Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1.Notiuni teoretice
1.1.a.Consideratii generale
1.1.b.Circuite de derivare
Aceste circuite realizează derivarea semnalului de intrare, care este o funcţie de timp, in
raport cu variabila timp.
Exista mai multe variante de circuite de derivare.
Structura acestui circuit este prezentata in schema de mai jos (Fig 1.1.1.).
(1.1.1)
S-a neglijat valoarea rezistentei R fata de cea a reactanţei capacitive 1/wC.
Se poate deduce in continuare expresia curentului prin circuit, derivînd relaţia anterioară.
i = C*du1/dt (1.1.2)
Expresia mărimii de ieşire este:
u2 = R*i (1.1.3)
Având in vedere expresia curentului determinata mai sus se obţine pentru mărimea de
ieşire valoarea:
u2 = R*C*du1/dt (1.1.4)
Se observa ca tensiunea de ieşire este proporţională cu derivata in raport cu timpul a
tensiunii de intrare.
Făcând aproximaţiile R << 1/wC, ceea ce este echivalent cu i2 << i1, se obţine:
t
i2 = R*C*di1/dt (1.1.8)
adică prin condensator circula un curent proporţional cu derivata curentului de intrare.
Observaţie:
Considerând AO ideal si condiţii iniţiale nule, funcţionarea circuitului se poate descrie prin
relaţiile:
ic = ir (1.1.10)
1.1.c.Circuite de integrare
Deoarece R >> 1/wC se poate neglija reactanţa capacitiva fata de rezistenta. Se obţine:
t t
u2 = 1/C* idt » 1/C* u1 / Rdt
0 0
(1.1.12)
t
(1.1.13)
Tensiunea de ieşire este proporţională cu integrala in domeniul timp a tensiunii de intrare.
u1
= R*i +
L*di/dt »
L*di/dt
(1.1.14)
t t
u2 = 1/C * (i1 ir ) dt » 1/C* i1dt (1.1.18)
0 0
Observaţie:
Se poate obţine un circuit de integrare cu performante superioare folosind amplificatoare
operaţionale (Fig. 1.1.12).
u0 = - 1/C* ii dt = - 1/RC* ui dt
0 0
(1.1.21)
1.3. Întrebări
Bibliografie
2.1.a. Introducere
determinînd o “limitare sus”, sau de maxim, fie rãmîne sub o valoare de prag U’’pr, determinînd o
“limitare jos”, sau de minim, fie iese dintre limitile nivelelor de prag U ’pr ºi U’’pr, determinînd o
limitare bilateralã.Cît timp semnalul se aflã între nivelele de prag, rãspunsul reproduce fãrã
distorsiuni semnalul.
Pentru limitarea semnalelor se folosesc comutatoare electronice realizate cu diode sau
tranzistoare, conectate fie în serie cu sarcina, fie în paralel cu aceasta. În Fig. 2.1.1. a,b s-au
reprezentat principial situaþiile în care comutatorul este în serie cu sarcina, respectiv în paralel
cu aceasta.
În Fig. 2.1.2. este reprezentatã schema unui limitator paralel de maxim cu o diodã.
a) Uin < U’pr+Ur ; dioda este blocatã ºi tensiunea Uin va fi reprodusã la ieºire cu distorsiuni
cu atît mai mici cu cît rezistenþa de sarcinã va fi mai mare ;
b) Uin > U’pr+Ur ; dioda va conduce, variaþiile tensiunii la ieºire DUe determinîndu-se
funcþie de variþiile tensiunii de intrare DUi cu relaþia :
Rd
DU e DU i
R Rd
Dacã Rd << R, atunci DUe<< DUi,
adicã se obþine o limitare superioarã a
rãspunsului. De obicei U’pr>>Ur , caz în
care se poate considera caã nivelul de
limitare este chiar U’pr .
Caracteristica de transfer din Fig. 2.1.2.a a fost trasatã în ipoteza cã rezistenþa inversã a
diodei (Ri) este infinit de mare. Dacã se þine cont de valoarea finitã a acestei rezistenþe, panta
Ri
egalã cu unu a caracteristicii, trebuie corectatã la valoarea .
Ri R
Caracteristica de ieºire a unui tranzistor prezintã douã neliniaritãþi pronunþate care pot fi
folosite în scopuri de limitare: la trecerea din regiunea blocatã în regiunea activã ºi la trecerea din
regiunea activã în regiunea saturatã. Dacã semnalul se modificã astfel încît deplaseazã punctul de
funcþionare al tranzistorului între regiunile amintite se realizeazã o limitare bilateralã. În Fig.
2.1.6. este datã schema unui limitator simplu cu un tranzistor.
Rezistorul R poate reprezenta rezistenþa
interioarã a generatorului de semnal, sau un rezistor
conectat deliberat, de valoare mare în comparaþie
cu rezistenþa de intrare a tranzistorului. În acest
caz, curentul de bazã ib va avea aproximativ aceeaºi
formã:
2.2. Întrebări
1) Ce este un limitator?
2) Analizaţi şi discutaţi schema unui limitator cu diode (+ caracteristici);
3) Analizaţi şi discutaţi schema unui limitator cu tranzistoare (+ caracteristici);
Circuitele pentru fixarea nivelului (sau circuite de axare, sau circuite pentru restabilirea
componentei continui) sînt cuadripoli cu ajutorul cãrora nivelul extrem al unor impulsuri, sau
valoarea lor continuã se fixeazã la o valoare doritã. Studiul propietãþilor acestor circuite este
important din douã motive:
a) datoritã fenomenului de “ polarizare dinamicã “ pe care îl produc nedorit ;
b) datoritã aplicaþilor lor utile.
Transmiterea semnalelor alternative de la ieşirea unui etaj al unui amplificator la intrarea
unui alt etaj se realizezã de multe ori prin cuplaj RC (Fig. 3.1.1.).
de separare mult mai mare decît durata încãrcãrii sau descãrcãrii capacitãþii. Neîndeplinirea
acestei condiþii conduce la apariþia unei componente alternative a tensiunii la bornele
capacitãþii, ceea ce are ca efect distorsionarea tensiunii de ieºire. În cazul cel mai important al
transmiterii unei tensiuni de formã dreptunghiularã prin circuitul de separare se vor constata
distorsiuni sub forma unei denivelãri a impulsurilor de la ieºire. Sã calculãm pentru început
distorsiunile care apar.
Du
Distorsiunile introduse se pot evalua prin marimea relativã a denivelãrii D ,unde
Um
Du reprezintã valoarea absolutã a variaþiei tensiunii de ieºire în timpul încãrcãrii sau descãrcãrii
capacitãþii, iar Um amplitudinea impulsurilor.Pentru determinarea denivelãrii se þine seama cã
portiunea BC reprezintã porþiunea iniþialã a unei tensiuni cu variaþii exponenþiale deci poate fi
consideratã apriximativ liniarã.
Din asemãnarea triunghiurilor ABF ºi DBC rezultã:
BD t i
, RC (3.2.1.)
AB
Pe de altã parte aria trapezului ABCM ºi atrapezului MNPQ sînt egalã deoarece
componenta continuã a tensiunii de ieºire este nulã, deci:
AB BC MN QP
ti (T t i )
2 2
Deoarece Du<<Um se poate considera cu bunã aproximaþie cã :
AB MC MN PQ
» AB , » U m AB .
2 2
În aceste condiþii rezultã:
ti
AB t i » (U m AB)(T t i ) , de unde A B » U m (1 ) (3.2.2.)
T
Evident, dacã semnalul are componentã continuã nulã, valoarea medie pe o perioadã a
tensiunii la bornele condensatorului este egalã cu zero, dacã încãrcarea condensatorului în
decursul unei pãrþi a perioadei ºi descãrcarea sa în decursul celeilalte pãrþi au aceeaºi constatã
de timp. În anumite situaþii, existeþa unui element neliniar la bornele de ieºire al grupului de
cuplaj RC, de exemplu dioda echivalentã joncþiunii bazã-emitor a tranzistorului din etajul
urmãtor, poate determina apariþia unei componente continue la bornele condensatorului, chiar în
absenþa unei componente continue a semnalului. Acest fenomen poartã denumirea de polarizare
dinamicã ºi el determinã deplasarea punctului de funcþionare al etajukui urmãtor, datoritã
componentei continue de pe condensator. Polarizarea se numeºte dinamicã deoarece aceasta
lipseºte în repaus, apãrînd numai la aplicarea semnalelor ce urmeazã sã fie amplificate.
Pentru a determina valoarea tensiunii de încãrcare (U o) a condensatorului în cazul unui
semnal cu componentã continuã nulã se considerã Fig. 3.2.1., a,b.
unde RD este rezistenþa în sens direct a diodei mult mai micã decît r. Pe intervalul t 2,t3 dioda este
blocatã, descãrcarea condensatorului realizîndu-se prin rezistorul :
R d = R !! (r + Ri) » R (3.2.6.),
unde Ri este rezistenþa în sens invers a diodei, de valoare mult mai mare decît r sau R. Curenþii
de încãrcare ( iî ) ºi descãrcare ( id ) ai condensatorului nefiind egali, regimul staþionar va avea
loc atunci cînd condensatorul se va încãrca cu o tensiune U o, astfel încît creºterea de tensiune
Du+C la bornele condensatorului în timpul încãrcãrii este egalã cu scãderea de tensiune Du-C în
timpul descãrcãrii. Dar :
t t
1 2 1 2 S1
D u C ii d t
(U i U o ) d t ,
C t1 C R i t1 C Ri
S2 S1 R
(3.2.7.)
S1 r
micºorat raportul R/r. Micºorarea exageratã a lui R mãreºte încãrcarea etajului anterior, iar
mãrirea rezistorului r duce la creºterea distorsiunilor datoritã efectului capacitaþilor de la intrarea
etajului urmãtor. Polarizarea dinamicã poate fi înlãturatã dacã rezistenþele circuitelor de
încãrcare ºi de descãrcare a condensatorului sînt egale.Aceasta se poate obþine prin conectarea
unei diode suplimentare D1 ºi satisfacerea condiþiei R=r,aºa cum se aratã în Fig. 3.2.2.
Fig. 3.2.2.
Pe de altã parte, efectul polarizãrii dinamicii se utilizeazã deseori pentru fixarea unui
semnal la un nivel dorit. Cel mai simplu circuit de fixare a nivelului se obþine din circuitul din
Fig. 3.3.2.,a prin ºuntarea rezistorului r, obþinîndu-se circuitul din figura 3.3.1.. Dacã semnalul
are forma din Fig. 3.3.2.a, prin alegerea unei rezistenþe R mult mai mari decît rezistenþa în sens
direct RD a diodei, condensatorul se încarcã practic la valoarea UC = U1 cu polaritatea din figurã,
(descãrcarea prin R fiind neglijabilã). În felul acesta se poate scrie :
ue=ui-uC=Ui-U1
rezultînd rãspunsul din Fig. 3.3.2.b. Dacã se foloseºte circuitul din Fig. 3.3.1. ºi semnalul este cel
reprezentat în Fig. 3.3.4.,a, atunci condensatorul se va încãrca la tensiunea U2 cu polaritatea din
figurã, rezultînd : ue=Ui - UC=Ui + U2 (Fig. 3.3.4.b).
3.5. Probleme
t
1) La intrarea unui circuit RC trece-sus se aplicã semnalul U ( t ) U (1 e T ) .
i
Figura P2
diode din figura alãturatã, determinîndu-se rãspunsul pentru Ui ( t )<E1, E<Ui ( t ) <E2 ºi Ui( t ) >
E2 în urmãtoarele cazuri :
a) se vor considera diodele ideale (Rd=0; Ri=¥; Ur=0);
b) se va considera Rd ¹0; Ri ¹0 ºi Ur =0.
Figura P3
Dacã semnalul este o succesiune de impulsuri pozitive simetrice de amplitudine
U=10V ºi frecvenþa f=5KHz, sã se determine rãspunsul circuitului pe un interval de trei perioade
1 3
a semnalului.(Se va considera condensatorul C iniþial descãrcat, »
e 2 5
Figura P4
5) Se dã circuitul de axare din figura de mai jos. Sã se determine valoare
rezistorului r, astfel încît tensiunea la bornele condensatorului în regim permanent sã fie egalã cu
A/2, dacã semnalul este de forma Ui ( t )=A coswt (Se va considera capacitatea C de valoare
suficient de mare astfel încît în regim permanent tensiunea la bornele sale sã fie practic
constantã ºi dioda idealã).
Figura P5
Figura P6
7) Sã se repete problema 6) dacã semnalul este reprezentat în figura alãturatã.
Figura P7 Figura P8
8) La intrarea unui circuit de integrare se aplicã semnalulu reprezentat în figura alãturatã.
Sã se determine rãspunsul circuitului.
9)Sã se determine rãspunsul circuitului din figura alãturatã la semnalul treaptã unitate. În
calcule se vor face notaþiile:
Figura P9
CR g R ( C C p )
2 CC p RR g
1
w 02
CC pRRg
m 2 w 02
Figura P10