MASURAREA UNOR MARIMI CARACTERISTICE ALE

AMPLIFICATOARELOR OPERATIONALE

1.Consideratii teoretice
Un amplificator operational este un amplificator diferential de curent continuu cu
urmatoarele proprietati:
-amplificare foarte mare;
impedanta de intrare mare;
impedanta de iesire mica;
Aceste caracteristici fac posibila realizarea cu un AO a unui circuit cu reactie
negativa, a carui proprietati sa fie determinate de componentele exterioare circuitului.
Denumirea de amplificator operational a fost preluata de la calculatoarele analogice, unde
astfel de amplificatoare erau utilizate la realizarea diferitelor operatii matematice.
Realizate initial cu componente discrete, AO sunt in prezent circuite integrate monolitice
comparabile ca pret de cost si dimesiuni cu tranzistoarele.
Pentru utilizarea corecta a AO in diferite aplicatii, este necesara cunoasterea
marimilor carcteristice si a domeniului in care acest marimi sunt diferite de cele ideale.
Simbolul unui AO este prezentat in figura 1.a. Ccuitul de intrare este un amplificator
diferential astfel incat AO are doua intrari. La frecvente joase tensiunea de iesire U O
este proportionala si in faza cu tensiunea diferentiala U D .
U O AD (U P U N ) AD U D

Intrarea P, simbolizeazta prin + este intrarea neinversoare, iar intrarea N

simbolizata prin - este intrarea inversoare.
Pentru a putea comanda iesirea, atat la potentiale negative, cat si pozitive sunt
necesare doua surse de alimentare (+E si E). Pentru simplificarea reprezentarii in
majoritatea circuitelor se utilizeaza simbolul din figura 1.b.

a.

b.

Figura 1. Simbolul amplificatorului operational.

Factorul de proportionalitate dintre tensiunea de iesire si tensiunea diferentiala de
intrare se numeste amplificare diferentiala (AD).
1

UO
Uo

U D U P U N
Amplificarea diferentiala AD este foarte mare avand valori curpinse in domeniul
4
10 10 5 , la frecvente scazute. La cresterea frecventei, amplificarea diferentiala scade si
se modifica si defazajul dintre tensiuni. Variatia amplificarii diferentiale in functie de
frecventa este prezentata in figura 2.
AD

Figura 2. Variatia amplificarii diferentiale a AO cu frecventa.

Din caracteristica prezentata in figura 3.a. rezulta ca tensiunea de iesire este
proportionala cu tensiunea de intrare diferentiala numai intrun domeniu delimitat in
cadranele I si III de tensiunea de saturatie ale amplificatorului operational. Considerand
un amplificator operational alimentat simetric(15V), saturatia are loc la o tensiune cu
circa 3V mai mica, decat 12V.
Datorita asimetriei componentelor, caracteristica de transfer reala nu trece prin
origine. Deplasarea fata de origine se numeste offset, iar tensiunea necesara la intrare
pentru a deplasa caracteristica in origine, tensiune de offset (figura 3.b.).
2

a.

b.
Figura 3. Caracteristica de transfer in tensiune a amplificatorului operational.
Pentru cazul in care U P U N , rezulta U D 0 si U O 0 . La amplificatoarele
operationale reale, aceasta conditie nu este indeplinita. Pentru a caracteriza comportarea
amplificatorului se introduc marimile:
- tensiunea de mod comun ( U MC ).
- amplificarea de mod comun:
U
AMC O
U MC
- rejectia semnalului de mod comun:
CMMR

AD
AMC

In figura 4 este prezentat modul in care este aplicata tensiunea de mod comun la
intrarea amplificatorului operational (figura 4.a.) si variatia tensiunii de iesire in

functie de tensiunea de intrare de mod comun (figura 4.b.).

Figura 4. Variatia tensiunii de iesire de mod comun.

Schema electrica echivalenta a unui amplificator operational este prezentata in
figura 5.

Figura 5. Circuitul echivalent al amplificatorului operational.

Rezistenta de intrare diferentiala, notata rd este rezistenta masurata intre cele doua intrari
( rd 10 4...10 6 ). Rezistenta de intrare de mod comun ( rMC ), este rezistenta intre cele
doua intrari, legate impreuna, si masa ( rMC = 10 7...10 9 ). Rezistenta de iesire (r) are
valori cuprinse intre 50 si 100 .
Pentru a se putea studia polarizarea etajului de intrare se definesc urmatorii
curenti:
- curentii de polarizare a intrarilor (curentii de polarizare a bazelor celor doua
tranzistoare din etajul diferential de la intrare);
- I P reprezinta curentul de polarizare a intrarii neinversoare;
- I N reprezinta curentul de polarizare a intrarii inversoare.
- curentul de intrare de repaos
I I ( I P I N ) / 2 pentru U P U N 0
- curentul de offset

I OF I P I N

Determinarea directa a marimilor care caracterizeaza amplificatoarele

operationale ideale este dificila, datorita in special, amplificarii diferentiale mari care
duce la saturarea amplificatorului. Masurarea directa a marimilor (tensiune
diferentiala, curenti de intrare) foarte mici, sau foarte mari (rezistenta diferentiala)
necesita o aparatura de precizie, scumpa. Aceste dificultati pot fi inlaturate utilizand
metode indirecte. Pentru determinarea marimilor caracteristice este indicat circuitul
din figura 6.

Figura 6. Circuit pentru masurarea marimilor caracteristice ale AO.

Considerand curentii de intrare nuli, prin insumarea curentilor, se obtine:
Ui U N UO U N

0
R1
RN

UN

UO
UO
AD

UO

AD
1

R1
(1 AD )
RN

U i

RN
Ui
R1

RN
U
R
U i AD O N
R1
Ui
R1

2.Modul de lucru:
Problemele ridicate de masurarea directa a curentilor de ordinul nanoamperilor pot fi
evitate, masurand relativ usor caderile de tensiune produse de acestia pe rezistente
adecvate.
2.1.Se executa montajul din figura 7.a.Cu ajutorul potentiometrului P2 se modifica
tensiunea de intrare pana cand voltmetrul conectat la iesire va arata 0V.

a.

b.

c.

2.2 Se modifica montajul realizat la punctual 2.1 ca in figura 7.b. Se masoara tensiunea
de iesire U 01 , fara a modifica pozitia potentiometrului.
Se calculeaza:
IN

U 01

U
1
01

1
RN
Ad
RN

2.3 Se realizeaza motajul din figura 7.c . Se masoara U 02 . Se calculeaza :

IP

U 02

RP

1
1
Ad

U 01
Rp

Se calculeaza curentii de intrare si de offset. Rezultatele se trec in tabelul 1.

Tabelul 1.
IN
IP
II
U 01
U 02
(mV)
(mV)
(nA)
(nA)
(nA)
Fig 8. Circuite pentru determinarea tensiunii de offset

a.

b.

c
2.4 Determinarea tensiunii de offset (U OF )

I OFF

(nA)

a) Se realizeaza montajul din figura 8.a . Considerand tensiunea de offset ca o susrsa

fictive de tensiune introdusa ca in figura 8.b , se calculeaza:
R1

U OF =U 0 R1 R
N
b) Circuitul integrat A741 este prevazut cu un circuit de reglare a tensiunii de offset.
Realizand montajul din figura 8.c , se regleaza din potentiometrul P3 pana cand tensiunea
de la iesire devine 0.
c) Se cinecteaza borna neinversoare direct la masa si se masoara tensiunea de la iesire.
Potentiometrul P3 nu se modifica.
2.5 Determinarea amplificarii diferentiale (A D ). Se realizeaza montajul din figura 9 si se
aplica la intrare un semnal sinusoidal U G =100mV si f=10Hz. Se urmareste pe ecranul
osciloscopului ca semnalul de la iesire san nu fie distorsionat . Daca este distorsionat se
va micsora U G . Cu ajutorul voltmetrului electronic se masoara tensiunile U 01 si U 1 .
Neglijand influenta rezistentei diferentiale se calculeaza amplificarea diferentiala cu
formula:
U 01 U 01 R2 R3
U

101 01
AD=
U D U1
R3
U1

Figura 9. Circuit experimental pentru determinarea amplificarii diferentiale.

Se repeat aceste masuratori pentru diferite frecvente a semnalului de intrare. Rezultatele
acestor masuratori se trec in tabelul 2.
Tabelul 2.
2
3
4
F
(Hz)
10
10
10
10 5
10 6
10
(mV)
UO
(mV)
U1
AD
2.6 Determinarea rezistentei diferentiale. Se realizeaza montajul diferential prezentat in
figura 10. Tensiunile reglate anterior sunt aceleasi. Tensiunea de iesire pentru circuitul din
figura 9 poate fi aprozimata prin relatia:
9

R3
R2 R3
Tensiunea de la iesirea circuitului prezentat in figura 10 este:

U O1 =A D U 1

R3
r 2 R
d
R2 R3
rd
Folosind ultimele doua relatii obtinem valoarea rezistentei diferentiale de intrare a
amplificatorului operational
U O1
rd 2 R
U O 2 U O1

U O 2 =A D U 1

Figura 10. Circuit experimental pentru determinarea rezistentei de intrare

2.7 Determinarea raportului de rejectie a tensiunii de mod comun . Se executa montajul
experimental prezentat in figura 11.

Figura 11. Circuit experimental pentru determinarea rejectiei de mod comun

Tensiunea de intrare de mod comun se va modifica prin intermediul potentiometrului P1.
Se masoara cele doua tensiuni ( de intrare si de iesire ) . Rezultatele se trec in tabelul 3.

10

Tabelul 3.
(V)
U MC
(V)
U0

-9

-8

-6

-4

-2

Rejectia semnalului de mod comun se calculeaza cu formula:

CMRR=

U MC1 U 2
U 0

R1 R 2 U MC
R1

R
U0
R

3. Prelucrarea datelor
3.1 Se traseaza pe hartie milimetrica , la scara dublu logaritmica , caracteristicile ridicate
la punctele 2.5 si 2.7 .

3.2 Inlocuind valorile masurate in relatiile de la punctul 2.6 se verifica precizia

masuratorilor . Rezultatele se trec in tabelul 4.
Tabelul 4.
U O1
U O2
Calculat
Masurat
3.3 Se va raspunde la urmatoarele intrebari.
3.3.1 Cum se explica rezultatul obtinut la punctual 4.4.c ?
3.3.2 Care este aproximarea facuta la determinarea relatiilor de la punctual 4.4?

11

12