Cap.

17
APROXIMAREA FUNCȚIILOR
DE CIRCUIT

Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu

 Cuprins
17.1 Aproximarea Butterworth
17.2 Aproximarea Cebîșev
17.3 Aproximarea Bessel
17.4 Schimbări de variabilă
17.5 Exemple de etaje cu AO pentru
implementarea filtrelor active

Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu

 17.1 Aproximarea Butterworth
– Aproximarea caracteristicii de amplitudine –

• Obiectiv: Dorim să găsim o funcție convenabilă (d.p.d.v. al posibilității

de implementare) care să aproximeze caracteristica de amplitudine
(modulul funcției de transfer) a unui filtru

• Obs: Dorim ca filtrul să fie asimilat unui sistem analogic liniar, invariant în timp, real, cauzal și stabil
• Obs: Descrierea (caracterizarea) filtrului • Obs: Descrierea (caracterizarea) prototipului FTJN
H L ( s ) − functia de transfer în operational H L ( p ) − functia de transfer în operational
s − variabila Laplace pt. FTX p − variabila Laplace pt. FTJN
 = Im s − frecventa reală pt FTX  = Im  p − frecventa normată pt. FTJN
H ( ) = H L ( s ) − functia de transfer frecventiala pt. FTX H () = H L ( p)
s = j p = j
 A ( ) = H ( ) − caract. de amplitudine  A (  ) = H (  )
H () = A() e
j H (  )
H ( ) = A ( ) e
j  H ( )
 
 H ( ) = arg H ( ) − caract. de faza  H (  ) = arg H (  )
a + a s + a s + ... + am s
2 m
• Obs: În mod uzual funcția de transfer este rațională H L ( s ) = 0 1 2 2 mn
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti a0 + b1 s + b2 s + ... + bn s n
Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 17.1 Aproximarea Butterworth
– Aproximarea caracteristicii de amplitudine –

• Obiectiv: Dorim să găsim o funcție convenabilă (d.p.d.v. al posibilității

de implementare) care să aproximeze caracteristica de amplitudine
(modulul funcției de transfer) a unui filtru

• Obs: Dorim ca filtrul să fie asimilat unui sistem analogic liniar, invariant în timp, real, cauzal și stabil
• Obs: În analogic, la proiectarea în frecvență a H ( ) = A( ) e
j H ( )
H () = H L ( p )
prototipului FTJN se preferă descrierea acestuia prin: p = j

A2 (  ) = H (  ) = H L ( p ) H L ( − p ) • Obs: Nu se pot impune pentru funcția de transfer frecvențială

2

p = j simultan și arbitrar, atât modulul cât și argumentul

HL ( p)
2 H (  ) = arg • Prin proiectare se va impune:
H L ( − p ) p = j
– Butterworth – A (  ) − caract. de amplitudine
– Cebîșev – A (  ) − caract. de amplitudine
– Bessel –  H (  ) − caract. de fază
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 17.1 Aproximarea Butterworth
– Aproximarea caracteristicii de amplitudine –
• Pentru realizarea aproximării caracteristicii de amplitudine a prototipului FTJN:
• Caracteristica de amplitudine va fi normată la H 0 ,valoarea din  = 0 max H n (  ) = H n ( 0 ) = 1

• Caracteristica de amplitudine normată va fi o funcție monoton descrescătoare de la  = 0 la  → 
• Se va satisface condiția de maximum de liniaritate în amplitudine (MLA) – număr maxim de derivate nule la  = 0
• Soluție: Definim funcția Butterworth de ordin n, funcția reală Bn : ⎯⎯
→
 =1 n=3
Def
1 Bn (  ) Bn (  )
Bn (  ) = n *
,  +
n = 2, 5, 9

1+  
2 2n 1
n 1  =0.6 1
=
1 1  = 0.4 1
1+  2
=
1.16
1+  2 1.36
• Proprietăți: 1
= 0.5  = 0.4 1  =1 1
=
1+  2 1+  2 2
 =1
1. Funcție pară 3. Monoton descrescătoare pentru n
 = 0.6

n  *
,   ; Bn (  ) = Bn ( − )   0, n  *
BO
−1
BT
1
BO

BO
−1
BT
1
BO


2. Bn ( 0 ) = 1  4. Primele 2n − 1 derivate în  = 0 sunt nule

1 
Bn (1) =  puncte fixe relativ la n Bn(
k)
() =0 • Def: Numim aproximare de tip Butterworth,
1+  2  =0
lim Bn (  ) = 0  aproximarea pentru care H Ln ( p ) îndeplinește condiția
H Ln ( p ) = H n (  ) = Bn (  )
→ 2 2

Universitatea “Politehnica” din Bucureşti p = j Prof. dr. ing. Cristian Negrescu

 Def
1
Bn (  ) =
17.1 Aproximarea Butterworth 1 +  2 2 n

– Determinarea funcției de transfer în operațional pt. prototipul FTJN –

Def
• Construim funcția complexă auxiliară (necunoscută) G ( p ) = H Ln ( p ) H Ln ( − p )
Sistem real
1
• Restricția acesteia pe axa imaginară este impusă G ( p ) = H n (  ) H n ( − ) Hn () =
2
=
p = j 1 +  2 2 n
1 1
• Presupunem că H Ln ( p ) nu are poli pe axa imaginară, caz în care G ( p ) = =
1+  ( p / j) 1 +  2 ( −1) p 2 n
2 2n n

• Observăm că G ( p ) nu are zerouri și în consecință poate fi complet determinată dacă îi identificăm polii
• Ne propunem să determinăm polii funcției G ( p )
1 1 j ( n −1)
1 + ( −1)  2 p 2 n = 0  p 2 n = ( −1)
n n −1
= 2e
 ( n −1) + 2 k
 
2

1 j 2n
pk = n e , k = 0,2n − 1

  
1 j  2 +( 2 k −1) 2 n 
pk = n e , k = 0,2n − 1

  
1 j  2 − 2 n + k n 
pk = n e , k = 0,2n − 1
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 Def
1
Bn (  ) =
17.1 Aproximarea Butterworth 1 +  2 2 n

– Determinarea funcției de transfer în operațional pt. prototipul FTJN –

Def n=4 j n=5 j
• Construim funcția complexă auxiliară (necunoscută) G ( p ) = H Ln ( p ) H Ln ( − p )  =1
BO
 =1
k =1
BO
k =1 k =0 k =0
Sistem real
1
• Restricția acesteia pe axa imaginară este impusă G ( p ) = H n ( k)=H2 n ( − ) =  / 4H n k( 
= 7)
2 k=2 k =9
BT = BT
p = j 1 +  22 n  /5
1 k1= 3 k =8
• Presupunem că H Ln ( p ) nu are poli pe axa imaginară, caz în care G ( p ) =
1
= Re  p 1 Re  p
 ( pBT/ j ) 1k =+6 2 ( −k1)= 4 p 2 n
2n n
k = 31+
2
BT k =7
• Observăm că G ( p ) nu are zerouri și în consecință poate fi complet determinată
k =4
dacă îi identificăm polii
k =5
k =5 k =6

• Ne propunem să determinăm polii funcției G ( p ) BO BO


j −
 
+k 
• Ex1 n = 4,  = 1 • Ex2 n = 5,  = 1
1      
pk = n e  2 2n n
, k = 0, 2n − 1 j − + k  j − +k 

 pk = e 2 8 4
, k = 0,7
pk = e , k = 0,8  2 10 5

1. Toți polii sunt plasați pe cercul de rază 1/ n  , cu centrul 4. Polii din semiplanul stâng provin din H Ln ( p ) (condiția de
în origine și spațiați echidistant la un unghi de  / n radiani sistem strict stabil), iar restul (în poziții simetrice față de axa
2. Polii lui G ( p ) au simetrie cuadrantală imaginară) aparțin lui H Ln − p ( )
G ( p ) Nu are poli pe axa imaginară    
Re  pk  = n cos  + ( 2k − 1)  = − n
1 1
3. sin ( 2k − 1)
 2 2n   2n
2k − 1 2k − 1
Re  pk   0  sin  0  0     k = 1, n
2 n
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti
2 n Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 Def
1
Bn (  ) =
17.1 Aproximarea Butterworth 1 +  2 2 n

– Determinarea funcției de transfer în operațional pt. prototipul FTJN –

n=4 j
 2 k −1   =1
1 n 1 j  2 +  1
H Ln ( p ) = 
1 H Ln ( p ) = = Hn ()
BO
, pk = n e 2n 
, k = 1, n k =1
 k =1 p − pk  p = j 1 +  2 2 n BT
k=2
 1 n /2
1 2k − 1 n −1
 Ln
H ( p ) = 
 k =1 p 2 + 1 1
,  k =
2n
 , k = 1,
2
, pt. n par Re  p
 2sin   p + k =3

k BT
 
n n 2

 k =4
H p = 1 1
n /2
1 2k − 1 n −1
( )   =  , k = 1,
BO
, , pt. n impar
 Ln  p+ 1 1 1 k
2n 2

k =1 p 2 + 2sin   p + n=5
 =1
j

 
k

n n

n 2 BO
k =1

• Observații (pentru  = 1 ): k =2 BT

= 10lg (1 +  2 n ) pt.   1  adB (  ) = 0dB

1
adB (  ) = 20lg
k =3

Hn () −1 Re  p
k =4
pt.   1  adB (  ) 10lg  = 20n lg  dB
BT
adB ( 0 ) = 0dB adB (  ) =  dB
2n
k =5

BO
În BO, departe de frecvența de tăiere, atenuarea
adB (1) = 20lg 2 = 3dB crește cu 20n dB/decadă (6n dB/octavă)
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 Def
1
Bn (  ) =
17.1 Aproximarea Butterworth 1 +  2 2 n

– Observații privind prototipul FTJN –

n=4 j
 2 k −1   =1
1 n 1 j  2 +  1
H Ln ( p ) = 
1 H Ln ( p ) = = Hn ()
BO
, pk = n e 2n 
, k = 1, n k =1
 k =1 p − pk  p = j 1 +  2 2 n BT
k=2
 1 n /2
1 2k − 1 n −1
 Ln
H ( p ) =

 1 1
,  k =
2 n
 , k = 1,
2
, pt. n par Re  p
 k =1 p + 2
2
sin  k  p + k =3

BT
 
n n 2

 ( n −1) /2
k =4
H p = 1 1 1 2k − 1 n −1
( )   =  =
BO
, , k 1, , pt. n impar
 Ln  p+ 1 1 1 k
2n 2

k =1 p 2 + 2sin   p + n=5
 =1
j

 
k

n n

n 2 BO
k =1

1 • Observații (pentru  = 1 ): k =2 BT
n =1 H Ln ( p ) =
p +1 1 1 k =3
n=4 H Ln ( p ) = 2 Re  p
( p + 0.765 p + 1) ( p 2 + 1.848 p + 1)
−1
1
n=2 H Ln ( p ) = 2 k =4 BT
p + 2 p +1 1 1 1 k =5
n=5 H Ln ( p ) =
n=3 H Ln ( p ) =
1 p + 1 ( p 2 + 0.618 p + 1) ( p 2 + 1.618 p + 1) BO

( p + 1) ( p 2 + p + 1) n=6 H Ln ( p ) = .....
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 17.1 Aproximarea Butterworth
– Caracteristica de amplitudine și de fază a prototipului FTJN –
n=4 j
 =1
1 n 1 1 2k − 1
H Ln ( p ) =  , pk =  ( − sin  k + jcos k ) ,  = n ,  k =
BO
 , k = 1, n k =1
 k =1 p − pk  2n BT
k=2
Pentru caracteristica de −1
1
H n (  ) = H Ln ( p ) = Hn () e
 H ()
Hn () = amplitudine avem la Re  p
p = j 1 +  2 2 n dispoziție o formă compactă k =3 BT
n
Hn () =
1

1
• Care este caracteristica de fază ? k =4
 k =1 j − ak − jbk BO
n
 − bk n
 −  cos k
 H (  ) = − arctg =   Hk (  )  Hk (  ) = −arctg n=5 j
k =1 −ak k =1  sin  k  =1
BO
• Timpul de întârziere de grup (o reprezentare alternativă convenabilă pt. caract. de fază) k =2
k =1
BT
n
 sin  k d  H () n
t g (  ) = − 2 tg (  ) = − =  t g k () k =3
k =1  − 2  cos  k   +  d
2
k =1 −1 Re  p
n
1 k =4
t g ( 0 ) = − sin  k , tg (  ) = 0
BT
1 1  sin  k
k =1  t gk (  ) = − =− 2
k =5

 sin  k (  −  cos k )  sin  k  − 2  cos k   +  2

n 2

t g (1) = −
BO
1+
k =1 1 − 2  cos  k +   2 sin 2  k
2

Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu

 17.1 Aproximarea Butterworth
– Caracteristica de amplitudine și de fază a prototipului
H (  )  dB  = 0.5088 (a = 1dB)
FTJN –
H (  )  dB  = 1 (a = 3 dB)
n |BT
Butterworth - Caracteristica de amplitudine [dB] n |BT
10 10

1 n 1 1 2k − 1
H Ln ( p ) =  , pk =  ( − sin  k + jcos k ) ,  = n ,  k =  , k = 1, n
0 0

 k =1 p − pk  2n -10 -10
n =1 n =1
Hn () = Hn () e
 H ( ) -20 -20

-30
n=2 -30
n=2

• Caracteristica de amplitudine/atenuarea -40 -40

H n (  )  dB = −10lg (1 +   )
1 n = 10 n=4 n = 10 n=4
Hn () = 2 2n -50 -50

1+   2 2n

a (  )  dB = 10lg (1 +   )
-60
 ( log ) 100  ( log ) 100
-1 0 1 2
-60
2 2n 0.1
10 1
10 10
10 10 0.1
10
-1
1
10
0
10
10
1
10
2

 H () tg (  ) Butterworth - Timpul de întârziere de grup

• Timpul de întârziere de grup/caracteristica de fază

16
2
14

 sin  k n =1
0
n
t g (  ) = − 2 , tg (  ) = 0 -2 12
n = 10
k =1  − 2  cos  k   + 
2
-4
n=2 10

n
1 n
 sin  k
t g ( 0 ) = − sin  k , t g (1) = −
-6
8

-8
n=4
k =1  k =1 1 − 2  cos  k + 
2 6
-10
n
 −  cos k n=4
 H (  ) = − arctg
4
-12
n = 10 n=2
 sin  k
2
-14
k =1
-16 0 n =1
 ( log ) 100  ( log ) 100
-1 0 1 2 -1 0 1 2
0.1
10 1
10 10
10 10 0.1
10 1 Cristian Negrescu
10 10 10 10
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing.
 17.4 Schimbări de variabilă.
– Schimbarea de variabilă pentru modificarea caracterului filtrului –
H ( ) H ()
• Pentru trecerea, în ambele direcții, de la FTX (FTJ, FTS,
⎯ FTJ ( ) ⎯
→1 FTB) la FTJN putem
+ ⎯ →+
→ FTJN ()
folosi,

n pentru frecvență, relațiile
− ⎯→ −1 =
prezentate în capitolul 16. Avem însă nevoie și de precizarea relațiilor −între
 ⎯→variabilele
− corespondente

n Laplace n
0 ⎯
→0

FTJ ( s ) p=
s
BO BT BT BO BO BT BT BO
 n −n n  −1 
p= n 0 1
s
FTS( s ) FTJN ( p )
H ( ) FTS( ) ⎯
→ FTJN () H ()
n ⎯
→ −1
 s   0− ⎯ →+ n
p = k0  + c  −n ⎯
→1
0+ ⎯
→−
=−

FTB( s )  c s  +, ⎯
→ 0−
• Pentru implementarea filtrelor active este −, ⎯
→ 0+
BT BO BO BT BO BT BT BO
convenabilă utilizarea conceptului filtrului trece X −n 0 n  −1 0 1 
(Jos, Sus, Bandă) normat FTXN
FTJ ( s ) FTJN (q ) p=q H ( ) FTB( ) ⎯⎯
→ FTJN () H ()
s t1 , − t 2 ⎯⎯
→ −1
q= 1 0− , +  ⎯⎯
→+
n p= −t1 , t 2 ⎯⎯
→1   
 = k0  − c 
q 0+ , −  ⎯⎯
→−
FTJN ( p ) c , −c ⎯⎯
→0  c  
FTS( s ) FTSN (q )
s
q= 
c 1 BO BT BO BO BT BO BO BT BT BO
p = k0  q +  −t 2 −t1 0 t1 c t 2  −1 0 1 
FTB( s ) FTBN (q )  q
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 17.4 Schimbări de variabilă.
– Normarea și denormarea de nivel –

• În funcție de modul în care se implementează filtrul, (de)normarea de nivel se face fie pentru FTX
(variabila s ), fie pentru FTJN (variabila p), fie pentru FTXN (variabila q )

• Normarea/Denormarea de nivel (pentru FTXN)

1
Fie z ( q ) o impedanță de forma z ( q ) = r + ql + și o rezistență de normare notată cu Rn
qc
Def z (q)
zn ( q ) = r l
zn ( q ) = + q +
1
= rn + qln +
1 rn =
r
Rn Rn Rn qcRn qcn Rn
l
ln =
Rn
• Pentru FTX și FTJN normarea/denormarea de nivel se fac în mod similar cn = cRn

Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu

 17.5 Exemple de etaje cu AO ideal pentru
implementarea filtrelor active. 1
1

_
k3

U1 1 / k3 
+
• Etajecu AO ideal în topologie Sallen-Key pentru implementarea filtrelor H (q) =
Def U2 (q )
=
k3 q
U2
U1 ( q ) 2
q2 + q + 1 FTBN ( O2 )
Butterworth, Cebîșev, etc... k3

(1 + k1 ) m (1 + k1 ) m H (q) =
(1 + k1 ) md
H (q) = k1 H (q) = k1 k1
q+m q + (1 + m − k1m ) q + m
2
q 2
+ (1 + m ) d − k1m  q + md

1 1 1
_ _ _
• In scheme sunt
  
+ + + figurate valori de
1
U1
1 1
U1
1 1 1 rezistențe si capacități
U1 1 U2 1 1 U2 1 U2
m m m normate
d
FTJN ( O1) FTJN ( O2 ) FTJN ( O2 )

H (q) =
(1 + k1 ) q (1 + k1 ) q 2 (1 + k1 ) q 2
k1 H (q) = k1 H (q) = k1
q+m q 2 + ( 2m − k1 ) q + m q 2 + (1 + d ) m − k1d  q + md
1 1 1
_ _ _
  
+ + +
1 1 1 1 1
U1 1 U2 U1 U2 U1 d 1 U2
1
1 1
m m m
FTSN ( O1) FTSN ( O2 ) FTSN ( O2 )

Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu

 17.5 Etaje cu AO ideal pentru implementarera
filtrelor Butterworth, Cebîșev, etc...
H (q) =
(1 + k1 ) m k1
• Etaj TJN de ordinul 1 – Observații q+m

A0 1
1. Este adecvat implementării termenului de forma , c0  0, A0  0 _
q + c0 
2. 1 pol, plasat pe axa reală, în semiplanul stâng +
1
U1 1 U2
m
3. Circuitul permite controlul independent al poziției polului prin parametrul m FTJN
4. Circuitul permite controlul independent al cîștigului maxim prin parametrul k1.
( )
Câștigul maxim al etajului este H1 0 = A0 / c0 = 1 + k1

(1 + k1 ) q
• Etaj TSN de ordinul 1 – Observații H (q) = k1
q+m
A0 q
1. Este adecvat implementării termenului de forma , c0  0, A0  0 1
_
q + c0 
2. 1 pol, plasat pe axa reală, în semiplanul stâng. Un nul în origine +
1
U1 1 U2
3. Circuitul permite controlul independent al poziției polului prin parametrul m m
FTSN

4. Circuitul permite controlul independent al cîștigului maxim prin parametrul k1 .

Câștigul maxim al etajului este H1  = A0 = 1 + k1 ( )
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 17.5 Etaje cu AO ideal pentru implementarera
filtrelor Butterworth, Cebîșev, etc...
• Etaj TJN de ordinul 2 – Topologie Salen-Key – Observații (1 + k1 ) md
A0 H (q) = k1
+ (1 + d ) m − k1d  q + md
1. Este adecvat implementării termenului de forma , c0  0, A0  0
2
q

q 2 + c1q + c0 1
_
2. Are 2 poli complex conjugați, în semiplanul stâng

3. Circuitul permite controlul independent al câștigului în origine prin parametrul k1 . +
( )
Câștigul în origine (DC) este H 0 = A0 / c0 = 1 + k1
1 1 1
U1 1 U2
m
d
FTJN ( O2 )
4. Circuitul permite controlul complet al poziției polilor:
- modulul polilor este controlat independent de produsul md
- partea reala a polilor este dependentă de m, d și k1
H (q) =
(1 + k1 ) m k1
• Variantă simplificată etaj TJN Sallen-Key (ordin 2) – Observații q 2
+ ( 2m − k1 ) q + m

1. Condensatoarele au aceeași valoare 1

_
2. Circuitul permite controlul simplu și complet al poziției polilor: 
+
- modulul polilor este controlat independent de parametrul m U1
1
1
1
m
1 U2
- partea reala a polilor este dependentă de m și k1
FTJN ( O2 )
3. Circuitul nu permite controlul câștigului.
Câștigul în origine este H ( 0 ) = A0 / c0 = 1 + k1 și este determinat de poziția polilor
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu
 17.5 Etaje cu AO ideal pentru implementarera
filtrelor Butterworth, Cebîșev, etc...
H (q) =
(1 + k1 ) q 2 k1
q 2 + (1 + d ) m − k1d  q + md

• Etaj TSN de ordinul 2 – Topologie Salen-Key – Observații 1

_
A0 
1. Este adecvat implementării termenului de forma , c0  0, A0  0 +
q 2 + c1q + c0 1 1
2. Are 2 poli complex conjugați, în semiplanul stâng U1 d
1
1 U2
m
FTSN ( O2 )
3. Circuitul permite controlul independent al câștigului (la infinit) prin parametrulk1 .
Câștigul asimptotic la frecvențe mari este H ( 0 ) = A0 / c0 = 1 + k1
4. Circuitul permite controlul complet al poziției polilor:
- modulul polilor este controlat independent de produsul md H (q) =
(1 + k1 ) q 2 k1
q 2 + ( 2m − k1 ) q + m
- partea reala a polilor este dependentă de m, d și k1
1
_
• Variantă simplificată etaj TSN Sallen-Key (ordin 2) – Observații 
1. Condensatoarele au aceeași valoare +
1 1
U1 U2
1
2. Circuitul permite controlul simplu și complet al poziției polilor prin m și k1 1
m
FTSN ( O2 )
3. Circuitul nu permite controlul câștigului. Câștigul asimptotic la frecvențe mari are
valoarea H (  ) = A0 / c0 = 1 + k1 și este determinat de poziția polilor
Universitatea “Politehnica” din Bucureşti Prof. dr. ing. Cristian Negrescu