Generator de undă modulată în durată și caracteristici de

frecvență
Tema de proiectare
- numărul temei este format prin asocierea dintre numărul grupei și numărul din condică,
astfel : 121.1 ; 121.2….121.30 ; 122.1 ; 122.2……..122.30 ; 123.1……ș.a.m.d.

I/ Să se proiecteze un generator de undă modulată în durată(PWM) cu următoarele date :

-tensiunile de alimentare : E=(10+n/3) V, unde n este numărul din condică.
-unda triunghiulară unipolară are amplitudinea de (5+ 0,2*n) V
-frecvența de modulare (a semnalului care intră în comparator) : f = 4 ´ m ´ n
unde : m-numărul grupei ; n-numărul din condică ;

II/ Să se traseze caracteristicile de frecvență pentru funcția de transfer din tabelul de mai jos,
corespunzătoare numărului temei :

T /k 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
-1
10 121.1 121.2 121.11
10-2 121.12 122.22
-3
10 121.23 122.33
2!10-1 122.1 122.11
2!10-2 122.12 122.22
2!10-3 122.23 122.33
-1
3!10 123.1 123.11
3!10-2 123.12 123.22
-3
3!10 123.23 123.33
4!10-1 124.1 124.11
-2
4!10 124.12 124.22
4!10-3 124.23 124.33
5!10-1 125.1 125.11
5!10-2 125.12 125.22
-3
5!10 125.23 125.33
6*10-1 126.1 126.11
6*10-2 126.12 126.22
6*10-3 126.23 126.33

unde k reprezinta numarul funcției de transfer si T reprezintă valoarea constantei de timp din
functia de transfer.

1
Funcțiile de transfer sunt:

1
G (s) =
s 2T (1 + sT ) (1)
1 + s 4T
G (s) =
s 4T ! s 2T (1 + sT ) (2)

1 + s10T
G (s) =
sT (3)
(1 + s10T )(1 + s10 T ) 2
G (s) =
sT (4)

1
G (s) =
(1 + sT )(1 + s10-3 T )(1 + s10-5 T ) (5)

1 + s102 T
G (s) =
(1 + sT )(1 + s103 T )(1 + s105 T ) (6)

1
G (s) =
(1 + sT )(1 + s10-3 T ) (7)

1 + s102 T
G (s) =
(1 + sT )(1 + s103 T ) (8)

1
G (s) =
sT (1 + s10 T )(1 + s10-4 T )
-2
(9)

1 + s10-2 T
G (s) =
s10-1T (1 + sT )(1 + s10-4 T ) (10)

1 + s102 T
G (s) =
sT (1 + s10-2 T ) (11)
Obs.
-proiectul se scrie de mână
- se atașează și ub tabel sintetic cu datele de proiectare particularizate și valorile obținute
pentru surse și componente.
-termen: săpt. 11 (inclusiv) (15 puncte)
-test (sapt 13 sau 14): conținutul proiectului + Cap. 2.1 – 2.10. (15 puncte)

2
Precizări pentru tema de proiectare a restanțierilor
- numărul temei : 131.1 ; 131.2….131.33 ; 132.1 ; 132.2……..132.33 ; 133.1……ș.a.m.d,
pentru anul III, și
141.1 ; 141.2….141.33 ; 142.1 ; 142.2……..142.33 ; 143.1……ș.a.m.d, pentru anul IV.

I/ Să se proiecteze un generator de undă modulată în durată(PWM) cu următoarele date :

-unda triunghiulară unipolară are amplitudinea din 0,3 V în 0,3V, pentru anul III : (5+ 0,3*n) V
, și din 0,4V în 0,4V, pentru anul IV : (5+ 0,4*n) V.
-frecvența de modulare( a semnalului care intră în comparator) :
f = 5´ m ´ n
unde : m=131 ; 132 ;133…..pentru anul III și m=141 ;142 ;143…..pentru anul IV.
n=1 ;2 ;3 …..33.

II/ Să se traseze caracteristicile de frecvență pentru funcția de transfer din tabelul de mai sus
corespunzătoare numărului temei. În tabel la numărul temei a doua cifră, care este 2 se
schimbă în 3, pentru anul III, și în 4, pentru anul IV.

Notă: Pentru n mai mare ca 33, se reia de la 1 (n=34 devine n=1, etc.)
Restul condițiilor rămân aceleași.

3
Conținutul proiectului :

Foaie de capăt : titlul, nume-prenume, grupa, nr. din condică

Tema de proiectare, cu datele de proiectare calculate pentru studentul în cauză.
Cuprins proiect :

1. Generator de undă modulată în durată

1.1. Prezentarea generatorului
1.2. Comparator fără histerezis
1.3. Generator de undă triunghiulară liniara, bipolara
1.4. Circuit pentru calculul valorii absolute
1.5. Semnalul de comandă.
1.6. Tabel sintetic cu datele de proiectare și rezultatele tuturor calculelor pentru cap. 1
1.7. Simularea în PSIM a circuitului.
1.7.1. Schema simulate, cu valorile componentelor si ale surselor de tensiune si alimentare
vizibile
1.7.2. Rezultate ptr. ucom, mic (0,2 vi max), mediu (0,5 vi max) si mare (0,8 vi max) , unde
vi max este amplitudinea undei triunghiulare. Forme de undă, Marcarea pe formele de undă,
cursori: amplitudini, timpi,perioade, frecvențe (cursori). Determinarea factorului de umplere
pentru fiecare caz.

2. Caracteristicile de frecvență pentru funcția de transfer. (Se trasează de mână, nu electronic)

2.1. Caracteristica amplitudine-frecvență și deducerea ei
2.2. Caracteristica fază-frecvență și deducerea ei.

4
1. Generator de undă modulată în durată
1.1.Prezentarea generatorului
În literatură, acest tip de generator se mai numeste şi generator cu factor de umplere
variabil sau generator PWM (Pulse Width Modulation).
Generatorul de undă modulată în durată este un comparator căruia i se aplică pe o
intrare o tensiune liniar variabilă, de obicei triunghiulară uni- sau bipolară, iar pe cealaltă
intrare un semnal de comandă, care poate fi, de exemplu, semnalul de iesire al unui regulator,
un semnal rampă sau o undă sinusoidală de frecvenţă mult mai mică decât frecvenţa undei
triunghiulare.
În fig. 1.1.1. este arătată schema electrică a generatorului de undă modulată în durată.

Fig. 1.1.1 Generator de undă modulată în durată

Formele de undă rezultate pentru o undă triunghiulară unipolară aplicată pe intrarea

inversoare comparată cu un semnal rampă aplicat pe intrarea neinversoare sunt prezentate în
fig. 1.1.2.

Fig. 1.1.2 Generator de undă modulată în durată - forme de undă

5
 Dacă se notează cu T perioada undei triunghiulare şi cu T0 , de exemplu, durata cât
comparatorul stă în (+E), raportul T0 / T se numeşte factor de umplere sau factor de modulare
şi poate fi variat între zero şi unu prin varierea amplitudinii semnalului de comandă.
Unda triunghiulară bipolară se poate transforma în undă triunghiulară unipolară de
frecvenţă dublă utilizând circuitul de calcul al valorii absolute.

1.2. Comparator fără histerezis

Comparatoarele sunt circuite care amplifică diferenţa între două tensiuni aplicate la
intrare, furnizând la ieşire tensiunea de saturaţie corespunzătoare semnului diferenţei acestora.
Semnul tensiunii la ieşire este funcţie şi de intrarea pe care se aplică această diferenta.
Comparatoarele sunt AO speciale care au un slew-rate foarte ridicat . Dar, nu slew-rate
este caracteristica indicată în catalog pentru aceste circuite, ci timpul în care comparatorul
ajunge la saturaţie pentru o anumită diferenţă între cele două mărimi aplicate la intrare.
De obicei, la intrarea comparatorului se aplică două unde ,una cu frecvenţă mult mai
mare decât cealaltă . Unda de frecvenţă joasă poate fi şi o tensiune continuă care se mai
numeşte şi tensiune de prag. În fig. 1.2.1..a) şi b) sunt arătate doua posibilităţi de realizare a
unui comparator fara histerezis.

a) b)
Fig. 1.2.1. Comparator fara histerezis
a) semnalele se aplică pe ambele intrări ; b) cu sumator

Formele de undă pentru comparatorul fara histerezis sunt arătate în fig. 1.2.2. pentru vi
semnal triunghiular bipolar. Comparatorul basculează în (+E) când vi < VP şi în (-E) când
vi > VP .

Fig.1.2.2. Comparator fara histerezis - forme de undă

6
 Caracteristica de transfer pentru comparatorul inversor este arătată în fig.
1.2.3.a) pentru V p > 0 şi în fig. 1.2.3.b) pentru V p = 0 .

a) b)
Fig. 1.2.3. Caracteristica de transfer a comparatorului inversor
a) V p > 0 ; b) V p = 0

1.3. Generator de undă triunghiulară liniară bipolară

Generatorul de undă triunghiulară este compus dintr-un generator de undă triunghiulară
bipolara si un circuit de valoare absoluta, care transformă unda triunghiulară bipolara în undă
triunghiulară unipolara cu frecvență dubla. Generatorul de undă triunghiulară bipolara
prezentat în fig. 1.3.1. este compus, în principal, dintr-un comparator cu histerezis ( A1 ) şi un
integrator ( A2 ), ambele realizate cu amplificatoare operaţionale. La ieşirea comparatorului este
conectat un circuit de limitare cu diode, care fixează amplitudinea semnalului dreptunghiular la
ieşirea comparatorului şi prin aceasta simetrizează alternanţele undei triunghiulare obţinute la
ieşirea integratorului.
Datorită circuitului de limitare, amplitudinea undei dreptunghiulare obţinută la ieşirea
comparatorului are aceeaşi valoare absolută, atât pe alternanţa pozitivă, cât şi pe cea negativă
şi anume: U = VZ + 2VD , unde VZ este tensiunea diodei Zener, iar VD este căderea de
tensiune pe o diodă în polarizare directă. Se presupune că VD este aceeaşi pentru oricare din
cele patru diode semiconductoare D1 ...D4 .

Fig. 1.3.1. Generator de undă triunghiulară simetrică

Formele de undă corespunzătoare generatorului de undă triunghiulară simetrică sunt

prezentate în fig.1.3.2.

7
 Fig.1.3.2. Generator de undă triunghiulară simetrică - forme de undă

Iniţial, tensiunea la ieşirea comparatorului poate fi pozitivă sau negativă, adică ( ± U ),

dar, în oricare dintre aceste situaţii s-ar afla, funcţionarea circuitului este aceeaşi.
Presupunând că tensiunea la ieşirea comparatorului este ( - U ), tensiunea la ieşirea
integratorului creşte spre ( + U ) şi, când atinge această valoare, comparatorul basculează în
( + U ) şi, din acest moment, integratorul integrează spre ( - U ) ş.a.m.d.

• Calculul frecventei de oscilatie:

Cu notaţiile din fig. 1.3.1, pentru intervalul [ 0;T / 2 ] , ţinând cont că încărcarea
condensatorului C are loc la curent constant de valoare ( - U / R ), pentru tensiunea la ieşirea
integratorului , se poate scrie:
1 æ Uö
v0 = - ò ç - ÷dt
C è Rø
După integrare, rezultă:
U
v0 = t + A , unde A este o constantă.
RC
Ţinând cont că, la t = 0 , v0 = -U , se obţine: A = -U .:
Dar, la t = T / 2 ; v0 = U şi, înlocuind în relaţia (1.3.2), avem:
U T
U = × - U , de unde rezultă că perioada undei triunghiulare este T = 4 RC , iar
RC 2
frecvenţa de oscilaţie f = 1 / 4 RC .

Ex. numeric pentru dimensionarea generatorului de undă trunghiulară bipolară :

Se dă : E = ±15V , frecvența undei trunghiulare unipolare care se aplică

comparatorului(frecvența de comutare) 10KHz ; amplitudinea maximă 10 V ; în polarizare
directă căderea de tensiune pe oricare dintre diode, VD=0,5V la un curent de 1mA ;

• Dimensionarea comparatorului și circuitului de limitare :

8
 Pentru comparatorul cu histerezis (A1), din figura 1.3.1 se consideră cazul general
adică, rezistența de pe intrare R1, cea din reactie R2, și tensiunea dintre intrările
comparatorului v . Aplicând principiul suprapunerii efectelor rezultă:

R2 R1
v= v0 + (±U )
R1 + R2 R1 + R2
Comparatorul cu histerezis basculează când v=0
Pentru R1=R2=R0 și v=0, se obține amplitudinea maxima a undei triunghiulare:
vtri= v0=-/+U=-/+10V

Se recomandă alegerea lui R0 în gama 10.....50kW

Pentru acest caz se alege R0 = 20k W

Dimensionarea circuitului de limitare :

Tensiunea de ieșre U, obținută după rezistența r de la ieșirea comparatorului cu histerezis(A1),
din figura 1.3.1.este :
U = VZ + 2VD ,
VZ = U - 2VD = 10 - 1 = 9V ;
Calculul rezistenței r (se neglijeaă curentul prin rezistența R, adică R ! r ), la un
curent prin dioda Zener Iz=1mA:
E - U 15 - 10
r= = = 5k W ,
10-3 10-3
unde E-tensiunea la ieșirea comparatorului ;

Dimensionarea integratorului :
Din fig. 1.1.2 rezultă că frecvența undei triunghiulare unipolare, care se aplică
comparatorului este dublă față de frecvența undei triunghiulare bipolare. Deci, frecvența de
oscilație a generatorului de undă triunghiulară bipolară este 5KHz.
Alegând R ! r = 5K W ; adică R = 50k W
f = 1 / 4 RC ; C = 1/ 4 Rf = 1/ 200!103 !5!103 = 1nF

Pentru a realiza o unda triunghiulară unipolară, se foloseste un circuit care calculeaza

valoarea absoluta, circuit care este prezentat in continuare

1.4. Circuit pentru calculul valorii absolute

În figura 1.4.1 este reprezentat un circuit compus dintr-un circuit diodă ideală realizat
cu amplificatorul operațional A1 şi un sumator inversor realizat cu amplificatorul operațional
A2. Acest circuit calculează valoarea absolută a semnalului de intrare, caracteristica de transfer
fiind prezentată în figura 1.4.2.

9
 Fig. 1.4.1. Circuit pentru calculul valorii absolute

Fig. 1.4.2. Caracteristica de transfer

• Dioda ideală inversoare

Se observă că, atâta timp cât amplificatorul operational A1 funcţionează în regim liniar,
intrarea inversoare este virtual la masă.
Pentru semnal de intrare vi > 0 , v01 < 0 , dioda D2 este blocată, iar dioda D1 conduce şi
circuitul funcţionează ca un amplificator inversor cu amplificarea (-1) ; deci v A = -vi , dioda
D1 fiind cuprinsă în bucla de reacţie. Deci, pentru vi = 0 ; v A = 0 şi caracteristica de transfer
porneşte din origine, căderea de tensiune pe D1 fiind compensată.
Pentru semnal de intrare vi < 0 ; v01 > 0 , dioda D1 este blocată, iar dioda D2 este în conducţie.
Datorită reacţiei negative care se închide prin dioda D2 , intrarea inversoare a AO este
menţinută virtual la masă. Deci, tensiunea la ieşire v A este egală cu zero, pentru că prin
rezistenţa R ieşirea este conectată la intrarea inversoare, care este virtual la masă.
Rezistenţa R conectată în serie cu D2 face ca şi pentru polaritate negativă a semnalului de
intrare în reacţie să existe acelaşi circuit format dintr-o diodă înseriată cu o rezistenţă de
valoare R , ca şi pentru polaritate pozitivă (vi > 0 ) .

• Sumatorul
Pentru sumatorul inversor din figura 1.4.1, ale cărui semnale de intrare sunt v A şi v B se poate
scrie:
R R
v0 = - v A - vB = -( 2v A + vB ) (1.4.1)
R R
2
Pentru : vi > 0 avem v A = -vi ; vB = vi şi din relaţia (1.4.1) rezultă v0 = vi > 0 .
Pentru : vi < 0 avem v A = 0 ; vB = vi şi din relaţia (1.4.1) rezultă v0 = -vi > 0 .

10
De aici rezultă caracteristica de transfer arătată în fig. 1.4.2, care reprezintă funcţia v0 = vi .
Se recomandă alegerea lui R0 în gama 10.....50kW
Pentru acest caz se alege R0 = 20k W

1.5. Semnalul de comandă.

Pentru o buclă de reglare automată, semnalul de comandă este semnalul obtinut la
ieșirea regulatorului. Simplificat, regulatorul este un amplificator al erorii dintre valoarea de
referință si valoarea măsurată a parametrului care se reglează.
Pentru funcționare fără buclă de reglare obținerea semnalului de comandă se poate face
cu un divizor de tensiune, care poate fi urmat sau nu de un repetor(fig.1.5.1)

Fig.1.5.1. Generarea semnalului de comandă

Valoarea maximă a tensiunii de intrare este egală cu amplitudinea maximă a undei

triunghiulare unipolare vi max = 10V . Putem scrie:

R1
vi max = × E = 10V
R1 + R2

Pe de altă parte, divizorul R1 , R2 trebuie să se comporte ca un generator de tensiune

pentru tensiunea de intrare vi ,Daca este pus repetorul, rezistenta de intrare a acestuia fiind
foarte mare această condiție, practic nu mai este necesară.

De exemplu, pentru un amplificator repetor realizat cu un AO care are : rezistenţa de intrare

fara reactie Ri = 500 kW , rezistenţa de ieşire R0 = 100 W şi amplificarea diferenţială
a0 = 10 5 , ținând cont că factorul de reacţie este f = 1 , se obţine:
( )
- rezistenţa de intrare cu reacţie : Rir = Ri (1 + a0 f ) = 500 1 + 105 [ k W ] @ 50.000M W
- rezistenţa de ieşire cu reacţie :
( )
Ror = R0 / (1 + a0 f ) = 100 / 1 + 105 [ W ] @ 0, 001W
Pentru E=15V, avem:
R1 10
=
R1 + R2 15

Pentru R1=20K se obține R2=10K;

11
1.7. Simularea în PSIM a circuitului.
ATENȚIE! Datele numerice și valorile componentelor impuse sau calculate anterior
vor fi cele folosite obligatoriu la simulare

1.7.1. Schema simulată

1.7.2. Rezultate pentru ucom, mic, mediu si mare

Rezultate obținute prin simulare pentru ucom, mic, mediu si mare, respectiv: 2V; 5V și 8V sunt
prezentate în figurile 1.7.1…..1.7.3. În fiecare din cele trei figuri sunt reprezentate:
-unda triunghiulară bipolară
- unda triunghiulară unipolară și tensiunea de comandă
-semnalul obținut la ieșirea generatorului PWM

Fig. 1.7.1. Rezultate pentru. ucom mic( ucom=2V)

12
 Fig. 1.7.2. Rezultate pentru. ucom mediu( ucom=5V)

Fig. 1.7.3. Rezultate ptr. ucom mare( ucom=8V)

In concluzie, din figurile 1.7.1….1.7.3 rezultă:

-frecvența undei triunghiulare unipolare 10KHz –impusă prin temă
-amplitudinea undei triunghiulare unipolare 10V-impusă prin temă
Rezultă:
-frecvența undei triunghiulare bipolare 5KHz
-amplitudinea undei triunghiulare bipolare ( +/-) 10V
-factorul de umplere(modulare): 0,2 pentru ucom mic( ucom=2V); 0,5 pentru ucom mediu(
ucom=5V) si 0,8 pentru ucom mare( ucom=8V)

13
2. Caracteristici de frecvență

Obs: Nu se scrie în proiect teoria, ci numai concluziile.

Se consideră o funcţie de transfer raţională, în care gradul numărătorului este mai mic sau
egal cu gradul numitorului, de forma:
k (1 + st 1 )(1 + st 2 )!
A(s ) = ,
(1 + sT1 )(1 + sT2 )!
în care t 1 ,t 2 ,! ,T1 ,T2 ,….. sunt constantele de timp ale sistemului.

Rădăcinile numărătorului se numesc zerouri iar rădăcinile numitorului se numesc poli.

Pentru s = jw :
k (1 + jwt 1 )(1 + jwt 2 )!
A( jw ) = = A( jw ) e jq (w ) ,
(1 + jwT1 )(1 + jwT2 )!
unde A( jw ) şi faza q ( w ) au expresiile:

k 1 + w 2t 2 1 + w 2t 2 !
A(w ) = 1 2 (A1.1)
1 + w 2T 2 1 + w 2T 2 !
1 2
q (w ) = k̂ + arctgwt 1 + arctgwt 2 + !
(A1.2)
- arctgwT1 - arctgwT2 + ...
unde k̂ este faza lui k care poate fi 0 sau p .
Din relaţia (A1.2) rezultă că faza q (w ) este suma algebrică a fazelor, adică se adună
cele de la numărător şi se scad cele de la numitor.

O mărime în decibeli A( jw ) este egală cu 20 lg A( jw ) .

dB
Pentru A( jw ) avem:

20 lg A( jw ) = 20 lg k + 20 lg 1 + w 2t 12 +

+ 20 lg 1 + w 2t 22 + ! - 20 lg 1 + w 2T12 - (A1.3)

- 20 lg 1 + w 2T22 + !
Relaţia (A1.3) arată că A( jw ) este suma algebrică a logaritmului modulelor, adică
dB
se adună cele de la numărător şi se scad cele de la numitor.

Se analizează acum o funcţie de transfer care are numai un zerou sau numai un
pol, pentru că la o funcţie de transfer care are mai multe zerouri şi mai multi poli se aplică
relaţiile (A1.2) şi (A1.3).

Se consideră funcţia de transfer cu un singur zerou:

F ( jw ) = 1 + jwt ,

care are modulul în decibeli F ( jw ) = 20 lg 1 + w 2t 2 şi faza j (w ) = arctgwt .

dB
Pentru wt << 1 : F ( jw ) , deci, pentru w << 1 / t , un zerou nu influenţează
dB @ 0
graficul.

14
 Pentru wt >> 1 : F ( jw ) @ 20 lg w 2t 2 , adică:
dB
F ( jw ) dB @ 20 lg w + 20 lg t . (A1.4)
Relaţia (A1.4) reprezintă ecuaţia unei drepte. Pentru un interval ( w0 !10w0 ) denumit
decadă, se poate scrie:
F ( j10w0 ) dB - F ( jw0 ) dB = 20 lg 10w0 + 20 lg t -
- 20 lg w0 - 20 lg t = 20 dB / dec , indiferent de valoarea lui w 0 .
Pentru un interval ( w0 ! 2w0 ) denumit octavă:
F ( j 2w0 ) dB - F ( jw0 ) dB = 20 lg 2w0 + 20 lg t -
- 20 lg w0 - 20 lg t = 20 lg 2 @ 6 dB / oct , indiferent de valoarea lui w 0 .
Deci, pentru w >> 1 / t , într-o decadă pentru un zerou modulul în decibeli creşte cu
20dB, iar într-o octavă creşte cu 6dB . Pentru un zerou, graficul modulului în decibeli
F (w ) dB în funcţie de frecvenţă reprezentată logaritmic este arătat în fig. A1.1.

Fig. A1.1. Caracteristica de frecvenţă pentru un zerou

Pentru w = 1 / t , avem F ( jw ) = 20 lg 2 @ 3dB . Deci, caracteristica asimptotică,

dB
care se mai numeşte şi diagramă Bode, porneşte din zero, iar caracteristica de frecvenţă reală
are valoarea de 3dB. De asemenea, se reprezintă şi faza j ( w ) funcţie de frecvenţă la scară
logaritmică, care se poate şi liniariza (vezi exemplul). Graficele modulului şi fazei funcţie de
frecvenţă la scară logaritmică se numesc caracteristici de frecvenţă.
Pentru o funcţie de transfer cu un singur pol:
1
G ( jw ) =
1 + j wT

G (w ) = -20 lg 1 + w 2T 2
dB
j (w ) = -arctgwT .
Pentru wT << 1 : G ( jw ) , deci, pentru w << 1 / T , un pol nu influenţează
dB @ 0
graficul.
Pentru wT >> 1 : G ( jw ) = -20 lg w 2T 2 .
dB
G ( jw ) dB = -20 lg w - 20 lg T (A1.5)
Relaţia (A1.5) reprezintă ecuaţia unei drepte cu panta (-20dB/dec).
Se deduce, în mod similar, ca şi pentru un zerou, că, pentru un pol, modulul în decibeli
scade cu (- 20 dB / dec ) şi respectiv (- 6 dec / oct ) pentru w >> 1 / T .

15
 Pentru un pol graficul modulului în decibeli G (w ) funcţie de frecvenţă reprezentată
dB
logaritmic este arătat în fig. A1.2.
Pentru w = 1 / T , avem G (w ) = -20 lg 2 @ -3dB . Deci, în punctul w = 1 / T ,
dB
caracteristica asimptotică porneşte din zero, iar caracteristica reală are o valoare de (-3dB).
Dacă zeroul este dublu, adică H ( jw ) = (1 + jwt )2 , atunci:
2
æ ö æ ö
H ( jw ) dB = 20 lg ç 1 + w t ÷ = 40 lg ç 1 + w 2t 2 ÷ .
2 2
è ø è ø
Pentru wt << 1 : H (w )
dB @ 0
(nu influenţează caracteristica).
Pentru wt >> 1 : H (w )
dB = 40 lg wt = 40 lg w + 40 lg t
, ecuaţia unei drepte cu panta
( + 40 dB / dec ).

Fig. A1.2. Caracteristica de frecvenţă pentru un pol

În mod similar pentru un pol dublu se obţine o pantă de ( - 40 dB / dec ).

Concluzii
• Caracteristicile de frecvenţă sunt: modulul A(w ) şi faza q (w ) funcţie de
dB
frecvenţă la scară logaritmică.
• Un zerou al funcţiei de transfer creşte panta caracteristicii de frecvenţă cu
+ 20 dB / dec (6dB/oct), iar un pol scade panta cu - 20 dB / dec (-6dB/oct).
• Când pulsaţia w este egală cu valoarea zeroului caracteristica asimptotică porneşte
din zero, iar în caracteristica reală valoarea este ( + 3dB ). Când pulsaţia w este
egală cu valoarea polului caracteristica asimptotică porneşte din zero, iar în
caracteristica reală valoarea este ( - 3dB ).
• Pentru un zerou dublu panta este de ( + 40 dB / dec ), iar pentru un pol dublu panta
este ( - 40 dB / dec ). Deci, pentru un zero/pol multiplu panta zeroului/polului
simplu se îmulţeşte cu ordinul de multiplicitate.
• Caracteristica fază funcţie de frecvenţă se poate liniariza astfel: în intervalul
simetric care cuprinde o decadă înainte şi una după valoarea polului/zeroului, faza
variază liniar, iar, în afara acestui interval, defazajul introdus de acesta este zero.
Obs: Pe axa frecvenţelor, pulsaţia (frecvenţa) se ia în modul.

16
Exemplu :
Obs : Exemplul acesta nu se scrie. În locul lui se fac caracteristicile de frecvenţă
pentru funcţia de transfer dată prin tema de proiectare.
Să se traseze caracteristicile de frecvenţă pentru funcţia de transfer:
- 10 s
A(s ) =
æç 1 + s × 10 -1 ö÷æç 1 + s × 10 - 5 ö÷
è øè ø
Rezolvare:
Pentru s = jw
- 10 jw
A( jw ) = .
æç 1 + jw × 10 -1 ö÷æç 1 + jw × 10 - 5 ö÷
è øè ø
Ţinând cont că:
- polii şi zerourile se iau în modul, avem un zerou w0 = 0 şi doi poli w1 = 10 rad / s şi
w 2 = 10 5 rad / s ;
- un zero creşte panta caracteristicii cu ( + 20 dB / dec ) şi un pol o scade cu (-20dB/dec);
- un zero sau un pol nu influenţează caracteristica pentru valori mai mici decât valoarea
lor, adică polii w1 şi w 2 nu influenţează caracteristica pentru valori w1 << 10 rad / s şi
respectiv w 2 << 10 5 rad / s . În aceste condiţii, funcţia de transfer devine:
A( jw ) = -10 jw
A( jw ) dB = 20 lg 10w .
Pentru a şti cum începe caracteristica, se calculează valoarea lui ω pentru care
A( jw ) dB = 0 şi se obţine w = 10 rad / s .
-1

Rezultă caracteristica modulului amplitudinii în dB funcţie de frecvenţă la scară

logaritmică (puterile lui 10) din fig. A1.3.a). Caracteristica reală în cei doi poli este cea
punctată, adică cu 3dB mai jos (în poli în loc de 40dB sunt 37dB).

Fig. A1.3 Caracteristicile de frecvenţă

a) modulul amplificării în dB; b) faza q (w )

17
Caracteristica fază- frecvenţă liniarizată
Caracteristica fază funcţie de frecvenţă se poate liniariza astfel: în intervalul simetric
care cuprinde o decadă înainte şi una după valoarea polului/zeroului, faza variază liniar, iar, în
afara acestui interval, defazajul introdus de acesta este zero. Graficul liniarizat q (w ) funcţie de
frecvenţă la scară logaritmică este arătat în fig. A1.3.b).

18