Laborator 1

Configuratiile de baza ale AO.

Circuite cu reacție negativă.

Scopul
laboratorului
Scopul acestui laborator este de a studia sistemele cu reacție negativă construite
cu amplificatoare operaționale (A.O.) în diferite configurații.

1. Introducere
Amplificatorul operațional (A.O.) este un amplificator cu intrare diferențială și ieșire
simplă, folosit în scheme cu reacție externă și care reprezintă cea mai simplă soluție de a
realiza orice funcție analogică de circuit.
În mod uzual, unui A.O. i se atașează în exterior o reacție care controlează, în
principal, amplificarea și impedanța de ieșire (în sensul scăderii acesteia). În plus, aceasta
reacție îmbunătățește stabilitatea amplificării și creste liniaritatea circuitului global.
Simbolul amplificatorului operațional este prezentat în Figura 1.1. a).

Figura 1.1. a) Simbolul și terminalele amplificatorului operaţional; b) Caracteristica de transfer (intrare-ieșire)a unui A.O.

Un A.O. trebuie să aibă cel puţin cinci terminale (pini), dintre care trei de semnal şi
două de alimentare (Figura 1.1). Terminalele de intrare sunt cele din stânga figurii şi au
denumirea de intrare ne-inversoare ( V1+ ) şi intrare inversoare ( V2− ). Intrarea inversoare este
notată cu semnul (-) iar cea ne-inversoare cu semnul (+). Ieșirea este simbolizată cu Vo .
Semnalul de ieșire, Vo este în fază cu intrarea ne-inversoare și în anti-fază cu intrarea
inversoare. + VSS și − VSS reprezintă pinii utilizați pentru sursa de alimentare. Uzual, pentru
desenarea simplificată a circuitelor cu AO, conexiunile surselor de alimentare nu se trec pe
scheme. Totuşi, trebuie să se reţină că, totdeauna, pentru ca circuitele să lucreze, sursele de
alimentare trebuie să fie conectate la montaj.
1
Laborator 1

Analiza schemelor cu A.O. se face considerându-l ca fiind ideal. Este de dorit ca un

A.O. folosit într-o anumită aplicaţie să fie cât mai aproape de A.O. ideal. Un A.O. ideal este
caracterizat prin:
- amplificarea în tensiune în buclă deschisă Ao este infinită:
- impedanța de intrare Zi este infinită și impedanța de ieșire Z o este nulă;
- banda de frecvențe B este infinită;
- tensiune de ieșire este nulă dacă tensiunea de intrare este nulă;
- caracteristica de transfer este liniară;
- insensibil la variația temperaturii sau a tensiunii de alimentare
- revenire instantanee din saturație (timpi de comutație nuli)
A.O reale au amplificarea în buclă deschisă Ao finită și de asemenea banda de
frecvențe este finită.
De asemenea doi factori importanți ce caracterizează amplificatoarele operaționale
reale sunt reprezentați de saturația amplificatoarelor operaționale și efectul parametrului
slew-rate.
Tensiunile de saturaţie reprezintă valorile maxime, pozitive sau negative, ale
tensiunilor de ieşire. Tensiunile de saturaţie depind de valorile tensiunilor de alimentare şi
au, în general, valoarea cu aproximativ 2V mai mică decât tensiunile de alimentare.
Parametrul slew-rate limitează banda de frecvenţă a unui amplificator operaţional și
reprezintă viteza de variaţie a semnalului de la ieşire. Acesta este notat ca parametru de
catalog cu SR (de la Slew Rate, în limba engleză) şi este determinat de capacitatea
amplificatorului operaţional de a reproduce corect, fără distorsiuni, un semnal care are o
anumită viteză de variaţie.
În realizarea amplificatoarelor, reacţia negativă se utilizează deoarece, prin aplicarea
sa, rezultă câteva consecinţe favorabile importante şi anume:
- reacţia negativă stabilizează câştigul amplificatorului faţă de modificările
parametrilor dispozitivelor active determinate de variaţiile surselor de
alimentare, de variaţiile de temperatură şi de efectele de îmbătrânire;
- reacţia negativă permite proiectantului să modifice impedanţele de intrare şi
de ieşire ale circuitului aşa cum doreşte;
- datorită reacţiei negative se reduc distorsiunile formei de undă produse de
amplificatorul fără reacţie;
- reacţia negativă determină creşterea benzii de frecvenţă a amplificatorului.

La aceste avantaje se asociază şi două dezavantaje:

- câştigul circuitului se reduce aproape direct proporţional cu mărimea
avantajelor ce se obţin;
- poate să apară tendinţa de oscilaţie a circuitului dacă montajul nu este realizat
cu atenţie.

2. Configurațiile de bază ale amplificatoarelor operaționale

Amplificator cu câștig unitar

Un A.O. poate fi considerat ca o sursă de tensiune controlată în tensiune cu un câștig

în tensiune (amplificare) care tinde spre infinit. Dacă tensiunea de ieșire este finită, atunci

2
 Laborator 1

tensiunea de intrare este practic zero. În Figura 1.1. a) este prezentat un A.O cu intrare
diferențială și o ieșire. Tensiunea de ieșire se calculează cu relația:
(
Vo = Ao V1+ − V2− ) (1.1)

(V1
+
− V2− =) Vo
Ao
(1.2)

În ecuația 1.2. Ao reprezintă amplificarea în buclă deschisă și pentru A.O. reale are
( )
valoare în domeniul 105 ,106 . Rezultă că V1  V2 .

Figura 1. 2. Amplificator operațional cu câștig unitar

Un circuit cu reacție negativă și câștig unitar în tensiune este prezentat în Figura 1.

2. În această figură semnalul de la intrarea ne-inversoare este notat cu Vs , iar intrarea
inversoare este conectată la ieșire.
Utilizând relația (1.1) rezultă:
Vo = Ao (Vs − Vo ) (1.3)
Vo (1 + Ao ) = AoVs (1.4)
Se observă că amplificarea circuitului A este:
Vo Ao
A= = (1.5)
Vs 1 + Ao
Vo
A= → 1 , deoarece Ao →  (1.6)
Vs
unde: A reprezintă amplificarea în buclă închisă a circuitului. Aceasta este dependentă de
frecvență.

Amplificator ne-inversor

Amplificatorul ne-inversor reprezintă una dintre configuraţiile utilizate cel mai des
şi are structura din Figura 1. 3.

Figura 1. 3. Amplificator operațional în configurație ne-inversoare

3
Laborator 1

Amplificarea în buclă închisă se notează cu A și reprezintă raportul dintre tensiunea

de ieşire şi cea de intrare. Pentru circuitul din Figura 1. 3. amplificarea se calculează astfel
(aplicând teoremele lui Kirchhoff):
V1+ = Vin (la intrarea ne-inversoarea a AO se aplică o tensiune Vin ) (1.7)
Vin = − R1 I R1 (1.8)
Vo = − R1 I R1 − R2 I R 2 (1.9)
I R1 = I R 2 = I (1.10)
Având în vedere ecuația (1.10) se elimină I din ecuațiile (1.7) și (1.8) și rezultă:
Vin  R 
Vo = Vi + R2 = 1 + 2 Vin (1.11)
R1  R1 
Se observă că amplificarea circuitului A este:
Vo  R 
A= = 1 + 2  (1.12)
Vin  R1 

Amplificator inversor

Amplificatorul inversor reprezintă cea de-a doua configuraţie de baza importantă

utilizată cel mai des şi are structura din Figura 1. 4.

Figura 1. 4. Amplificator operațional în configurație inversoare

Pentru circuitul din Figura 1. 4. amplificarea se calculează astfel (aplicând teoremele

lui Kirchhoff):
V1+ = 0 (intrarea ne-inversoare a AO este conectată la masă) (1.13)
Vin = R1 I R1 (1.14)
Vo = − R2 I R 2 (1.15)
I R1 = I R 2 = I (1.16)
Având în vedere ecuația (1.16) se elimină I din ecuațiile (1.14) și (1.15) și rezultă:
R2
Vo = − Vin (1.17)
R1

4
 Laborator 1

Se observă că amplificarea circuitului A este:

Vo R
A= =− 2 (1.18)
Vin R1
În montajele practice, în serie cu intrarea ne-inversoare a circuitelor mai sus prezentat
se conectează un rezistor care are rolul să reducă influenţa curenţilor de polarizare a
intrărilor AO. Montajul poate lucra foarte bine şi fără acest rezistor, în această formă simplă
fiind mai uşor de studiat.

3. Exerciții:
1. Construiți un amplificator ne-inversor cu amplificarea egală cu 2. (Figura 1. 3).
Determinați valorile rezistențelor utilizate pentru construcția circuitului.
2. Construiți un amplificator inversor cu amplificarea egală cu 2.2. (Figura 1. 4).
Determinați valorile rezistențelor utilizate pentru construcția circuitului.

4. Desfășurarea lucrării
Echipament necesar/recomandat:
- Macheta de laborator Analog System Lab Kit PRO - ASLK PRO, produsă de Texas
Instruments
- Osciloscop
- Generator de funcții
- Sursă dublă de tensiune ±12𝑉.
- TINA-TI, simulator SPICE disponibil pe Texas Instruments

Experimentul 1. (Amplificator cu AO ne-inversor):

1. Se realizează circuitul amplificator ne-inversor utilizând rezultatele obținute la

punctul 3.
2. Se alimentează circuitul cu tensiune diferențială  10 V.
3. La intrarea circuitelor ne-inversor se aplică un semnal dreptunghiular cu
amplitudine vârf la vârf de 1V și frecvență egală cu 1kHz.
4. Se vizualizează pe osciloscop semnalul aplicat la intrare și semnalele obținute la
ieșirea circuitelor.
5. Se studiază efectul saturației amplificatoarelor operaționale și efectul
parametrului slew-rate.

5
Laborator 1

Experimentul 2. (Amplificator cu AO inversor):

1. Se realizează circuitul amplificator inversor utilizând rezultatele obținute la

punctul 3.
2. Se alimentează circuitul cu tensiune diferențială  10 V.
3. La intrarea circuitelor inversor se aplică un semnal dreptunghiular cu amplitudine
vârf la vârf de 1V și frecvență egală cu 1kHz.
4. Se vizualizează pe osciloscop semnalul aplicat la intrare și semnalele obținute la
ieșirea circuitelor.
5. Se studiază efectul saturației amplificatoarelor operaționale și efectul
parametrului slew-rate.

5. Rezultate finale obținute (Referat)

Lucrarea de laborator se finalizează cu un referat care va conține: rezolvarea
exercițiilor de la punctului 3. și formele de undă obținute pe osciloscop la punctul 4.

6. Bibliografie:

[1] Analog System Lab Kit PRO Manual

[2] http://e2e.ti.com/group/universityprogram/educators/w/wiki/2047.analog-system-lab-
kit-pro.aspx
[3] http://vega.unitbv.ro/~pana/cia.c/

6
 Laborator 1

Anexa 1. Alimentarea cu tensiune a amplificatorului operațional

Majoritatea A.O. se alimentează de la o sursă dublă de tensiune, cu polarităţi opuse.

Pentru macheta utilizată în cadrul acestui laboratorului valorile utilizate vor fi de +10V şi -
10V.
O sursă dublă se obţine prin legarea în serie a două surse simple S1 şi S2 (figura A.1).
Plusul sursei S1 devine plusul alimentării duble şi se conectează la pinul
corespunzător alimentării pozitive a AO (notat cu V+ în catalog, litera V provenind de la
cuvântul voltage , care înseamnă tensiune în limba engleză). Minusul sursei S1 devine
minusul alimentării duble şi se conectează la pinul corespunzător alimentării negative a AO
(notat cu V2- în catalog). Punctul de înseriere devine referinţa de potenţial (masa
montajului) şi nu este conectat de obicei la A.O. propriu-zis, dar se conectează obligatoriu
la montajul realizat cu A.O. Toate semnalele de intrare în circuitul realizat cu AO au
punctele de masă conectate la această referinţă de potenţial. La ieşirea montajului, rezistenţa
de sarcină se conectează între pinul de ieşire al A.O. şi aceeaşi referinţă de potenţial.