CIRCUITE DE LIMITARE

1. Scopul lucrrii

Lucrarea de laborator are ca scop studierea circuitelor liniare de formare i anume a

circuitelor de derivare si integrare. Circuitele de derivare realizeaz derivarea semnalului de
intrare n raport cu variabila timp. Circuitele de integrare sunt circuite care genereaz la ieire
semnale proporionale cu integrala n domeniul timp a semnalului de intrare.

1.1. Noiuni teoretice

Circuitele de impulsuri se clasific, dup natura elementelor pe care le conin:

a)circuite liniare de formare - care conin elemente pasive R, L, C, si care permit

aproximarea operaiilor liniare cum sunt, de exemplu, derivarea i integrarea n timp a mrimii
de intrare);

b)circuite neliniare de formare - cu sau fr memorie, dup cum caracteristica static

este univoc sau neunivoc, circuitele fiind realizate cu dispozitive cu caracteristici curent-
tensiune neliniare: diode, amplificatoare, comparatoare cu histerezis, etc.

1.2. Circuite de derivare

Circuitele de derivare realizeaz derivarea semnalului de intrare, care este o funcie de

timp, n raport cu variabila timp.

Exist mai multe variante de circuite de derivare.

1.2.1. Circuit de derivare CR n tensiune

Structura acestui circuit este prezentat n schema de mai jos (figura 1.1.).

R=10 k
C=47 F

Figura 1.1. Structura circuitului de derivare CR n tensiun

1
 La intrare se aplica un semnal dreptunghiular cu A=4V si F= 1kHz de la generatorul de
semnal.
Cu ajutorul osciloscopului se vizualizeaza pe CH1 forma de unda aplicata la
intrare(reprezentata in figura 1.2), respectiv pe CH2 forma de unda obtinuta la
iesire(reprezentata in figura 1.2).

Semnal de intrare: t=1 ms =>T=2,5 * 1 ms=2,5 ms

F=0,389 kHz; Avv=4V
Semnal de iesire: t=1 ms =>T=2,5 * 1 ms=2,5 ms
F=0,389 kHz; Avv=4*2=8V

Se observ c tensiunea de iesire este proporional cu derivata n raport cu timpul, a

tensiunii de intrare.

Figura 1.2.Formelde de unda pentru

derivare CR n tensiune

Figura 1.3.Rezultate simulare pentru

derivare CR n tensiune
 1.2.2.Circuit de derivare RL n tensiune

Circuitul de derivare RL este prezentat n schema care urmeaz (figura 1.3.).

R=10 k
L1=40 nH L12=65 nH
L2=25 nH

Figura 1.4. Schema circuitului de derivare RL n tensiune

Cu ajutorul osciloscopului se vizualizeaza pe CH1 forma de unda aplicata la

intrare(reprezentata in figura 1.4), respectiv pe CH2 forma de unda obtinuta la iesire
(reprezentata in fig 1.4).
Semnal de intrare: t=1 ms =>T=2,5 * 1 ms=2,5 ms
F=0,389 kHz; Avv=4V
Semnal de iesire: t=1 ms =>T=2,5 * 1 ms=2,5 ms
F=0,389 kHz; Avv=4*2=8V

Se observ ca mrimea de iesire este proporional cu derivata n raport cu timpul a

tensiunii de intrare.

Figura 1.5. Forme de unda pentru

derivare RL n tensiune

3
 Figura 1.6.Rezultate simulare pentru
derivare RL n tensiune

1.3. Circuite de integrare

Circuitele de integrare sunt circuite care genereaz la ieire semnale proporionale cu

integrala n domeniul timp a semnalului de intrare. Exist mai multe tipuri de circuite de
integrare.

1.3.1. Circuit de integrare RC n tensiune

Schema unui astfel de circuit este prezentat n figura 1.5.

R=10 k
C=47 F

Figura 1.7. Schema circuitului de integrare RC n tensiune

La intrare se aplica un semnal ce este vizualizat cu ajutorul osciloscopului pe CH1
(reprezentat reprezentata in figura 1.6), respectiv pe CH2 forma de unda obtinuta la iesire
(reprezentata in figura 1.6).

Semnal de intrare: t=1 ms =>T=2,5 * 1 ms=2,5 ms

F=0,389 kHz; Avv=4V
Semnal de iesire: t=1 ms =>T=2,5 * 1 ms=2,5 ms
F=0,389 kHz; Avv=4=4V
Se observa ca tensiunea de iesire este proportionala cu integrala in domeniul timp a
tensiunii de intrare.

4
 Figura 1.8. Formele de unda pentru
circuitul de integrare RC n tensiune

Figura 1.9 Rezultate simulare pentru

circuitul de integrare RC n tensiune

1.3.2. Circuit de integrare RL n tensiune

In circuitul de mai jos (figura 1.7.) se admite R << wL si se obine:

R=10 k
L1=40 nH L12=65 nH
L2=25 nH

Figura 1.10 Schema circuitul de integrare RL n tensiune

La intrare se aplica un semnal ce este vizualizat cu ajutorul osciloscopului pe CH1
5
(reprezentat reprezentata in figura 1.8), respectiv pe CH2 forma de unda obtinuta la iesire
(reprezentata in figura 1.8).

Semnal de intrare: t=1 ms =>T=2,5 * 1 ms=2,5 ms

F=0,389 kHz; Avv=4V
Semnal de iesire: t=1 ms =>T=2,5 * 1 ms=2,5 ms
F=0,389 kHz; Avv=4*2=8V

Figura 1.11 Formele de unda pentru

circuitul de integrare RL n tensiune

Figura 1.6 Rezultate simulare pentru

circuitul de integrare RL n tensiune

6
1.3. Circuite de derivare

1. Care sunt formele de und pentru circuitul de derivare ideal? Explicai.

Circuitul de derivare ideal determina la iesire un semnal cu impulsuri esterne de scurte,
corespunzatoare fronturilor crescatoare si descrescatoare ale semnalului dreptunghiular aplicat
la intrare si cu amplitudine infinita numite impulsuri Dirac.

2. Cum influeneaz constanta de timp forma semnalului de ieire la circuitele de

derivare? Discuie.
In cadrul unui circuit de derivare, o constanta de timp mult mai mare decat durata
impulsului dreptunghiular aplicat la intrare vor conduce la un semnal de iesire cu o forma
apropiata de cea a semnalului de intrare.
Invers, pentru o constanta de timp mult mai mica semnalul de iesire va fi format din 2
impulsuri ..., avand polaritati alternate ,corespunzatoare frontului crescator, respectiv
descrescator al semnalului dreptunghiular aplicat la intrare.

3. Care sunt formele de und pentru circuitul de integrare ideal? Explicai.

Circuitul de integrare ideal determina la iesire un semnal continuu.

4. Cum influeneaz constanta de timp forma semnalului de ieire la circuitele de

integrare? Discuie.
Circuitele de integrare, numite si filtru trece jos, filter de , filter de mediere sau
circuite de latire a impulsului se folosesc in cadrul convertoarelor analog-digital si in asa
numite wove-shoping circuite, circuite de modelare a semnalelor.

5. Apreciai teoretic care sunt frecvenele optime de lucru pentru fiecare din circuitele
prezentate (frecvenele la care circuitele se comport aproape ideal).

6. Enumerai cteva aplicaii practice ale circuitelor liniare de formare.

Aceste circuite sunt necesare pentru a obtine semnalul de forma dorita necesar pentru
functionarea corecta a altor circuite ,de exemplu : porti logice ,numaratoare ,amplificatoare
,circuite de masura, voltmetru pentru masurarea tensiunii alternative nesinusoidale.In genereal
sunt folosite pentru crearea de circuite si pentru aparatele de masura.

7
 CIRCUITE DE LIMITARE

2. Scopul lucrrii

Lucrarea de laborator are ca scop studierea circuitelor de limitare. Circuitele studiate n

cadrul lucrrii sunt:

- Limitator paralel de maxim;

- Limitator paralel de minim;
- Limitator serie de maxim;
- Limitator serie de minim.;
- Limitator cu tranzistor.

2.1. Noiuni teoretice

2.1.1. Introducere

Se numeste limitator un cuadripol la iesirea cruia tensiunea de iesire, Uies(t), rmne

practic constant cnd tensiunea de intrare, Uin (t):

a) fie depseste o anumit valoare de prag Upr , determinnd o limitare sus (sau de
maxim);
b) fie rmne sub o valoare de prag Upr, determinnd o limitare jos (sau de minim);

c) fie iese dintre limitele nivelelor de prag Upr si Upr, determinnd o limitare bilateral;

2.1.2. Limitatoare cu diode

Schema unui limitator paralel de maxim cu o diod este:

Figura 2.1 Schema unui limitator paralel de maxim cu o diod

Caracteristica de transfer Uie= f(Uin) este de forma unei linii frnte, punctul de
frngere avnd loc pentru Uin= Upr+Ur.

Se deosebesc urmtoarele situaii :

a) Uin < Upr+Ur - dioda este blocat i tensiunea Uin va fi reprodus la ieire cu
distorsiuni cu att mai mici cu ct rezistena de sarcin va fi mai mare ;
b) Uin > Upr+Ur - dioda va conduce iar variaiile tensiunii la ieire Ue se
determin n funcie de variiile tensiunii de intrare;

8
 2.1.3. Limitator cu tranzistoare

Caracteristica de ieire a unui tranzistor prezint dou neliniariti pronunate care pot
fi folosite n scopuri de limitare:
a) la trecerea din regiunea blocat n regiunea activ;
b) la trecerea din regiunea activ n regiunea saturat.
Dac semnalul se modific astfel nct deplaseaz punctul de funcionare al
tranzistorului ntre regiunile amintite se realizeaz o limitare bilateral .
Schema unui limitator simplu este:

Figura 2.2 Schema unui limitator

simplu cu un tranzistor
Dac se presupune c semnalul are o variaie liniar, cnd aceasta atinge tensiunea de
deschidere baz-emitor (UBed) , tranzistorul se deschide, aprnd curent de baz (ib) i de
colector (ic). Cnd curentul de colector atinge valoarea aproximativ de RC , tranzistorul se
satureaz.
Tensiunea de ieire are valoarea aproximativ egal cu Ec cnd tranzistorul este blocat
i o valoare egal cu tensiunea colector-emitor la saturaie (UCEsat), cnd tranzistorul se
satureaz.
n concluzie circuitul funcioneaz ca un limitator bilateral.

2.2. Desfsurarea lucrrii

Au fost realizate 5 circuit de limitare la care se aplica la intrare, de la generatorrul de

semnal un semnal sinusoidal cu A=4V si F= 1kHz, dupa cum urmeaza:

2.2.1 Limitare paralel de maxim

Figura 2.3 Schema unui limitator paralel de maxim cu o

diod

9
 n acest caz vom utiliza schema din figura 2.3 alctuit din urmtoarele componente:
generator de semnal;
sursa de tensiune;
rezistenta 1k;
diode redresoare.
Semnalul aplicat la intrare este un semnal sinusoidal cu A = 4V si F = 1kHz.
Cu ajutorul osciloscopului se vizualizeaza forma de unda aplicat la intrare, pe canalul
1 al osciloscopului, resectiv forma de unda aplicata la iesire, pe canalul 2 al osciloscopului.
Tensiunea de prag are valoarea Upr= 0V,obinndu-se formele de und din Figura 2.3 Dac
tensiunea de prag are valoarea Upr = 4V se va obine exact semnalul aplicat la intrare.

Figura 2.4 Forme de unda pentru limitator

paralel de maxim cu o diod

Figura 2.5 Rezultate simulare pentru limitator

paralel de maxim cu o dioda

10
 2.2.2 Limitator paralel de minim:

Figura 2.6 Schema unui limitatorului paralel de minim

n acest caz vom utiliza schema din figura 2.4 alctuit din urmtoarele componente:
generator de semnal;
sursa de tensiune;
rezistenta 1k;
diode redresoare.
Semnalul aplicat la intrare este un semnal sinusoidal cu A = 4V si F = 1kHz.
Cu ajutorul osciloscopului se vizualizeaza forma de unda aplicat la intrare, pe canalul
1 al osciloscopului, resectiv forma de unda aplicata la iesire, pe canalul 2 al osciloscopului.
Tensiunea de prag are valoarea Upr= 0V,obinndu-se formele de und din Figura 2.5 Dac
tensiunea de prag are valoarea Upr = 4V se va obine exact semnalul aplicat la intrare.

Figura 2.7 Forme de unda pentru limitator

paralel de minim

11
 Figura 2.8 Rezultate simulare pentru limitator
paralel de minim cu o dioda

2.2.3 Limitator serie de maxim:

Figura 2.9 Schema unui limitator serie de maxim

n acest caz vom utiliza schema din figura 2.6 alctuit din urmtoarele componente:
generator de semnal;
sursa de tensiune;
rezistenta 1k;
diode redresoare.
Semnalul aplicat la intrare este un semnal sinusoidal cu A = 4V si F = 1kHz.
Cu ajutorul osciloscopului se vizualizeaza forma de unda aplicat la intrare, pe canalul
1 al osciloscopului, resectiv forma de unda aplicata la iesire, pe canalul 2 al osciloscopului.
Tensiunea de prag are valoarea Upr= 0V,obinndu-se formele de und din Figura 2.7 Dac
tensiunea de prag are valoarea Upr = 4V se va obine exact semnalul aplicat la intrare.

12
 Figura 2.10 Formele de unda pentru
limitatorul serie de maxim

Figura 2.11 Rezultate simulare pentru limitator

serie de maxim cu o dioda

2.2.4 Limitator serie de minim:

Figura 2.12 Schema unui Limitator serie de minim

n acest caz vom utiliza schema din figura 2.8 alctuit din urmtoarele componente:
generator de semnal;
sursa de tensiune;
rezistenta 1k;

13
 diode redresoare.
Semnalul aplicat la intrare este un semnal sinusoidal cu A = 4V si F = 1kHz.
Cu ajutorul osciloscopului se vizualizeaza forma de unda aplicat la intrare, pe canalul
1 al osciloscopului, resectiv forma de unda aplicata la iesire, pe canalul 2 al osciloscopului.
Tensiunea de prag are valoarea Upr= 0V,obinndu-se formele de und din Figura 2.9
Dac tensiunea de prag are valoarea Upr = 4V se va obine exact semnalul aplicat la intrare.

Figura 2.13 Formele de unda pentru

limitatorul serie de minim

Figura 2.14 Rezultate simulare pentru limitator

serie de minim cu o dioda

14
2.2.4 Limitator bilateral cu doua diode:

Figura 2.15 Schema unui limitator

bilateral cu doua diode

n acest caz vom utiliza schema din figura 2.8 alctuit din urmtoarele componente:
generator de semnal;
sursa de tensiune;
rezistenta 1k;
diode redresoare.
Semnalul aplicat la intrare este un semnal sinusoidal cu A = 4V si F = 1kHz.
Cu ajutorul osciloscopului se vizualizeaza forma de unda aplicat la intrare, pe canalul
1 al osciloscopului, resectiv forma de unda aplicata la iesire, pe canalul 2 al osciloscopului.
Tensiunea de prag are valoarea Upr= 0V,obinndu-se formele de und din Figura 2.9 Dac
tensiunea de prag are valoarea Upr = 4V se va obine exact semnalul aplicat la intrare.

Figura 2.16 Formele de unda pentru

limitatorul bilateral cu doua diode

15
 Figura 2.17 Schema unui limitatorul
bilateral cu doua diode

2.2.5 Limitator cu tranzistoare:

Figura 2.18 Schema unui limitator simplu cu un tranzistor

Formele de unda aplicate la intrarea si la iesirea circuitului de tip limitator cu un

simplu tranzistoar si doua rezistente de 1,18 k conectate la baza si colectorul emitorului sunt
reprezentate in fig. Si au urmatoarele caracteristici:
Ec=5V
Semnalul aplicat la intrare este un semnal sinusoidal cu A = 4V si F = 1kHz.

16
Figura 2.19 Formele de unda pentru limitator
simplu cu un tranzistor

Figura 2.20 Schema unui limitator

simplu cu un tranzistor

17
2.3 Intrebari
1. Ce este un limitator?

Un limitator este un circuit electric cu rolul de a limita valoarea unui semnal, fie valoare
maxima, fie valoare minima, fie ambele simultan.Intre nivelele de prag semnalul nu sufera
distorsiuni.
2. Care sunt tipurile de limitatoare?

Exista limitatoare realizate cu diode sau tranzistaoare conectate fie in serie, fie in paralel
cu sarcina.
Limitatoarele mai frecvent intalnite sunt:
-Limitatoare paralele de maxim cu o dioda;
-Limitatoare paralele de minim cu o dioda;
-Limitatoare serie de maxim cu o dioda;
-Limitatoare serie de minim cu o dioda;
-Limitatoare bilateral cu 2 dioda;
-Limitatoare bilaterale cu un tranzistoar;

3. Analizai si discutai schema unui limitator cu tranzistoare (+ caracteristici).

Schema limitatorului cu tranzistor se bazeaza pe trecerea tranzistorului in regiunea activa

normala din regiunea blocata, respectiv in regiunea ... din regiunea activa.
Deplasarea punctului static de functionare al tranzistorului intre aceste regiuni va desemna
aparitia limitarii bilaterale.
Practic, cand tensiunea aplicata bazei tranzistorului atinge valoarea de deschidere baza-emitor
(VBed), tranzistorul se deschide, aparand curenti in baza si in colector.
Tranzistorul intra rapid(Ic=Ec/Rc) in regiunea de saturatie, tensiunea de iesire devenind
tensiunea colector-emitor la saturatie(UCEsat).
Cand tensiunea aplicata bazei scade suficient de mult, tranzistorul intra in stare de blocare,
regiunea de iesire fiind aproximativ egala cu Ec.
In concluzie, acest circuit functioneaza ca un limitator bilateral, valoarea semnalului
schimbandu-se intre UCEsat (de ordinul /....) si Ec.

18
 LUCRAREA 3

CIRCUITE PENTRU FIXAREA NIVELULUI

3. Scopul lucrrii

Lucrarea de laborator are ca scop studierea circuitelor de fixare a nivelului cunoscute

ca circuite de axare sau circuite pentru restabilirea componentei continui.
Studiul propietilor acestor circuite este important din dou motive:
- datorit fenomenului de polarizare dinamic pe care-l produc;
- datorit aplicailor utile.

3.1. Noiuni teoretice

Circuitele pentru fixarea nivelului sunt cuadripoli cu ajutorul crora nivelul extrem al
unor- impulsuri sau valoarea lor continu se fixeaz la o valoare dorit.
Transmiterea semnalelor alternative de la ieirea unui etaj al unui amplificator la
intrarea unui alt etaj se realizez de multe ori prin cuplaj RC (figura 3.1.).

Figura 3.1. Transmiterea semnalelor alternative prin

cuplaj RC

Circuitul reprezentat n figura 3.1., nu permite trecerea componentei continue a tensiunii

Ui i de aceea se mai numete i circuit de separare. Procesul tranzitoriu care apare dup
conectarea la intrarea sa a unei surse de tensiune este ilustrat n figura 3.2. a,b.

Figura 3.2. Procesul tranzitoriu ce apare dup

conectarea la intrare a unei surse de tensiune

19
 3.2. Polarizarea dinamic

Dup un anumit numr de perioade din momentul conectrii tensiunii de intrare se

stabilete o stare de echilibru dinamic, astfel nct creterea tensiunii la bornele capacitii n
timpul ncrcrii sale este egal cu scderea tensiunii n timpul descrcrii. ntr-un astfel de
regim staionar, condensatorul se ncarc la o valoare egal cu componenta continu a
semnalului (Uo), tensiunea de ieire avnd component continu nul.

Distorsiunile introduse se pot evalua prin masurarea relativa a denivelarii D=, unde
u reprezinta valoarea absoluta a variatiei tensiunii de iesire in timpul ncrcrii sau descrcrii
capacitii, iar Um amplitudinea impulsurilor. Pentru determinarea denivelrii se ine seama c
poriunea BC reprezint poriunea iniial a unei tensiuni cu variaii exponeniale, deci poate fi
considerat aproximativ liniar.
Din asemnarea triunghiurilor ABF si DBC rezult:

= , =RC;

Pe de alt parte, aria trapezului ABCM i a trapezului MNPQ sunt egale, deoarece
componenta continu a tensiunii de ieire este nul, deci:
+ +
ti= 2 (T-ti)
2

Pe de alt parte, efectul polarizrii dinamice se utilizeaz deseori pentru fixarea unui
semnal la un nivel dorit. Cel mai simplu circuit de fixare a nivelului se obine din circuitul
prezentat n figura 3.3.a prin suntarea rezistorului r, obinndu-se circuitul din figura 3.5.
Dac semnalul are forma din figura 3.6.a, prin alegerea unei rezistene R mult mai mari
dect rezistena n sens direct RD a diodei, condensatorul se ncarc practic la valoarea UC =
U1 cu polaritatea din figur (descrcarea prin R fiind neglijabil). n felul acesta se poate scrie
ue=ui-uC=Ui-U1 , rezultnd rspunsul din figura 3.6.b.

Dac se folosete circuitul din figura 3.5. si semnalul din figura 3.8.a, atunci
condensatorul se va ncrca
la tensiunea U2 cu polaritatea din figur, rezultnd : ue=Ui - UC=Ui + U2 (Fig. 3.8.b).
Deoarece u<<Um se poate considera cu aproximaie c :
AB MC
AB, MN PQ U M AB
2 2
D (1 T)

20
 Trebuie subliniat faptul c toate rezultatele au fost obinute n ipoteza c valoarea
capacitii C a fost aleas suficient de mare nct forma semnalului s nu fie distorsionat la
ieire. n relaia (3.6.), are valoare mic ceea ce determin un D
R
mare. Pentru micorarea lui Uo trebuie micorat raportul R . Micorarea exagerat a
lui R mrete ncrcarea etajului anterior, iar mrirea rezistorului r duce la creterea
distorsiunilor datorit efectului capacitilor de la intrarea etajului urmtor. Polarizarea
dinamic poate fi nlturat dac rezistenele circuitelor de ncrcare i de descrcare a
condensatorului sunt egale. Aceasta se poate obine prin conectarea unei diode suplimentare
D1 i satisfacerea condiiei R=r, aa cum se prezint n figura. 3.4.

Nivelul de fixare poate fi i diferit de zero prin introducerea unei tensiuni de polarizare
E (E0). Dac se dorete fixarea nivelului la tensiunea E, se folosete circuitul din figura 3.9.,
reprezentrile semnalului i rspunsului fiind prezentate n figura 3.10.a,b.

21
3.4. Desfsurarea lucrrii

1. Se identific pe macheta de laborator componentele existente i se noteaz valorile

tuturor componentelor.
2. Se realizeaz pe rnd circuitele de fixare a nivelului, iar pentru circuitul din figura 3.9
se consider E=5V.
3. La intrare se aplic un semnal dreptunghiular cu A=5V i F=1kHz de la generatorul de
semnal.
4. Cu ajutorul osciloscopului se vizualizeaz pe CH1 forma de und aplicat la intrare,
respectiv pe CH2 forma de und obinut la ieire. Se deseneaz formele de und de la
intrare i ieire i se noteaz parametrii fiecruia (amplitudine, perioad, frecven).
5. Se schimb pe rnd, rezistorul i condensatorul i se reiau msurtorile pentru fiecare
circuit n parte.

Valorile componentelor de pe macheta de laborator:

C1=10 F
R1=47 k
R2=0,22 k
C2=22 F
R3=12 k
R4=1 k
R5=6 k

Semnal 1: C=10 F, R=1 k

Uin=Av-v=7 gradatii => 0,2 volti/gradatii=1,4 V

T=5 gradatii*(0,2 ms/gradatie)=1ms

F=1/1ms=1/10-3s=103Hz=1kHz
Uies=Av-v=6,5 gradatii* (0.2volti/gradatii)=1,3V
T=5 gradatii *(0.2ms/gradatii)=1ms
F=1kHz

22
Semnal 2:

C=10 F, R=12 k
Uin=Av-v=7.5 gradatii => 0,2 volti/gradatii=1,5 V
T=5 gradatii*(0,2 ms/gradatie)=4 ms
F=1/1ms=1/10-3s=103Hz=1kHz
Uies=Av-v=3,2 gradatii* (10 mV/gradatii)=3.2V
T=5 gradatii *(0.2ms/gradatii)=1ms
F=1kHz

Semnal 3:

C=22 F, R=12 k, E=5V

Uin=Av-v=7.5 gradatii => 0,2 volti/gradatii=1,5 V
T=5 gradatii*(0,2 ms/gradatie)=1 ms
F=1/1ms=1/10-3s=103Hz=1kHz
Uies=Av-v=4,1 gradatii* (10 mV/gradatii)=4.1V
T=5 gradatii *(0.2ms/gradatii)=1ms
F=1kHz

23
Intrebari:
1. Definii circuitele pentru fixarea nivelului?
Circuitele pentrru fixarea nivelului sunt cuadripoli cu ajutorul caruia nivelul extern al
unor impulsuri sau valoarea lor continua se fixeaza la o valoare dorita.
2. Care este condiia pentru ca un circuit de separare ideal s nu permit trecerea
componentei continue i componenta alternativ a tensiunii de ieire s aib
aceeai form de variaie a semnalului? Care sunt urmrile nendeplinirii acestei
condiii?
Conditia ce necesita a fi respectata este: componenta alternativa a tensiunii la bornele
capacitatii trebuie sa fie valabila, lucru ce se realizeaza practic prin alegerea unei constante de
timp a circuitului de separare mult mai mare decat durata incarcarii sau descarcarii capacitatii.
Neindeplinirea conditiei produce operatia unei componente alternative a tensiunii la bornele
capacitatii, ceea ce are ca efect distorsiunea tensiunii de iesire(sub forma de denivelari).
3. Ce este fenomenul de polarizare dinamic i care sunt cauzele apariiei acestuia?
Polarizarea dinamica reprezinta fenomenul de deplasare a punctului de functionare al
etajului urmator datorita componentei continue de pe condensator.
Cauza aparitiei componentei continue la bornele condensatorului, chiar in absenta unei
componente continue a semnalului, este reprezentata de existenta unui element neliniar la
bornele de iesire ale grupului de cuplaj RC(de exemplu o dioda echivalenta jomctiunii baza-
emitor a tranzistorului din etajul urmator).
4. Cum poate fi nlturat polarizarea dinamic?
Polarizarea dinamica poate fi inlaturata daca rezistentele circuitelor de incarcare si de
descarcare a condensatorului sunt egale(folosirea unei diode suplimentare).
5. La ce se folosete efectul de polarizare dinamic?
Efectul de polarizare dinamica este utilizat pentru fixarea unui semnal la un nivel dorit.

Observatii personale:
Circuitul care fixeaza nivelul impreuna cu o sursa E este folosit atunci cand se urmareste
stabilirea unui anumit nivel al semnalului(de exemplu in televiziune, impulsul de stingere al
semnalului se fixeaza la asa numitul nivel de negru ce asigura invizibilitatea sa).
Daca dioda folosita in montaj este conectata invers, atat la fixarea nivelului cat si l apolarizarea
dinamica, fenomenul se pastreaza,inversandu-s e locul celor doua suprafete s1si s2 din fig.3.b.
24
25
26