Lucrarea nr.

DIODE SEMICONDUCTOARE

I. OBIECTIVE

a) Determinarea caracteristicilor curent-tensiune pentru diode redresoare şi diode Zener.

b) Determinarea unor modele statice şi diferenţiale.
c) Proiectarea şi studiul proprietăţilor de stabilizare ale unui stabilizator parametric de
tensiune cu diodă Zener.

II. COMPONENTE ŞI APARATURĂ

Pentru experimentare vom folosi diode cu siliciu (banda indică catodul): o diodă
redresoare 1N400x şi o diodă Zener PL5V1, 4 rezistenţe de diferite valori, un transformator
de reţea şi o cutie decadică de rezistenţe. Tensiunea continuă o obţinem de la o sursă dublă de
tensiune continuă stabilizată, iar tensiune sinusoidală de amplitudine şi frecvenţă variabilă de
la un generator de semnale (versatester). Pentru vizualizarea tensiunilor variabile şi a
caracteristicilor diodelor avem nevoie de un osciloscop catodic cu două canale. De asemenea,
un multimetru sau chiar două ne-ar fi de mare ajutor (ştiţi voi pentru ce)!

III. SUPORT TEORETIC

Experimentele se bazează pe capitolul “Circuite cu diode în conducţie permanentă”

din cursul de “Dispozitive şi circuite electronice”. Se mai poate consulta:
Dascălu, D., Dispozitive şi circuite electronice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982, pag.58-61, 343-345;
Miron C., Introducere în circuite electronice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pag. 140-
156.

IV. EXERCIŢII PREGĂTITOARE

P1. Verificarea diodelor cu ohmmetrul digital

Un ohmmetru este destul de folositor pentru analiza rapidă a diodelor cu joncţiuni

deoarece circuitul lui echivalent conţine o sursă de tensiune şi o rezistenţă, după cum se vede
în partea încadrată prin linie punctată din Fig. 11.2.

80
DE lab2 Nicolae Patache 2006-2007

♦ De ce ohmmetrul indică o valoare mai mică de rezistenţă atunci când o diodă bună
se
conectează cu anodul la terminalul pozitiv şi cu catodul la terminalul negativ al
ohmmetrului, comparativ cu situaţia în care dioda se conectează invers?

P2. Dioda redresoare

P2.1. Caracteristica curent-tensiune iA(vA)

♦ Cum arată caracteristica iA(vA) a unei diode cu siliciu?
iA-curentul prin D, de la anod la catod
vA-căderea de tensiune pe D, de la anod la catod
Diodele de tip 1N 400x sunt caracterizate de ecuaţia:
v
i A = I S exp( A )
nVT
I S = 2,3 ⋅ 10 −9 A;
n ≈ 2;
VT = 26mV , la 27°C.
♦ Ce valori au rezistenţele statice
V A1 V
rA1 = şi rA 2 = A 2
I A1 I A2
în punctele de pe caracteristica diodei în care IA1=30mA şi IA2=200mA?
♦ Ce valori au rezistenţele diferenţiale ra1 şi ra2 în aceleaşi puncte ca mai sus?
ΔV A
ra =
ΔI A
Pentru fiecare din cele două puncte de funcţionare se mai consideră un punct în imediata lui
vecinătate. De exemplu pentru punctul A1 se mai poate considera şi punctul A1' în care
IA1'=33mA. Atunci ΔI A1 = I A1' − I A1 .

P2.1.1. Metoda punct cu punct

Dacă tot nu aveţi nimic de făcut, treceţi mai departe.

P2.1.2. Oscilografierea caracteristicii

Pentru oscilografierea caracteristicii se poate folosi montajul din Fig. 11.4 sau cel din
Fig. 11.5. Rezistenţa RT are rol de traductor curent-tensiune, necesar pentru vizualizarea cu
osciloscopul a curentului prin dioda D. X, Y reprezintă intrările canalelor X, respectiv Y ale
osciloscopului în modul de lucru Y-X, iar M masa (referinţa) osciloscopului.
♦ De ce punctul de masă al osciloscopului (M) nu se poate lega între D şi R dacă vS este
sursă neflotantă (Fig. 11.3)?
Indicaţie : Trebuie ţinut seama de faptul că atât masa sursei vS (versatester) cât şi masa
osciloscopului sunt legate la carcasele aparatelor respective şi la împământare.
♦ Ce mărimi vom avea pe cele două axe (X şi Y), pentru fiecare montaj?
♦ În ce cadrane se obţin oscilogramele în cele două situaţii?

P3. Dioda Zener

P3.1. Caracteristica iA(vA)

P3.1.1. Metoda punct cu punct
81
DCE lab2 Nicolae Patache 2006-2007

♦ Care este tensiunea de stabilizare a diodei Zener de tip PL5V1 ?

♦ Cum arată caracteristica DZ iA(vA), cu sensurile pozitive ale iA şi vA ca în Fig. 11.1
♦ Dacă se cunosc următoarele puncte de pe caracteristica DZ:

IA1= -100 mA şi IA2= -90mA

VA1=-5, 1V VA2=-5V

Ce valori au rezistenţele statică rA şi diferenţială ra in punctul (IA1, VA1) ?

P3.1.2. Oscilografierea caracteristicii

Se au in vedere considerentele de la P2.1.2.

P4. Stabilizator parametric de tensiune cu DZ

Pentru a îndeplini rolul de stabilizator de tensiune, DZ se foloseşte în polarizare inversă

în regiunea de străpungere. Vom folosi în continuare notaţiile VZ şi IZ pentru tensiunea,
respectiv curentul prin DZ, cu sensurile pozitive alese conform Fig. 11.1.

vA Fig. 11.1. Sensurile pozitive ale

iA iZ vZ mărimilor electrice pentru DZ

♦ În ce domeniu poate lua valori rezistenţa R pentru ca stabilizatorul parametric cu DZ din

Fig. 11.7. să furnizeze la ieşire tensiunea VO=5,1V, dacă vI şi RL iau valori în
intervalele: vI ∈[8, 12] [V] , RL ∈[50, 100] [ Ω ]

Pentru DZ se cunosc:
VZnom=5,1V; IZmax=200mA; IZnom=100mA; IZmin=50mA;
Indicatie: R se alege asfel încât indiferent de valorile pe care le iau VI şi RL in domeniile
specificate, să fie indeplinită condiţia:
Izmin < IZ < IZmax.

V. EXPERIMENTARE

E1. Verificarea diodelor cu ohmmetrul digital

Cu ohmmetrul digital se verifică starea joncţiunilor diodei redresoare şi a diodei Zener

(Fig. 11.2)
♦ Dacă pe unul din domeniile de măsură ale ohmmetrului digital este desenat simbolul
diodei, verificarea se va face folosind acest domeniu; în caz contrar se poate folosi orice
domeniu al ohmmetrului.
♦ Se leagă dioda redresoare cu anodul la borna + a ohmmetrului (polarizare directă a diodei)
şi se citeşte valoarea indicată.

82
DE lab2 Nicolae Patache 2006-2007

♦ Se inversează sensul de legare al diodei (polarizare inversă) şi se citeşte din nou valoarea
indicată.

♦ Se repetă măsurătorile şi pentru dioda Zener.

RO + (fir roşu)

D D
VS +

- (masă) Ohmmetrul Ohmmetrul

indică o indică o
rezistenţă rezistenţă
ohmmetru
mică mare

Fig. 11.2. Verificarea diodelor cu ohmmetrul

E2. Dioda redresoare

Pentru experimentare s-a ales o diodă semiconductoare de tip 1N400x, unde x poate
lua ca valoare un număr întreg între 1 şi 7. Semnificaţia acestui număr o puteţi descoperi uşor
consultând un catalog cu diode.

E2.1. Caracteristica curent-tensiune iA(vA)

E2.1.1. Metoda punct cu punct
Se construieşte circuitul din Fig. 11.3.

R
+ -
mA
100Ω/5W +
+
VS V
D
-

Fig. 11.3. Montaj aval pentru ridicarea caracteristicii diodei

D-polarizată direct
♦ VS sursă de tensiune continuă reglabilă.
♦ miliampermetrul indică curentul iA prin D iar voltmetrul tensiunea vo la bornele D.
♦ Modificând tensiunea sursei VS in domeniul [0, 24] [V] se măsoară mai multe perechi de
puncte (iA, vA).

D-polarizată invers
♦ La schema din Fig. 11.3. se inlocuieşte sursa VS de tensiune pozitivă cu o sursă de
tensiune negativă reglabilă în domeniul (0,-48) [V]. Pentru a obţine tensiune mai mare de
24V (în modul) se inseriază cele două surse de tensiune din sursa dublă stabilizată.

83
DCE lab2 Nicolae Patache 2006-2007

♦ Modificand tensiunea sursei VS in domeniul [0, -48] [V] se măsoară mai multe perechi de
puncte (iA, vA).

Influenţa temperaturii
♦ Pe circuitul din Fig. 11.3 se reglează VS astfel încât IA= 50 mA. Se măsoară VA cu un
voltmetru de c.c.
♦ Cu un pistol sau ciocan de lipit se încălzeşte puţin unul din terminalele diodei.
♦ Din VS se aduce din nou IA la 50mA. Se măsoară VA.

E2.1.2. Oscilografierea caracteristicii.

a) Cu sursă de tensiune neflotantă
Se construieşte circuitul din Fig. 11.4.
R X

470Ω D
~
vS Y
RT
M

Fig. 11.4. Oscilografierea iA(vA) folosind sursă neflotantă

♦ vS-tensiune sinusoidală cu amplitudine de 10V şi frecvenţă de100Hz obţinută de la

versatester.
♦ Cu osciloscopul calibrat, în modul de lucru Y-X, cu intrarea X (Y) a osciloscopului în
punctul X (Y) şi masa osciloscopului în punctul M, se vizualizează caracteristica diodei.
♦ Se vizualizează caracteristica diodei şi pentru frecvenţa de 2KHz a semnalului de intrare.

b) Cu sursa de tensiune flotantă

Se construieşte circuitul din Fig. 11.5.

Tr R
X
470Ω D
220V ~ vS
M
10Ω RT

Y
Fig. 11.5. Oscilografierea iA-vA folosind sursă flotantă

♦ vS-tensiune sinusoidală cu frecvenţa de 50Hz, obţinută din secundarul transformatorului

de reţea.
♦ În mod similar cu punctul a) se vizualizează caracteristica diodei.

E3. Dioda Zener

E3.1. Caracteristica iA(vA)

84
DE lab2 Nicolae Patache 2006-2007

E3.1.1. Metoda punct cu punct

În polarizare directă:
Se foloseşte circuitul din Fig. 11.3., dar D este înlocuită cu dioda Zener PL5V1.
♦ Modificând tensiunea sursei VS în domeniul [0, 24] [V] se măsoară mai multe perechi de
puncte (iA, vA).

În polarizare inversă:
Datorită variaţiilor mici ale tensiunii la bornele DZ în zona de străpungere
(stabilizare), indicaţiile unui voltmetru legat în paralel cu DZ vor evidenţia cu greu aceste
variaţii. Pentru ridicarea caracteristicii statice în zona de străpungere se poate utiliza metoda
de opoziţie în care voltmetrul pentru măsurarea tensiunii la bornele DZ lucrează la o scară
mai mică (Fig. 11.6). Căderea de tensiune pe diodă este :
vA = - (vmăs+ vREF)
Vmăs
R
+ - + -
mA V
100Ω /5W
VS vA VREF
DZ

Fig. 11.6. Montaj pentru ridicarea caracteristicii DZ

în polarizarea inversă

Se construieşte circuitul din Fig. 11.6.

♦ VREF este tensiunea continuă cu valoarea egală cu tensiunea de stabilizare a DZ (în cazul
nostru 5,1V) obţinută de la o sursă de tensiune continuă stabilizată.
♦ VS-sursă de tensiune continuă reglabilă.
♦ Modificând tensiunea sursei VS in domeniul [0, 24] [V], se măsoară mai multe perechi de
puncte (iA, vA).

Influenţa temperaturii
Se foloseşte circuitul de la E3.1.1. pentru polarizarea directă a DZ.
♦ Se procedează la fel ca în paragraful similar de la E3.1.1, dar pentru IA= -100mA (deci DZ
in regiunea de stabilizare).

E3.1.2. Oscilografierea caracteristicii

Se procedează în mod similar cu experimentul E2.1.2, dar cu DZ în loc de D.

E4. Stabilizator parametric de tensiune cu DZ

Se construieşte circuitul din Fig. 11.7.

♦ R are valoarea calculată de voi la P4., dacă această valoare se încadrează în intervalul (28,
50) [ Ω ]. De asemenea R trebuie să suporte o putere disipată de 2, 5 W.
♦ vI tensiune continuă reglabilă in domeniul (8, 12) [V], de la sursă dublă stabilizată.
♦ RL-rezistenţă reglabilă în domeniul (50, 100) Ω ; se foloseşte o cutie decadică.
♦ Se reglează VI=10V, RL=75 Ω şi se măsoară VO cu un voltmeru de curent continuu.

85
DCE lab2 Nicolae Patache 2006-2007

Variaţia VO cu VI
♦ Cu RL=75 Ω se măsoară VO pentru VI =8V şi pentru VI=12V

VI RL
PL5V1 VO
DZ

Fig. 11.7. Stabilizator de tensiune cu DZ

Variaţia VO cu RL
♦ Cu VI =10V se măsoară VO pentru RL=50 Ω şi pentru RL=100 Ω .

VO în cazurile cele mai defavorabile.

♦ Se măsoară VO în urmatoarele două situaţii:

RL=50 Ω şi RL=100 Ω
VI=8 V VI=12V

VI . REZULTATE

R1. Verificarea diodelor cu ohmmetrul digital

♦ Valorile obţinute în urma celor patru măsurători (câte două pentru fiecare diodă :în
polarizare directă, respectiv în polarizare inversă).
♦ Dacă dioda este bună rezultatele obţinute în urma măsurătorilor se vor regăsi în
tabelul 11.1.

Tabelul 11.1.
Domeniul de măsură al ohmmetrului
cu simbolul diodei fără simbolul diodei
D - polarizată direct 0,7 - 0,9 rezistenţă mică
D - polarizată invers > 2 sau depăsire de scală rezistenţă mare
Observaţii este afişată căderea de diferenţă de cel puţin
tensiune pe diodă un ordin de mărime

Dacă se obţin alte situaţii, dioda este stricată (scurtcircuitată, întreruptă).

R2. Dioda redresoare

R2.1. Caracteristica curent-tensiune iA(vA)

R2.1.1. Metoda punct cu punct
86
DE lab2 Nicolae Patache 2006-2007

♦ Tabel cu valorile iA, vA pentru toate punctele măsurate la E2.1. (atât pentru polarizare
directă cât şi inversă a diodei).
♦ Grafic iA(vA).
♦ Care este tensiunea de prag a diodei?
♦ Se aleg pentru D două puncte de funcţionare (IA1, VA1) şi (IA2, VA2) la IA1≈30mA,
respectiv IA2≈200mA.
♦ Se determină rezistenţele statice rA1 şi rA2 în aceste puncte. În care punct valoarea
rezistenţei statice este mai mare?
♦ Care sunt valorile elementelor ce constituie modelul static al D în cele două puncte de
funcţionare ? (vezi P2.1.).
♦ Se determină rezistenţele diferenţiale ra1 şi ra2 ale D în cele două puncte statice alese
anterior (vezi P2.1). Pentru calcul se folosesc valorile din punctul de funcţionare şi dintr-
un punct din imediata lui vecinătate (conform tabelului cu iA, vA).
♦ Comparaţi valorile ra1, ra2 ce determină modelul diferenţial de funcţionare al D în cele
două puncte de funcţionare.

Influenţa temperaturii.
♦ Valorile VA , înainte şi după încălzire la acelaşi curent IA=30mA. Care este efectul
creşterii temperaturii asupra tensiunii pe D ?

R2.1.2. Oscilografierea caracteristicii

a) Cu sursă de tensiune neflotantă
♦ Desenaţi oscilogramele obţinute pentru frecvenţele de 100Hz şi 2KHz ale semnalului
sinusoidal de intrare.
♦ Pentru care din aceste oscilograme este respectat regimul cvasistatic ?
♦ Prin ce diferă caracteristica D oscilografiată pentru frecvenţa sursei de tensiune de 100Hz,
de caracteristica ridicată prin metoda punct cu punct ?
b) Cu sursa de tensiune flotantă
♦ Desenaţi oscilograma obţinută.
♦ Ce valoare are curentul prin D la VA=0, 65V?

R3. Dioda Zener

R3.1. Caracteristica iA(vA)

R3.1.1. Metoda punct cu punct
♦ Tabel cu valorile iA, vA atât pentru polarizarea directă cât şi inversă a DZ.
♦ Graficul caracteristicii iA(vA).
♦ Care este tensiunea de stabilizare a DZ (citită de pe caracteristică) ?
♦ Care sunt valorile rezistenţelor statică rA şi diferenţială ra a DZ pentru IA= -100mA ? (vezi
şi P2.1.2.)
♦ Care sunt valorile elementelor ce constituie modelele static, respectiv diferenţial (la
frecvenţe joase ) a DZ ?

Influenţa temperaturii
♦ Valorile VA, înainte şi după încălzire la acelaşi curent IA= -100mA. Care este efectul
creşterii temperaturii asupra tensiunii pe D ?

R3.1.2. Oscilografierea caracteristicii

87
DCE lab2 Nicolae Patache 2006-2007

♦ Desenaţi oscilogramele obţinute.

♦ Pentru care dintre oscilograme este respectat regimul cvasistaţionar?
♦ În ce cadran se situează regiunea de stabilizare (străpungere) a DZ ?

R4. Stabilizator parametric de tensiune cu DZ

♦ Valoarea VO pentru VI=10V, RL=75 Ω .

♦ Ce valoare are curentul IL prin sarcină ?

Variaţia VO cu VI
♦ Tensiunea VO pentru valorile de 8V şi 12V ale VI.
♦ Căt de mare este variaţia tensiunii de ieşire în raport cu variaţia tensiunii de intrare?

Variaţia VO cu RL
♦ Tensiunea VO pentru valorile de 50 Ω şi 100 Ω ale rezistenţei de sarcină RL.

VO în cazurile cele mai defavorabile.

♦ Tensiunea VO în urmatoarele două situaţii:

RL=50 Ω şi RL=100 Ω
VI=8 V VI=12V

♦ Calculaţi valorile minimă şi maximă pe care le poate lua IZ. Se încadrează aceste valori în
intervalul (IZmin, IZmax) specificat la P4. ?

Nu-i aşa că aţi făcut o adevărată pasiune pentru diode? Acest fapt nu trebuie să vă
îngrijoreze câtuşi de puţin, deoarece veţi întâlni cel puţin una în fiecare circuit
electronic!

88