Rezonatoarele pentru micorunde sunt utilizate in variate LINIA IN Λ/4 IN SC
aplicatii incluzand: Filtre, oscilatoare, frecventmetre si amplificatoare
acordate. Functionare circuitelor rezonante pentru microunde este
similara celei a circuitelor rezonate cu constante concentrate.
Rezonatoarele la frecvente din domeniul microundelor utilizeaza
elemente distribuite ca: linii de transmisie, ghiduri rectangulare si
circulare, cavitati dielectrice.
LINIA Λ/2 IN SCURT CIRCUIT.
Se considera un segment de linie de transmisie cu pierderi,
scurtcicuitat la un capat. Linia are impedanta caracteristica Zo,
constanta de propagare β si cnstanta de atenuare α. La frecventa ω =
ωo, lungimea liniei este l = λ/2, unde λ = 2 π/ β.
Rezulta impedanta de intrare:
Zin = Zotanh(α+jβ)l =Zo[tanh(αl) + jtan(βl)] / [1+jtan(βl) *
tanh(αl)].
Zin = jZotan(βl) daca α = 0 (linie fara pierderi)
In practica cele mai multe linii au pierderi mici deci putem
considera ca αl<<1 si astfel tanh(αl) = αl.
Consideram acum ω= ωo + Δω. Cu Δω mic si o linie TEM.
βl = ωl/vp = ωol / vp + Δωl / vp. Unde vp = viteza de faza a linie de
transmisie.
Deoarece l = λ/2 = πvp / ωo pentru ω = ωo avem βl = π + Δωπ /
ωo.
Inlocuind obtinem Zin = Zo(αl+jΔωπ/ωo) deoarece Δωαl/ωo<<1.
Ecuatia este de forma Zin=R+2jLΔω care este impedanta de intrare a
circuitului RLC rezonant serie. Rezistenta circuitului echivalent este
R=Zoαl
Inductanta circ. echivalent este L=Zoπ/2ωo. Capacitatea circ.
echivalent este C=1/ ωo^2L. Rezonatorul rezoneaza pt Δω=0 (l= λ/2) si
impedanta sa la aceasta frecventa este Zin=R=Zoαl. Rezonanta se
produce de asemenea cand l=nλ/2, n=1,2,3...
Factorul Q al rezonatorului este Q= ωoL/R= π/2αl=β/2α deoarece
βl=π la prima rezonanta. Q descreste daca atenuarea liniei creste. 1
ATENUATORII
Atenuatorul indeplineste functia de reducere a puterii semnalului
care il strabate cu o cantitate fixa sau variabila, atenuatorul putand fii
din acest punct de vedere fix, reglabil in trepte sau reglabil in mod
continuu.
Atenuatorii trebuie sa fie adaptati la linia coaxiala pentru a
minimize reflexiile, ei fiind utilizati in toate aplicatiile in care trebuie
redusa puterea prin linii coaxiale. Ei sunt folositi mai ale la masuratori
in microunde si pentru reducerea puterii in cazul utilizarii wattmetrelor.
Atenuarea reprezinta reducerea puterii prin dispozitiv, este
perceputa ca o pierdere de putere, exprimata in decibeli.pentru orice
atenuator exista o putere de intrare Pint si o putere de iesire Pies. Daca
atat intrarea cat si iesirea atenuatorului sunt adaptate deci nu apar
reflexii atunci valoarea atenuarii se calculeaza cu formula: A=10
log10(baza 10) Pin/Pies, unde: A-reprez pierderile de atenuare prin
dispozitiv[dB], Pint- puterea de intrare in attenuator[W], Pies- puterea
de iesire din attenuator in cazul adaptarii la intrare si iesire[W]
Prin conventie valoarea nominala a atenuarii unui atenuator
exprimata in decibeli este un numar pozitiv. Un atenuator este
caracterizat de asemenea prin valoarea maxima a puterii pe care o poate
disipa.
Atenuatorii realizati din elemente de ghid : sunt componente care
reduc puterea undei care ii traverseaza cu o cantitate fixa sau variabila
continuu ori in trepte. Pierderea de putere se datoreaza absorbtiei
acesteia de catrea attenuator care, pentru nivele mari de semnal este
prevazut cu posibilatati de racier.
Atenuatorii functioneaza pe principiul interferentei cu vectorul camp
electric, magnetic sau amandoi. Atenuatorii reduce puterea fara a
provoca reflexii sau a afecta modul de propagare.
tenuatorii cu lamela deplasabila prin translatie si cei cu lamela rotitoare
se bazeaza pe principiul potrivit caruia un material rezistiv plasat
paralel cu liniile de camp electric E, va fi strabatut de catre un curent
de inductie care va provoca disiparea unei puteri proportionale cu I^2
*R. 5
MAGNETRONUL.
Magnetronul este un dispozitiv ce utilizeaza campul incrucisat, folosit
ca oscilator pentru a genera semnal in gama undelot centrimetrice si
milimetrice. Magnetronul poate fi utilizat atat pentru generarea unei
unde continue de joasa putere, in cazul cuptoarelor cu microunde sau k
un generator de impulsuri cu putei de varf de ordinul megavatiilor,
utilizat in emitatoarele radar. Toate tipurile de magnetroane ce pot fi
studiate sunt defapt diode cu anodul si catodul plasate n camp
magnetic.
MAGNETRONUL CU UNDA PROGRESIVA
Este cel mai folosit in domeniul undelor milimetrice si a celor
centimetrice. Are un randament η = 70%, puterea medie de ordinul
kilowatilor iar cea de varf pana la 40 MW. Are un anod cu structura
cilindrica in care sunt taiate mai multe cavitati rezonante de jur
imprejur. Aceste cavitati rezonante cilindrice sunt conectate cu
cavitatea centrala a magnetronului prin fante. Katodul este plasat in
mijlocul cavitatii centrale. In exterior exista un camp magnetic
permanentcare genereaza un camp magnetic perpendicular pe campul
electric continuu dintre anod si katod. Unda de radiofrecventa produsa
este extrasa prin intermediul unei bucle de cuplaj magnetic plasata itr-
una dintre cavitati.
Electronii emisi de catod se deplaseaza accelerat spre anod pe
traiectorii curbe inducand o tensiune itre peretii fantei de intrare in
cavitate. Aceasta tensiune indusa provoaca oscilatia cavitatii pe propria
sa frecventa de rezonanta.
Electronii vor fi franati sau accelerati cand se vor deplasa prin
campul electric de radoifrecventa provocat de cavitatiile rezonante.
Atunci cand sunt incetiniti electronii comunica energie campului
electric de microunde, iar atunci cand sunt accelerati ei primesc energie
de la acest camp. In absenta cavitatilor rezonante ei ar urma un traseu
circular si s-ar intoarce pe catod. Rezistenta cavitatilor influenteaza
miscarea electronilor care se termina pe anod. 9
DIODA IMPATT
Denumirea diodei impatt caracterizeaza modul de functinare al acestei
diode. Diodele impatt pot fi fabricate din Ge sau GaAs, fiind capabile
sa produca cea mai mare putere de unda continua CW dintre tote
dispozitivele semiconductoare. Ele pot functiona la frecvente
superioare limitei de 100 GHz cu puteri de 10W in partea inferioara a
spectrului si 0,1W la 100 GHz. Randamentul este mai mic de 30%.
Dioda impatt are un catod si un anod cu o zona p+ puternic dopata
localizata la anod. Regiunea p+ sic ea adiacenta de tip n sunt foarte
subtiri formand o dioda cu jonctiune pn. In aceasta jonctiune polarizata
invers apar fenomenele de avalansa. Intre jonctiune polarizata invers
apar fenomenele de avalansa. Intre jonctiune si catod este o zona n+
puternic dopata care formeaza regiunea de drift.
Pentru a putea functiona diodele Impatt au nevoie ca intre curentul de
avalansa si semnalul de micround sa fie un defazaj de 90(grade).
Timpul de transit va intarsia apoi curentul exterior cu inca 90(grade) in
raport cu tensiunea de radiofrecventa. Regiunea jonctiunii pn, puternic
dopata suporta un camp electric foarte intens ce produce strapungerea
in avalansa. Dispozitivul este montat intr-o cavitate rezonanta.
Cavitatea are uncaracter inductive si impreuna cu capacitatea diodei
devine rezonanta alcatuind un circuit acordat paralel. Campul total
aplicat diodei este suma campului electric continuu datoart surselor
externe de current continuu si a campului alternative datorat undei din
cavitate. Dioda este polarizata astfel ca in timpul alternantei positive a
radioundei ajungee in zona de avalansa, provocand un impuls de
current de avalansa la sfarsitul aceste alternante. In semialternanta
negative a undei de radiofrecventa tensiunea scade sub pragul necesar
declansarii avalansei. Impulsul de current scade asadar rapid la
inceputul acestei semiperioade. Va fi un defazaj total de 180(grade).
Dioda impatt poate fi utilizata ca amplificator prin montarea sa
intr-o cavitate rezonanta conectata la un circulator pentru a izola
intrarea de iesire. 13
O rezonananta de tip paralel(antirezonanta) se poate obtine
utilizand o linie de transmisie in scurt circuit de lungime λ/4.
Impedanta de intrare pe linie este:
tanh l  j tan l
Z  Z tanh(  j )l  Z 0
unde in
ultimul rezultat 0
s-a obtinut multiplicand numaratorul si numitorul
1  j tan l tanh l
cu : -j*ctg(β*l).
Presupunem acum ca l= λ /4 la w=w0 si punem w=w0 + Δw. Atunci
0l l  
pt linia TEM: Si atunci
l 
  
vp  v 
p  2 2 
cot  l  cot    Ztan 0

 2 Z in 20  20 20
De asemenea tanh αl= αl pt pierderi mici
0 este:
Aceasta expresie are aceeasi forma ca si impedanta circ paralele RLC:
l  j / 20
1 2
Rezistenta circ. echivalent este :
Z in   Q
Z1 / R   2 C
j C
Capacitatea circ echivalent:
R 0 1 40 Z 0
Inductanta circ echivanet este:
l L  2
Rezonatorul prezinta astfel o rezonanta de tip paralel pt. l= λ/4 cu
0 C
o impedanta de intrare la rezonanta Zin=R=Zo/αl.
Factorul Q al acestui resonator este Q=ωoRC=π/4αl=β/2α
deoarece l= π/2β la rezonanta. 3
ATENUATORUL CU LAMELA REZISTIVA ROTITOARE :
acest tip de atenuator are ca piesa principala o placa rezistiva care prin
rotatie patrunde in ghidul ce are practicata o fanta pe fata superioara.
Cu cat lamela patrunde mai adanc in interiorul ghidului cu atat
atenuarea este mai mare, iar cand este scoasa in intregime atenuarea
devine 0. Pozitia fantei in peretele ghidului trebuie corelata cu
localizarea maximului intensitatii campului electric E pentru modul de
propagare dat. Lama rezistiva este curbata pentru a reduce reflexiile pe
care le provoaca la introducerea sau extragerea din ghid.
Atenuatorul Rotativ : este un attenuator de precizie, val
atenuarii pe care o introduce fiind independenta de frecventa. Var de
faza pe care le produce sunt mai mici decat un grad pt domenii de
variatie ale atenuarii intre 0 – 40 dB aceste atenuatoare pot fi folosite in
cascada pt a obtine domeniul de atenuare dorit fiind folosite in masurari
de antene si in reglarea nivelului furnizat de generatoare.
Atenuatorul rotativ are trei sectiuni, fiecare cu o placa rezistiva
plasata central. Daca toate lamelele sunt aliniate si campul electric E
este perpendicular pe ele atenuarea devine zero. Tronsoanele de la cele
doua capete au elemente de trecere de la sectiunea circulara la cea
rectangulara fara aparitia reflexiilor.
Segmentul central se poate roti independent de cele doua de la
capete, rotatia lui provocand descompunerea vectorului E in doua
componente, Esinө si Ecosө dupa cum se poate vedea si din figura.
Componenta Esinө este absorbita de catre placa fiind in planul ei, iar
cealalta se descompune din nou in alte doua componente la trecerea
prin sectiunea a treia. Noile componente sunt E cosө sinө care este
absorbita de lama rezistiva a acestui tronson , respective E cos^2(ө)
care ajunge la iesire cu aceeasi orinetare ca si cea a campului electric
de la intrare.
In aceste conditii atenuarea rezultanta devine:A[dB]=20
lg(cos^2(ө)) 7
DIODA GUNN - este folosita ca amplificator si oscilator pana la
frecvente de 100GHz cu puteri de iesire in domeniul inferior al gamei
de frecvente pt uUnde pana la 10W, puterea de iesire scade rapid cu
cresteea frecventei. Dioda GUNN este utilizata in aplicatii de banda
larga. Cu toate ca nu etse o dioda in sensul celor cu jonctiune are
terminale are terminale catod si anod la capetele barei de material
semiconductor GaAs de tip n din care este construita. La temp camerei
si cu tensiune aplicata diodei inferioara valorii critice, anumiti electroni
din banda de valenta vor avea suficienta energies a sara in banda de
conductie atunci cand se aplica un camp electric dispozitivului. In
semiconductorul GaAs exista 2 zone de energie numite Valea inferioara
si Valea superioara. Acestea sunt separate printr-o diferenta de energie,
mobilitatea electronilor in Valea Inferioara fiind mai mare decat a celor
din Valea Superioara. Atunci cand se aplica diodei o tens inferiaora val
critice energia electronilor va creste dar ei nu vorr avea totusi suficienta
energei pt a ajunge in Valea Superioara si de aceea electronii din banda
de conductie vor ramane in Valea Inferioara dar vor avea mobilitate
mare. Curentul va creste cu tens aplicata la fel ca si la o dioda standard.
In momentul cand tens aplicata diodei este superioara val critice,
electronii vor primi suficienta energie prin accelerare pt a avea loc
fenomenul de transfer din Valea Inferioara in cea Superioara
In cazul Diodai GUNN cand se aplica o tens
inferioara celei de prag materialul semiconductor va fi strabatut de un
current constant. Daca insa tens pe dioda este mai mare decat cea de
prag, electroni din banda de conductie aflati dpdvd energetic in Valea
Inferioara vor trece in Valea Superioara. Procesul are loc langa catod
unde creste intensitatea campului electric.Aceasta crestere face ca in
restul materialului, campul electric sa fie redus sub val critica. Zona sau
domeniul de camp intens se deplaseaza de la catod spre anod moduland
curentul de electroni dintre capetele barei de semiconductor. 11
BOLOMETRELE
Exista doua tipuri de bolometre, baretorul si termistorul ambele
fiind serizoare foarte sensibile pentru puterea de microunde. Ele sunt
montate intr-un circuit de tip punte pentru a converti variatia de
rezistenta in variatia de putere care poate fi masurata pe un instrument
sau alt dispozitiv indicator.
Baretorul este un mic conductor subtire de ex. din platina. El este
montat ca un dispozitiv terminal pe o sectiune de linie de transmisie.
Aceasta sectiune de linie cu intreaga structura de montaj a baretorului
de numeste cap detector sau de masura. Cresterea temperaturii
baretorului datorata puterii absorbite de la semnalul din linie duce la
crestrea rezistentei acestuia, baretorul avand un coefficient de
temperature pozitiv. Termistorii sunt in general margele de
semiconductor care se monteaza in plan transversal pe linie tot prin
intermediul unui cap detector. Termistoarele difera de baretoare prin
aceea ca au un coefficient de temperature negative rezistentei lor
scazand cu temperature. Impedanta termistoarelor si a baretoarelor
trebuie sa fie adaptata cu cea a liniei de transmisie in asa fel incait
intreaga putere sa fie absorbita de catre dispozitiv. Capul de masura al
bolometrului trebuie astfel proiectat sa evite orice pierderi cauzate de
dezadaptari. Variatia rezistentei bartorelor si termistoarelor datorata
puterii incidente trebuie convertita intr-o indicatie a unui aparat de
masura.
In lipsa puterii incidente la capul detector ce contine elemental
sesizor de rezistenta R1 este ajustata pentru indicatia zero pe
instrumental M1 in acest caz puntea fiind echilibrata. Cand se aplica
puterea traductorului, aceasta ii modifica temperature si ca rezultat i se
schimba rezistenta iar puntea se dezechilibreaza. R1 se ajusteaza pentru
zero pe instrumental M1. Schimbarea in indicatia instrumentului M2
conectat in bratul puntii care cuprinde si sesizorul este o masura directa
a puterii de microunde 15
Q INCARCAT CU SARCINA SI Q NEINCARCAT CU SARCINA
Q este caracteristica a circ resonant propriu-zis in absenta
oricarui efect de incarcare determinat de circuitele exterioare, de aceea
fiind numit factorul de calitate in absenta incarcarii.In practica, insa,
un circ rezonant este in mod invariabil cuplat cu un alt circ, care
1  j tanh l cot  l
intotdeauna are ca efect micsorarea factorului de calitate total( cu
 ZZ  Z coth    j  l  Z 1  j tan  l  tanh l
incarcare), QL, al circutului.Daca rezonatorul este un circ RLC serie,
rezistorul de sarcina RL se aduna in serie cu R a.i.rezistenta efectiva
este R + RL. 0
tanh l  j cot l  0  0l  0
l  tanh  
Daca rezonatorul este un circ RLC paralel, rezistorul de
l
in 0
j tanh
sarcina RL apare in paralel cu R a.i.rezistenta efectiva este (R*RL)/
(R+Rl).
tan l  tan tanh
Daca definim un factor de calitate exterior, Qe ca:
Qe = { w0*L/RL pt circuite serie
RL/w0*L pt circ paralel
Atunci factorul de calitate cu incarcare (sarcina) se exprima ca:
1/QL = 1/Qe + 1/Q
. ca rezistenta circuitului este:
4 
CUPLORI DIRECTIONALI DIN TRONSOANE DE GHID.
In multe aplicatii ale microundelor este foarte utila prelevarea
unei parti a energiei de microunde ce se propaga intr-o anumita directie
prin ghid. Aceasta operatie este realizata de catre cuplorul directional
pentru microunde, care extrage o parte din energie vehiculata prin
ghidul principal. Exista cuplor pentru diferite utilizari, atenuarea
incadrandu-se intr-o gama larga de valori. Cuplorul permite masurarea
puterilor mari utilizand wattmetre de mica putere.
Cuplorul directional este realizat prin conectarea a doua ghiduri
de unda dintre care unu este curbat. In cazul acestui cuplor puterea
incidenta traverseaza ramura dreapta de la intrare la iesire. O cantitate
fixa de energie este transferata in ramura curba, secundara sau
auxiliara, cu ajutorul unor orificii mici practicate in peretii alaturati a
celor doua sectiuni.Aceste orifici sunt plasate la un sfert de lungime de
unda unul de altul. Numarul acestor orificii determina valoarea puterii
de trecere in bratul auxiliar. O sarcina rezistiva de forma piramidala
este plasata la capatul din dreapta al ramurii auxiliare pentru a absorbi
energia oricarei unde provenite dinspre iesirea acestui brat. Se elimina
reflexiile si consescintele lor.
Cuplorul directional e folosit in calculul coeficientului de
reflexie, al puterii pentru un ghid, caz in care trebuie determinate
valorile puterii incidente si reflectate. Se pot preleva parti din aceste
puteri folosind un sistem cu doua cuploare.
FACTORUL DE CUPLAJ
Relatia dintre puterea de intrare(Pint) in cuplor si puterea de
iesire(Paux) din bratul auxiliar este numita factor de cupaj.
Factorul (coef.) de cuplaj se defineste ca fiind: C=10 lg(Pint/Paux)
C – factorul de cuplaj care se exprima in decibeli.
Atunci cand un cuplor e utilizat pentru a extrage o parte din energia de
pe linia principala este necesar a se asigura un factor de cuplaj suficient
de mare pentru a minimiza puterea prelevata din bratul principal.
. Viteza de deplasare a electronilor cu mobilitate mai mica decat
electroni din domeniul de camp slab, va reduce curentul total care va
prezenta o scadere cu cresterea tens, panta negative, adica effect de
rezistenta negativa. Cand domeniul atinge anodul campul de reduce sub
val critica permitand repetarea procesului.
Frecv de oscilatie e proportionala cu viteza
domeniului si invers proportionala cu lungimea efectiva a deplasarii.
Dioda GUNN poate fi utilizata si ca amplificator in banda frecv sale de
oscilatie sau a unei armonici fiind necesara o adaptare a circ de intrare
respective iesire si separarea lor unul de celalalt folosind un circulator
PIERDERI DE INSERTIE
Consideram o linie de transmisie cu impedanta caracteristica Zo
care alimenteaza o alta linie cu o impedanta caracteristica Z1.Daca
sarcina este plasata la infinit, sau linia este terminata pe impedanta sa
caracteristica, nu exista reflexii de la capatul sau si atunci impedanta de
intrare vazuta de linia de alimentare este Z1.Coef de reflexie este :
┌ = (Z1 – Zo) / (Z1 + Zo).
Coeficientul de transmisie intre 2 puncte ale unui
circuit este adesea exprimat in DB ca pierderi de insertie IL.
Il = - 20*log(|T|), [dB] T - coef de transmisie =
2Z1 / (Z1 + Zo) = 1 + ┌.
PIERDERI DE REFLEXIE
Daca ┌ = 0 sarcinii ii este furnizata puterea maxima, in timp ce
pt | ┌ | = 1 puterea la sarcina este 0.S-a presupus ca generatorul este
adaptat, asadar nu exista reflexie a undei reflectate pt Z<0.
Cand sarcina este dezadaptata nu intreaga putere furnizata de
generator ii este livrata.Aceasta pierdere se numeste pierdere de
reflexie RL, definita in dB ca:
RL = -20*log|┌ | [dB]
Prin urmare o sarcina adaptata, ┌ = 0 are RL infinit (nu exista
putere reflectata, in timp ce reflexia totala (|┌ | = 1) implica RL = 0
[dB] (adica toata puterea incidenta este reflectata). 12
CAVITATI REZONANTE
Aparitia undelor prin ghidurile de unda circulare sau rectamgulare
este conditionata de catre dimeniunile ghidurilor si de catre indeplinirea
conditiilor la limita pentru campul electric sic el magnetic. Similar doar
moduri specifice de propagare pot aparea in cavitatile rezonante. Aceste
moduri de propagare formeaza o multime infinita numarbila, iar
frecventa lor critica, frecventa de rezonanta, depinde de forma si de
dimensiunile cavitatii. Cele mai obisnuite forme ale cavitatilor
rezonante sunt: rectangulara, cilindrica, sferica. Exista insa si cavitati
cu reintrare, proiectate pentru a fi strabatute in ambele sensuri de catre
semnalul excitant in cazul carora o portiune a peretilor conductori se
extinde in interiorul cavitatii.
Caviatile rezonante sunt utilizate in masuratori de frecventa, ca
filtre trece banda sau opreste banda precum si ca elemente ale
dispozitivelor active de microunde ca: magnetronul, clistronul,
amplificatorul parametric.
Energia electromagnetica poate fi indusa sau extrasa din cavitati
prin intermediul sondelor buclelor sau a fantelor radiante.
CAVITATILE CU REINTRARE
Cavitatile rezonante cu reintrare sunt acele
cavitati ai caror pereti au portiuni ce “reintra” catre spatiu interior. De
regula aceste cavitati au o simetrie axiala, cele mai utilizate forme fiind
cele din figura. Cavitatile de acest tip sunt folosite ca circuit resonant al
osciloatoarelor cu clistron. Frecventa lor de rezonanta poate fi
modificata variind dimensiunea interioara prin deformarea peretilor sau
cu ajutorul unui piston ori a unui surub de reglaj
16
LINIA λ/2 IN GOL
Un rezonator des utilizat in circuitele microstrip ,constand dintr-un
segment de linie de trasmisie in gol .
Acest rezonator se comporta ca un circuit rezonant paralel atunci cand
lungimea lui este λ /2 sau multiplii de λ /2.
Impedanta de intrare a unel linii in gol de lungine l este:
Consideram ca la si luam . Atunci:
   
si astfel
l  l 
2l tan 
iar
Z0in   0Z 0  0
folosind aceste rezultate =>

0
Comparatia cu impedanta de intrare a circ rezonanat paralel sugereaza
lZ j ( /  0)
Si capacitatea circ echivalent
R  0
.
1
Inducatanta circ. echivalent este:
C l L  2 
0 C
 0Z00RC 
Factorul de calitate Q este:
2l 2
pt ca la rezonanta.
l
2
ATENUATORII VARIABILI
Atenuatorii variabili sunt aceia care isi pot modifica atenuarea in mod
continuu, putanduse obtine orice valoare intr-un domeniu dat. Un astfel
de dispozitiv este in esenta o linie coaxiala fabricate in asa fel incat
conductoarele exterioare a doua tronsoane de linie aluneca unul pe
celalalt iar conductorul central contine un material rezistiv care
atenueaza unda prin aceasta portiune a liniei. Marimea atenuarii puterii
datorita materialului rezistiv este proportionala cu lungimea aleasa
pentru conductorul central. Un alt tip de attenuator variabil este
atenuatorul cu piston. La acest dispozitiv conductorul exterior al
sectiunii culiseaza deasupra conductorului exterior al celeilalte sectiuni.
Segmental culisant formeaza un ghid circular in care se propaga modu
TE11. cuplajul intre cele doua tronsoane coaxiale se realizeaza prin
folosirea a doua bucle magnetice de cuplaj la capetele sectiunii
circulare. Undele din portiunea circulara a dispozitivului se atenueaza
pe masura ce distanta dintre bucle creste. Atenuarea urmand o lege
matematica, atenuatorul cu piston este un dispozitiv de precizie.
Atenuatorul cu lamela rezistiva translatabila : lamela acestui tip de
atenuator , ce poate fi deplasata prin translatie, este alcatuita dintr-un
material dielectric, de exemplu sticla acoperit cu material rezistiv cu
pierderi mari. Ea este apoi plasata in ghidul de unda, pe lungimea lui, in
zona unde campul electric este maxim pentru a obtine o atenuare
maxima posibila.
In scopul de a modifica, reduce atenuarea, placa dielectrica poate fi
deplasata spre marginile ghidului prin intermediul suruburilor ajustabile
ce o sustin, dupa cum se poate observa din figura. Pozitia placii
resistive in ghid depinde de modul de propagare pentru modul
fundamental TE10 spre exemplu atenuarea maxima se obtine
pozitionand placa in centrul ghidului.
6
8
Exista mai multe moduri de functionare a magnetronului. In
cazul modului π fiecare a doua cavitate oscileaza in faza. Cavitatile in
faza sunt defapt conectate impreuna in paralel, iar cele ce se afla in
opozitie de faza sunt conectate de asemenea in paralel. Pentru a asigura
alternanta fazei de la o cavitate la alta este folosita metoda
„strapping”. Adica un conductor e conectat fizic intre cavitaile cu
aceiasi faza. La anumite valori ale tensiunii catod anod si ale intensitatii
ampului magnetic, interactiunea camp electroni duce la gruparea
acestora sub forma spitelor unei roti ce se rotesc in jurul catodului.
Electronii din spatiu dintre spite se reintorc spre catod, in timp ce
electronii formand spitele, adica o sarcina spatiala rotativa, sunt captati
de anod dupa ce au cedat cea mai mare parte a energiei lkor campului
de microunde.
Acordul magnetronului se realizeaza variind inductanta sau
capacitatea cavitatii.
MAGNETRONUL CU REZISTENTA NEGATIVA
Magnetronul cu rezistenta negative are anodul separate in doua parti,
fiecare cu un potential diferit. Electronii parasesc catodul si sunt
accelerate spre anodul de inalta tensiune avand traiectoriile curbate de
catre campul magnetic perpendicular pe directia lor initiala. Drumul
electronilor continua in regiunea cu potential scazut. In aceasta zona
campul magnetic provoaca o curbare mai pronuntata a traiectoriilor ca
urmare a vitezei mai reduse a electronilor fapt ce favorizeaza un timp
de interactiue\ne electron camp magnetic, mai lung. Acest process
provoaca deplasare electronilor pe cercuri de raza mica deplasare care
se incheie pe anodul de potential scazut. La fiecare bucla electronul
ajunge sa se deplaseze contrar campului de microunde adica sa fie frant
de el micsorandu-si deci viteza si cedandu-I acestuia energia.
Efectul acestein interactiuni a campului electric,
a campului magnetic si a electronilor este o comportare de tip rezistenta
negative. Aparitia fenomenului de rezistenta negative permite
amorsarea oscilatiilor in magnetron.
10
Campul electric din zona de deriva este mentinut sub valoarea de
avalansa, asadar purtatorii se deplaseaza aici in mod
normal.Impulsurile de current se vor propaga prin regiunea de deriva si
prin circ.rezonant exterior mentinand oscilatiile doar daca timpul de
transit este echivalent cu o intarziere suplimentara de 90* a curentului
fata de tensiunea de radio-frecv.defazajul total devine 180* si in aceasta
situatie este comunicata undei de radio-frecv, energie provenita de la
sursele de semnal, intretinand astfel oscilatiile.
Dioda Impatt poate fi utila,ca amplificator prin montarea sa
intr’o cavitate rezonanta conectata la un circulator pt a izola intrarea de
iesire.
DIRECTIVITATEA
Atunci cand puterea se aplica la iesirea cuplorului, in sens
invers cu o sarcina adaptata conectata la intrarea bratului principal, nu
trebuie sa patrunda puterea in ramura auxiliara. Puterea care ar aparea
in aceasta situatie in bratul secundar se va aduna in cazul masuratorilor
in sens direct, provocand erori
Directivitatea unui cuplor este termenul folosit pentru a
descrie capacitatea unui cuplor de a atenua puterea c ear aparea in
ramura auxiliara la aplicarea unei puteri in sens invers. Ea este definite
ca: D[dB]= 10 x log10(in baza 10) Paux(direct)/ Paux(invers), unde: D-
directivitatea cuplorului[dB], Paux(direct)- puterea din bratul secundar,
datorata puterii aplicate in sens direct in bratul principal[W],
Paux(invers)- puterea din bratul secundar datorata puterii aplicate in
sens invers in bratul principal[W].
Cu cat este mai mare valoarea directivitatii cu atat este mai
mare izolarea bratului auxiliar fata de puterea parazita determinate de
puterea inverse aplicata in ramura principala 14
CLISTRONUL REFLEX
Clistronul reflex este u tub folosit ca oscillator a carui
functionare se bazeaza pe modulatia in faza a fascicolului de electroni.
El este un tub cu vid continanad grille, catod anod fiind reflectat la o
cavitate rezonanta exterioara. Prin intermediul grilelor de control se
determina intensitatea fascicolului de electroni. Anodul este negative in
raport cu catodul pentru a putea reflecta fascicolul. Energia campuli
electromagnetic este extrasa din cavitatea clistronului prin intermediul
unei unde.
Intr-un oscillator conventional o parte din energia undei de
iesire este adusa in fza inapoi la intrare cu scopul de a intretine
oscilatia. In cazul clistronului reflex fascicolul de electroni ce trece prin
ghidul de interactiune dintre grille este modulat in viteza. Fascicolul de
electroni modulat in viteza ce paraseste regiunea de interactiune este
apoi reflectat catre o tensiune negative la anod si reintrodus in cavitate
cu sensul de deplasare schimbat. Energia fascicolului se elibereaza
spre cavitate si este franat la reintoarcerea lui in zona de interactiune.
Se adauga astfel energie celei apartinand campului din cavitate pentru a
intretine oscilatia si a inlocui energia electromagnetica extrasa prin
intermediul sondei.
Tensiunea anodului reflector trebuie astfel ajustata incat
fascicolul reflectat sa ajunga in regiunea de interactiune atunci can
campul electric din cavitate I se opune ca sens de actiune. In acest caz
electronii din fascicol sunt franati iar energia cinetica a acestora este
eliberata catre campul electric din cavitate. Aceste conditii de faza sunt
indeplinite pentru mai multe valori ale tensiunii de reflector, valori care
se numesc moduri ale reflectorului. Deoarecee electronii dintr-un
pachet au viteze diferite, exista mici intervale de valori ale tensiunii de
reflector pentru care apare oscilatia.
17
IMPEDANTA MAXIMA SI MINIMA A UNEI LINII
Imp max ->plecam de la VSWR=Imax/Imin
I=max cand I=Ii+Ir
VSWR=Ii+Ir(totu supra) Imin
I=V/R =>VSWR=Vi/Z0+Vr/Z0 (totu supra)Imin = Vi+Vr(totu
supra)Z0*Imin
Deci VSWR=Vmax/Z0*Imin
-impedanta este maxima cand V=max, I=min
Zmax=Vmax/Imin => Zmax[ohm]=VSWR*Z0
-impedanta minima ->plecam de la VSWR=Vmax/Vmin
Vmax=Imax*Z0
VSWR=Imax*Z0(totu supra)Vmin=Z0/Vmin/Imax
Zmin=Vmin/Imax =>Zmin[ohm]=Z0/VSWR
IRISUL
Irisul consta dintr-o lama de metal plata, mult mai subtire decat
lungimea de unda avand conductivitate redusa si fiid plasata in
sectiunea interioara a ghidului. Atunci cand lamele ce formeaza irisul
sunt montate in peretii laterali ai ghidului, parallel cu E, curentii
superficiali circula prin metal provocand un camp magnetic local.
Aceasta interactiune este echivalenta din punct de vedere electric cu o
inductanta in serie. Cand benzile metalice sunt ,montate in peretele
superior si inferior al ghidului unde sunt campul electric predominant
interactiunea cu campul electrica este echivalent cu o capacitate in
paralel . daca fasiile metalice sunt plasate pe toti cei patru pereti efectul
este echivalent cu un circuit resonant. Lamele metalice pot fi aranjate
simetric sau montate doar pe unul dintre pereti. Pentru ghidul
rectangular si pentru cel circular irisul este plasat de-a lungul
perimetrului interior al sectiunii ghidului. In zona irisului iau nastere
moduri superioare pentru a satisface conditiile la limita, moduri care
insa nu se pot propaga dincolo de aceasta regiune.
Clasificare:- iris inductanta, iris capacitate, iris resonant in ghid
rectangular, iris resonant in ghid circular. 21
Modificand atenuarea atenuatorului variabil standard se poate selecta o
indicatie convenabila pe scala indicatorului de putere. Atenuatorul de
precizie este reajustat pana cand indicatia originala este obtinuta din
nou. Valoarea atenuarii este diferenta dintre cele doua citiri pe scala
atenuatorului standard.
Un avantaj al acestui montaj este ca datorita
configuratiei de acest tip superheterodina se poate obtine o mare
sensibilitate a sistemului de masura si deci o gama extinsa de masura a
atenuarilor. Un alt avantaj este sistemul de detectie ce permite o gama
dinamica larga imposibil de realizat in cazul detectorului cu functie de
transfer patratica. Asadar aceasta metoda permite masuratori pentru
atenuari de valori mari imposibil de realizat cu montaje anterioare.
In raport cu masurarile din domeniul audio,
atenuatorii variabili calibrati au precizia mai mica cand sunt folositi in
frecventa intermediara
METODA DE NUL PENTRU MASURAREA FRECVENTELOR
in cazul metodei batailor nule(metoda de nul),
frecventa necunoscuta este comparata cu o frecventa standard. Sistemul
de masura ce poate fi utilizat in acest caz este prezentat in (desen). El
cuprinde un generator baleiat in frecventa care comanda intrarea
orizontala a unui osciloscop. Iesirea generatorului este conectata in
serie cu un attenuator variabil iar unda –metru calibrat este legat cu
intrarea mixerului prin intermediul bratului principal al cuplorului
directional. Cealalta intrare a mixerului prin bratul auxiliary al
cuplorului o constituie semnalul de la un generator de semnal de mare
precizie. Iesirea mixerului este legata prin intermediul unui filtru trece
jos cu intrarea verticala a osciloscopului.
Generatorul de semnal de precizie din (figura)
asigura un numar de frecvente standard. Aceste frecvente sunt generate
de catre un standard primar de frecventa, ceas atomic a carui frecventa
de iesire este marita treptat de catre o serie de multiplicatori. Iesirea
multiplictorilor de frecventa este amplificata si apoi semnalul ajunge la
un generator de armonici ce produce armonicile necesare.
Generarea frecventelor armonice necesita un
dispozitiv neliniar. 25
RAPORTUL DE UNDA STATIONARA DE TENSIUNE
Valoarea maxima ia nastere cand faza termenului e^j(teta-2ßl)^ =1,
fiind data de: Vmax=|Vo^+^|(1+| r |).
Valoarea minima ia nastere cand faza termenului e^j(teta-2ßl)^= -1,
find data de: Vmin=|Vo^+^|(1-| r |).
Daca |?| creste raportul Vmax/Vmin descreste asa ca o masura a
dezadaptarii liniei numita raport de unda stationara (SWR) se poate
definii ca: SWR=Vmax/Vmin= 1+| r| /1-| r |
Aceasta marime este cunoscuta de asemenea si ca raport de unda
stationara de tensiune (VSWR).
Se poate vedea ca SWR este un real adica 1<=SWR<8 unde SWR = 1
implica o sarcina adaptata.
CARTE
O unda stationara formata prin adunarea unei incidente si a celei
reflectate are punctul de nul, noduri, care raman fixe in timp si in
spatiu. Intre aceste puncte undele cresc in mod permanent spre un
maxim si descresc catre un minim.
O unda stationara poate lua nastere numai daca frecventa undei
incidente coincide cu a celei reflectate. Acest fenomen se manifesta
intotdeauna in cazul undelor reflectate.
Maximul de tensiune Vmax al unei unde stationare ia nastere cand
unda incidenta Vi sic ea reflectata Vr se aduna in faza:
Vmax[V]=Vi+Vr
Minimul de tensiune Vmin pentru unda stationara ia nastere cand
tensiunea reflectata Vr se scade din unda incidenta Vi: Vmin[V] = Vi-
Vr
Raportul dintre tensiunea maxima sic ea minima este denumita raport
de unda stationara de tensiune-VSWR . VSWR=Vmax/Vmin
Raportul de unda stationara de tensiune VSWR exprimat in dB se
numeste raport de unda stationara –SWR. SWR(dB)=20 lg VSWR
Raportul de unda stationara de tensiune poate fi exprimat de asemenea
in functie de Imax si Imin unde: Vmax = Imax (x) Zo iar Vmin = Imin
x Zo. Inlocuind aceste ecuatii rezulta VSWR = Vmax / Vmin= Imax (x)
Zo / Imin x Zo. Deci VSWR = Imax/ Imin. 29
COEFICIENTUL DE REFLEXIE IN PUTERE , TENSIUNE
Amplitudinea undei de tensiune reflectata
normalizata cu amplitudinea undei de tensiune incidenta, reprezinta
coeficientul de reflexie in tensiune, r: r = Vo^-^/Vo^+^ = ZL-Zo
/ZL+Zo. Coeficientul de reflexie este definit la sarcina I=0 ca raportul
amplitudinilor undelor de tensiune reflectate si incidente dar aceasta
marime pote fi generalizata pentru oricare punct I al liniei. Fluxul de
putere reala pe linie este o constanta dar si ca amplitudinea tensiunii cel
putin pentru linie dezadaptarea varieaza cu pozitia pe linie
CARTE
In cazul unei terminatii adaptate pentru linia de
transmisie nu se duc reflexii iar puterea din linie se disipa in sarcina
sub forma de caldura. Pentru liniile terminate in scurt sau gol toata
puterea este reflectata inpoi in linie.
Pentru cazul general in care o sarcina rezistiva
nu este egala cu impedanta caracteristica a liniei de transmisie o parte
din putere trebuie sa fie reflectata inapoi pe linie iar restul puterii
absorbita de catre sarcina.
Cu ajutorul undei de tensiune incidente si a celei
reflectate este definit coeficientul de reflexive in tensiune: r = Vr/Vi,
unde r -este coeficientul de reflexive in tensiune, adimensional, Vi-
tensiunea incidenta[V], Vr- tensiunea reflectata[V].
Cand semnul ecuatiei este pozitiv, tensiunea
reflectata este in faza cu cea incidenta iar daca semnul este negative
tensiunea reflectata este in opozitie de faza.
Procentul din unda de tensiune care este reintors
pe linie dupa reflexive este: %tensiunii returnate pe linie = r x 100.
Puterea intr-un punct al liniei se defineste ca
fiind patratul tensiunii impartit la impedanta caracteristica Zo. P=
V^2^/Zo [W]. 19
MASURAREA PUTERII MEDII SI A INDICELUI TIMPULUI
DE ACTIUNE
Un system pentru a masura puterea de impuls cu
ajutorul puterii medii si a indicelui timpului de actiune este prezentat in
(desen). Puterea sursei de impulsuri este divizata de un cuplor
directional. Semnalul de iesire din bratul auxiliary al cuplorului este
ramnificat catre detector si catre masuratorul de putere pentru a citi
valoarea medie a puterii. Constanta de timp a detectorului este mare in
comparative cu perioada semnalului in impulsuri, pe cealalta ramura
desprinsa din bratul secundar al cuplorului este plasat un detector de
microunde cu crystal cu o constanta de timp de raspuns foarte mica
care este conectata in continuare la intrarea unui osciloscop. Unda in
impulsuri apare pe ecranul osciloscopului permitand masurarea duratei
impulsului si a perioadei.
De subliniat ca la nivelele mari de putere este de
dorit sa se utilizeze un cuplor sin u un attenuator datorita disiparii
intense de energie ce ar aprea in acesta din urma. Pv = Pmed x T/ t.
La nivele foarte mari de putere insa se utilizeaza
cuplorul impreuna cu atenuatuare pentru a permite divizarea puterii
spre osciloscop in vederea obtinerii periodei si latimii impulsului.
Puterea pote masura cu un calorimetru conectat la iesirea bratului
principal al cuplorului.
MASURARI DE ATENUARE UTILIZAND SUBSTITUTIA RF
Pentru a folosi aceasta metoda se conecteaza un
generator, un attenuator variabil de precizie un detector si un masurator
de putere. Indicatorul de putere poate fi un sensor conectat cu un
masurator de putere un analizator de spectru sau un detector cu dioda
cuplat cu osciloscop.
Masurarile incep prin a fixa atenuatorul variabil
de precizie la o valoare mai mare decat cea asteptata pentru atenuatorul
necunoscut si prin alegerea unei scale convenabile de masura pentru
masuratorul de putere sau indicator. 23
MODIFICAREA IMPEDANTEI CU AJUTORUL UNEI BUCSE
Impedanta liniei coaxiale poate fi modificata
plasand o bucsa in jurul conductorului central pe o distanta de un sfert
de lungime de unda. O variatie a impedantei se poate obtine de
asemenea, montand o bucasa pe partea interioara a conductorului
exterior. In ambele cazuri se modifica atat inductanta cat si capacitatea.
Bucsa plasata pe conductorul central rezultand
modificarea impedantei liniei
Bucsa plasata pe fata interioara a conductorului
exterior(desen)
MODUL STRIPLINE
Acest tip de linie de transmisie consta dintr-o
panglica de metal conductor separate de doua placi conductoare legate
la masa, printr-un material dielectric . planele conductoare exterioare au
rolul de ecran linia prezentand pierderi reduse prin radiatie la capetele
deschise.
Linia stripline poate fi comparata cu o linie de
transmisie coaxiala care a fost aplatizata. Cand conductorul exterior
este separate in doua plane distincte legate fiecare separate la masa,
liniile de camp electrice E, sunt taiate in doua , cu o jumatate avand
sensul de la conductor central spre planul superior iar cealalta jumatate
de la conductorul central la planul inferior. Pierderile la capetele liniei
sunt mici, acestea din urma pot fi lasate in gol sau ecranate cu benzi
metalice.
Linia de transmisie de tip stripline are ca avantaj
faptul ca poate fi fabricate utilizandu-se o mare varietate de materiale
dielectrice si folosindu-se tehnica circuitelor imprimate. De asemenea
are dimensiuni mai reduse decat ghidul de unda si decat linia coaxiala
la o aceeasi frecventa de lucru, precum si o banda de frecventa mai
larga. Linia stripline se utilizeaza intre 1 si 20 GHz. Ghidul de unda
de tip stripeline se foloseste pentru a interconecta componentele intr-un
circuit complex si uneori drept componenta distincta de microundem
conectorii utilizati pentru legaturi cu alte tipuri de linii de transmisie
sau dispozitive find standardizati. 27
TUBUL CU UNDA PROGRESIVA
Un dispozitiv de microunde care utilizeaza
principiul undei lente este tubul cu unda progresiva TWT. El foloseste
doua structuri de intarziere a undei de-a lungul elicei care sunt
despartite printr-un attenuator.
Intrarea semnalului de radio frecventa este
plasata langa catod iar iar iesirea acestuia langa collector. Un fascicol
de electroni accelerate la aceasi viteza este focalizat folosind un
electrod circular. Colectorul are rolul de a capta electronii fascicolului.
Atenuatorul plasat in zona mediana a tubului izoleaza structura,
circuitul undei de intrare de structura undei de iesire.
Un magnet ce genereaza un camp constant
inconjoara tubul pentru a asigura campul magnetic necesar concentrarii
focalizarii fascicolului si mentinerii lui pe axa tubului si a elicei.
Astfel se allege tensiunea de accelerare a
fascicolului incat sa se obtina o viteza constanta pentru electroni usor
mai mare decat viteza componentei axiale a campului electric al undei
ghidate de spirala conductoare. Campul magnetic constant
concentreaza fascicolul de electroni pe axa comuna a tubului si a elicei
in interiorul careia se profuce interactiunea dintre camp si electroni.
Atenuatorul are rolul de a izola unda de intrare in
elice de unda de iesire din aceasta structura ghidanta de intarziere.
Astfel se evita ca o unda sa se propage pe intreaga lungime a tubului,
elicei, cupland intrarea intrarea cu iesirea si deci creein conditiile
aparitiei oscilatiilor.
TWTs de putere mica sub 100 mW functioneaza
la frecvente pana la 40 GHz cu castiguri in putere in jur de 50 dB si
randamente de aproximativ 45%. Exista TWTs de mare putere pana la
1 KW, putere medie si de banda larga find utilizate in comunicatii
terestre spatiale in radar.
UNDE VARIABILE IN TIMP
-undele de tens variabile in timp se propaga pe linie si sunt absorbite de
rezistorul de sarcina egal cu imped caracteristica a liniei sau sunt
reflectate inapoi pe linie in cazul unui scurt sau gol
-pt alte val ale rezist de sarcina decat imped caracteristica a liniei,o
parte a undei va fi absorbita de catre sarcina iar restul va fi reflectata 31
De aceea coeficientul de reflexive in putere va fi gal cu patratul
coeficientului de reflexive in tensiune. r ^2^ = Pr/Pi unde: r ^2^
-coeficientul de reflexive in putere, adimensional, Pr-puterea
reflectata[W], Pi-puterea incidenta[W]
Procentajul puterii reflectate reintoarse in linie este: %putere
returnata pe linie = r ^2^ x 100
Pentru o linie de transmisie terminate pe o rezistenta coeficientul
de reflexive in tensiune este egal cu raporul dintre diferenta
impedantelor de sarcina sic ea caracteristica pe suma lor: r = ZL-Zo/
ZL+Zo unde: r - coeficientul de reflexive in tensiune, adimensional,
ZL- rezistenta de sarcina[O], Zo- impedanta caracteristica a liniei[O].
Se observa ca r, coeficientul de reflexive va fi pozitiv cand ZL este mai
mare ca Zo si negative cand ZL este mai mic decat Zo.
ECUATIA GENERALA A IMPEDANTEI DE INTRARE
!!! Zi= Z0* ZindL+j*Z0*tgbeta*L(totu supra) Z0+j*ZindL*tgbeta*L
-desenu cu 2 linii de transmisie, imp de intrare Z0 la mijloc si cea de
iesire.....de lungime L
-constanta de faza: beta=2*pi/lambda
EFECTUL PELICULAR
-daca o freq creste, dist de patrundere a curentilor superficiali asociati
undelor electromagnetice, in suprafata conductoarelor adiacente se
micsoreaza adancimea de patrundere este distanta parcursa in mediul
conductor pt care densitatea curentului se reduce de 1/2 ori fata de val
sa la suprafata mat.
-desen
Ad. de patrundere[m]=1/radicpi*f*miu*sigma , unde:
miu-permeabilitatea[H/m]
sigma-conductivitatea[S/m]
-rezistivitatea: ro=1/sigma=>adancimea de patrundere[m]=raic din
ro/pi*f*miu 20
Dispozitivul cu atenuare necunoscuta este plasat in serie intre
atenuatorul variabil de precizie si detector. Valoarea atenuatorului de
precizie se reduce pana cand se obtine pe scala masuratorului de putere
indicatia anterioara. In aceste conditii valoarea atenuarii necunoscute
este diferenta dintre valoarea atenuarii citite pe atenuatorul de precizie
inainte si dup ace disozitivul testat a fost intrdus in circuit.
Avantajele metodei de masurare a atenuarii
utilizand substitutia in RF este acela ca se urmareste o indicatie unica
pe scala masuratorului de putere in ambele etape. Aceasta elimina
erorile aparatului de masura dtorita nelniaritatii sale. Prezcizia
rezultatului este direct dependenta de precizia calibrarii atenuatorului
variabil in gama sa de lucru. Factorul VSWR trebuie sa fie cat mai mic
pentru a minimiza erorile de dezadaptare. Precizia atenuatorului
variabil este mai mare la frecvente joase prin urmare acuratetea
masurarior este mai mica in RF decat in domeniul audio sau in current
continuu.
MASURARI DE ATENUARE PRIN SUBSTITUTIE IN IF.
Sistemul de masurare a atenuarii prin substitutie
este prezentat in (desen). Iesirea generatorului de semnal este conectata
in serie cu un attenuator, intern iar poarta lui de iesire alimenteaza
mixerul la una din intrariel sale. La cealalta intrare a mixerului soseste
semnalul de la un oscillator local, cele doua semnale de intrare
inmultinduse pe caracteristica neliniara a mixerului. Semnalul de iesire
din mixer cu frecventa egala cu diferenta frecventelor semnalului de
intrare si a oscilatorului local, strabate atenuatorul standard calibrat
pana la amplificatorul IF si apoi mai departe la indicatorul de putere.
Iesirea amplificatorului IF poate fi conectata si la un masurator de
putere un analizator de spectru sau un osciloscop.
Daca semnalulm de intrare este foarte mic in raport cu semnalul
oscilatorului local frecventa diferenta este o relatie liniara. Atenuatorul
de iesire al generatorului permite ajustarea semnalului furnizat pentru a
asigura conditita ca semnalul de intrare sa fie mult mai mic decat
semnalul oscilatorului local. 24
UNDA IN LINIA STRIPELINE
Structura de tip stripline este alcatuita din doua
conductoare si din acest motiv modul de propagare ce poate lua nastere
este TEM. Conductoarele liniei stripline sunt separate intre ele de un
material dielectric iar vitesza de propagare si lungimea de unda ale
modului de propagare sunt reduse in functie de valoarea constantei
dielectrice 3r( epsilon-3 intors ). Pentru un mediu dielectric cu
permitivitatea electrica relative 3r si permeabilitatea magnetica relative
“ur(new-r)=1, viteza de propagare este data de: v(m/s) = c/ rad(3r) iar
^g(landa- y intors)= ^/rad(3r) unde: ^g – lungimea de unda in ghidul
stripline[m], ^- lungimea de unda in spatiiul liber[m], 3r permitivitatea
electrica a materialului dielectric ce umple linia.
Impedanta caracteristica a liniei stripline poate fi
determinat cu rel urmatoare: Zo= Rad(L/C). valorile parametrilor L si C
se determina cu ajutorul dimensiunilor conductorului central, al celor
doua planuri de masa si a distantei dintre ele.
-consideram L=lambda/2(pt a vedea legatura intre imp de intrare si cea
de iesire)
beta*L=2*pi/lambda * lambda/2 = pi =>tgbeta*L=0
Zi=Z0 * ZindL+j*Z0*tgbeta*L (totu supra)
Z0+j*ZindL*tgbeta*L=Z0* ZindL/Z0 = ZindL
Zi=ZindL =>impedanta sarcinii este reflectata la intrare pt o linie de
transmisie cu lungima Lambda/2
PROPRIETATILE LINIILOR IN LAMBDA/2 SI LAMBDA/4
consideram l=lambda/4(utila in adaptarea a 2 linii de transmisie cu
impedante caract diferite)
beta*L=2*pi/lambda * lambda/4=pi/2 => tgbeta*L=infinit
Zi=Z0 * ZindL+j*Z0*tgbeta*L (totu supra) Z0+j*ZindL*tgbeta*L
=>Zi=Z0 * ZindL+j*Z0*tg90 (totu supra)Z0+j*ZindL*tg90 /:tg 90
tg90 -> infinit
Zi=Z0 * j*Z0/j*ZindL => Zi=Z0patrat/ZindL
Z0patrat=Zi*Zl => Z0=radic Zi*ZindL 28
inapoi pe linie ;unda rezultata din adunarea undelor incidente si
reflectate sn unda stationara
-unda stationara exista daca freq undei incidente=freq undei reflectate
-fac desenul
-Vmax[V]=Vi+Vr; Vmin[V]=Vi-Vr
-raport de unda stationara in tensiune : VSWR=Vmax/Vmin
-raport de unda stationara SWR(dB)=20lgVSWR
-Vmax=Imax*Z0; Vmin= Imin*Z0
-din astea 2 rezulta VSWR=Imax/Imin
WATTMETRU CU SEMNAL REPER
Utilizarea wattmetrului cu semnal reper etse o tehnica care permite
masurarea unor factori de umplere foarte mici comparand impulsul
necunoscut cu semnal dat de un generator de referinta cu unda
continua. Pentru a functiona un astfel de system de masura este necesar
sa existe un impuls de sincronizare provenit de la sursa de putere de
masurat. Semnalul cunoscut, unda continua este blocat si declansat in
acelasi ritm cu impulsul necunoscut iar amplituddinea sa este reglata sa
egaleze amplitudinea necunoscuta. Puterea undei de referinta este
masurata cu un masurator de putere sau alt dispozitiv indicator de
putere. Impulsul de sincronizare de la generatorul de impulsuri cu
smnal necunoscut declanseaza un generator de impulsuri ,care la randul
lui moduleaza un generator de unda continuu si actioneaza baleiajul
orizontal al unui osciloscop. Iesirea sistemului testat si a generatorului
de unda conyinua sunt combinate atat la iesirea ramurii principale cat si
a celei secundare ale cuplorului directional realizat din tronsoane de
ghid. Semnalul de iesire de pe ramura principala a cuplorului reprezinta
suma semnalelor aplicate la intrare si este sesizat de un sensor termic
iar puterea lui indicate de catre un masurator de putere.
Generatorul de unda continua este blocat cand impulsul necunoscut
exista. Intarzierea impulsului, latimea lui, frecventa de repetitie a
generatorului de impulsuri sunt variate pana cand impulsurile de
blocare si declansare coincide pe ecranul osciloscopului. Amplitudinea
generatorului de unda continua este ajustata in asa fel incat pe ecranul
osciloscopului unda in impulsuri de masurat si unda continua cu
intervalele de reper semnal blocat, se completeaza formand o linie
dreapta. 32
Puterea maxima furnizata de clistron se obtine atunci cand tensiunea de
reflector se alfa la mijlocul intervalului de tensiuni corespunzatoare
zonei de oscilatie. Pentru fiecare frecventa de functionare a clistronului
exista seturi diferite de zone de oscilatie.
Frecventa de functionare a clistronului reflex este determianta de
catre interioare ale cavitatii. Frecventa centrala de rezonanat a
clistronului reflex poate fi modificata intr-o banda ingusta de frecventa
prin deplasarea mecanica a peretilor cavitatii sau a unor suruburi de
accord.
Clistronul reflex asigura o putere de iesire mai mica de 0,5 W cu
un randament de 25 %, intr-un domeniu de frecventa de lucru cese
intinde pana la 16 GHz.
CUPLORII DIRECTIONALI REALIZATI DIN TRONSOANE
DE GHID.
Exista cuplori pentru diferite utilizari, atenuarea incadrandu-se
intr-o forma larga de valoi. Cuplorul permite masurarea puterilor mari
utilizand wttmetre de mica putere.
Cuploul directional este realizat prin conectarea a doua ghiduri de unda
dintre care unul este curbat. Puterea incidenta traverseza ramura
dreapta principala de la intrare la iesire. O cantitate fixa de energie este
transferata in ramura curba, secundara sau auxiliara cu ajutorul unor
orifiici mici practicate in peretii alaturati a celor 2 sectiuni. Aceste
orificii sunt plasate la un sfert de lungime de unda unul de celalalt.
Numarul acestor orificii si dimensiunea lor determina valoarea puterii
ce trece prin bratul auxiliar. O sarcina rezistiva de forma piramidala
este plasata la capatul din dreapta a ramurii auxiliare pt a absorbii
energia oricarei unde provenite dinspre iesirea acestui brat. Cuplorul
este folosit in calculul coeficientului de reflexie a puterii pt un ghid caz
in care trebuie determinate valorile puterii incidente si reflectate. Se pot
preleva parti din aceste puteri folosind un sistem cu doua cuploare
18
JONCTIUNEA T IN PLANUL H
Aceasta jonctiune este echivalenta din punct de vedere electric cu o
conectare in paralele, sunt, la ghidul de baza a unui nou brat. Intr-o
astfel de jonctiune campul magnetica propaganda-se de exemplu de-a
lungul bratului 1 dupa ce intalneste intersectia cu ramurile 2 si 3, isi
distribuie energia in mod egal pe acestea, brate 2 si 3 au in general
aceasi lungime. Campul magnetic H obtinut in cele doua raminificatii
are aceeasi faza si amplitudine(desen)
LINIA TERMINATA IN GOL
=rezistenta la capatul deschis = infinit=>curentul tre sa fie 0=> unda
reflectata de curent tre sa fie in opozitie de faza cu unda incidenta de
curent Ii-Ir=0
-unda incidenta de tens se aduna cu una reflectata de tens
=>Vi+Vr=2*Vi
LINIA TERMINATA PE IMPEDANTA CARACTERISTICA
-daca linia de transmisie este terminata pe o rezist esgala cu valoarea
impedantei caracteristice a liniei, nu iau nastere reflexii ; enegia undei
este disipata sub forma de caldura de catre rez de sarcina
INIA TERMINATA PRINTR-UN SCURT
Rindice L=0 => V=I*R => V=0
-deoarece oricare ar fi rezistenta care sa disipe puterea undei incidente
la capatul liniei, unda trebuie sa se reflecte inapoi spre inceputul liniei
-unda de tensiune reflectata tre sa fie in opozitie de faza cu unda de
tensiune incidenta, numai astfel rezultand tens nula
-unda de curent se reflecta in faza cu unda de curent incidenta
LINII DE TRANSMISIE PETNRU MICROUNDE
-liniile bifilare-> prezinta dezavantajul pierderilor prin radiatie, care
cresc cu freq
-liniile coaxiale->inlatura dezavantajul pierderilor prin radiatie, campul
fiind cont. in spatiul inconjurator de catre conduct externi, dar puterea
pe care o pot transp e limitata , daca freq creste at efectul pelicular duce
l o marire a atenuarii pe linia coaxiala impunand utilizarea lor pe
tronsoane scurte de linie
-in zona superioara a domeniului micro se folosesc ghidurile de unda pt
a transp nivele mari de putere ale cp electromagnetic fara pierderi
-structura stripline si microstrip se utilizeaza in realizarea unor circuite
de microunde de dimensiuni reduse in domeniul freq f inalte 22
Semnalul de iesire al mixerului contine componente spectrale cu
frecvente egale cu cele de intrare egale cu suma si diferenta lor precum
si combinatii liniare ale armonicilor frecventelor de intrare. Filtrul trece
jos ce urmeaza dupa dupa mixer asigura ca doar frecventa diferenta sa
ajunga la intrarea osciloscopului. Atenuatorul variabil dintre
generatorul de semnal baleiat, vobulat si undametru fiind calibrat
permite controlul nivelului de putere de intrare in undametru.
Iesirea generatorului vobulat si armonica data de catre generatorul
de armonici vor produce o componenta cu frecvebta egala cu diferenta
lor, pe caracteristica neliniara a mixerului. Pe ecranul osciloscopului
poate fi vazuta o indicatie un impuls ascutit a carei amplitudine creste
daca diferenta scade. Aceasta amplitudine va deveni zero in cazul
batailor zero, cand frecventa standard si cea vobulata sunt egale si
creste din nou cand diferenta de frecventa creste. Aceste batai apar
pentru fiecare armonica.
MODELUL LINIEI DE TRANSMISIE
-orice structura fizica care este capabila sa ghideze o unda
electromagnetica in deplasarea ei dintrun loc in altul s.n. linie de
transmisie
-putem considera linia ca fiind alcatuita din segmente infinit mici de
linie, pe un astfel de segment unda de tensiune si de curentse considera
ct. la un moment dat=> capacitatea,induct, rezist,conduct sunt marimi
exprimate pe unitatea de lungime
-fac desenul cu elementele de circuit
-daca consideram rezistenta liniei=0 si scurgerea de crt intre cele 2
linii=0, at modulul liniei de transmisii ar putea fi alcatuit din bobine si
condesnsatoare in cascada
-fac desenul(bobinele in serie si cond in paralel)
-valorile capacitatilor si induct fiecarui segment de linie determina
viteza de propagare a energiei dealungul liniei
-timpul necesar unei unde pt a strabate un segment de linie este
T[s]=radic din L*C
-viteza undei pe unit de lungime este v[m/s]=1/T => v[m/s]=1/radic din
L*C
-impedanta in oricare pct al liniei : Z=V/I
-o unda ce se propaga pe o linie de transmisie cu o viteza slaba
intalneste la un moment dat doar un sg segment de linie
=>Z[ohm]=radic din L/C 26
REFLEXII PROVENITE DIN SARCINI REZISTIVE
-daca o sarcina rezistiva diferita de impedanta caracteristica a liniei de
transmisii'o parte din putere tre sa fie reflectata inapoi pe linie iar restul
puterii absorbita de catre sarcina
-coef de reflexie: gama=Vr/Vi, unde Vr->tens reflectata, Vi ...incidenta
-gama>0=>tensiunea reflectata e in faza cu cea incidenta
-gama<0=> tens reflectata e in opozitie de faza cu cea incidenta
- % tens returnate pe linie=gama*100
-puterea intrun pct al liniei: p=vpatrat/Z0 [W]
-coef de refl in putere :gama patrat=Pr/Pi
-%putere returnata pe linie=gama patrat*100
-pt o linie de transmisie terminata pe o rez pura gama=Z ind L-Z0(totu
supra)Z ind L+Z0
RELATIA DINTRE VSWR SI GAMA(COEF DE REFLEXIE)
VSWR=Vmax/Vmin => VSWR=Vi+Vr(totu supra)Vi-Vr /:Vi =>
=>VSWR=1+Vr/Vi(totu supra)1-Vr/Vi ; gama=Vr/Vi
-din asea 2 rezulta ca VSWR=1+gama(totu supra)1-gama
-se ia in considerare valoarea absoluta (gama<> 0
gama=VSWR-1(totu supra)VSWR+1
RELATIA DINTRE VSWR ZL SI Z0
a)Z indL>Z0 VSWR =1+ ZindL-Z0/ZindL+Z0 (totu supra) 1-
ZindL-Z0/ZindL+Z0
Deci, VSWR=ZindL/Z0, ZL>Z0
B)Z0>ZindL => gama<0
VSWR= 1- ZindL-Z0/ZindL+Z0(totu supra)1+ ZindL-Z0/ZindL+Z0
= Z0/ZindL
Deci VSWR=Z0/ZindL, Z0>ZindL
30
CONDITII DE FRONTIERA
 A sti daca coonditiile la limita sunt satisfacute pentru campul electric
si magnetic la interfata dintre spatiul liber si o suprafata conductoare
este esential pentru a intelege reflexia undelor
electromagnetice,ghidarea undelor electromagnetice de catre liniile de
transmisie si formarea undelor E si H in ghiduri.
Daca o linie de camp electric este perpendiculara pe suprafata unui
conductor , ea se termina obligatoriu pe o sarcina de pe aceasta
suprafata, o linie de forta a cimpului electric neputand fi paralela cu
suprafata conductorului fiindca o sarcina nu se poate distribui ea insasi
de-a lungul suprafetei pentru a face acest lucru posibil.
Prin urmare in cazul campului electric suprafata unui conductor se pot
face urmatoarele observatii :
1.Pe suprafata unui conductor poate exista camp el . perpendicular.
2.Campul el. paralel la suprafata unui conductor trebuie sa fie egal cu
zero.
Pentru ca sa existe camp mag perpendicular pe suprafata unui
conductor,cimpul trebuie sa inconjure curentul ceea ce este imposibil
pt. campul mag la suprafata unui conductor.Deci :
1.Poate exista camp magnetic paralel la suprafata unui conductor.
2.Campul magnetic perpendicular pe suprafata unui conductor trebuie
sa fie zero.
GHIDUL DE UNDA CANELAT
Ghidul de unda canelat in interior este construit dintr-un ghid
rectangular caruia i se adauga o nervura rectangulara de metal pe fata
interna superioara sau inferioara formind o muchie ,bavura,in peretele
metalic.
Ghidul de unda rectangular poate fi construit cu una sau doua
asemenea caneluri.
Rezultatul unei asemenea transformari asupra ghidului rectangular
este scaderea valorii impedantei caracteristice si cresterea benzii de
utilizare a ghidului.
In acelasi timp scade viteza de faza avind ca rezultat micsorarea
frecventei de taiere pt modul dominant. 33
O unda stationara formata din adaptarea undei incidente si a celei
reflectate are puncte de nul ,noduri ,care raman fixe in timp si in spatiu.
Intre aceste puncte undele cresc in mod permanent spre un maxim si
descresc spre un minim.
O unda stationara poate lua nastere numai daca frecventa undei
incidente coincide cu a celei reflectate.Acest fenomen se manifesta
intodeauna in cazul undelor reflectate.
Maximul de tensiune Vmax al undei stationare ia nastere cand unda
incidenta Vi si cea reflectata Vr se aduna in faza :
Vmax=Vi+Vr
Raportul dintre tensiunea maxima si cea minima este denumit
RAPORT DE UNDA STATIONARA (SWR)
SWR(dB)=20lg(VSWR)
VSWR=Vmax/Vmin=(Imax*Zo)/(Imin*Zo) => VSWR=Imax/Imin
FRONTUL DE UNDA
La o distanta data de o antena radianta poate fi desenata la un moment
dat o sfera faza cimpului electric fiind aceeasi pe toata suprafata sferei
Sfera de faza constanta se va departa de antena cu o viteza egala cu
viteza luminii c ,in directia determinata de vectorul Poynting.
Suprafata aceste sfere este denumita - front de unda.
Daca frontul de unda este observat la o distanta mare de antena,raza
sferei este foarte mare incat o mica parte a suprafetei ei va aparea ca
fiind plana cu E si H avand un unghi drept intre ele.
VITEZA DE FAZA IN GHIDUL DE UNDA
Viteza miscarii aparente a frontului undei incidente de-a lungul
marginii ghidului din punctul A in punctul B.
Ea este numita viteza de faza a undei Vp.Frontul de unda se
deplaseaza intre 2 puncte intr-un interval de timp t.
In acelasi timp , intersectia frontului de unda cu marginea ghidului se
deplaseaza din A in B.
Sin(teta)=(v*t)/(Vp*t) => Vp(m/s)=V/sin(teta)
Cand unghiul de incidenta se apropie de 90 grade , viteza de faza se
apropie ca valoare de viteza undei incidente. 35
Nici un front de unda insa nu se poate deplasa cu o viteza mai mare
decat viteza luminii.
Vp= v/radical din (1-((lambda/2a)totul la patrat)))
COEFICIENTUL DE REFLEXIE IN TENSIUNE-PUTERE (def)
Este definit cu ajutorul undei de tensiune incidente si celei reflectate
(GAMA=Vr/Vi).Cand semnul este + =>tensiunea reflectata este in faza
cu cea incidenta,iar daca semnul este - => tensiunea de faza este in
opozitie de faza
Coeficientul de reflexie in putere este egal cu patratul coeficientului de
reflexie in tensiune.(Gama la patrat =Pr/Pi)
VITEZA DE PROPAGARE - VITEZA DE GRUP
Doua unde care se propaga cu viteza luminii c,urmand un traseu zig-
zag in ghidul de unda se aduna si formeaza o unda rezultanta care la
randul ei se propaga in acelasi sens urmand un drum ce coincide cu axa
ghidului.
Viteza undei rezultante este functie de lungimea traseului in zig-zag.
Acest drum sub forma de linie frinta variaza la randul lui si depide de
ghidul utilizat si de frecv undei incidente.
Deplasarea undei rezultante in ghidul de unda se face cu o vitaza
intodeauna mai mica decat c.
Viteza undei rezultante se numeste Viteza de Grup Vg.
Vg=v*sin(teta) teta-unghiul undei incidente , v-viteza undei
FRECVENTA CRITICA DE TAIERE A UNUI MOD DE
PROPAGARE
Cand lungimea de unda de lucru se apropie ca valoare de marimea
dimensiunilor liniilor sau ghidurilor , pot coexista diferite moduri de
propagare.
Aceste structuri de camp ce se deplaseaza pe directia undei se numesc
moduri superioare.
Ele se propaga doar incepand de la o anumita frecventa in sus numita
frecventa de taiere critica caracterizata pt fiecare mod in parte 36
Utilizand ghidul canelat impedanta caracteristica a liniei poate fi
modificata intr-un domeniu foarte larg de valori.
Un astfel de ghid poate fi construit cu impedanta caracteristica
variabila pe lungimea lui , putand astfel adapta doua ghiduri cu
impedanta caracterisitca diferita.
Alt avantaj este cresterea latimii beznii de frecventa,foarte utila in
anumite aplicatii.
Dezavantajul major al acestui tip de ghid este o crestere a atenuarii.
IMPEDANTA INTRINSECA (In DIelectric)
Raportul dintre intensitatea campului el E si intensitatea campului
magnetic H , al unei unde electro-mag este numit impedanta intrinseca.
Zi=E/H=[V]/[A]=ohmi
Pentru o unda plana intr-un mediu dielectric impedanta intrinseca se
defineste ca fiind :
n (cu codita a doua lunga) = radical din (miu/epsilon)
UNDA ELECTROMAGNETICA (plana)
Consecinta existentei unui cimp mag sau el variabil este aparitia unui
camp el respectiv mag variabil procesul repetandu-se la infinit.
Energia este continuu transferata intre campul mag si cel electric
variabil ,undele electromagnetice care se propaga.
Energia campului mag nu este localizata in aceeasi zona din spatiu ca
si energia campului el,de aceea aceste campuri se extind un pic dincolo
unul de altul in fiecare moment.
Energia continuta in campul mag si cel electric se deplaseaza cu viteza
luminii,in spatiul liber aceasta viteza are valoarea 300000 km/sec
continuuand sa calatoreasca,sa se propage pana cand intreaga energie se
disipa datoritapierderilor ce insotesc acest proces.
Combinatia aceasta de unde magnetice si electrice se numeste UNDA
EL-MAG.Tipul undei el-mag este determinat de orientarea campului el
si mag in raport cu directia de propagare a undei. 34

Jonctiunea T in planul H, Linia terminate in gol/

GHIDUL DE UNDA CIRCULAR Linia λ/2 in scurt pag. 1 Linia terminata pe impedanta caracteristica/
Ghidul circular este urmatorul in ordinea frecventei utilizatii dupa Linia λ/2 in gol pag. 2 Linia terminate printr-un scurt ,linii de transmisie pt microunde pag. 22
ghidul rectangular.Atunci cand se analizeaza propagarea in ghidul cu Linia λ/4 in scurt pag. 3 Masurarea Puterii medii a indicelui timpului de actiune /
sectiunea circulara este mai convenabil sa se utilizeze sistemul de Q incarcat si neincarcat pag. 4 Masurari de atenuare utilizand substitutia Rf pag. 23
coordonate polare avnd ca parametrii raza r,unghiul in raport cu Atenuatorii pag. 5 Masurari de atenuare prin substitutie in If pag. 24
orizontala Teta si z axa de propagare ca a treia dimensiune. Atenuatori variabili pag. 6 Metoda de nul pt masurarea frecventelor pag. 25
Moduri de Propagare in Ghidul Circular Atenuator cu lamela rezistiva translatabila pag. 6 Modelul liniei de transmisie pag. 26
Configuratia circulara a sectiunii are ca rezultat obtinerea unor solutii Atenuatorul cu lamela rezistiva rotitoare pag. 7 Modificarea impedantei cu ajutorul unei bucse/
mult mai complexe decait pt. ghidul cu sectiune dreptunghiulara,solutii Cuplor directional din tronsoane de ghid pag. 8 Modul Stripline pag. 27
in care intervin in loc de functii trigonometrice , functii Bessel. Factorul de cuplaj pag. 8 Unda in linia Stripline /Proprietatile liniilor in λ/2 si λ/4 pag. 28
La fel ca si in cazul ghidului metalic rectangular perfect,modurile de Magnetronul, Magnetronul cu unda progresiva pag. 9 Raportul de unda stationara de tensiune pag. 29
propagare in ghidul metalic circular perfet sint TEmn si Magnetronul cu rezistenta negativa pag. 10 Replexii provenite din sarcini rezistive /Relatia dintre VSWR
TMmn.Datorita insa sectiunii de forma circulara indicii inferiori m si n Dioda Gunn pag. 11 si Gama/ Relatia dintre VSWR ZL si ZD pag. 30
au o alta semnificatie. Pierderi de insertie/reflexie pag. 12 Tubul cu unda progresiva/ unde variabile in timp pag. 31
In cazul ghidului circular m indica cate lungimi de unda, perioade ale Dioda Impatt pag. 13 Wattmetrul cu semnal reper pag. 32
componentei radiale a cimpului electric,intra in lungimea Directivitatea pag. 14 Conditii de frontiera / Ghidul de unda canelat pag. 33
circumferintei.Indicele n precizeaza numarul de semicadre ale Bolometrele pag. 15 Impedanta intriseca(in dielectric)/
campului existente de-a lungul diametrului sectiunii circulare drepte Cavitati rezonante,Cavitatile cu reintrare pag. 16 Unda electromagnetica (plana) pag. 34
37 Clistronul reflex pag. 17 Unda stationara -Raportul de unda stationara
Cuplorii directionali realizati din tronsoane de ghidpag. 18 Frontul de unda / Viteza de faza in ghidul de unda pag. 35
Coeficientul de reflexive in P, U pag. 19 Coeficientul de reflexie in P,U /Viteza de propagare /Viteza
Ecuatia generala a impedantei de intrare/Efectul pelicular pag. 20 de grup/ Frecventa critica de taiere a unui mod de propagare pag. 36
Impedanta maxima si minima a unei linii, Irisul pag. 21 Ghidul de unda circular pag. 37

Acesta permite utilizarea unui ghid canelat mai mic ca dimensiune a

Pentru valori ale unghiului de incidenta cuprinse intre 0-90 grade viteza sectiunii decit in cazul celui rectangular,pentru o anumita frecventa de
UNDA STATIONARA - RAPORTUL DE UNDA STATIONARA de faza depaseste viteza luminii. lucru.