd1,t);%functie de interpolare a
sirului de esantioane
plot(t,z,'--r') %reprezentarea semnalului
reconstruit
Rezultatul:
Teoria Sistemelor laborator 2022
Scilab
t=0:0.001:1;//timp continuu
w1=2*%pi*2; a1=1;//pulsatie si amplitudine x1
w2=2*%pi*34; a2=1;//pulsatie si amplitudine x2
x1=a1*sin(w1*t);
x2=a2*sin(w2*t);
plot(t,x1,'g',t,x2,'b')// reprezentarea semnalelor
in timp continuu
fs=16;//frecventa de esantionare
h=1/fs; //pas de esantionare
td=0:h:1;//momentele la care sunt extrase
esantioanele pe intervalul [0,1]sec
xd1=a1*sin(w1*td);
xd2=a2*sin(w2*td);
plot(td,xd1,'ms',td,xd2,'kd')// reprezentarea
semnalelor in timp discret
d=splin(td,xd1)// determinare vector functie
spline in fiecare pct (tdi,xdi))
z= interp(t,td,xd1,d);///functie de interpolare a
sirului de esantioane
plot(t,z,'--r') //reprezentarea semnalului
reconstruit
8
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Efectul de folding
Efectul folding apare atunci când un semnal care are mai multe componente de amplitudini
diferite și frecvențe alias este eșantionat cu un pas de discretizare necorespunzător. Din șirul de valori
obținut în urma eșantionării nu se pot distinge componentele semnalului de la care s-a plecat. Apar
probleme atunci când se dorește achiziționarea, cu ajutorul un dispozitiv numeric, a unui semnal care
a fost afectat de semnale parazite. În această situație, valorile eșantioanelor preluate de dispozitiv
sunt modificate de componentele parazite cu frecvențe alias. Pentru rezolvarea problemei de
îndepărtare a efectelor componentelor parazite, se impune utilizarea de filtre.
Un semnal armonic se poate reconstrui pe baza eșantioanelor dacă se respectă condiția impusă
de Teorema lui Nyquist-Shannon: 𝑓𝑠 > 𝑓𝑁 = 2𝑓𝐵 , unde 𝑓𝑁 reprezintă rată Nyquist care este dublul
frecvenței de bandă 𝑓𝐵 a semnalului.
Exemplu: Fie un semnal 𝒙(𝒕) = 𝟓𝟎𝒔𝒊𝒏(𝟒𝝅𝒕) + 𝟏𝟎𝒔𝒊𝒏(𝟔𝟒𝝅𝒕) . Să se analizeze ce se întâmplă
la eșantionarea acestui semnal cu frecvența 𝒇𝒔 = 𝟏𝟎𝒔𝒆𝒄−𝟏 . Se cunoaște că semnalul are
componenta utilă 𝒙𝒖 (𝒕) = 𝟓𝟎𝒔𝒊𝒏(𝟒𝝅𝒕).
Semnalul are două componente de pulsații: 𝜔1 = 4𝜋 și 𝜔2 = 64𝜋, respectiv frecvențele 𝑓1 = 2
și 𝑓2 = 32. Pentru frecvența de eșantionare dată 𝑓𝑠 = 10, frecvența 𝑓𝑎 se obține impunând condiția
𝑓 𝑓𝑠
− 2𝑠 < 𝑓𝑎 ≤ → 𝑓𝑎 = 2 și deci: 𝑓1 = 𝑓𝑎 + 0𝑓𝑠 și 𝑓2 = 𝑓𝑎 + 3𝑓𝑠 . Așadar cele două componente ale
2
semnalului 𝑥(𝑡) au frecvențe alias.
Conform teoremei lui Nyquist-Shannon, se poate reconstrui semnalul pentru care frecvența de
eșantionare 𝑓𝑠 > 𝑓𝑁 = 2𝑓𝐵 .
Pentru componenta utilă 𝑥𝑢 frecventa este 𝑓1 = 2 → frecventa de eșantionare 𝑓𝑠 = 10 > 4. Deci
semnalul reconstruit pe baza eșantioanelor obținute va avea aceeași frecvență cu componenta utilă,
iar componenta de frecvență mai mare se pierde. Totuși datorită efectului de folding semnalul
reconstruit va avea amplitudini diferite, valoarea componentei utile fiind compromisă datorita
componentei parazite care nu se evidențează în eșantioanele extrase din prisma frecvenței
(𝑓𝑠 = 10 < 2𝑓2 = 64 ).
Secvența de program pentru reprezentarea grafică a semnalului în timp continuu, eșantionat și
reconstruit:

Matlab Scilab
t=0:0.001:1;%timp continuu t=0:0.001:1;//timp continuu
w1=2*pi*2;a1=50;%pulsatie si amplitudine x1-semnal w1=2*%pi*2;a1=50;//pulsatie si amplitudine x1-
util semnal util
w2=2*pi*32;a2=10;%pulsatie si amplitudine x1- w2=2*%pi*32;a2=10;//pulsatie si amplitudine
semnal parazit
x1-semnal parazit
x1=a1*sin(w1*t);
x2=a2*sin(w2*t);
x1=a1*sin(w1*t);
x=a1*sin(w1*t)+a2*sin(w2*t); x2=a2*sin(w2*t);
x=a1*sin(w1*t)+a2*sin(w2*t);

9
 Teoria Sistemelor laborator 2022

plot(t,x,'b')% reprezentarea semnalului in timp plot(t,x,'b')// reprezentarea semnalului in timp

continuu continuu
hold on plot(t,x1,'k')// reprezentarea semnalui util in timp
plot(t,x1,'k')% reprezentarea semnalui util in timp continuu
continuu
fs=10;//frecventa de esantionare
hold on
fs=10;%frecventa de esantionare
h=1/fs; //pas de esantionare
h=1/fs; %pas de esantionare td=0:h:1;//momentele la care sunt extrase
td=0:h:1;%momentele la care sunt extrase esantioanele pe intervalul [0,1]sec
esantioanele pe intervalul [0,1]sec xd=a1*sin(w1*td)+a2*sin(w2*td);
xd=a1*sin(w1*td)+a2*sin(w2*td); plot(td,xd,'ks')//reprezentarea semnalului in timp
plot(td,xd,'ks')%reprezentarea semnalului in timp discret
discret d=splin(td,xd)// determinare vector functie spline
hold on in fiecare pct (tdi,xdi))
z=spline(td,xd,t);%functie de interpolare a sirului de z= interp(t,td,xd,d);//functie de interpolare a
esantioane
sirului de esantioane
plot(t,z,'--r')%reprezentarea semnalului reconstruit
stem(td,xd)
plot(t,z,'--r')//reprezentarea semnalului
reconstruit
plot2d3(td,xd)
Rezultatul:

A3. Semnale tipizate

Semnalele tipizate sunt semnale cu formă /expresie simplă frecvent utilizate în testarea
sistemelor (unde sunt folosite ca semnale de intrare), în identificarea variației mărimilor fizice și în
compunerea /descompunerea unor semnale mai complexe.

10
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Semnal Notație Expresie analitică Grafic Bloc Simulink

𝛿(𝑡) = 0, t ≠ 0
Impuls unitar ∞ Nu există*
𝛿(𝑡) {
∫ 𝛿(𝑡)𝑑𝑡 = 1
−∞

Treaptă 0, 𝑡 < 0
𝜎(𝑡) 𝜎(𝑡) = {
unitară 1, 𝑡 ≥ 0

Rampă 0, 𝑡 < 0
𝑟(𝑡) 𝑟(𝑡) = {
unitară 𝑡, 𝑡 ≥ 0

𝑢(𝑡) = 𝑈0 sin (𝜔𝑡

Sinusoidal 𝑢(𝑡)
+ 𝜑0 )

*-se folosesc blocuri Step, considerându-se 𝛿(𝑡) = 𝜎(𝑡) − 𝜎(𝑡 − 1)

Descrierea utilizării blocurilor Simulink se găsește în Anexă.
Folosind aceste semnale tipizate, semnale mai complexe pot fi exprimate analitic.

11
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Exemplu: Să se exprime analitic semnalul din figură:

Se observă că semnalul reprezentat în figură este format din mai multe semnale tipizate rampă și
treaptă. Urmărind variația semnalului se poate stabili care sunt semnalele care trebuie însumate
pentru a obține rezultatul corespunzător. Astfel,
- la momentul t=1, semnalul crește brusc de la 0 la valoarea 3 ceea ce sugerează existența unui semnal
treaptă de amplificare 3, dar care este întârziat cu 1 sec: 3𝜎(𝑡 − 1).
-la momentul t= 3, apare adițional o variație de tip rampă cu panta 1, întârziat cu 3 sec: 𝑟(𝑡 − 3)
-la momentul t=5, trebuie adăugat un semnal de tip rampă care să anuleze creșterea introdusă de
semnalul rampă anterior și să determine descreșterea rezultatului cu panta 1: −2𝑟(𝑡 − 5)
-la momentul t=7, descreșterea trebuie oprită prin adăugarea unui semnal rampă crescător, cu
aceeași pantă: 𝑟(𝑡 − 7). Prin aceasta rezultatul rămâne constant la valoarea 3
-la momentul t=9, semnalul scade brusc la valoarea 0, ceea ce indică o treaptă negativă de 3 unități:
−3𝜎(𝑡 − 9)
Rezultă expresia semnalului: 𝑦(𝑡) = 3𝜎(𝑡 − 1) + 𝑟(𝑡 − 3) − 2𝑟(𝑡 − 5) + 𝑟(𝑡 − 7) − 3𝜎(𝑡 − 9) (și o
căsuță ☺).

12
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Schema de simulare Simulink care generează semnalul din figură este:

Schema de simulare Xcos care generează semnalul din figură este:

A4. Transformate aplicabile semnalelor. Spectrele semnalelor.

Semnalelor definite în domeniul timp li se pot aplica diferite transformate cu scopul de a ușura
calculele în care sunt implicate semnalele (Transformata Laplace, Transformata Z)sau pentru a afla
informații utile despre componentele semnalelor (Transformata Fourier).

13
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Transformata Laplace -Se aplică semnalelor definite în timp continuu. Se va considera doar cazul
semnalelor cauzale (unilaterale) definite pe 𝑅+ .
∞
Definiție: 𝑓(𝑠) = ∫0 𝑓(𝑡)𝑒 −𝑠𝑡 𝑑𝑡,

Notație/denumiri: 𝐴𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑇. 𝐿𝑎𝑝𝑎𝑐𝑒

𝑓(𝑡)
⏟ ⊶
⏞ 𝑓(𝑠)
⏟
𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑔𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒𝑖
𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑢 𝑡 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑥𝑎 𝑠=𝜎+𝑗𝜔
Proprietatea de liniaritate: 𝑓(𝑡) = 𝑎𝑓1 (𝑡) + 𝑏𝑓2 (𝑡)
⊶ ⊶ , 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅
𝑓(𝑠) = 𝑎𝑓1 (𝑠) + 𝑏𝑓2 (𝑠)
Teorema întârzierii: 𝑓(𝑡) ⊶ 𝑓(𝑠)
𝑓(𝑡 − 𝜏) ⊶ 𝑓(𝑠)𝑒 −𝜏𝑠
Pentru semnalele unilaterale se consideră f(t) = 0, t < 0.
Semnalul 𝑓(𝑡 − 𝜏) este semnalul 𝑓(𝑡) întârziat (deplasat la
dreapta) cu 𝜏 secunde.
Teorema derivării: 𝑓(𝑡) ⊶ 𝑓(𝑠)
𝑛−1

𝑓 (𝑛) (𝑡) ⊶ 𝑠 𝑛 𝑓(𝑠) − ∑ 𝑓 (𝑛−1−𝑖) (0)𝑠 𝑖

𝑖=0
𝑡
Produs de convoluție:
(𝑓1 ∗ 𝑓2 )(𝑡) = ∫ 𝑓1 (𝜏)𝑓2 (𝑡 − 𝜏)𝑑𝜏 ⊶ 𝑓1 (𝑠)𝑓2 (𝑠)
0

Transformata Z -Se aplică semnalelor definite în timp discret.

Definiție: 𝑓(𝑧) = 𝑓[0] + 𝑓[1]𝑧 −1 + 𝑓[2]𝑧 −2 + ⋯

Notație/denumiri: 𝐴𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑇. 𝑍
𝑓[𝑡],
⏟ ℎ ⏞− ∎
□ 𝑓(𝑧)
⏟
ș𝑖𝑟 𝑜𝑟𝑖𝑔𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒
𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑟𝑒𝑡 𝑡 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑥𝑎 𝑧=|𝑧|𝑒 𝑗𝑎𝑟𝑔𝑧
Proprietatea de liniaritate: 𝑓[𝑡] = 𝑎𝑓1 [𝑡] + 𝑏𝑓2 [𝑡]
□ − ∎ □ − ∎ , 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅
𝑓(𝑧) = 𝑎𝑓1 (𝑧) + 𝑏𝑓2 (𝑧)
Teorema deplasării la 𝑓[𝑡]□ − ∎𝑓(𝑧)
dreapta: 𝑓[𝑡 − 𝑛]□ − ∎𝑧 −𝑛 𝑓(𝑧)
Pentru semnalele unilaterale se consideră f[𝑡] = 0, t < 0.
Semnalul 𝑓[𝑡 − 𝑛] este semnalul 𝑓[𝑡] deplasat la dreapta cu 𝑛
eșantioane.
Teorema deplasării la 𝑓[𝑡]□ − ∎𝑓(𝑧)
stânga: 𝑛−1

𝑓[𝑡 + 𝑛]□ − ∎𝑧 (𝑓(𝑧) − ∑(𝑓[𝑖]𝑧 −𝑖 ))

𝑛

𝑖=0
Semnalul 𝑓[𝑡 + 𝑛] este semnalul 𝑓[𝑡] deplasat la stânga cu 𝑛
eșantioane.

14
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Pentru obținerea imaginilor semnalelor plecând de la funcțiile original sau invers se pot folosi
Tabelele de transformate:

Preiau rezultatul
Caut funcția
pe linie din
original în prima
coloana cu
coloana
transformata

SAU INVERS

Funcția original Transformata Transformata Z Transformata Z modificată

(Domeniul timp) Laplace

Transformata Fourier- este folosită la descompunerea unui semnal în componente în funcție de

frecvențele care îl compun, pentru determinarea spectrului acestuia.
-pentru semnalele în timp continuu: 𝑓(𝑡), 𝑡 ∈ 𝑅, Transformata Fourier este o funcție complexă:
∞ 1 𝜋
𝐹 (𝜔) = ∫−∞ 𝑓(𝑡)𝑒 −𝑗𝜔𝑡 𝑑𝑡. Transformata Fourier inversă: 𝑓 (𝑡 ) = ∫ 𝐹(𝜔)𝑒 𝑗𝜔𝑡 𝑑𝜔.
2𝜋 −𝜋

-pentru semnalele în timp discret: 𝑓[𝑘], 𝑘 ∈ 𝑍, eșantionat cu pasul ℎ , Transformata Fourier este
o funcție complexă, periodică de perioadă 2: 𝐹 (𝛺) = ∑∞ 𝑘=−∞ 𝑓[𝑘]𝑒
−𝑗𝑘𝛺
, 𝛺 = 𝜔ℎ.
Cu ajutorul Transformatei Fourier se calculează spectrele semnalelor.
Spectrul de amplitudine este reprezentat de modulul Transformatei Fourier |𝐅(𝛚)|, 𝝎 ∈ 𝑹, iar
spectrul de fază de argumentul Transformatei Fourier 𝐚𝐫𝐠(𝐅(𝛚), 𝝎 ∈ 𝑹. Domeniul de pulsații
[−𝜔𝐵 , 𝜔𝐵 ] pentru care F(ω) ≠ 0 se numește bandă de pulsații. Frecvența de bandă se calculează ca
𝜔𝐵
𝑓𝐵 = . Spectrul semnalelor neperiodice este un spectru continuu.
2𝜋

Pentru semnalele periodice în locul Transformatei Fourier se poate folosi descompunerea în Serie
2𝜋
Fourier: x(t) = ∑∞
𝑛=−∞ 𝑐𝑛 𝑒
𝑗𝑛𝜔𝑜 𝑡
, 𝜔0 fiind pulsația semnalului (𝜔0 = , 𝑇0 -perioada semnalului).
𝑇𝑜
Coeficienții 𝑐𝑛 sunt numere complexe. Spectrul de amplitudine este reprezentat de modulul
coeficienților, iar spectrul de fază de argumentul acestora. Lor li se asociază pulsațiile termenilor
corespunzători ai seriei Fourier: spectrul de amplitudine: {𝝎𝒏 , |𝒄𝒏 |}, 𝒏 ∈ 𝒁; spectrul de
fază: {𝝎𝒏 , 𝒂𝒓𝒈(𝒄𝒏 )}, 𝒏 ∈ 𝒁. Spectrul semnalelor periodice este o multime discretă.
În Matlab/Scilab se folosește funcția fft care calculează Transformata Fourier discretă
𝑛
𝑝−1 −𝑗𝑘2𝜋
𝐹 (𝑛) = ∑𝑘=0 𝑓[𝑘]𝑒 𝑝 ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
, n = 1, p − 1 folosind semnalul eșantionat {𝑥[𝑘]}𝑘=0,𝑝−1
̅̅̅̅̅̅̅̅ . Este
nevoie pentru a obține toate componentele spectrului unui semnal folosirea unui număr suficient de
1 1
eșantioane, extrase (calculate) cu un pas de eșantionare corespunzător (h < = ).
𝑓𝑁 2𝑓𝐵

15
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Exemplu: Să se determine spectrul de amplitudine al semnalului 𝒙(𝒕) = 𝟓 + 𝟐 𝒔𝒊𝒏(𝟐𝝅𝒕) +

𝟑𝒄𝒐𝒔 (𝟒𝝅𝒕)
Se știe 𝑒 𝑗𝑥 = 𝑐𝑜𝑠(𝑥) + 𝑗𝑠𝑖𝑛(𝑥) și 𝑒 −𝑗𝑥 = 𝑐𝑜𝑠(𝑥) − 𝑗𝑠𝑖𝑛(𝑥).
1 1
Rezultă: 𝑐𝑜𝑠(𝑥) = (𝑒 𝑗𝑥 + 𝑒 −𝑗𝑥 ) și 𝑠𝑖𝑛(𝑥) = (𝑒 𝑗𝑥 − 𝑒 −𝑗𝑥 )
2 2𝑗
1 1
Se rescrie semnalul: 𝑥 (𝑡 ) = 5𝑒 𝑗0𝑡 + 2 (𝑒 𝑗2𝜋𝑡 − 𝑒 −𝑗2𝜋𝑡 ) + 3 (𝑒 𝑗4𝜋𝑡 + 𝑒 −𝑗4𝜋𝑡 )= 5𝑒 𝑗0𝑡 −
2𝑗 2
𝑗2𝜋𝑡 −𝑗2𝜋𝑡 3 𝑗4𝜋𝑡 3 −𝑗4𝜋𝑡
−𝑗𝑒 + 𝑗𝑒 + 𝑒 + 𝑒 .
2 2

Pulsația semnalului este c.m.m.d.c. adică 𝜔0 = 2𝜋, deci descompunerea în serie Fourier are cinci
termeni:
0∙𝜔0 1∙𝜔0 −1∙𝜔0 2∙𝜔0 −2∙𝜔0
𝜋 𝜋 3 3
0 ⏞
0 𝑗𝑡 −𝑗 ⏞ 𝑗𝑡
2𝜋 𝑗 ⏞ 𝑗𝑡
−2𝜋 0 ⏞ 𝑗𝑡
4𝜋 ⏞ 𝑗𝑡
𝑥 (𝑡 ) = 5𝑒
⏟𝑒 + 𝑒⏟ 𝑒 2 + 𝑒⏟ 𝑒 2 +⏟
𝑒 𝑒 𝑒 𝑒 −4𝜋
+⏟ 0
.
2 2
𝑐0 𝑐1 𝑐−1
𝑐2 𝑐−2

Spectrul de amplitudine se calculează ca |𝑐𝑖 |, 𝑖 = {0, −1,1, −2,2}. Rezultă perechile de coordonate
{𝜔𝑖 , |𝑐𝑖 |} = {(0,5) (−2𝜋, 1) (2𝜋, 1) (−4𝜋, 1.5) (4𝜋, 1.5)}
Spectrul de fază se calculează ca 𝐚𝐫𝐠 (𝑐𝑖 ), 𝑖 = {0, −1,1, −2,2}. Rezultă perechile de coordonate
{𝜔𝑖 , arg (𝑐𝑖 )} = {(0,0) (−2𝜋, 𝜋/2) (2𝜋, −𝜋/2) (−4𝜋, 0) (4𝜋, 0)}
Program Matlab/Scilab pentru calculul și afișarea spectrului de amplitudine.

Matlab Scilab
h=0.2;%pas de esantionare h=0.2;//pas de esantionare
fs=1/h;%frecventa de esantionare fs=1/h;//frecventa de esantionare
td=0:h:100;%momentele la care sunt extrase td=0:h:100;//momentele la care sunt extrase
esantioanele esantioanele
x=5+2*sin(2*pi*td)+3*cos(4*pi*td);%valorile x=5+2*sin(2*%pi*td)+3*cos(4*%pi*td);//valorile
esantioanelor esantioanelor
N=length(x);%numarul de esantioane N=length(x);//numarul de esantioane
fx=fft(x);%transformata Fourier fx=fft(x);//transformata Fourier
fx=fx/N;%valorile se normeaza fx=fx/N;//valorile se normeaza
fx=fftshift(fx);%se centreaza transformata Fourie fx=fftshift(fx);//se centreaza transformata Fourie
la intervalul [-fs/2,fs/2] la intervalul [-fs/2,fs/2]
fd=fs/2*linspace(-1,1,N);%domeniul de fd=fs/2*linspace(-1,1,N);//domeniul de
reprezentare folosit e cel de frecventa. reprezentare folosit e cel de frecventa.
%Pentru a obtine domeniul de pulsatii se //Pentru a obtine domeniul de pulsatii se
inmulteste cu 2*pi inmulteste cu 2*pi
plot(fd,abs(fx),'k') plot(fd,abs(fx),'k')
grid xgrid

16
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Rezultatul:

B. Exerciții
B1.Exerciții de făcut în clasă
B1.1 Se consideră semnalele în timp continuu :

a. 𝐱(𝐭) = 𝟏𝟎𝐬𝐢𝐧(𝟒𝛑𝐭)𝒆−𝟐𝒕 + 𝟐𝐜𝐨𝐬(𝟖𝛑𝐭); 𝒕 ∈ 𝑹+

b.

Să se eșantioneze și apoi să se cuantizeze

17
 Teoria Sistemelor laborator 2022

• semnalul de la pct. a. pe intervalul 𝑡 ∈ [0 1]𝑠𝑒𝑐 cu pasul de eșantionare: ℎ = 0.05𝑠𝑒𝑐 și cu

cuanta: 𝑞 = 1
• semnalul de la pct. b. pe intervalul 𝑡 ∈ [0 2]𝑠𝑒𝑐 cu pasul de eșantionare: ℎ = 0.25𝑠𝑒𝑐 și cu
cuanta: 𝑞 = 0.2
Rezultatele se scriu sub forma:
Pentru pct a.
-momentele de eșantionare sunt:
𝒕𝒌 ∈ {… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … } ⊂ 𝑹+
- timpul discret:
𝒕 ∈ {… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … } ⊂ 𝑵
- valorile semnalului eșantionat:
𝒙𝒆 ∈ {… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … } ⊂ 𝑹
- valorile semnalului numeric (eșantionat și cuantizat), semnal discret:
𝒙𝒅 ∈ {… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … } ⊂ 𝒁
Pentru pct b.
-momentele de eșantionare:
𝒕𝒌 ∈ {… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … } ⊂ 𝑹+
- timpul discret:
𝒕 ∈ {… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … } ⊂ 𝑵
- valorile semnalului eșantionat:
𝒖𝒆 ∈ {… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … } ⊂ 𝑹
- valorile semnalului numeric (eșantionat și cuantizat), semnal discret:
𝒖𝒅 ∈ {… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … } ⊂ 𝒁

B1.2 Pentru semnalul de la punctul B1.1-b. să se determine expresia analitică prin descompunere
în semnale tipizate apoi să se simuleze semnalul folosind o schemă Simulink/Xcos.

B1.3 Pentru semnalele în timp continuu de la punctul B1.1, să se determine imaginile prin
transformata Laplace.
Rezultatele se scriu sub forma:
Pentru punctul a.
𝒙(𝒔)=.................................................................................................... (tabel+proprietăți)
Pentru punctul b.
𝒖(𝒔)=.................................................................................................... (tabel+proprietăți)

18
 Teoria Sistemelor laborator 2022

B1.4 Pentru semnalul eșantionat 𝒙𝒆 și pentru semnalul numeric (în timp discret) 𝒖𝒅 , obținute la
punctul B1.1, să se determine imaginile prin transformata Z .
În cazul în care eșantionarea semnalului 𝒙 ar continua în aceeași manieră pentru tot domeniul
𝒕 ∈ 𝑹+ s-ar obține un semnal eșantionat pe care îl notăm 𝒙𝒆_𝒄𝒐𝒎𝒑𝒍𝒆𝒕 .
Să se determine imaginea prin transformata Z a semnalului 𝒙𝒆_𝒄𝒐𝒎𝒑𝒍𝒆𝒕 .
Rezultatele se scriu sub forma:
Pentru punctul a.
𝒙𝒆 (𝒛)= .................................................................................................... (definiție)
𝒙𝒆_𝒄𝒐𝒎𝒑𝒍𝒆𝒕 (𝒛)= ......................................................................................... (tabel)
Pentru punctul b.
𝒖𝒅 (𝒛)=.................................................................................................... (definiție)

B1.5 Să se analizeze apariția/neapariția fenomenului de folding la eșantionarea semnalului 𝐱(𝐭) =

𝟏𝟎𝐬𝐢𝐧(𝟏𝟐𝛑𝐭) + 𝟐𝐬𝐢𝐧(𝟏𝟎𝟐𝛑𝐭) cu frecvențele 𝒇𝒔 ∈ {𝟗, 𝟏𝟓, 𝟐𝟎}.

B1.6 Să se determine spectrul de amplitudine și spectrul de fază ale semnalului

𝝅 𝝅
𝒙(𝒕) = 𝟔 + 𝟓𝒄𝒐𝒔(𝟏𝟎𝝅𝒕 − ) + 𝟏𝟎𝒔𝒊𝒏 (𝟒𝟎𝝅𝒕 + )
𝟒 𝟖
Rezultatele se scriu sub forma:
{𝝎𝒊 , |𝒄𝒊 |} = .....................................................................................
{𝝎𝒊 , 𝒂𝒓𝒈𝒄𝒊 } = ...............................................................................

B2. Exerciții suplimentare

B2.1. Se consideră semnalele în timp continuu:
𝑡
a. 𝑦1 (𝑡) = 5(1 − 𝑒 −2 ), 𝑡 ∈ [0,10]𝑠𝑒𝑐.
𝜋
b. 𝑦2 (𝑡) = 3sin ( 4 𝑡), 𝑡 ∈ [0,10]𝑠𝑒𝑐.

Să se eșantioneze semnalele cu pasul de eșantionare: ℎ = 0.5𝑠𝑒𝑐 , apoi cu pasul de

eșantionare ℎ = 1.2𝑠𝑒𝑐, pentru 𝑡 ∈ {0,1,2,3,4,5,6}. Semnalul în timp continuu, cât și cele
eșantionate se vor reprezenta grafic în aceeași fereastră sisteme de axe diferite, folosind
Matlab.

B2.2. Fie semnalele 𝑥1 (𝑡) = 𝑐𝑜𝑠 (2𝜋𝑡) , 𝑥2 (𝑡) = 𝑐𝑜𝑠 (22𝜋𝑡) și 𝑥3 (𝑡) = 𝑐𝑜𝑠 (18𝜋𝑡). Se consideră
că acestea se eșantionează cu pasul ℎ = 0,1𝑠𝑒𝑐. Să arate că semnalele sunt semnale alias. Să se
determine frecvența alias a semnalului care se poate reconstrui. Folosind Matlab să se reprezinte

19
 Teoria Sistemelor laborator 2022

graficele semnalelor în timp continuu pentru 𝑡 ∈ [0,1]𝑠𝑒𝑐, semnalelor eșantionate, respectiv a

semnalului ce poate fi reconstruit pe baza eșantioanelor extrase (se folosește funcția Matlab de
interpolare spline).

B2.3. Fie un semnal x(t) = 50sin(4πt) + 10sin(64πt),. Să se analizeze ce se întâmplă la

eșantionarea acestui semnal cu frecvența 𝑓𝑠 ∈ {3, 10, 70} pe intervalul 𝑡 ∈ [0,1]𝑠𝑒𝑐.

B2.4. Să se utilizeze blocurile Simulink de generare a semnalelor tipizate pentru obținerea

semnalelor din figurile următoare. Care sunt expresiile analitice ale acestor semnale?

a.

b.

20
 Teoria Sistemelor laborator 2022

c.

B2.5. Să folosească tabelele de transformate pentru a obține imaginile, respectiv funcțiile original
pentru următoarele semnale.
a. 𝑦1(𝑡) = 𝛿(𝑡) + 5𝜎(𝑡) g. 𝑦6[𝑡], 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑦4(𝑡)
b. 𝑦2[𝑡] = 𝛿[𝑡] + 5𝜎[𝑡], ℎ = 0.2𝑠𝑒𝑐
𝑡
𝜋
𝑒𝑠𝑎𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡 𝑐𝑢 ℎ = 0.5𝑠𝑒𝑐
c. 𝑦3(𝑡) = 5 (1 − 𝑒 −2 ) + 3sin ( 4 𝑡)
h. 𝑦7(𝑡) = 5(𝜎(𝑡) − 𝜎(𝑡 − 6))
d. 𝑦3[𝑡] , 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑦3(𝑡)
i. 𝑦7[𝑡], 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑦7(𝑡)
𝑒𝑠𝑎𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡 𝑐𝑢 ℎ = 1.2𝑠𝑒𝑐
𝑒𝑠𝑎𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡 𝑐𝑢 ℎ = 0.5𝑠𝑒𝑐
e. 𝑦4(𝑡) = 𝑦3(𝑡 − 5) 10
f. 𝑦5[𝑡] = 𝑦3[𝑡 − 2] j. 𝑦8(𝑠) = 𝑠2 +3𝑠+2
10
k. 𝑦9(𝑠) = 𝑠2 +6𝑠+10

B2.6. Să de calculeze spectrele de amplitudine ale semnalelor următoare și se scrie un program

Matlab care să le reprezinte grafic. Determinați ce frecvență de eșantionare ar trebui folosită
pentru a găsi toate componentele spectrului.
c. x(t) = 50sin(4πt) + 10 sin(64πt), 𝑡 ∈ [0,1]𝑠𝑒𝑐
d. x(t) = cos (2πt) + cos (22πt) + cos (18πt), 𝑡 ∈ [0,1]𝑠𝑒𝑐

C. Anexe

1. Blocuri Simulink/Xcos pentru generarea semnalelor tipizate

Categorie Bloc Simulink Bloc Xcos Scop/ Utilizare
Sources Generează semnal treaptă. Are trei
Generatoare parametri:
de semnal - StepTime=momentul la care
de diferite semnalul trece de la valoarea
forme. inițială la valoarea finală;

21
 Teoria Sistemelor laborator 2022

Blocurile au - InitialValue=valoarea inițială a

doar port de semnalului;
ieșire. - FinalValue=valoarea finală a
semnalului.
Generează semnal rampă. Are trei
parametri:
- Slope=panta cu care semnalul
crește/descrește;
- StartTime=momentul de la care
semnalul începe să
crească/descrească;
- OutputValue/InitialValue=valoarea
inițială a semnalului
Generează un semnal sinusoidal.
Parametri:
-Amplitude=amplitudinea
semnalului sinusoidal;
- Bias=valoare de translatare a
graficului sinusoidei pe verticală;
doar în Simulink
-Freqency[rad/sec]=pulsația
semnalului sinusoidal (Pentru o
sinusoidă cu perioada T=5sec →
pulsația =2/5).
Phase[rad]=faza inițială a
semnalului;

2. Funcții Matlab /Scilab

Funcții Matlab Descriere
yi=spline(x,y,xi) Funcție de interpolare care completează o funcție y(x) cu puncte
pentru obținerea unei curbe netede yi(xi) care are proprietatea
că trece prin punctele funcției y(x).
stem(x,y) Afișează baghete verticale la coordonatele date de x de înălțime
egală cu valorile lui y. Se poate folosi pentru a afișa eșantioanele
unui semnal la momente discrete.
Funcții Scilab Descriere
d=splin(x,y) Calculează valorile derivatelor în punctele x cu funcția spline
yi=interp(xi,x,y,d) Funcție de interpolare care completează o funcție y(x) cu puncte
pentru obținerea unei curbe netede yi(xi) care are proprietatea
că trece prin punctele funcției y(x). Vectorul d= s'(x)- valorile
derivatelor în punctele x ,estimate de obicei cu funcția spline

22
 Teoria Sistemelor laborator 2022

plot2d3(x,y) Afișează linii verticale la coordonatele date de x de înălțime

egală cu valorile lui y. Se poate folosi pentru a afișa eșantioanele
unui semnal la momente discrete.
Funcții Descriere
Matlab/Scilab
linspace(a,b,N) Creează un vector cu valori echidistante în intervalul [a,b] cu N
valori.
Fx=fft(x) Calculează transformata Fourier discretă a semnalului x.
Variabila Fx este complexă. Se calculează pe domeniul de
pulsații [0, 2π).
- Pentru spectrul de amplitudine trebuie calculat modul-abs(Fx).
-Pentru spectrul de fază trebuie calculat unghiul-angle(Fx).
Fx_s=fftshift(Fx) Realizează deplasarea vectorului Fx astfel încât spectrul
eșantionat să corespundă intervalului [-π, π).

23