Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

Receptoare optice - probleme

Structura și parametrii geometrici ai fibrei optice

1. O fotodiodă p-n cu coeficientul de absorbție α = 104 cm-1 , lățimea regiunii active W=3 μm
recepționează un semnal optic cu lungimea de undă λ0= 550nm și putere PI =1 nW. Considerând
ζ = 90% (fracțiunea de purtători optici care contribuie la foto-curent) și coeficientul de reflexie al
puterii la interfața aer-semiconductor Rp= 0, să se calculeze rata fotonilor incidenți, rata de absorbție
a fotonilor, și eficiența cuantică a fotodetectorului.

a) Energia unui foton este :

hc 1.24
E ph   eV =3.6 × 10-19 J = 2.25 [eV] (1.1)
0  μm
Rata incidenta a fotonilor este
PI 1 10 9 W
Rincident   19
=2.77 × 109 fotoni/s (1.2)
E ph 3.6  10
b) Rata de absorbție a fotonilor se poate evalua utilizând expresia puterii absorbite de fotodiodă, Pabs
Pabs  (1  Rp ) PI [1  exp(W )]  PI [1  exp(W )] (1.3)
Deci, pentru Rp =0, rata de absorbție a fotonilor este
P
Rabs  abs  Rincident [1  exp(W )] =2.63 × 109 fotoni/s (1.4)
E ph

c) Eficienta cuantică este

P 
  abs  (1  Rp ) [1  exp(W )]   [1  exp(W )] =0.855 (1.5)
PI

2. O fotodiodă GaAs cu eficiența cuantică η =0.9 și energia benzii interzise Eg = 1.42eV are
lungimea de undă de operare în spațiu liber (aer) λ0= 1.1 μm. Determinați responsivitatea R și
lungimea de undă de tăiere, λCO , ale foto-detectorului.

Responsivitatea foto-detectorului este definită ca

q  (  m)
Rd ( A / W )   0 =0.9 (A/W) (2.1)
h 0 1.24
Lungimea de unda de tăiere se determină cu relația :
1.24
co  μm =0.873 μm (2.2)
E g (eV)

1
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

Observație – pentru calculele numerice se pot utiliza relațiile compacte:

h hc 6.626 1034  2.998 108 1.24
   V (2.3)
q q 1.602 10   10
19 6
 μm 
1.602 1019 J  1 eV (2.4)

3. Într-o fotodiodă, pentru 3 × 1011 fotoni incidenți cu lungimea de undă de 0.85 μm se

generează în medie 1.2 × 1011 electroni, care ajung la terminalele dispozitivului. Determinați
eficiența cuantică și responsivitatea fotodiodei la lungimea de undă de 0.85 μm.

Eficiența cuantică se determină ca raport al electronilor generați la numărul fotonilor incidenți

n u mar elect ro n i 1 .21 01 1
  = 0.4 = 40% (3.1)
n u mar fo t o n i 31 0 1 1
Resposivitatea se determină cu relația:
q q
Rd   = 0.274 A/W (3.2)
h hc

4. O fotodiodă are eficiența cuantică η = 65% atunci când energia fotonilor incidenți este de
1.5 × 10−19 J sau mai mare. Determinați lungimea de undă la care funcționează fotodioda. Calculați
puterea optică necesară pentru a obține un fotocurent de 2.5 μA la ieșire.

Energia unui foton este :

hc hc
E ph  → 0  =1.32μm (3.1)
0 E ph
Responsivitatea se determină cu relația:
q q
R d   = 0.694 A/W (4.2)
h E p h
Apoi, cunoscând fotocurentul de ieșire, se calculează puterea optică de intrare
I
I p Rd Po Po  p = 3.6 μW (4.3)
Rd

5. O fotodiodă PIN de germaniu cu dimensiunea regiunii active de 100 μm × 50 μm are

eficiența cuantică de 55% atunci când operează la lungimea de undă λ= 1.3 μm. Intensitatea
curentului de întuneric măsurată la aceeași lungime de undă este 8 nA. Considerând acest curent ca
sursă principală de zgomot, determinați puterea echivalentă de zgomot și detectivitatea specifică
dispozitivului.

2
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

Puterea echivalentă de zgomot (NEP) reprezintă puterea optică incidentă la o lungime de undă
specifică (sau cu un conținut spectral specific) necesară producerii le ieșirea fotodetectorului a unui
curent egal cu valoarea rms a curentului de zgomot într-o bandă de frecvență de 1 Hz.
 short
2
 2q( I p  I d ) Be (5.1)
Neglijând contribuția fotocurentului (valoarea medie de ieșire), se obține valoarea rms a curentului
de zgomot produs de curentul de întuneric :
q
 short  2qI d Be   PO (5.2)
hc
Puterea echivalentă de zgomot se evaluează ca puterea optică:
hc 2qI d
NEP  PO 
Be 1 Hz
 q
(5.3)
34 19 9
6.626 10  2.998 10  2 1.602 10
8
 8 10 pW
  0.0878
0.55 1.602 10 19 1.3 106 Hz

Detectivitatea este definită ca inversul NEP, astfel:

Hz
D   NEP   11.39
1
(5.4)
pW
Detectivitatea specifică, D* , este un parametru care încorporează și aria zonei active, A , în
evaluarea amplitudinii curentului de întuneric al fotodetectorului
 q A  Hz 
D*  D A    8.1108  m  (5.5)
hc 2qI d  W 

6. Eficiența cuantică a unui fotodetector cu avalanșă (APD) este 80% la detecția unei radiații
cu lungimea de undă λ = 900nm. Se știe că atunci când puterea optică incidentă este 0.5 μW,
curentul de ieșire din APD este 11 μA. Determinați factorul de multiplicare, M, al fotodetectorului în
aceste condiții.

Pentru început se determină valoarea responsivității unui fotodetector PIN, Rd (cu factorul de
multiplicare M = 1):
 q A
Rd   0.581 (6.1)
hc W
Fotocurentul este în această situație este:
I p  PIN  PO  Rd =0.291 μA (6.2)
Factorul de multiplicare , M, se determină ca raportul dintre curentul de ieșire din fotodetectorul
APD și cel de la ieșirea PIN:
I
M  p  APD = 37.8 (6.3)
I p PIN

3
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

7. Un sistem de comunicație optic digital, cu modulație OOK-NRZ, care utilizează lungimea

de undă λ = 1 μm necesită o probabilitate de eroare binară maximă Pr(e)<10-9 . Dacă se utilizează un
detector cu eficiența cuantică, η = 80% , determinați limita cuantică teoretică în termenii energiei
minime a impulsului optic. Calculați puterea optică minimă de la recepție (limita cuantică) pentru
debitul binar de 1Gbps și 100Gbps.

În fotodetector, la nivel cuantic, în cazul ideal (fără alte surse de zgomote: termic sau
curentul de întuneric ), probabilitatea de a detecta N fotoni într-un impuls optic de durată τ , impuls
ce conține, în medie, Np fotoni, este descrisă de o distribuție Poisson :
N   exp   N p 
N

Pr  N 
p
 (7.1)
N!
Rata de generarea a electronilor de către impuls optic, cu puterea optică PO , este:
dNe  PO 
 (7.2)
dt hc
Numărul de electroni generați într-un interval de timp τ este egal cu numărul mediu de fotoni
detectați, Np , în același interval de timp:
dN  P 
N p  e   O (7.3)
dt hc
Deci probabilitatea ca un impuls optic de durată τ , cu Np număr mediu de fotoni, să nu genereze
electroni (să nu aibă nici un foton) este:
Pr N 0exp N p  (7.4)
Punând condiția ca Pr(N=0) =10-9 se obține valoarea minimă a numărul mediu de fotoni din
impulsul optic:
N p lnPr N 0 = 9ln(10) ≈ 20.7 (7.5)
și energia minimă a impulsului optic (limita cuantică):
hcN p
E min  PO   = 514.9  10-20 J = 32.14eV (7.6)

Dar, pentru o modulație binară OOK-NRZ probabilitatea de eroare este
1
Pre  Pr 0|1Pr 1|0 (7.7)
2
În cazul în care se neglijează zgomotele de le recepție (zgomotul termic, zgomotul de întuneric) ,
pentru modulația OOK, nu există posibilitatea de a se genera electroni în lipsa luminii. Deci rămâne
doar posibilitatea ca în prezența luminii să nu se genereze electroni.
1 1 1
Pre  Pr 0|1 Pr N 0 exp  N p OOK
2 2 2
  (7.8)

se obține valoarea minimă a numărul mediu de fotoni din impulsul optic:

N p OOK lnPr N 0ln2 ≈ 20 (7.9)
și energia minimă a impulsului optic (limita cuantică pentru modulația OOK-NRZ):
hcN p OOK
E min  PO   = 31eV (7.10)


4
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

Pentru modulația OOK, durata τ reprezintă durata unui impuls “1” logic (inversul debitului binar).
Astfel, puterea optică minimă, pentru Db =1Gbps este
hcN p OOK hcN p OOK
PO min   Db ≈4.97 nW≈ -77dBm (7.11)
  
Pentru Db =100Gbps este necesară PO min = -57 dBm

8. Un sistem de comunicație optic analogic care operează cu λ = 1μm , are banda semnalului
după detecție B = 5MHz și utilizează un fotodetector cu eficiența cuantică η = 60%. Luând în
considerare doar zgomotul cuantic a semnalului, calculați puterea optică incidentă necesară obținerii
unui SNR = 50dB.

În sistemele de comunicație optică analogice apare zgomotul shot, care având distribuție Poisson se
poate evalua cu relația:

 s2  Ei s2 t 2 S s  f d f 2qBI p = 31eV

B

0
(8.1)

Neglijând alte surse de zgomot, raportul semnal/zgomot se poate evalua cu:

Psgnl I p2 Ip
SN R   (8.2)
 2
s 2qBI p 2qB
Explicitând fotocurentul Ip în funcție de puterea optică incidentă, se obține
q PO  PO
SN R  (8.3)
2hvqB 2hcB
De unde se obține relația pentru puterea optică necesară
2hcB
PO  SN R (8.4)

Explicitând SNR se obține
S N R [d B]1 0lo g 10 S N R =50 → SNR = 105 (8.5)
Înlocuind în relația puterii optice se obține PO = 331nW → PO = - 44.8 dBm

9. O fotodiodă PIN din siliciu, dintr-un receptor optic are eficiența cuantică η = 60% atunci
când operează la cu λ = 900nm. Curentul de întuneric al dispozitivului, în aceste condiții este de
3nA, iar rezistența de sarcină RL =4kΩ. Puterea optică incidentă este de 200nW, iar banda
semnalului după detecție B = 5MHz. Comparați valoarea medie a zgomotului de tip alice (shot)
generat în fotodiodă cu zgomotul termic din rezistența de sarcină, la temperatura de 20º C. Să se
evalueze probabilitatea de eroare binară în cazul unei modulații OOK-NRZ.

Pentru început se determină valoarea fotocurentului de ieșire determinat de puterea optică de intrare:
 q PO
I p  Rd PO  = 87.1 nA (9.1)
hc
Valoarea totală a zgomotul de tip alice este:

5
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

 s2  Ei s2 t 2qI p  I q B = 1.44  10-19 A2 (9.2)

Iar valoarea rms a curentului de tip alice este
 s   s2  2q I p  I q B = 3.79  10-10 A (9.3)
Zgomotul termic pe rezistența de sarcină, la temperatura T=293K este:

  
B 4k T
 T2  E iT2 t 2 S T  f d f  B B = 2.12  10-17 A2 (9.4)
0 RL
Iar valoarea rms a curentului termic este
4k BT
 T   T2  B = 4.49  10-9 A (9.5)
RL
Astfel, raportul dintre zgomotul termic și cel de tip alice este:
T
= 11.8 (9.6)
s
Pentru modulație binară, cu probabilitățile egale de a transmite biți 1-logic și biți 0-logic,
probabilitatea de eroare binară este:

 P0|1 P1|0
1
B E R  p1P0|1 p0P1|0 p1 p0
1 (9.7)
2 2

Considerând distribuție Gaussiană a zgomotului de la recepție, atât pentru situația transmisiei bitului
1, cât și pentru cea a transmisiei bitului 0, probabilitatea de eroare binară devine:
1  I I   I  I 
BER erfc  1 D erfc  D 0  (9.8)
4  1 2    0 2 
Unde funcția erfc() este definită ca


exp  y  d y
2

erfc  x  2
(9.9)
x

Iar I1 , I0 reprezintă fotocurentul de la ieșirea fotodetectorului la transmisia bitului 1,respectiv 0, σ1 ,

σ0 – dispersiile curenților I1 , I0 , iar ID curentul de prag pentru decizia dintre bitul 1 si bitul 0.
De asemenea, pentru simplificare, s-a considerat factorul de zgomot unitar, FA =1, pentru etajul de
amplificare dintre fotodetector și blocul de decizie binară. Consecința este că SNR de la ieșirea
fotodetectorului este egal cu SNR din blocul de decizie.
Pentru modulația OOK- NRZ, puterea optică medie, PO , este
P P P
PO  1 0  1 → P1 2 PO (9.10)
2 2
Deci, la transmisia bitului 1, fotocurentul de la ieșirea detectorului, I1 , și dispersia zgomotului, σ1 ,
sunt
2 q PO
I 1 2 Rd PO  = 174.2 nA (9.11)
hc

 1   s21  T2  2q I 1  I q B

4k BT
B = 4.635 nA (9.12)
RL
Similar se evaluează fotocurentul și dispersia atunci când se transmite bitul 0

6
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

4k BT
I 0 0 ;  0   s20  T2  2q I q B  B = 4.6 nA (9.13)
RL
Se constată că σ1 ≈ σ0 din cauza faptului că σs0 < σs1 << σT (  T  s1 ≈ 8.2 )
Astfel, se poate face aproximația σ0 ≈ σ1 ≈ σT = 4.6 nA .
Deci , valoarea Q se poate determina cu relația
I 1  I 0 I 1  q PO R L
Q   = 18.8 (9.14)
 1  0 2 T 2h c k BT B
Iar valoarea optimă a curentului de prag pentru decizie, ID , este
 I  I I
I D  0 1 1 0  1 = 87.1 nA (9.14)
 1  0 2
Înlocuind ID și Q în relația lui BER, se obține o expresie compactă
1 Q 1
BER   erfc     erfc 13.15

exp  18.8 2 2 
≈ 4.4×10-79 (9.15)
2  2 2 18.8 2
Obs: dacă banda de frecvență ar fi B = 500MHz, atunci, deși valorile curenților I1 , I0 rămân la fel,
și se păstrează inegalitatea σs0 < σs1 << σT , putând face în continuare aproximația σ0 ≈ σ1 ≈ σT ,
valoarea lui σT crește de 10 ori
4k BT   23 293
41.3810
T  B   6 = 44.9  n A
510 (9.16)
RL  3
410
Iar valoarea Q scade de 10 ori
I 1  I 0 I 1  q PO R L
Q   = 1.88 (9.17)
 1  0 2 T 2h c k BT B
Valoarea nouă a probabilității de eroare devine acum
1 Q 1
BER   erfc     erfc 1.316 ≈ 3.1×10-2 (9.18)
2  2 2

h hc 6.626 1034  2.998 108 1.24

   V (2.3)
q q 19
1.602 10   10 6
 μm 
1.602 1019 J  1 eV (2.4)

10. O fotodiodă APD din InGaAs, dintr-un receptor optic are eficiența cuantică η = 80% și
câștigul intern M = 10 de atunci când operează cu λ = 1.5μm. Curentul de întuneric al dispozitivului,
în aceste condiții este de 5nA, iar rezistența de sarcină RL =2kΩ. Puterea medie optică incidentă este
de 50nW, iar temperatura de funcționare este 23º C. Evaluați raportul semnal zgomot (SNR) după
detecție, pentru modulația OOK-NRZ și un debit binar de 1Gbps. Determinați probabilitatea de
eroare binară, BER. Pentru simplificare se consideră FA = 1 și Fn = 1.

7
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

Pentru început se determină valoarea medie a fotocurentului de ieșire, determinat de puterea optică
de intrare:
 q PO
I p M Rd PO M = 483.87 nA (10.1)
hc
În cazul modulației OOK- NRZ, puterea optică medie, PO , se poate scrie în funcție de
puterea optică recepționată când s-a transmis bitul 1, P1 , respectiv pentru bitul 0, P0 .
P P P
PO  1 0  1 → P1 2 PO = 10 nW (10.2)
2 2
Pentru această modulație, se consideră banda minimă necesară B = Db .
Deci, la transmisia bitului 1, fotocurentul de la ieșirea detectorului, I1 , și dispersia zgomotului, σ1 ,
sunt
2 M q PO
I 1 2 MRd PO  = 967.74 nA (10.3)
hc
4k B FnT 4k T
 1   s21  T2  2q M 2 F A  R d P1  I d   B  2q MI 1  B  B = 106.67 nA (10.4)
RL I 1 I d RL
Similar se evaluează fotocurentul și dispersia atunci când se transmite bitul 0:
4k BT
I 0 0 ;  0   s20  T2  2q I d   B = 91 nA (10.5)
RL
Pentru modulație binară, cu probabilitățile egale de a transmite biți 1-logic și biți 0-logic,
probabilitatea de eroare binară este:

 P0|1 P1|0
1
B E R  p1P0|1 p0P1|0 p1 p0
1 (10.6)
2 2

Considerând distribuție Gaussiană a zgomotului de la recepție, atât pentru situația transmisiei bitului
1, cât și pentru cea a transmisiei bitului 0, probabilitatea de eroare binară devine:
1  I I   I  I 
BER erfc  1 D erfc  D 0  (10.7)
4  1 2    0 2 
Deci , valoarea Q se poate determina cu relația
I I I
Q 1 0  1 = 4.8957 (10.8)
 1  0  1  0
Iar valoarea optimă a curentului de prag pentru decizie, ID , este
 I  I  I
I D  0 1 1 0  0 1 = 445.51 nA (10.9)
 1  0  1  0
Înlocuind ID și Q în relația lui BER, se obține o expresie compactă
1 Q 1
BER   erfc     erfc 3.4618 ≈ 4.9×10-7 (10.10)
2  2 2
Valoarea SNR a semnalului după detecția cu dioda cu fotoavalanșă este
PS I12  I 02 2 M 2 Rd2 PO2
SNRAPD    (10.11a)
PN 2  12   02  k BTFn 
 q  M FA Rd PO  I d   2  R  B
2

 L 

8
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

M 2 Rd2 PO2
SNRAPD  ≈ 47.637 SNRAPD = 16.78 dB (10.11b)
 4 k BT 
 q  M Rd PO  2 I d   R  B
2

 L 

11. Într-un sistem de transmisiune optică de 10Gbps , modulație CSRZ-50, care operează la
temperatura 23º C, cu lungimea de undă λ = 1.55μm, se utilizează un fotodetector APD cu factorul
de câștig M=20 și FA = 1.5, cu eficiența cuantică η = 60%, fără curent de întuneric și rezistența de
sarcină RL =500Ω, cu Fn = 0.8dB. Evaluați puterea optică medie și de vârf de la recepție dacă
sistemul trebuie să funcționeze cu o probabilitate de eroare maximă BER≤ 2.44610-10 .

Modulația CSRZ-50 (OOK-RZ 50) este o modulație binară. Astfel, probabilitatea de eroare binară
este:
1 Q
BER   erfc   ≤ 2.44610-10 (11.1)
2  2
Q
erfc  4.89210  10 Q 24.46.2225 (11.2)
 2
Fotocurentului de la ieșire APD pe durata impulsului optic aferent bitului 1 (când se recepționează
puterea P1):
 q P1  q
I 1 MR d P1 M cu R d  = 0.75 A/W (11.3)
hc hc
Pe durata bitului 0, fotocurentul este I0= 0 (puterea optică P0), iar puterea medie de recepție (pentru
biți echiprobabil la emisie ) se poate scrie:
0.5P1  P0 P1
PO   (11.4)
2 4
Puterea zgomotului de alice, pe durata bitului 1, este
 s2 2qM 2 F A R d P1  I d   2qM 2 F A R d 4 PO B (11.5)
Puterea zgomotului de termic este
4k F T
 T2  B n B = 39.744 10-13 A2 (11.6)
RL
Fn dB

Unde factorul de zgomot Fn =0.8 dB , rezultă Fn 10 10 = 1.2

Astfel, se pot evalua dispersiile la recepția bitului 1 și a bitului 0:
4k B FnT B
 1   s21  T2  8q M 2 F A R d PO B  (11.7a)
RL
4k B FnT 4k B FnT
 0   s20  T2  2q I d B  B B (11.7b)
RL RL
Valoarea Q este definită ca
I1I 0 4 MR d PO
Q  (11.8)
 1  0  s2  T2  T

9
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

După câteva prelucrări matematice, se obține:

2
 4 MRd PO  4MR d PO
  T 2 T  s2  T2
2
 (11.9a)
 Q  Q
2
 4 MRd PO  4 MRd PO
  2 T 8qM 2 F A R d PO B (11.9b)
 Q  Q

Se obține puterea optică medie PO pentru a obține o anumită valoare a lui Q

Q   
PO   qFAQB  T  ≈ 62.764 nW (11.10)
2Rd  M
Puterea pentru bitul 1, valoarea maximă a puterii este: P1 = 4 PO = 251nW

12. Un semnal BPSK-NRZ , cu forma dreptunghiulară a impulsului (in timp), este transmis
printr-o fibră optică de lungime 100km, cu atenuarea de αFO = 0.2 dB/km. Se știe valoarea maximă
(de vârf) a puterii de emisie 12dBm și că la recepție se utilizează un receptor homodină cu o singură
ramură. Determinați valoarea foto-curentului dela ieșirea fotodetectorului în cazul în care puterea
optică a oscilatorului local este 10dBm și -10dBm.

Schema bloc a unei transmisiuni cu recepție coerentă cu o singura ramură este prezentată în figura

Unde notațiile sunt:

Tx= transmitator; LO = oscilator local; C = cuplor direcțional cu o atenuare de 3 dB;
PD = fotodetector ; ESP = procesor de semnal electric
Se consideră expresiile semnalului optic transmis , recepționat , respectiv al oscilatorului local
(laser)
qT (t )  AT s (t ) exp( jct ) (12.1)
qr (t )  Ar s (t )exp[ j (ct  c )] (12.2)
qLO (t )  ALO s (t ) exp[ j (LOt  LO )] (12.3)
unde s-au notat cu: s(t) - este anvelopa complexă a semnalului, ωC - pulsația purtătoarei optice; AT ,
Ar , ALO – amplitudinile semnalului transmis, recepționat, al oscilatorului local ; ϕc – defazajul
introdus de calea optică , ϕLO – defazajul introdus de oscilatorul optic local
Puterea optică pentru aceste semnale, se poate scrie:
PT  AT2 , Pr  Ar2 , PLO  ALO
2
(12.4)
Expresia fotocurentul de la ieșirea detectorului optic este:

10
Comunicatii Optice 2020 - Probleme rezolvate – Receptoare Optice

I (t ) 
R
2
2
qr (t )  qLO (t ) 
R
2

Ar s (t )  ALO  2 Ar ALO Re s (t )exp   j ( IF t  c  LO ) 
2 2
(12.5) 
Dacă puterea optică a oscilatorului local este mai mare decât a semnalului recepționat, PLO >>Pr ,
termenul | Ar s (t) |2 se poate neglija, iar după eliminarea componentei continue , | ALO |2 , curentul
electric de la recepție se poate aproxima cu:
I d (t )  R Pr PLO Re s(t )exp   j (IF t  c  LO )  (12.6)
În cazul receptorului homodină, ωIF =0, iar dacă oscilatorul local este perfect coerent cu purtătoarea
optică, ϕc = ϕLO , atunci curentul de detecție se scrie:
I d (t )  R Pr PLO Re s(t ) (12.7)
Puterea semnalului optic la recepție este:
Pr  dBm   PT  dBm   atFO  dB = 12 dBm – 0.2 dB/km ×100 km = -8 dBm (12.8)
În cazul PLO =10dBm, se respectă condiția PLO >>Pr , astfel se poate aplica relația (8.7) pentru
fotocurent. Pentru modulația BPSK – NRZ, cu forma dreptunghiulară a impulsului, valorile
anvelopei s(t) sunt {-1, +1}.
Pr PLO  dBm
1
Pr PLO  dBm    Pr  dBm   PLO  dBm   =1dBm → Pr PLO  10 10
≈ 1.26mW (12.9)
2
Deci, valoarea de vârf a curentului, se obține pentru s(t) =1 și este:
I d (t )  R Pr PLO = 1.133 mA (12.10)
Dacă se utilizează relația mai exactă (8.5), cu eliminarea componentei continue și completată cu
simplificările pentru modulația BPSK-NRZ cu impuls dreptunghiular, se obține:
I d (t )  0,5  R  Pr  R Pr PLO Re s (t ) (12.11)
Pr dBm

Unde Pr  10 10
= 158.5 μW , si valoarea maximă a fotocurentului este
I d (t )  0,5  R  Pr  R Pr PLO = 1.204 mA (12.12)
Se constată că aproximarea (8.10) introduce o eroare de calcul de doar 6% .

În cazul PLO = -10dBm, nu se respectă condiția PLO >> Pr , astfel că, pentru fotocurent trebuie
aplicată relația (8.5), completată cu simplificările pentru modulația BPSK-NRZ cu impuls
dreptunghiular:
I d (t )  0,5  R  Pr  R Pr PLO Re s (t ) (12.13)
Pr dBm PLO  dBm 

Unde Pr  10 10
= 158.5 μW , și PLO  10 10
= 100 μW

valoarea maximă a fotocurentului este

I d (t )  0,5  R  Pr  R Pr PLO = 0.1846 mA (12.14)

11