UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREȘTI

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Măsurarea raportului de undă staţionară

București 2023
3.1 Schema instalaţiei de măsură este:

3.2 Măsurăm lungimea de undă în ghid λg cu ajutorul metodei deplasării sondei. Folosim o sarcină de tip scurtcircuit,
deoarece distribuția amplitudinii tensiunii pentru aceasta sarcină are o formă foarte ondulată.

Vom găsi un minim, apoi deplasăm căruciorul mobil până la găsirea următorului minim. Notăm coordonatele
celor două minime consecutive (z1, z2), diferența acestora (d) reprezentând lungimea λg/2.

Z1 = 5.6cm

Z2 = 7.5cm

d = z2 – z1 = λg/2 = 1.9cm  λg = 3.8cm = 38mm

Calculăm valoarea teoretică a lunigmii de undă în ghid λg folosind formula:

λg=lungimea de undă în ghid

λ0=lunfimea de undă în spațiul liber

c0 c0
fc=frecvența caracteristică= = = 6.52GHz
λc 2a
f=f0=frecvența de lucru=10.097GHz

Obținem λg = 38.9mm
Eroarea este: e=2.33%

(1):

3.3 Măsurăm raportul de undă staționară σ prin două metode.

Metoda 1: Metoda directă

Metoda directă pentru măsurarea raportului de undă staţionară se bazează pe folosirea relaţiei de definiţie:

(2):

Știind faptul că tensiunea variază direct proporțional cu modulul câmpului electric la pătrat, putem adapta
fomula anterioară la:

(3):

Astfel vom măsura un minim și un maxim consecutive (α max, α min), raportul de undă staționară găsindu-l cu
formula menționată anterior.

Această metodă este destul de inexactă deoarece, în realitate, nu măsuram nivelul minimului, ci o valoare
medie a zgomotului, întrucât minimele distribuției sunt „înecate” în zgomot. Există mai multe metode de a soluționa
această problemă (de ex. mărirea puterii instalației pentru a translata minimele) însă cea și acestea prezintă surse de
eroare. Cel mai convenabil este să folosim metoda 2.

Metoda 2: Metoda dublării minimului

Se conectează la capătul liniei de măsură o sarcină compusă dintr-un transformator de impedanta cu şurub
mobil şi o terminaţie adaptată. Se măsoară raportul de undă staţionară pentru diverse înălţimi h ale şurubului.
Șurubul mobil determină, pentru poziția sa inițială (h=0mm), un raport de undă staționară egal cu 1 (nivelul
minimelor este egal cu nivelul maximelor). Aceasta este configurația pentru o sarcină adaptată, unda directă vine
către sarcină, unde este absorbită în totalitate; nu există undă inversa. Introduerea șurubului mobil în cavitate are ca
efect apariția unei unde inverse; întrucât unda directă întâlnește un obstacol în propagarea sa, se va reflecta.
Apariția undei inverse modifică forma distribuției, aceasta devenind mai ondulată. Cu cât introducem șurubul mobil
mai mult în cavitate, cu atât unda se va reflecta în cantitate mai are și distribuția va deveni mai depărtată de forma
sa aplatizată (o dreaptă pentru σ = 1). Valoarea raportului de undă staționară reprezintă raportul dintre valorile
maximelor și minimelor din distribuție, astfel încât acesta va crește cu atât cu cât se va mări gradul de ondulație al
distribuției.

Pentru determinarea valorii lui σ : vom găsi un minim al

distribuției prin deplasarea caruciorului mobil și vom nota
valoarea sa. Vom căuta în stânga, respectiv în dreapta
minimului, coordonatele pentru care distribuția prezintă
punctele cu valoarea dublului minimului. Se notează
distanța dintre cele două minime: d=|z2-z1|.

Pentru determinarea lui σ b vom folosi formula:

(4):

Această metodă poate fi folosită pentru valori ale raportului de undă staționară mai mari decât √ 2 = 1.41. Valoarea
dmax din relație se obține pentru λg/2 (cele doua puncte de valoare 2* α min devin puncte de maxim; distanța dintre
două maxime = perioada distribuției = λg /2). Pentru dmax= λg /2 obținem σ=√ 2 = 1.41.

3.5 Determinarea lui σ se face prin metoda directă (3.3.1), iar pentru valori mari ale lui σ se folosește și metoda
3.3.2.

Vom folosi doar metoda directă pentru măsurarea raportului de undă staționară până în momentul în care sigma
depășește valorea √ 2 . După această valoare vom folosi cele două metode în paralel. O tură completă de șurub
reprezintă modificarea înălțimii cu Δh=0.7mm, deci vom măsura raportului de undă staționară pentru multiplii de Δh.
Măsurătoarea se va finaliza pentru valori foarte mici ale diferenței d= z2-z1< 1mm.

Rezultatele sunt prezentate sub forma de tabel:

Nr. Crt. h [mm] αmin αmax σa d [mm] σb

0 0 16.5 19 1.073 --- ---

1 0.7 15.2 21 1.174 --- ---

2 1.4 13.4 22 1.28 --- ---

3 2.1 11 2.09 1.37 --- ---

4 2.8 7.6 23.5 1.75 9 1.79

5 3.5 4.8 28.5 2.43 5 2.68

6 4.2 2.4 35 3.81 3 4.19

7 4.9 0.58 39 8.2 1.5 8.14

4. Întrebări

4.1 În cazul şurubului de reglaj, curba de variaţie a raportului de undă staţionară în funcţie de înălţimea h poate să
fie nemonotonă (să prezinte un maxim). Cum se explică acest fapt ?

Nu înțeleg întrebarea.

4.2 Depinde raportul de undă staţionară de nivelul semnalului dat de generator?

Raportul de undă staționară depinde de nivelul semnalului dat de generator doar în cazul măsurării acestuia cu
metoda directă, deoarece pentru valori mici ale semnalului dat de generator, valorile minimelor pot fi comparate cu
valorile zgomotului din aparate. Astfel, în cadrul măsurătorii nu se va obține nivelul minimului, ci o valoare medie a
zgomotului, întrucât minimele sunt „înecate” în zgomot.

4.3 În cazul sarcinii compuse din atenuator şi scurtcircuit deplasabil, ce relaţie există între raportul de undă
staţionară pe linia de măsură şi atenuarea atenuatorului?

4.4 Demonstraţi relaţia (2).

 ( )
P r σ −1 2
Relația (2) este: = .
Pi σ +1
Demonstratie:

Pr
Γ P=
Pi
Pr =¿ ¿ ¿

Pr =¿ ¿ ¿

¿> Γ P =¿ ¿ ¿

1+|Γs| σ−1
σ= ≤¿ ¿ Γ s ∨¿
1−|Γs| σ +1

( )
2
σ −1
¿> Γ P =
σ+1