CIRCUITE INTEGRATE

ANALOGICE
Lecture 2
 1.4. Consideratii privind proiectarea circuitelor
integrate

Scopul unui proiectant de CI –proiectarea unui circuit care :

-sa satisfaca un set de specificatii cu un minim de munca
si resurse fizice intr-un timp scurt
-randamentul de productie sa fie mare
-aria circuitului sa fie cat mai mica

Proiectarea circuitelor electronice conventionale-numar mare

de iteratii la nivel de macheta (breadboard level).
Inacceptabil pentru CI din cauza complexitatii si costurilor de
proiectare si productie.
 Exemplu:
Admitem pentru proiectarea unui circuit conventional
cu 20 tranzistoare o productivitate de 2 persoane-luna
=10 tranz/persoana-luna

Cat timp e necesar pentru a proiecta un circuit integrat cu

500000 tranzistoare prin acelasi procedeu de proiectare?
500000 tranz/(10 tranz/persoana-luna)=50000pers-luna
=4200 pers-an=105 pers-viata(viata=40ani)

Cat de mare ar fi schema CI admitand ca pentru fiecare

tranzistor e nevoie de 2 cm patrati?
Aria=500000x2 cm patrati=100 m patrati

INADMISIBIL!!!!!!
 Concluzii
1.Necesitatea imbunatatirii eficientei proiectarii
2.Necesitatea utilizarii unor metode eficiente de
manipulare a datelor (scheme electrice, variante,
rezultate partiale, layout, simulari,etc)

Exista doua cai de proiectare a CI;

BOTTOM -UP APPROACH (proiectarea de jos in sus)

TOP- DOWN APPROACH(proiectarea de sus in jos)

 Bottom-up approach
-se porneste de la nivel de tranzistor(sau poarta)
-se proiecteaza circuite de complexitate din ce in
ce mai mare
-se interconecteaza intre ele pentru a realiza
functia dorita
Top-down approach
-se descompun specificatiile impuse CI in grupe si
subgrupe cu sarcini din ce in ce mai mici
-sarcinile de la nivelul cel mau de jos sunt imple-
mentate in siliciu folosind circuite standard sau
proiectand aceste circuite elementare
In cazul extrem-compilator de siliciu (silicon
compiler)-proiectarea automata de catre calculator
a intregului sistem
 Comentarii

Proiectarea top-down –cresterea semnificativa a productivitatii proiectarii

-folosita pentru proiectarea CI digitale ( nu intotdeauna)

CI analogice sunt extrem de specializate. Proiectarea top-town este posibila

numai la o clasa restransa. Se foloseste proiectarea
bottom-up sau cel mult o combinatie a celor doua
procedee
Diagrama bloc de proiectare a circuitelor
integrate
 Proiectarea circuitelor integrate
• Se porneste de la specificatiile impuse-efort mare de stabilire
• Proiectare preliminara-modele simple pentru tranzistoare si subcircuite
• Simulare preliminara
-modele mai precise pentru evaluarea performantelor proiectarii preliminare
-utilizarea unor modele bune(anticipeaza performantele de dupa facbricatie dar nu
necesita timpi excesiv de lungi pentru simulare) este cruciala
-daca este acceptata
• Proiectare lay-out -’desen’ al CI care contine pozitia subcircuitelor si
tranzistoarelor asociate, interconexiunilor, padurilor corespunzatoare intrarilor si
iesirilor
• Simulare post lay-out
-verifica daca lay-out-ul corespunde schemei initiale a circuitului
-verifica daca lay-out-ul respecta regulile de proiectare
-tine seama de efectele parazite asociate lay-out-ului.In CIA acestea
degradeaza performantele, in CID introduce intarzieri suplimentare
 Continuare Proiectare…..

-necesita de obicei modificari in lay-out sau chiar in proiectarea initiala daca

efectele parazite nu pot fi rezolvate prin modificari de lay-out
-dupa ce e acceptata
• Fabricatie initiala
-scumpa (20000-40000$)
-necesita 1-4 luni de la comanda pana la obtinerea produsului in siliciu
• Testare si evaluare
-o singura eroare in proiectare, simulare sau lay-out face ca produsul sa nu fie
functional
-de obicei primul siliciu nu este acceptat,se fac corectii
-repetarea iterativa la nivel de siliciu este inacceptabila din motive de costuri si
intarzieri
• Productie
 1.5.Metode de procesare a semnalelor

• Procesare analogica
-prelucreaza semnale analogice
-semnale analogice=tensiuni, curenti, sarcini etc a caror valoare variaza continuu in
functie de timp, definit de asemenea intr-un domeniu continuu
-exemple de circuite analogice: diverse tipuri de amplificatoare , comparatoare, filtre
active sau pasive, redresoare, convertoare A/D, D/A etc
• Procesare digitala
-prelucreaza semnale digitale
-semnalele digitale-definite la momente discrete de timp (esantionare) prin valori de
asemenea discrete (cuantizare)
-semnalele digitale sunt reprezentate printr-un numar adica printr-o secventa de cifre
(digits) de obicei binare
-exemple de circuite digitale:calculatoare electronice digitale, procesoare digitale
specializate etc
 Cap2.Circuite integrate analogice
de uz general si aplicatii
2.1 Amplificatorul operational
Amplificator de tensiune cu castig mare in tensiune, ideal infinit.

A.O. tipic ideal

av 105 -106 

Ri 1Mohm 

Ro 100 ohm 0 ohm

Initial utilizat impreuna cu rezistoare si capacitoare in calculatoare analogice

pentru a realiza operatii matematice ca adunarea, scaderea, inmultirea,
impartirea etc, de unde si numele.
 Modele

AO ideal AO real

Ro
vI1 vI1

vI aolvI Ri vI
aolvI
= a(vI1-vI2)
= aol(vI1-vI2) vI2
vI2

aol-amplificarea in bucla deschisa

 I1

vI1 Iesire
Simbol Intrari vI a
vo
vI2 I2

• vo=a(vI1-vI2)
• Amplificator de tip VCVS(Voltage Controlled Voltage Source)
• Intrarea I1 –intrare neinversoare (vo in faza cu vI1),
se noteaza cu +, iar vI1 cu vI+
• Intrarea I2 –intrare inversoare (vo in antifaza cu vI2)
se noteaza cu -, iar vI2 cu vI-
• Amplifica doar diferenta dintre cele doua tensiuni de intrare
independent de valoarea lor individuala-amplificator cu intrare
diferentiala si iesire simpla
• Se alimenteaza in cc de la doua surse de alimentare , una pozitiva
V + cealalta negativa V – (nu se reprezinta in scheme)
 Caracteristica transfer vo=f(vI)
vO

V+ 1V
10V

panta a = aol
-10V
vI = vI+- vI-
10V +
V

-10V
1V
V-
in saturatie (negativa) functionare liniara in saturatie (pozitiva)

• Tensiunea de iesire maxima vo este limitata de tensiunile de alimentare,

fiind cu aproximativ 1V mai mica decat acestea
• In zona liniara vo =aol vI
• Largimea zonei liniare este foarte mica din cauza amplificarii mari
Ex: vImax= 10V/106 =10V
Pentru vIMin< vI < vIMax tensiunea de iesire este replica amplificata a
tensiunii de intrare

• In afara afara zonei liniare , vI,< vIMin, , vI >vIMax,,tensiunea de iesire este

limitata la valori ceva mai mici decat ale tensiunilor de alimentare si nu
mai depinde de tensiunea de intrare. Se spune ca AO functioneaza
saturat

• Pentru ca un AO sa lucreze in regiunea liniara tensiunea de intrare

trebuie mentinuta foarte mica (sub 100V). Pentru a mentine tensiunea
de intrare la valorile mici necesare functionarii liniare AO se folosesc
in configuratii cu reactie negativa, ceea ce ofera multe avantaje dupa
cum vom arata mai tarziu.
•Orice amplificator operational are: 2 terminale de intrare
1 terminal de iesire
2 terminale de alimentare cc
•Mai poate avea functie de arhitectura interna
-terminale de compensare in frecventa pentru a impiedica
intrarea in oscilatie a AO cu reactie negativa. Modern- un
singur capacitor (intern sau extern) de ordinul 10…30 pF
-terminale de anulare a offsetului

AO O
vI
si alte…
vo

Ideal pentru vI = 0, vO =0
Real pentru vI = 0, vO  0, depinzand de amplificarea in cc a schemei.
Erori!!
La unele AO exista terminale speciale de anulare a offsetului.
Ex: 741
 Aplicatii ale AO
Ipoteze ii
Ri vi

Ri =infinit|ideal = 1Mohm|tipic

ii =vi/Ri =0|ideal=100V/1Mohm|tipic=neglijabiL

In zona liniara vi = vo/a=0|ideal< 100V|tipic=neglijabil

Configuratia inversoare
if Rf
Rr 0
-
Ri 0 vo
ir +
R Ro
vs

• ir=if
• ir=vs/Rr
• vo=-Rfif
• A=vo/vs=-Rf/Rr
 Comentarii

• Amplificarea depinde numai de elementele de circuit exterioare AO

• A<0, vO in antifaza cu vs
• Formula de calcul a amplificarii se poate generaliza A=-Zf /Zr cu
conditia ca Zf si Zr sa fie uniporti
• Ri =?
• Ro =?
• Care este efectul inserierii unei rezistente R cu intrarea + asupra
amplificarii?
 Comentarii

• Amplificarea depinde numai de elementele de circuit exterioare AO

• A<0, vO in antifaza cu vs
• Formula de calcul a amplificarii se poate generaliza A=-Z f /Zr cu
conditia ca Zf si Zr sa fie uniporti
• Ri =Rr
• Ro ideal 0
real Ro = Ro|AO /(1+af) fiind reactie de tip paralel la iesire
Ro << Ro|AO=neglijabil
• Inserierea unei rezistente R cu intrarea + nu modifica amplificarea
Configuratia neinversoare
if Rf

0
-
0 vo
Rr +
R
ir

vs

• ir=if
• ir=vs/Rr
• vo=ir(Rf+Rr)
• A=vo/vs=1+Rf/Rr
 Comentarii

• Amplificarea depinde numai de elementele de circuit exterioare AO

• A>0, vO in faza cu vs
• Formula de calcul a amplificarii se poate generaliza A=1+Zf /Zr cu
conditia ca Zf si Zr sa fie uniporti
• Ri =?
• Ro =?
• Care este efectul inserierii unei rezistente R cu sursa de semnal
asupra amplificarii?
 Comentarii

• Amplificarea depinde numai de elementele de circuit exterioare AO

• A>0, vO in faza cu vs
• Formula de calcul a amplificarii se poate generaliza A=1+Zf /Zr cu
conditia ca Zf si Zr sa fie uniporti
• Ri ideal infinit
real Ri=Ri|AO(1+af) find reactie de tip serie la iesire
Ri>>Ri|AO
• Ro ideal 0
real Ro = Ro|AO /(1+af) fiind reactie de tip paralel la iesire
Ro << Ro|AO
• Inserierea unei rezistente R cu sursa de semnal nu modifica
amplificarea
 Rf
Caz particular al configuratiei
neinversoare cu Rr=
-
vo
+
vs

• A= vo/vs=1+Rf/ =1
sau
vs=vI+ =vI- =vo A=1

• Repetor cu AO
• Se foloseste ca etaj separator (buffer) pentru a ‘separa’
(izola) sursa de semnal de rezistenta de sarcina
 Exemplu de utilizare a repetorului cu AO ca etaj
separator

vo=Rl/(Rl+Rs)vs
=Rl/Rsvs=0,001vs
Rs=100k vo
vs Rl=100

Se obtine o atenuare de 103 a semnalului la bornele sarcinii.

Inadmisibil.

Introducem intre sursa de semnal si sarcina un repetor cu AO

Daca Ri>>100kohm
- Ro
Ri Ro<<100ohm
+ vo=vs semnalul la bornele
Rl=100 vo
vs Rs sarcinii nu mai e
100k atenuat
Amplificator derivator
ir Rd
Cd
-
ic vo = vo(t)
+

vs

• ic=ir
• ic=Cd(dvs/dt)
• vo=-irRd
• vo=-RdCd(dvs/dt)
• Se obtine un semnal proportional cu derivata
semnalului
de intrare
• RdCd-constanta de timp de derivare
 Exemplu

vs
Semnalul de
intrare

Semnalul de
vo
iesire
 Comentarii
• Schemele reale de derivatoare au in serie cu Cd o rezistenta R pentru a
impiedica intrarea in oscilatie prin reducerea amplificarii la i f
ir Rd
R Cd
-
ic vo = vo(t)
+

vs

• Prezenta rezistentei R reduce domeniul in care schema lucreaza ca

derivator la valori mai mici decat 1/(2RCd). Rezulta necesitatea ca
R<<Rd
 Continuare comentarii

• Circuitul se poate folosi si ca filtru trece sus

• A=-jRd Cd /(1+jRCd )

la j f A=0
la i f A=-Rd /R
Amplificator integrator Ci

Ri ic
-
ir vo
+

vs
• ic=ir
• ir=vs/Ri
• vo=- (1/C i)icdt
• vo=- (1/RiC i)vsdt
• Se obtine un semnal proportional cu integrala
semnalului de intrare
• RiCi-constanta de timp de integrare
 Exemplu

vs
t t2

vo
t2/2 t3/3
 Comentarii
• Schemele reale de integratoare au in paralel cu Ci o rezistenta R
pentru a evita saturarea AO in cc. In prezenta lui R, Acc= -R/Ri

Ci

Ri ic
-
ir vo
+

vs

• Pentru ca schema sa lucreze ca integrator este necesara satisfacerea

conditiei R>>Ri
 Continuare comentarii

• Circuitul se poate folosi ca filtru trece jos cu un pol

• A=-R/(1+jRCi )

la j f A=-R/Ri
la i f A=-0
Amplificator sumator
inversor v
R1 R3
s1
R2
vs2 -
vo
+

• Se poate rezolva ‘traditional’

• Se poate rezolva prin superpozitie
• vo=vo1(vs10,vs2 =0)+vo2(vs1=0, vs20)
• vo=-(R3 /R 1)vs1 -(R3 /R2 )vs2 sumare ponderata
• Pentru R 1=R2 vo=-R3 /R1 (v s1 +v s2 )
Amplificator sumator neinversor

?
 Amplificator de R2

diferenta vs1
R1
-
R3 vo
vs2 +
R4
R4
vs2
R3+R4
• Se poate rezolva ‘traditional’
• Se poate rezolva prin superpozitie

• vo=vo1(vs10,vs2 =0)+vo2(vs1=0, vs20)

• vo= -(R2 /R1 )vs1 +[(R1 +R2)/R1] v +i

• vo=[R4 /(R 3+R4)] [(R1 +R2)/R1] vs2 -(R2 /R1 )vs1 scadere ponderata

• Pentru R 1=R3 , R2 = R 4 vo=R2 /R1 (v s2 -v s1 )

Convertor curent-tensiune Rf
(CCVS) is
-
vo
vi +
vo/a
Ro
Ri

Admitem a

• vo=-Rf is-vo/a
  Az=vo/is=-Rf/(1+1/a)-Rf
• Ri=vi/is= -(vo/a)/is  Rf/a foarte mica chiar pentru
valori mari ale lui Rf ceea e convenabil pentru ca nu afecteaza
valoarea lui is
• Ro foarte mic, convenabil
Convertor tensiune-curent
(VCCS) - iL RL
+ iL
vo R1
vs

Admitem a

• a=vo/(vs- iL R1)
• a=iL(RL+R1)/(vs-iL R1)
• iL=avs/(RL+R1+aR1)

• iL=avs/{R1[1+(1/a)(1+RL/R1)]}
• Pentru a mare iL=vs/R1

• Observatie: RL nu are nici un terminal la masa

Simulator de inductanta
R3

R1 Cf
R1
- vo1 R2
-
+ vo2
ii +

Zi vi

• Zi=vi/ii= [vi/(vi-vo2)] R3
• Prin superpozitie vo2=vi(1+Zf/R2) – vo1Zf/R2
• vo1=2vi
• Rezulta vo2=vi(1-Zf/R2)

• Zi=R3R2Yf
• Pentru Zf=1/jCf Zi=jR3R2Cf Lechiv= R3R2Cf
 Redresor de precizie monoalternanta
Admitem:
iD
D
-
a vo
a)
+ vol
vs R1 Rd=0

vD
VD
RD=infinit

b) vs=Vssin t

Analiza functionarii schemei

• Cazul I vs>0
voI>0 dioda D e deschisa, bucla de reactie e inchisa (vi0)
a=vIo/(vs-vo)
vIo =vo+VD
a=(vo+VD)/(vs-vo)
vo=avs/(1+a) – VD/(1+a)
 Analiza functionarii schemei- continuare

vo=avs/ (1+a) – VD/(1+a)

a
-
vo avs/ (1+a) vs efectul tensiunii de comanda
+ vo’
vs R1
VD/(1+a)0 tensiunea de deschidere a diodei echivalente

Circuitul se comporta ca o dioda ideala, cu tensiune

de dechidere mica

• Cazul II vs<0
voI<0 dioda D e blocata, bucla de reactie e deschisa

vo=?
vIo=?
 Analiza functionarii schemei- continuare

vo=avs/ (1+a) – VD/(1+a)

a
-
vo avs/ (1+a) vs efectul tensiunii de comanda
+ vo’
vs R1
VD/(1+a)0 tensiunea de deschidere a diodei echivalente

Circuitul se comporta ca o dioda ideala, cu tensiune

de dechidere mica

• Cazul I vs<0
voI<0 dioda D e blocata, bucla de reactie e deschisa
0 vo
vo=0
vIo=V- din cauza amplificarii - vo’
foarte mari +
Rl
vs
 vs

Forme de unda
Vs

+ +
t
- -
Redresor de precizie
monoalternanta -Vs
vo

v o’

Vs
VD
t

V-
 Redresor de precizie bialternanta
R1

-
R1 D
+ -
- vo
vs +
vs +
vo’ vo

Admitem: Comentarii
• Ca si in cazul precedent al doilea AO reduce la
a) iD

zero tensiunea de deschidere a diodei

echivalente
Rd=0
• Primul si al treilea AO au rolul de buffere
(separatoare)
vD
VD
RD=infinit

b) vs=Vssin t
 Analiza functionarii schemei
R1

-
R1 D
+ -
- vo
vs +
vs +
vo’ vo

• Cazul I vs<0
voI>0 dioda D e deschisa, bucla de reactie e inchisa (vi=0)
vo=-(R1/R1)vs=-vs

vIo=vo+VD

• Cazul ll vs>0
voI<0 dioda D e blocata, bucla de reactie e deschisa

vo=?
vIo=?
 Analiza functionarii schemei
R1

-
R1 D
+ -
- vo
vs +
vs +
vo’ vo

• Cazul I vs<0
voI>0 dioda D e deschisa, bucla de reactie e inchisa (v i=0)
vo=-(R1/R1)vs=-vs

vIo=vo+VD

• Cazul ll vs>0
voI<0 dioda D e blocata, bucla de reactie e deschisa
vo=vs R1
vo
R1
-
vIo=V- +
vo’

vs
 vs

Forme de unda Vs

Redresor de precizie
-Vs
bialternanta vo

vo’

Vs
VD
t
-VD

V-
 Comentarii
• Nu functioneaza bine la frecvente ceva mai mari deoarece AO nu pot
da la iesire variatii brusce de tensiune mari
• Viteza maxima de variatie a tensiunii de iesire SR=vO/ t|Max
= tipic 1V/ s
• Exemplu f=10kHz T=1/f=100 s T/2=50 s
admitem vIo=(V- + VD)=15+0,6=15,6V
t = vIo/SR=15,6 s
15s

vD

Ideal
(SR=infinit) 25s

Real
Panta SR
 Comentarii-continuare 1

• Forma de unda pe durata semialternantelor pozitive este

distorsionata.

• Nu mai este redresor de precizie!!!!!

• Ce trebuie facut pentru rezolvarea problemei?
 Comentarii-continuare2

• Distorsionarea se datoreaza saltului mare al tensiunii de iesire vo de

la V - la VD , care se datoreaza faptului ca in timpul
semiperioadeinegative dioda D este blocata si AO ramane in bucla
deschisa, cand are o amplificare maxima
• Pentru remediere trebuie evitata aceasta situatie.
• Se introduce inca o dioda DI, dupa cum se arata in schema

R1

- D’
R1 D
+ -
- vo
vs +
vs +
vo’ vo
 R1

- D’
R1 D
+ -
- vo
vs +
vs +
vo’ vo

Analiza functionarii schemei

Cazul l
vs<0 D deschisa, DI blocata, aceeasi situatie ca mai inainte
vo =-vs
voI=vs+ VD
Cazul ll
vs>0 D blocata, DI deschisa, bucla de reactie se inchide,
vo=?
voI=?
 R1

- D’
R1 D
+ -
- vo
vs +
vs +
vo’ vo

Analiza functionarii schemei

Cazul 1
vs<0 D deschisa, DI blocata, aceeasi situatie ca mai inainte
vo =-vs
voI=vs+ VD
Cazul 2
vs>0 D blocata, DI deschisa, bucla de reactie se inchide,
vi=0, vo=0, voI=- VD
R1
vo

R1
vs>0 -
vi vo’
+
Forme de unda vs

Vs

t
Saltul tensiunii la iesirea
AO s-a redus la 2VD
-Vs
t=2VD/SR=1,2 s fata de vo in prezenta diodei D
15,6 s

DAR t

redresorul a devenit vo’

monoalternanta Vs
VD
t
-VD

V-
 Redresor de precizie bialternanata cu
performante imbunatatite
R1

R R
R/2
R1 D’ -
D vo1 vo
vs - +
AO2
+
AO1

Redresor monoalternata Sumator

• Are doua etaje:un redresor monoalternanta (semialternante negative)

un etaj sumator
• Analiza se face prin superpozitie
• vo2=vo2l(vs0,vo1 =0)+vo2ll(vs=0, vo10)
vo2l=-(R/R) vs=-vs
vo2ll=-[R/(R/2)] vo1
 R1

R R
R/2
R1 D’ -
D vo1 vo
vs - +
AO2
+
AO1
vs

Redresor monoalternata Sumator

-Vs
vo1

t Forme de unda

vo2

2Vs vo2’’
Vs
vo2=vo2’+vo2’’

-Vs vo2’
 Detector de varf de precizie

AO1 AO2
-
-
+ vo
+
vs
vo1

AO2 in configuratie de repetor impiedica descarcarea

condensatorului C
Condensatorul C se incarca la valoarea de varf a lui vs
 Circuite integrate analogice cu AO

Circuite de logaritmare si antilogaritmare

(Convertoare logaritmice si antilogaritmice)

• Contin AO si dispozitive electronice cu caracteristica antilogaritmica de

tipul io=exp(vi)
• Cel mai folosit este tranzistorul bipolar
JUSTIFICARE
Ecuatia Ebers-Moll
iC=IS[exp(vBE/VT)-1] –( IS / R)[exp(vBC/VT)-1]
Pentru vBC=0  iC=IS[exp(vBE/VT)
sau
vBE=VTln(iC/IS)
 Principiu de functionare

Convertor logaritmic Convertor antilogaritmic

ir R
vBE
ic

R
vs>0 - ic
ir vo
+ vs -
vo
+
vBE

• vo=-vBE • vo=RiR
• vBE=VTln(iC/IS) • vS=-vBE
• iC = iR =vS/R • iR = iC=IS[exp(vBE/VT)

• vO=RIS[exp(-vS/VT)]
• vo=-VTln[vS/(ISR)]
 Comentarii
• Realizarea functiile log si antilog implica valabilitatea ecuatiei EM
iC>1nA pentru a putea neglija recombinarile din baza
iC<1nA pentru a putea neglija caderea de tensiune pe
rezistenta serie a emitorului
Functioneaza corect pe cel mult 6 decade de curent

• Pentru ambele cicuite vO depinde de temperatura prin

IS creste exponential cu temperatura
VT=kT/q
Dependenta de temperatura a lui IS se corecteaza inseriind invers
doua jonctiuni baza-emitor
v=vBE1- vBE2=VT [ln(ic1/IS1- ln(ic2/IS2)]=
ic1+ic2
ic1 Q1 Q2 ic2 =VT[ln(ic1/ic2) ln(IS2/IS1)]

v
Dependenta lui VT de T se corecteaza utilizand un divizor rezistiv cu
un termistor cu coeficient de temperatura adecvat
 Comentarii continuare
• S-a neglijat curentul de intrare in AO.Daca schemele lucreaza cu i c mic
 Ao cu etaj de intare realizat cu FET (iI=1 pA)

• Circuitul logaritmator poate oscila.Pentru a asigura o buna stabilitate

se introduce un rezistor R in serie cu iesirea si un capacitor C

vBE

C
R
vs>0 -
ir vo
+
R
 Exemplu de schema de convertor logaritmic
I ref
Q1 Q2

AO2
R -
- AO1 vo +
+
R1 RT
vs>0

• iRT = (vBE2- vBE1 )/RT = VT[ln(iC2/iC1) ln(IS1/IS2)]/RT

• iC2= Iref
• iC1 =vS/R
• vO =(R 1+RT )iRT

• vO =VT [(R1 + RT )/RT ]ln (Iref R/vS ) daca IS1=IS2

• Functioneaza bine numai daca vS >0

• Ce se intampla daca vS <0?
 Exemplu de schema de convertor logaritmic
Iref
Q1 Q2

AO2
R -
- AO1 vo +
+
R1 RT
vs>0

• Functioneaza bine numai daca vS >0

• Ce se intampla daca vS <0?
• Q1 se blocheaza, AO1 ramane in bucla deschisa, vO1 V+> BVBE
• Pentru a proteja Q1 se introduce dioda D care limiteaza vO1 la VD in caz de
inversare accidentala a tensiunii de intrare I ref
Q1 Q2

R AO2
R -
- AO1 vo +
+
R1 RT
vs>0
 Aplicatii ale convertoarelor log si antilog
n
• 1.Ridicarea la o putere vO  vI
Se bazeaza pe identitatea

e n ln x
 (e )  xln x n n

vi Circuit de ln vi Amplificator n ln vi Circuit de anti- vin

logaritmare cu castig n logaritmare
 Aplicatii ale convertoarelor log si antilog- continuare
• 2.Multiplicarea vO= kv1 v2

Se bazeaza pe identitatea elnx+lny =xy

R
v1 - R
+
-log v1
- -
+ + vo =kv1v2
log v1 +
+ log v2
v2 -
R
+
-log v2

• 3.Divizarea vO= kv1 / v2

Daca in loc de a realiza suma logaritmilor se realizeaza diferenta lor rezulta lnv1 – ln
v2 si prin antilogaritmare se obtine vO= kv1 / v2
 Circuite multifunctionale
Pot realiza diverse operatii fie multiplicarea,fie divizarea, fie extragerea radacinii
patrate etc
Exemplu: RC4200(Raytheon)
i4

Admitem: Q1 Q4
-Tranzistoare
i1 vBE1
identice A1 vBE4
-AO identice A4

i3

Q2 Q3
vBE2 vBE3
i2 A2

• vBE1+ vBE2= vBE4 + vBE3

 VT [ln( iC1 /IS) + ln( iC2 /IS)]= VT [ln( iC4 /IS) + ln( iC23/IS)]
• iC1 = i 1 iC2= i2 iC3= i3 iC4= i 4

i 1 i 2 = i3 i 4
 RC4200-exemple de utilizare
• Utilizare ca multiplicator

vR/R2 vR/R2
R2
vR i1 i4 R2
vX/R1 R1
vX RC 4200
R2 i3 R2 IO Ro
vR/R2 i2
R1 vR/R2
vY
-
vY/R1 vO
R1 vX/R1 +
R1 vY/R1

i1i2 R2  v R v X  v R vY  v R v X vY R2v X vY
i3           
i4 v R  R2 R1  R2 R1  R2 R1 R1 v R R12
v X vY v R  v R v X vY R2v X vY 
   R2 v X vY
iO       
R1 R1 R2  R2 R1 R1 v R R12 
 R12v R
R2 RO
vO  iORo vO  v X vY
R12v R
 RC4200-exemple de utilizare-continuare 1

• Observatie: toti curentii i1 i4 trebuie sa fie pozitivi

• Intrebare
Daca valoarea maxima a curentilor i1 i4 este de 1 ma, R1= R2 =R3 =R4=20k
care este domeniul admisibil pentru tensiunile vX si vY ?
0< i1 ,i2<1mA
vX  -(R1 /R2 ) vR =-10V
vX < -R1(1-V1 /R2 ) =10V
Deci
-10V< vX , vY <10V

• Se numeste multiplicator in 4 cadrane

 RC4200-exemple de utilizare-continuare 2

• Utilizare ca divizor

R1 I1= VX/R1 R4 I4= VZ/R4

VX VZ
RO
RC 4200
R2 I2= VR/R2 I3
VR
A3 VO

• vO = i3 Ro
• i3 =(i1 i2 )/i4 =(vX/R1) (vR/R2) (R4/vz)
• Deci vO =(RoR4)/(R1 R2)(vR)(vX/vZ)
• vX >0 vZ >0 -divizor intr-un cadran
 V+ V+

Stabilizatoare de tensiune
A
(Voltage regulators) - eroare
Q1
+

Q2
IO
Vref
Tranzistor
serie R1

R2

Furnizeaza in sarcina o tensiune constanta, controlata de circuitul intern al

stabilizatorului astfel incat sa fie relativ independenta de curentul prin sarcina,
tensiunea de alimentare si temperatura
• Contine trei parti:
-o referinta de tensiune Vref independenta de tensiunea de alimentare si
temperatura
-un amplificator care compara Vref cu o fractiune a tensiunii de iesire adusa
pe intrarea inversoare a amplificatorului
-un tranzistor serie pentru a furniza curentul dorit in sarcina
 V+ V+

Stabilizatoare de tensiune
A
continuare 1 - eroare
Q1
+

Q2
IO
Vref
Tranzistor
serie R1

R2

• Amplificatorul mentine fractiunea din tensiunea de iesire adusa pe intrarea

inversoare egala cu tensiunea de referinta.Deci
Vref = VO R2/(R1+R2)  V =V
O ref (1+R1/R2)
• Parametri:
-rezistenta de iesire dinamica ro=-vo/ io 1/Aopen loop
-factorul de stabilizare la variatia sarcinii vo/ io
- factorul de stabilizare la variatia sursei de alimentare vo/ V+
 V+ V+

Stabilizatoare de tensiune
A
continuare 2 - eroare
Q1
+

Q2
IO
Vref
Tranzistor
serie R1

R2

• Circuite de protectie –protejeaza stabilizatorul fata de o putere disipata

excesiva care l-ar putea distruge prin supraincalzire
Cea mai mare putere o disipa Q2 PdQ2= (V+-Vo) Io

• Cea mai mare putere o disipa Q2 PQ2= (V+-Vo) Io

• Exista mai multe tipuri de circuite de protectie
 Protectia prin limitarea curentului furnizat
• Situatia cea mai rea este pentru V o =0 (scrt la iesire) PD MaxQ2= V+ Io
• Dar PD MaxQ2= V+ Io < PD Max.adm.Q2
• Circuitul de protectie trebuie sa limiteze curentul la valoarea
Io lim= PD MaxQ2/V+
Exemplu
Admitem Iampl Max=50 mA (limitat de amplificator)
PD Max.adm.Q2 =50W
V+=20V, VO=15V
In conditii de scrt la iesire si fara protectie
IO= 1 2 Iampl = 50.50.50mA=125 A
PD MaxQ2= V+ Io = 125A.20V=2500W
distrugerea stabilizatorului
introducerea unui circuit de protectie care
sa limiteze curentul la valoarea
Iolim = PD Max.adm.Q2 /V+=50W/20V=2,5 A V+

Iamplif.
Q1

Q2

Q3
Circuitul de Rcl
limitare a
curentului IO

VO
Current
limit
 V+
Protectia prin limitarea curentului Iamplif.
(continuare 1) Q1

Q2
IOlim=2,5 A
IB1 =2500/(50.50)=1mA restul de 49 mA fiind
Q3
preluati de circuitul de protectie Circuitul de Rcl
limitare a
curentului IO

VO
Current
Functionarea circuitului de protectie limit
• Pentru Io mici, VRcl<500mV, Q3 blocat, nu preia din vBE3=IoRcl, circuitul functioneaza la fel
ca in lipsa lui Q3
• La Iomai mare vBE3=IoRcl creste, Q3 incepe sa conduca, preia o parte din I ampl ceea ce nu
afecteaza funtionarea schemei din cauza reactiei negative.Deoarece curentul lui Q 3
creste exponential cu vBE3=IoRcl , se ajunge rapid in situatia in care Q 3 preia aproape tot
curentul
IamplMax ,adica aproape toti cei 50 ma in exemplul considerat. In aceasta situatie i BQ1 nu
mai poate creste si ca urmare I O se limiteaza la valoarea I olim .

Continuare exemplu
Admitem un tranzistor Q 3 pentru care vBE3=650 mV la iC =1mA.
Cat e vBE3 la iC3 =49 mA50mA?
I
 V+
Protectia prin limitarea curentului Iamplif.
(continuare 2) Q1

Q2
IOlim=2,5 A
IB1 =2500/(50.50)=1mA restul de 49 mA fiind
Q3
preluati de circuitul de protectie Circuitul de Rcl
limitare a
curentului IO

VO
Current
limit
Continuare exemplu
Admitem un tranzistor Q3 pentru care vBE3=650 mV la iC =1mA.
Cat e vBE3 la ilC3 =49 mA50mA? vl BE3=vBE3 +VT ln(il c3 /iC3 )
=650+VT ln50=748mV

Rcl = vl BE3 /Iolim +748mV/2,5A=0,3

Caracteristica de iesire
 Protectia prin intoarcerea curentului

• La protectia prin limitarea curentului

-in caz de scurtircuit la iesire (vO=0) PDQ2=50W=PDMax adm Q2,tranzistorul e protejat
- fara scrt la iesire si fara protectie, in regiunea in care VO=cst, adica este
stabilizat, VCE2=V+-Vo =20-15=5V, ceea ce inseamna ca IOMax ar putea fi
IOMax = PDMaadmQ2/VCE2=50W/5V=10A !!!!!!
• Rezulta ca protectia prin limitarea curentului nu permite utilizarea
stabilizatorului la intregul sau potential
• Deoarece PDQ2 =(V+-Vo )IO, curentul limita necesar pentru a preintampina
supradisiparea e dat de functia
iolim =PDMaxadmQ2 / (V+-vo ),
 Protectia prin intoarcerea curentului -comentarii 1

• Se numeste limitare prin intoarcere (fold- back) datorita formei caracteristicii

de limitare iOlim=f (vO)

• Deoarece in acest caz iOlim depinde si de vO circuitul de limitare va trebui sa

sezizeze nu numai curentul prin sarcina dar si tensiunea la bornele sarcinii

• Cel mai simplu circuit de protectie de tip fold-back este un circuit la care
descresterea lui iOlimeste liniara in functie de vO
 Protectia prin intoarcerea curentului -comentarii 2

• Pentru determinarea expresiei caracteristicii se scrie expresia tensiunii vBE#

• Cel mai simplu circuit de protectie de tip fold-back este un circuit la care
descresterea lui iOlimeste liniara in functie de vO
THANK YOU !