Cursuri Test 2 PDF

Comunicatii Optice
Paun Adrian Florin

2
Cuprins
Cap 0 - Introducere
Cap 1 - Fibra optică
Cap 2 - Emitatoare optice
Cap 3 - Receptoare optice
Cap 4 - Prelucrarea semnalului pentru transmisiuni optice
Cap 5 - Alte componente ale unui sistem optic
Cap 6 - Amplificatoare fotonice
Cap 7 - Retele optice de transport
Cap 8 - Retele optice de acces
Cap 9 - Alte aplicatii ale fibrelor optice
Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

CO – Emițătoare optice
3 Parametrii transm. optice

• Dimensiune geometrică mică pt a corespunde FO
• Lățime spațială mică a fascicolului optic
• Lățime spectrală redusă pt a reduce dispersia cromatică
• Timp de răspuns cât mai mic
• Putere optică de emisie cât mai mare
• Posibilitatea modulației directe
• Funcție pondere liniară față de curentul electric de intrare
• Stabilitatea în timp
• Fiabilitatea
• Costul
• Complexitatea circuitului de alimentare

4 Comparație LASER - LED

• LED (dioda cu emisie de lumină) – o diodă PN alim. direct
• Utilizează emisia spontană a luminii
• Generează lumină incoerentă
• lățimea spectrală de emisie Δλ = 10–100 nm
• Timp de răspuns mare - modulație lentă
• lățime spectrală > debit binar (dispersie limitată)
• LASER – emisie stimulată cu amplificarea luminii
• Utilizează emisia stimulată a luminii
• Lumină foarte coerentă
• lățimea spectrală de emisie îngustă Δλ = 10–100 pm
• Timp de răspuns mic - modulație rapidă
• lățime spectrală < debit binar

5 Interacțiunea lumină-materie- gen. fotoni
h c 1. 2 4
• Energia unui foton emis: E p h  E g h   eV
 μm
• Eg este energia benzii interzise
• Recombinare neradiativă
• Reduce numărul de perechi electroni-goluri
• Energia este cedată unui alt electron (energie
cinetică)

6 Benzi energetice
• Semiconductori intrinseci (gr. 4) – număr egal de electroni și goluri

• Excitatie termică – un electron din banda de valență trece in cea de
conducție → electron liber
7 Materiale de tip n
• Smiconductori gr. 5: nivelul donor de tip n

• Ionizarea impurităților din donor →Creșterea concentrației de
electroni
8 Materiale de tip p
• Nivelul acceptor – semiconductor de tip p (gr 3)

• Ionizarea impurităților din donor →Creșterea concentrației de
goluri

9 Materiale intrinseci și extrinseci

• Material intrinsec → material pur, fără impurități
n, p, ni = concentrația de electroni, goluri
 Eg 
n p n i ∼ ex p   purtători intrinseci
 2k BT  E = banda de energie ; T = temperatura
g
• Material extrinsec → tip de semiconductor donor sau acceptor

2
pn  ni
Purtători majoritari: electroni în semicond. n , goluri în semicond p

Purtători minoritari: goluri în semicond. n , electroni în semicond p
• Injectarea / extragerea purtătorilor minoritari – determină
funcționarea dispozitivelor semiconductoare
10 Semicond. cu bandă indirectă

E E E
CB
Indirect Bandgap, Eg
Ec CB
Direct Bandgap Eg Photon CB Ec Er Ec
Ev kcb Phonon
Ev Ev
VB
VB kvb VB
–k k –k k –k k
(a) GaAs (b) Si (c) Si with a recombination center
(a) In GaAs the minimum of the CB is directly above the maximum of the VB. GaAs is
therefore a direct bandgap semiconductor. (b) In Si, the minimum of the CB is displaced from
the maximum of the VB and Si is an indirect bandgap semiconductor. (c) Recombination of
an electron and a hole in Si involves a recombination center .
© 1999 S.O. Kasap,Optoelectronics(Prentice Hall)
• Materialele cu bandă directă (semiconductori gr 3-5) au cea

mai mare eficiență cuantică

11 Fzica semiconductorilor – rev.

• LED și dioda laser → joncțiune
p-n în materiale cu tranz. directă în
banda interzisă (gr 3-5).
• Polarizare directă a joncțiunii p-n
electronii și golurile în regiunile n/p
• Recombin. purt. minoritari:
• Radiativă – este emis un foton cu
energia E=hν
• Neradiativă – se generează jonctiunea pn - regiunea
căldură activă sau
regiunea de recombinare

12 Benzile λ pt FO și materiale pt emițătoare
Banda Descriere Interval λ

O band original 1260–1360 nm
E band extended 1360–1460 nm
S band short 1460–1530 nm
wavelengths
C band conventional 1530–1565 nm
(“erbium
window”)
L band long 1565–1625 nm
wavelengths
U band ultralong 1625–1675 nm
wavelengths

13 LED – parametrii constructivi

• LED-ul emite fotoni → emisie spontană
• Lumina emisă: incoerentă, nedirecțională, nepolarizată
• Nu are prag de curent pentru emisie
• Structura dublă heterojoncțiune pt îmbunătățirea emisiei
luminii (2 straturi p și 2 straturi n)
• Fiecare regiune trebuie să aibă indice de refracție
corespunzător FO
• Emisia fotonilor se poate realiza pe suprafața (SLED) sau pe
margine / laterală (ELED)

14 LED – structura heterojoncțiune dublă

15 LED – structura fizică

• Material GaAlAs pt 850 nm sau InGaAsP pt benzile S și L
• Lățimea spectrală de ieșire ( Δλ = 50 - 150 nm)
• Putere de emisie mai mică de -13 dBm (50 μW)
• viteza de modulație (debitul binar) × 100Mbps
• Mai ieftine decât dioda laser
• Structuri: emisie de margine ; emisie de suprafață

16 LED – aspecte constructive

Relația dintre parametrul
lattice al cristalului, Eg , λ de
emisie.
Aria hașurată este pt structură
cu 4 elemente In1–xGaxAsyP1–y
E g 1 .3 50 .7 2 y 0 . 1 2 y 2
y  2 .2x cu 0 x 0 .4 7
Intervalul 920nm – 1650nm a
λ de emisie este acoperit de
această structură de materiale
P t. Ga1 x A l x A s
E g 1. 42 41 .2 66 x0 . 26 6 x 2

17 Energia benzii interzise - λ

• λ radiației emise depinde de energia benzii interzise a
materialelor componente

18 Energia benzii interzise - λ

• Energia benzilor interzise si λ pentru diferite substanțe
• h – constanta Planck [6.3∙10-34 = 4.14 ∙10-15 eV ]
• Eph – energia fotonului [eV] hc
μm
E p heV

19 LED cu emisie de suprafață / muchie

• Caracteristicile LED cu emisie de suprafață / muchie
SLED are o lărgime spectrală Δλ mai mare decât ELED

20 LED – ecuațiile ratelor

• Dacă nu există injecție externă de purtători, densitatea
purtătorilor scade exponențial (recombinare electron-gol)
n(t )  n0 e t /  n(t)
n(t) – densitatea purtătorilor in exces
n0 – densitatea purtătorilor in exces inițială
τ – durata de viață a purtătorilor
dn n
Rata de recombinare Rrcb : R rcb  
dt  t
• Dacă există curent extern cu densitatea J ecuația ratelor pt.
recombinarea electron-gol este:
d n t  J 
dn(t )

J n
 condiția de echilibru: 0  n 
dt qd  dt qd

21 LED – ecuațiile ratelor

• Rata de recombinare Rrcb = rata recombinărilor radiative (Rr)
+ rata recombinărilor neradiative (Rnr)
Pt scăderea exponențială a purtătorilor n(t)
în excess
• Timpul de viață pt recombinarea e  t /  nr
radiativă: τr=n/Rr t /  r
• Timpul de viață pt recombinarea e
t / 
neradiativă: τnr=n/Rnr
e
t
Rrcb Rr Rnr 1/ τ 1/ τr  1/ τ nr

• Eficiență cuantică mare : Rr >> Rnr → τr << τnr

22 Eficiența cuantică
• Eficienta cuantică internă = eficiența cu care recombinările
generează fotoni: R  
 int  r
 nr

Rr Rnr  r  nr  r
I – curentul care se injectează
Rr  int ( Rr Rnr ) int I / q
în LED
q- sarcina electrică a electronului
• Exemple de timpi de viață (ai purtătorilor)

23 Eficiența cuantica – Puterea optică

• Puterea optică generată intern in regiunea activă din LED
depinde de energia fotonului (hν), numărul generat pe secundă
(I/q) și eficiența cuantică internă (ηint):
I hcI I
Pint   int h   int  1.24 int
q q 
Pint - puterea optică internă
I - curentul injectat în regiunea activă
• Si – material cu bandă indirectă → ηint de valoarea mică

• GaAs - material cu bandă directă, tranziția radiativă este rapidă
→ ηint de valoarea mare

24 Eficiența externă
Doar o parte din fotonii generați intern vor ieși din LED (pot fi
utilizați în aplicații, exp. transm. prin FO); cauze:
• Pierderi din cauza absorbției interne: exp(-αl), unde α este
coeficientul de absorție; și l lungimea căii din regiunea activă;
• Pierderi din cauza reflexiilor Fresnel (cresc cu unghiul de
incidență)
• Pierderi din cauza reflexiei totale interne (TIR) → con mic de
ieșire
nr. fotoni emisi de LED
• Eficiența externă:  ext 
nr. fotoni total generati intern
h 
• Puterea totală de ieșire: Pe  extint I
q

25 Reflexia Fresnel
La trecerea luminii dintr-un mediu cu indicele de refracție n1 la
altul cu n2 apare reflexia Fresnel. Pt direcție perpendiculară:
2
 n1  n2  4n1 n2
R    T
 n1  n2  (n1  n2 ) 2
• R – coeficientul de reflectivitate Fresnel

• T - coeficientul de transmitanță Fresnel (R+T = 1)
• Atenuarea Fresnel in dB: LossFresn = -10·log(T)
Obs: în cazul unui conector, exista două schimbări de mediu
( n1→ n0 și n0→ n1 )

26 Conul de emisie
• Fracțiunea de lumină printr-o arie dată, lumină venind de la o
sursă punctiformă se poate aproxima cu:
Area 1  cos c  1

 
4 r 2
2 4n 2
27 Lățimea Fasciculului “principal”

• Model comun emițătoare LED (funcție de lățimea fasciculului)
B ( )  Bo  cos L ( )
• Fasciculul ”principal”:
intensitatea luminoasă > ½
din intensitatea maximă:
B (1/ 2 )  Bo /2
• Sursa lambertiană (L=1)

θ1/2 = 60º

28 Cuplajul puterii sursă LED - FO

• Raza suprafeței de emisie LED (rs) rs < a
• Raza FO (a)
2   2 
Ps  As    B  ,  d  d

0  0 
 2
  rs2 2 Bo  cos( )sin( )d   2 rs2 Bo
0
• Ps – puterea emisă de o sursă cu aria A într-o hemisferă (2π·rs)
• Puterea optică in FO cu salt de indice de refracție:
 P L
 s Fresn   NA
2
for rs  a
PFO , step 
 a rs  Ps  L Fresn   NA for rs  a
2 2

29 Modulația directă (pt LED)

• Curentul de alimentare constant → puterea optică = P0
• Curentul este sinusoidal cu pulsația ω, puterea optică de
emisie: 1/2
P    P0  1   i  
2
 
• Timpul de răspuns al sursei optice - τi

• Curentul electric direct proporțional cu puterea optică.
• Banda electrică vs band optică
 p     I(  )   P( )   I ( ) 
BWEL  10log    20log   BWOPT  10log    10log  
 p (0)   I (0)   P (0)   I (0) 
p  puterea electrică P  puterea optică
I  curentul electric

30 Modulația LED-ului
• Ecuația ratelor pt LED nu prezintă dN (t ) J N
 
emisie stimulată: dt q c
• Curentul de alimentare
modulat sinusoidal: I t   Ib  I m exp  jm t 
• Expresia purtătorilor
 c J  c Im 1
de sarcină: N (t )    exp  jm t 
q q 1  jm c
• Banda de -3dB este limitată de 3
timpul de viață al purtătorilor f 3dB 
2 c
• Valori tipice pt frecvența de modulație: 50-150MHz
• Largimea spectrală de 50-60nm pt LED InGaAs cu λ =1.3μm
• LED-ul pt comunicații de distanță scurtă

31 Banda electrica vs banda optică

P ( f )  Po / 1  (2f ) 2
Puterea Optică ~ I(f ); Puterea Electrica ~ I 2(f ) →

1
→ Aten. elect. = 2 × aten. optică (in dB) , B3dB_el  B3dB_optic
3
32 LASER-ul
(Light Amplification by ‘Stimulated Emission’ and Radiation)
• LASER – oscilator optic:
1. Amplificator optic rezonant (cu mecanism de saturare a amplificării)
2. Reacție pozitivă (cu potrivire a fazei)
3. Mecanism de selecție a frecvenței
4. Schemă de cuplare a ieșirii
• Operațiile fundamentale din LASER
• Absorbția – un atom din starea de bază absoarbe un foton emis de alt
atom și trece în stare excitată
• Emisia spontană – emisie aleatoare de fotoni ca urmare a trecerii unui
atom din starea excitată în starea de bază
• Emisie stimulată – un atom în starea excitată poate fi stimulat să emită
un foton de un alt foton incident (crește umărul fotonilor – oscil. in fază)

33 Emisie spontană și stimulată

34 Cum funcționează LASERUL

35 LASER semiconductor
• Laserul semiconductor utilizează emisia stimulată
• Lumină coerentă (spectru îngust)
• Putere mare de emisie (>10mW)
• Fascicul de emisie îngust, eficiență mare de cuplare (30-70%)
• Bandă de modulație mare (până la 25GHz)
• Necesar un mediu activ (cu câștig) cu reacție (cavitate Fabry-Perot)
• Câștig optic – inversie populație
• Nu în echilibru termic
• Câștigul optic liniar cu
densitatea de purtători
Injectată (N) și valoarea de
Densitate a transparenței (Nt)

36 Condiția de emisie LASER

• Reflectivitatea puterii (R) 2
 n 1 n 2 R n1
la interfața aer-semicond.: R    1 R2
 n 1 n 2 
(în general, R1 = R2 = R)   Z=0 n2 Z=L

• Câmpul electric în cavitate: E  z   E0 exp j   z  t    g     z 2 
• g – câștigul de putere, α – pierderea de putere
• Factorul 2 – pentru amplitudine , nu putere
• După un drum complet (două reflexii), câmpul electric

E  z  2 L   E0 R1 R2 exp j    z  2 L    t    g      z  2 L  2 
• Condiția de emisie Laser: E  z  2 L   E  z 
• Det. Cond. pt fază și amplit. gth    1  2 L  ln  R1R2 
- νm moduri longitudinale laser  L  m   =   mc   2nL 
m
presupunând   2 n 
2nL  m
37 Spectrul pt diodă Laser

• Laserul începe să ”emită” g  gth
Cel mai simplu tip de laser semiconductor
• Laserul Fabry-Perot
• Interferometru Fabry-Perot
• Emite simultan în mai multe moduri
c 2
  m  m 1    
2 Ln 2 Ln
Intervalul tipic dintre moduri
Δν ≈ 100–200 GHz
• Profil Gaussian în domeniul lungimilor de undă:
 (   0 ) 
g ( ) g (0)exp 2 
 lărgime spectrală
 2 
38 Laserul monomod
• Cavitate cu pierderi dependente de lungimea de undă → Laser
monomod
• Laser cu reacție distribuită (DFB)

• Graticulă selectivă pentru λ în cavitate
• Poate fi ajustat în temperatură (~5nm)
• Laser cu cavitate externă
• Elementele selective pentru λ în afara cavității
• Mai ajustabil (~50nm), linii spectrale înguste
• Lasere cu emisie supr, cavitate vert (VCSEL)
• Direcția luminii perpendiculară pe substrat
• Foarte bună alternativă la LED
39 Ecuațiile ratelor in LASER semicond.

Descriu comportamentul static și dinamic al Laserilor cu semiconductor
• Numărul de fotoni P, respectiv de electroni N
• Se presupune un Laser monomod (longitudinal sau transversal)
G  GN  N  N0 
• Rata netă a emisiilor stimulate
depinde de cea a emisiilor spontane Rsp  nsp G
• nsp este 2 pt Laser cu semicond.
• Timpul de viață al fotonilor:   1   g   1  2 L  ln  R1 R2 
• Pragul pt emisie Laser: P  0, dP / dt  0, Rsp  0
40 Condiții pt stare stabilă (undă continuă)

• În starea stabilă derivatele în timp tind la zero  ”d d t  0” 
• Se neglijează emisia spontană ( Rsp =0)
Cu ecuațiile ratelor se obține:
I c
• Pt curenți mici G  p  1, P  0, N 
q
• Pragul de emisie stimulată qN
G p  1, P  0, N  Nth  N0  1 , I  Ith  th
p
 GN p  c
• Peste prag G p  1, P   I  Ith  , N  Nth  const , I  Ith
q

41 Curbe Pout - Iin

• Puterea optică de ieșire pentru o față (pp. aceeași reflectivitate
pentru ambele fațete, R ) 1 1 1 1
Pe   g  mir h   P   g ln    h   P
2 2 L R
• Parametrii care se înrăutățesc cu temperatura
• Crește curentul de prag
pentru emisie optică
• Panta curbei P-I scade,
se micșorează cu creșterea I
• Cauze cuantice
• Crește recombinarea
neradiative
• Creșterea pierderilor
interne
42 Eficiența cuantică externă

• Eficiența cuantică externă = numărul mediu al fotonilor emiși
față de nr. recombinărilor radiative ale perechilor electron-gol
peste prag.
i ( g th   )
ext 
g th
q dP dP ( mW )
  0.8065[ m]
E g dI dI ( mA)
• De reținut:
i  60%  70%; ext  15%  40%

43 Modulația surselor optice

Sursele optice pot fi modulate direct sau extern:
• Modulația directă – se modulează curentul de alimentare al
sursei de către semnalul mesaj (analogic / digital)
• Modulația externă – laserul emite undă continua (CW) iar
modulația se realizează in FO sau ghiduri de undă
Recapitlare:
• Modulația optică face ca purtătoarea optică să transporte informația
• Modulația poate fi analogică (semnalul mesaj analogic) sau digitală
(0/1)
• Măsura performanței unei transmisiuni analogice: SNR
• Măsura performanței unei transmisiuni digitale: SNR si BER

44 Modulația directă
• Semnalul mesaj (ac) se adună cu curentul de alimentare (dc) pt
a modula Laserul
• Simplă, robustă, larg utilizată pentru sursa LED
• În special pentru λ= 1310nm
• Distanțe < 30km, fără amplificatoare fotonice (EDFA)
• Probleme pt laser : variația λ (frecvența de rezonață) – chirp,
introduce neliniarități și saturație a puterii de ieșire.

45 Modulația directă
Fără semnal mesaj la intrare, sursa optică primește un curent IB și
are puterea de emisie Pt. Pt semnal mesaj s(t), puterea de ieșire
variază. (m - indicele de modulație ) P t   Pt t  1  m  s t 
m   I IB
Pt LEDs
IB’ = IB
Pt diode laser
IB’ = IB – Ith

46 Modulația directă OOK

Modulația directă – simplă Optical Power
dar introduce neliniarități (P) I P(t)
th
Când curentul de alimentare

I1 I2
sare de la valoare mică
Current (I) t
(I1 < Ith) la mare (I2 > Ith) este o
I(t)
 I 2  I1 
întârziere în care Laserul emite t d   sp ln  
t
I 
 2 th I
• Limitele ratei de modulație:
1 c 1 1  c
• Timpul de viață al fotonilor din    ln   gth
cavitatea Laser  ph n  2L R1R2  n
1/ 2
• Frecvența de relaxare a oscilațiilor 1 1  I 
f  
  1 
2  sp  ph  I th 
47 Limitările modulației directe

• Întârzierea de pornire a emisiei luminoase și frecvența de
rezonanță limitează viteza modulației digitale pt Laser
• Saturarea și limitarea valorilor introduce distorsiuni de
neliniaritate în modulațiile analogice (în sisteme
multipurtătoare)
• Distorsiunile de neliniaritate introduc distorsiuni de
intermodulație de ordin superior
• Chirp: deviația nedorită a λ proporțională cu curentul de
modulare → lățire a spectrului de ieșire a Laserului

48 Modulatoare externe
Sursa optică
generează lumină cu
amplitudine const.
Aceasta este modif
de un modulator ext.
• Tipuri de modulatoare externe
• Modulator de fază electro-optic (Mach-Zhender, MZM), realizat
cu LiNbO3
• Modulator cu absorbție electro-optic (EAM), care se bazează pe
efectul Franz-Keldysh

CO – Prelucrarea semnalului în transm. optice
49 Modulator de tip electro – absorbție

• Expresia câmpului electric
 j 
Eout t   Ein t  d t  exp lnd t 
• α - parametrul chirped  2 
• d(t) – datele modulatoare d t  1 m  mdatat 
• m - indicele de modulație
Pout t   Pin t d t   Pin t 1 m  mdatat 

50 Modulator de tip acusto - optic

O vibrație mecanică asupra unui material → compresie si relaxare
a zonei respective.
• Generează o rețea de graticule (similar cu o rețea de difracție)
• Parametrii rețelei controlați prin frecvența și intensitatea
vibrațiilor (în materiale: cuarț)
• Exp: raportul între lungimile de undă este mare ( ×10, ×100)
flight=200THz, fsound=200MHz ; vlight= 2E+8 , vsound= 6E+3 → λlight /λsound =30
n
• Parametrii ai reței de difracție Bragg: sin   
• Unghiul de incidență = unghiul de reflexie 2
• Trebui să fie reflexie constructivă între două unde optice
• θ - unghiul de incidență, Λ , λ- lungimea de undă acustică,
respectiv optică

51 Modulator de tip acusto - optic

• Structura comună – rețea de difracței (graticulă) Bragg
Avantaje:
- Pot funcționa la puteri mari
- intensitatea semnalului refractat este
proporțional cu intensitatea undei
acustice
- se pot modula simultan una sau
mai multe lungimi de undă
- se poate modifica lungimea de
undă a semnalului cu devație Doppler
Dezavantaje:
- atenuare de inserție desul de mare
- necesită curent de alimentare mare
- frecvența de modulație este inferioară
frecvenței undei acustice, astfel frecvența
de modulație are valori modeste
52 Modulator Mach-Zehnder
• Utilizează structura unui interferometru Mach-Zehnder (MZI) :
• Separarea fascicolului luminos de intrare (cu joncțiune Y sau cuploare
direcționale)
• Aplicarea unei funcții de transfer pe fiecare ramură
• Semnalele rezultate sunt combinate le ieșire
• Intensitatea câmpului electric de ieșire (în frecvență)
EOUT  f   EIN  f    H 1  f   H 2  f  

Semnal
• Exemplu modulator OOK: electric
- Se introduce Δφ Semnal optic
(diferență de fază modulat
între cele două ramuri)
• Δφ = 0 se însumează undele de la ieșire

• Δφ = π se anulează undele de la ieșire
- Se poate modula undă continuă;
- Δφ : modif lung / viteză
• Se utilizează efectul Pockels

(efect electro-optic de modificare liniară a indicelui de refracție, n cu
ajutorul tensiunii electrice;
54 Efectul electro-optic
• Ecuațiile lui Maxwell (recapitulare)
B E – intensitate câmp electric
  D  ,  E   ,
t D – inducție electrică
D H – intensitate câmp magnetic
  B  0,   
H j , B – inducție magnetică
t
D   0 E  P  E P – polarizare electrică
ε – permitivitate electrică
Efectul Pockels Efectul Kerr
χ – susceptibilitate electrică
P   0 (  (1) E   ( 2 ) E 2   ( 3) E 3 ...),
• Efectul electro-optic liniar: ij  0(1 ij  ijk Ek ) 1  rijkEk ,
(1) (2)
• Când nu se aplică E extern de la o sursă de tensiune: E  V d

• Indicii de refracție pe   11 0 0   n x2 0 0 
   
principalele axe de analiză    0  22   0  0 ny
2

    n 2
 33   z 

55 Efectul eletro-optic
• La aplicarea unui câmp electric extern permitivitatea -1 η = ε -1
ij  0  rijk Ek , unde η este un tensor 3 × 3
Iar rijk coeficienții unui tensor cu 3 × 3 × 3=27 componente
→ E modifică permitivitatea electrică (indicele de refracție)
   1   0 rijk E k , rijk  rjik , (doar 18 mai importanți)
 r11 r12 r13 
 
j i=1 2 3
 r21 r22 r23 
r   E1 
1 1 6 5 r32 r33  
  0   31  E 2 
2 6 2 4  r41 r42 r43  
r   E3 
r52 r53
3 5 4 3  51 
r r62 r63 
 61
• Exemplu: pentru LiNbO3 se obține
 0  r22 r13 
 
 0 r22 r13 
 0 0
0 r33  
  0    0    0  r33 E 3
 0 r51 0  
E3
 r 0 0  
 51 
 r 0 0 
 22
 1   1   1 
 2  r13 E z  x 2   2  r13 E z  y 2   2  r33 E z  z 2  1,
 n0   n0   n0 
1  1  1  1  1 3
   r33 z 
E  
  r13 z 
E , n0   n0 r13 E z ,
ne2  n02 , 2
n ' 0  n02
 2

1 3 1 3
n e  n0  n0 r33 E z , ne   n0 r33 E z ,
2 2

• Exemplu: pentru LiNbO3 variația indicelui de refracție
depinde de tipul de undă TM sau TE
+ -
• Pentru TE (Excitație longitudinală)
1 3
no  no 0  n0 r13 E z ,
2 z
1 3
n   n0 r13 E z ,
2
• Pentru TM (Excitație transversală)

1 3
ne  n0  n0 r33 E z , z
2
1 3
n   n0 r33 E z ,
2
58 Modulatorul Mach-Zehnder
• Modulator de fază (phase- MZM)
1 3
• Variația indicelui de refracție n   n0 r33 E z ,
2
• Deplasarea fazei din cauza aplicării tensiunii
2  3 d 0
   n  L    n0  r33  L  Ez V  E z 3
,
0 0 L n0 r33
• V , (Vπ) – tensiunea aplicată (tensiunea pentru defazaj de π radiani )
• L - lungimea regiunii câmpului electric
• D - distanța dintre electrozi
• r33 – coeficientul electro-optic pe
direcția z (30.9 pm/V pt LiNbO3)
vt 
j
EOUT  t   EIN  t   e V

• MZM nebalansat cu o sursă, cu substrat LiNbO3
Tăiere pe direcția
x sau y
 v t  
1 j
EOUT  t   EIN  t    1  e V 
2  
 
1 1 1
Aout  A1  A2 , A1  A0 e in0L , A2  A0 e i ( n0  n ) L , Aout  A0 e in0L (1  e inL ),
2 2 2
Curentul de la detecție ~ puterea optică
2 1 inL 2
I out  Aout  I 0 (1  e )  I 0 cos 2 ( nL / 2),
4
  1 V
I out  I 0 cos 2 ( nL)  I 0 cos2 ( (  n03 33 ) L),
  2 d
 1 3 V d
(  n0 33 ) L   / 2, V  3
 2 d n0 33 L
• MZM nebalansat cu o sursă, cu substrat LiNbO3
2   v t  
• Puterea optică de ieșire P  t   P cos    in
 2 V 
output power normalized

1
to Pin
0.5
0
-1 -0.5 0 0.5 1
v(t) normalized to Vpi
output phase normalized

0.5
to pi [rad]
0
-0.5
-1 -0.5 0 0.5 1

MZM balansat cu o sursă, cu substrat LiNbO3
• Configurația electrodului – pe zona activă de sus și de jos se aplică aceeași
tensiune electrică (rezultă același defazaj), dar cu polarități opuse.
• Se utilizează o componentă DC pentru ajustarea punctului de operare.
• La ieșire: v t  Vdc
j RF
EOUT  t   EIN  t   e V
• Dezvoltare în serie Taylor

 v  t  2 v2  t  
1 j  2

V 2V 
EOUT  t   EIN  t   
 1 v3  t  
 j  3

 6 V3 
  
• Puterea de ieșire:
 vRF  t   Vdc 
POUT  t   2  PIN  t   cos   
 V  
MZM balansat cu o sursă, cu substrat LiNbO3 (modulator MP )
• Tensiunea de alimentare a modulatorului
V(t )=vRF(t )+Vdc

1
to Pin
1
1
-1 -0.5 0 0.5 1
1
0.5
to pi [rad]
-0.5
-1
-1 -0.5 0 0.5 1

MZ balansat cu o sursă diferențială, cu substrat LiNbO3
• Tensiunea de alimentare a modulatorului
V1(t )=vRF_1(t )+Vdc_1
V2(t )=vRF_2(t )+Vdc_2
• Cea mai utilizată schemă
- modulație Duobinară, BLU, etc.
- Două surse cu semne opuse pt
a obține variații în antifază E
la ieșire.
1
EOUT  t   EIN  t  
2
 j vRF1t Vdc1 
vRF 2 t Vdc2 
 V
j
V 
 e  e 
  Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun
MZM balansat cu o sursă diferențială, cu substrat LiNbO3
• Răspunsul modulatorului
v1(t ) = v2(t ) = v(t ) v1(t ) = -v2(t )= v(t )
(operația push-pull )

1 1
1
to Pin
to Pin
0.5
1
1 0
-1 -0.5 0 0.5 1 -1 -0.5 0 0.5 1
v(t) normalized to Vpi v(t) normalized to Vpi

1 1
0.5
to pi [rad]
to pi [rad]
0 0.5
-0.5
-1 0
-1 -0.5 0 0.5 1 -1 -0.5 0 0.5 1
v(t) normalized to Vpi v(t) normalized to Vpi

Parametrii caracteristici
• Atenuarea de inserție - raportul dintre puterea de IN și OUT :

ins
 10  log  
P  10  log  P
10 in

10  out _ max 
• Raportul de extincție (raportul ON-OFF):
  10  log  P   10  log  P 
ex 10  out_max  10  out _ min 
d dt
• Chirp-ul frecvenței – coeficientul de chirp:  
c  2 P 1   dP dt 
P - puterea optică, φ - faza suplimentară
- Pentru MZM balansat, diferențial, polarizat pt
punctul de comutare și tensiuni perfect sincronizate
V1  V2
coeficientul de chirp devine:  
c V1  V2
• MZM de bandă largă LiNbO3 necesită o proiectare specială:
Semnalul de radiofrecvență (RF) se propagă printr-o linie de transmisiune
miniaturală coplanară în ghidul LiNbO3 astfel încât se suprapune cu semnalul
optic de-a lungul modulatorului.
• Se utilizează două joncțiuni Y

67 Bibliografie
• G. P. Agrawal – Fiber Optic Communication Systems, 4th Ed,
2010
• R. Ramaswam, et. at. - Optical Networks. A Practical
perspective, 3rd Ed, 2010
• J. M. Senior -Optical Fiber Communications Principles and
Practice, 3rd, Ed 2009
• AT&T Microelectronics Technical Note “Lithium Niobate
Intensity (Amplitude) Modulator”, March 1995

Comunicatii Optice
Paun Adrian Florin
2
Cuprins
Cap 0 - Introducere
Cap 4 - Prelucrarea semnalului pentru transmisiuni optice

CO – Receptoare optice
3 Receptoare Optice
• Structura tipică a unui receptor optic digital (detecție directă –
pt. modulație OOK)
• Front end (interfață opto-electric): fotodetector, amplificator de

trans-impedanță;
• Canal liniar (”prelucrare liniară”): amplificator, filtru trece-jos;
• Refacerea datelor digitale: refacerea semnalului de clock,
circuitul de decizie.
4 Fotodetectoare
• Convertește semnalul optic în semnal electric (se utilizează
doar materiale semiconductoare):
• Se absorb fotoni și se generează perechi electron-gol (e-h)
• Mișcarea purtătorilor de sarcină generează curent de ieșire
• Cerință de bază: energia benzii interzise a materialului detector
mai mică decât energia fotonului (Eg < hν )
• Performanță ridicată:
• Sensibilitate mare
• Timp de răspuns mic
• Zgomot introdus suplimentar de valoare mică
• Fiabilitate ridicată
• Dimensiune comparabilă cu fibra
• Fotodetectori: dioda PIN, dioda fotoavalanșă (APD) invers polarizată
5 Fotodiode, joncțiunea P-N

N ph N ph exp d 
• Absorbția - probabil. depinde de: d
Fotoni / s Fotoni / s
• Regiunea de golire (depletion) – d
• Coef. de absorbție al materialului – α PD
• Lungime de undă a radiației - λ
• Suprafața de reflexie, cu coeficient - r
N ph 1exp d 
Fotoni
• Nr. fotoni pierduți în regiunea de golire Absorbiți / s
• Polarizare inversă (avantaje):

Polarizare inversă
• crește intensitatea câmpului reg. gol. fotocurent
Intensitatea
• Crește lărgimea reg. Golire câmpului
• Crește sensibilitatea la lumină p
• Scade capacitatea jocțiunii

•
distance
Scade timpul de răspuns la impuls n Regiunea
Depletion

6 Absorbția în fotodiode
Light penetration
• Coeficientul de absorbție depinde de λ
depth (m)
• Energia fotonilor scade cu creșterea λ
• Energ. Foton. < energ. bandă interzisa
α scade pînă aproape de zero
(nu se generează fotocurent)

7 Fotodetectoare
• Convertește semnalul optic în semnal electric (se utilizează
doar materiale semiconductoare):
• Se absorb fotoni și se generează perechi electron-gol (e-h)
• Mișcarea purtătorilor de sarcină generează curent de ieșire
• Cerință de bază: energia benzii interzise a materialului detector
mai mică decât energia fotonului (Eg < hν )
• Performanță ridicată:
• Sensibilitate mare
• Timp de răspuns mic
• Zgomot introdus suplimentar de valoare mică
• Fiabilitate ridicată
• Dimensiune comparabilă cu fibra
• Fotodetectori: dioda PIN, dioda fotoavalanșă (APD) invers polarizată
8 Fotodiode
• Fotocurentul este proporțional cu puterea optică: I p Rd Pin
• Ip – curentul de ieșire din fotodetector
• Pin – puterea optică de intrare în fotodetector
• Responsivitatea fotodetectorului Rd
q 
Rd   A/W cu  in μm
h 1.24
• η – eficiența cuantică: numărul perechilor electron-gol
generate de un foton incident . Ideal η = 1.
• Rd crește cu λ dacă h hc   E g
• Rd →0 dacă energia fotonului devine h  E g
• Pentru λ <900nm – fotodetector cu semicondutor GaAs
• Pentru λ : 1,3μm; 1,55μm – fotodetector cu InGaAs
9 Fotodiode
• Responsivitatea depinde de structura și materialul foto-detectorului
Rd = (1  r) exp(Dc) [1  exp(d)] (q/hc)
Responsivitatea [Α/W]
Face Contact intrinsic  factor
Reflect. absorption absorption Eficiența
cuantică
• Rd() depinde de () și ()
• Rd,max diferite fct materiale diferite
Responsivitatea [Α/W]
Fotodiodă
ideal
Fotodiodă
reală λ [μm]
λ [μm]
10 Dioda PIN
• Regiune intrinsecă între P-N
• Regiunea “i” → rezistență mare
• Curent electric invers mic
• Regiune cu câmp electric mare
• Zonă depleție mai mare decât
joncțiunea P-N → absorbția majorității
fotonilor incidenți
• Capacitate a joncțiunii mai mică
• Crește eficiența cuantică
• Absorbția unui foton → el-gol
• Câmpul electric extern → curent
în circuitul exterior
11 Dioda PIN
• Fotocurentul de ieșire I p Rd Pin
• Tipic pentru dioda PIN: Rd,max = 0.5-1.0 A/W
Pin = × nW → Ip = × nW
• Ip ≤ nivelul zgomotului din circuitele electronice comune
• Timpul de răspuns → timpul de tranzit prin stratul intrinsec
 tr W v s
• Responsivitatea crește cu W
• Există diode PIN cu η ≈ 1 cu banda × 10GHz

12 Dioda PIN – performanțe

• Parametrii de performanță: banda, sensizitivitatea,
responsivitatea, dependența de polarizarea luminii
• Performanțele diodei PIN limitate de difuzie (absorbție în afara
regiunii de “golire” - depletion). Regiunea este mare (include
zona intrinsecă)
• Limitarea benzii diodei PIN:
• Capacitatea parazită (reduce viteza de variație a tensiunii)
• Timpul de tranzit (crește timpul de colectare a sarcinilor el.)
• Curentul de întuneric nenul (fără fotoni incidenți apare curent
la ieșire datorită generării termice de purtători de sarcină)

13 Dioda fotoavalanșă (APD)

• APD – similară cu dioda PIN + un substrat I p R APD Pin
• Apare ionizare de impact → amplificare semnal → câștig
• Responsivitatea poate fi >>q/hν q
R APD M M Rd
• M – factor de multiplicare h
al curentului față de diode PIN
• Detectează putere optică mică
Intensitatea câmpului
• Produs bandă câștig mai mare
n+
• Dezavantaje ale APD
Câștig – regiunea Avalanșă p Avalanșă
• Bandă de frecvență
Regiunea de absorție
mai mică
i Intrinsec
• Zgomot mai mare Regiune intrinsecă
p+

14 Amplificarea diodei fotoavalanșă

• Câștigul M depinde de geometria APD și câmpul electric
• M variază cu frecvența
• τe- timpul de tranzit pentru M 0
M 
procesul de multiplicare 1 e M 0
• Exemple de APD
• APD cu Si: M>100, bandă de frecvență mare, zgomot relativ mic,
adecvată pt λ = 800nm
• APD cu InGaAs: M≈ ×10, bandă mică, zgomot mare, pentru
λ = 1,3μm și 1,55μm
•

15 Timpul de răspuns
capacitate
• Timpul de răspuns pt PD depinde de: p i n

 V diffusion diffusion + Ve
• Timpul de tranzit al purtătorilor de sarcină e
prin regiunea de golire (depletion)

• Timpul de difuzie al purtătorilor în afara
regiunii de depleție. (viteza de difuzie << viteza
de drift a purtătorilor din zona cu câmp electric mare
• Constanta de timp RC a circuitului
asociat fotodetectorului
• Limitează banda semnalului care
poate fi detectat
1
Bsgnl  C C d C a
2 RC RR L ||Ra

16 Zgomotul receptorului
Surse de zgomot:
• Zgomot în procesul de conversie opto-electric:
• Zgomot cuantic
• Zgomot în exces
• Zgomot det. de curentul de întuneric
• Zgomote de alimentare (termic)
• Zgomot de amplificare

17 Zgomotul receptorului
• Curentul de la ieșirea fotodet. (fotocurentul) ideal:
I p tRd Pint
• fotocurentul conține zgomot dat de fotodetector
• Două tipuri principale de zgomot:
• Zgomotul ”alice” – sarcina și câmpul electric sunt discrete
• Zgomotul termic – mișcarea termică a purtătorilor de sarcină
• Curentul electric total de ieșire (semnal + zgomot):
I p t Rd Pin ti s tiT t
• În plus poate exista și zgomot optic în Pin (produs de laser și
amplificatoare fotonice înainte de conversia in electric)

18 Zgomotul de ”alice”
• Zgomotul alice - natura cuantică a fotocurentului
Curentul - nu este constant, fluctuează odată cu densitatea purt sarcină
→ poate fi descris statistic:
• Varianța zgomotului alice:
  Ei t2 S s  f d f 2qI p B
B

2 2
s s
0
• B - banda efectivă a receptorului
• Ss( f ) – densitatea spectrală de putere bilaterală a zgomot alice
• Dacă nu se neglijează curentul de întuneric al detectorului Id
Puterea (varianța) zgomotului de tip alice (cuantic - shot)
 s2 Ei s2 t2q I p  I q B

19 Zgomotul termic
• Zgomotul termic - generat de mișcarea termică a electronilor
• Are densitatea spectrala de putere (PSD) bilaterală:
2h f 2k BT
S T  f  
R L exph f k BT 1 RL
• Constanta Boltzmann kB
• Rezistența de sarcină RL
• Temperatura absolută (in ºK)
• Varianța zgomotului termic:
 Ei t2 S T  f d f 
B 4k BT
 B
2 2
T T
0 RL
• Zgomotul termic apare și în amplif. electrice
4k T
și este apoi amplificat – factor de merit Fn :  T2  B Fn B
RL
20 SNR al fotodetectorului
• Diferitele surse de zgomot sunt necorelate → varianța (puterea)
zgomotului total
2  4k BTFn 
2
 
 E  I   s  T  2qI p  I q  
2 2
 RL 
B
• Raportul semnal zgomot (SNR) electric pt semnale analogice
2
puterea medie a semnalului I p
SNR   2
puterea medie a zgomotului 
• Pt semnale digitale “SNR”→ Eb / N0 sau ES / N0

• ES - energia medie per simbol
• Eb - energia medie per bit
• N0 - densitatea specrtală de putere a zgomotului (PSD)
21 Zgomotul in receptoare PIN

• SNR pentru receptor PIN pt un impuls cu puterea optică Pin
Rd2 Pin2
SNR
2qRd Pin  I d B4k BT R L Fn B
• Dacă zgomotul termic este cel mai important → SNR devine:
R L Rd2 Pin2
SNR ∼ Pin2
4k BT Fn B
• Dacă zgomotul de alice este mare → SNR devine:
Rd Pin  Pin
SNR  ∼ Pin
• Obs: 2qB 2h  0 B
• zg. termic este dominant la nivele mici ale puterii semnal optic
• zg. de alice termic - la nivele mari ale puterii semnal optic

22 Zgomotul in receptoare fotoavalanșă

• La APD puterea semnalului el. crește de M 2; ( RAPD =M·Rd )
• Zgomotul este amplificat față de PIN , dar SNR crește
• Varianța zgomotului de tip alice în APD
 s2 2qM 2 FA Rd Pin  I d B
• Factorul de exces de zgomot
- Purt major – electroni: FA  M   M 1  1  k A    M  1 M  

• ..
 
- Purt major – goluri: FA  M   M 1  1  k A  M    M  1 M  

 2
 
- kA =0.03÷ 0.1 pt Si ; kA =0.3÷ 1.0 pt Ge , gr 3-5; k A  h  e
• Aproximare FA(M ) ≈ M+x ; x =0.3÷ 0.5 pt Si ;
x = 0.7÷ 1.0 pt Ge

• SNR pentru APD devine
M 2 Rd2 Pin2
SNR
 
2qM 2 FA Rd Pin  I d B4k BT R L Fn B
Rd2 Pin2
SNR
2qM  x  
Rd Pin  I d B  4k BT R L Fn M  2 B


• Pt semnal mic (putere mică) se poate neglija zgomotul de alice
R L M 2 Rd2 Pin2
SNR ∼ M 2 Pin2
4k BT Fn B
• Cu M2 mai mare decât detectorul PIN (mai bun decât PIN)
• Pt semnal mare (putere mare) se poate neglija zgomotul termic
Rd Pin Rd Pin  Pin Pin
SNR  x
 ∼
2qFA B 2qM B 2h  0 FA B FA
• Cu FA mai mic decât detectorul PIN (mai prost decât PIN)
2 x 4k BT Fn
• Valoarea optimă pt M : M opt 
• Mopt~ 100 pt APD cu Si 
xqR L Rd Pin  I d 
• Mopt~ 10 pt APD cu InGaAs

25 Comparație recept PIN – Fotoavalanșă

• SNR pt PIN vs APD
( Δf =30GHz)
• APD mai bună la semnal mic
• M=5mai bun ca M=10
• PIN mai bună la semnal mare

26 Front-end de recepție
• Front-end = fotodetectorul + amplificator cu
zgomot mic și bandă mare (model simplificat)
• Impedanță mică (pt bandă mare): R L  1 2 BC
• Banda semnal ≈ Banda efectivă a zgomotului
• Puterea zgomotului termic ~ B2
4k BTa B
i 
2
T 8 k BTa CB 2
RL
I p2
SNR
 
2qB I p2  I d B8 k BTaCB 2 Ta – temperatura absolută in K
• este necesar C de valoare mică kB – constanta Boltzman
Id – curentul de întuneric
• Posib1: B mare → R mic → zg. termic mare
• Posib2: R mare → zg. termic mic → B mică + egalizor

• Modelul detector cu amplificator cu zgomot
• Este dificil re realizat un egalizor pentru o bandă mare de frecvență

• Soluție → amplificatorul de trans-impedanță
- Amplificator stabil - simplu

- simplu - Senzitivitate mare
- Senzitivitate mică pt RL mic - rezistența de intrare Rin R f G
- bandă mică pt RL mare - Rin mic → zr. termic mic
- rezistența de intrare RL - bandă mare (G mare)
1 G
f  f 
2 C p R L 2 C p R f

29 Refacerea datelor
• Circuitul de refacere a semnalului de ceas
• Extrage componenta sinusoidală cu f =B pt sincronizarea
circuitului de decizie
• Usor pt semnalul OOK RZ (conține o comp. sinusoidă cu f =B )
• Dificil pt OOK NRZ (nu conține comp. sinus pe cu f =kB )
(redresare dubla alt. → comp.
sinus pe cu f =kB )
• Circuitul de decizie
(comparare la momentul optim
→ decizie 1/0)

30 Diagrama ochiului
• Diagrama ochiului – suprapunerea formei de undă a simb. PAM in
BB înainte de decizie, sincronizate după momentul optim de decizie
• Arată ca un ochi + informații despre prformantele receptorului
Diagrama ideală Diagrama reală – cu zgomot

și jitter
• Diagrama ochiului măsurată
Pt OOK RZ cu 640Gbps

31 Diagrama ochiului - interpretare

32 Rata de eroare binara - BER

• BER – rate de eroare binară: indică probabilitatea ca biții
recepționați să fie corecți
• Pt sisteme optice BER<10-9
• Pragul de sensibilitate al receptorului = valoarea medie
minimă a puterii optice necesară pentru un anumit BER
• In fig:
• Semnalul este afectat de zgomot
• Densitățile de probabilitate pt I1 și I0
• Pragul de decizie ID
• Aria hașurată indică
probabilitatea de eroare

33 Calcul BER
• p(1) – probabilitatea apriori de a trimite bitul “1”
• P(0|1) – probabilitatea de a decide bitul “0” când s-a trimis “1”
1
B E R p1P0|1 p0P1|0 p1 p01   P0|1 P1|0
2 2
• Presupunând că zgomotul are o distribuție Gaussiană
   
ID 2
1 I  I 1  I 1 I D 
P0|1 
exp    d I  erfc 
1
  2
   2 
2 1 
2
 2 1  2  1 

  
2
1 I  I 1  I D I 0 
P1|0 
exp    d I  erfc  Graficul
0
 
2 0 I D
2  2 02
 2  0 2  funcției erfc()
 

erfc  x 
2
    exp  y 2 dy
x

34 Calcul BER
• Expresia “compactă” 1  I 1 I D   I D  I 0 
BER erfc  erfc  
1 2    0 2 
pentru BER 4
Diagrama BER cu presupunerea
• BER este influențat de ID
• În general σ1 ≠ σ0
(Exp: zgomot de tip alice ~
fotocurent, I1 > I0 →
σ1 > σ0 )

35 Pragul optim de decizie

• Pragul optim → valoarea minimă a BER(ID): dBER dI D  0
• BER optim este intersecția PDF pentru nivelele de “1” și “0”
 0 I 1  1I 0
•
• Aproximare bună: I D 
 1  0
I D I 0 I 1 I D I 1 I 0
• Se definește parametrul Q: Q  
0  1  1  0
• Q – măsură a calității semnalului
I 1 I 0
• Pt zgomot termic (fără zg. de alice): σ1 = σ0 și I D 
2
• Pt zgomot de alice (fără zg. termic): σ1 >> σ0 și ID →0

36 Valoarea parametrului Q
I 1 I 0
• Valoarea Q este o măsură a deschiderii ochiului Q
1  Q   1  0
• Valoarea minimă a BER BER   erfc  
depinde de parametrul Q 2  2
x erfc(x) x erfc(x) x erfc(x) x erfc(x) x erfc(x)
0.0 1.0000 1.0 0.1573 2.0 4.678e-3 3.0 2.209e-5 4.0 1.542e-8
0.1 0.8873 1.1 0.1198 2.1 2.979e-3 3.1 1.165e-5 4.1 6.700e-9
0.2 0.7773 1.2 8.969e-2 2.2 1.863e-3 3.2 6.026e-6 4.2 2.855e-9
0.3 0.6714 1.3 6.599e-2 2.3 1.143e-3 3.3 3.058e-6 4.3 1.193e-9
0.4 0.5716 1.4 4.771e-2 2.4 6.885e-4 3.4 1.522e-6 4.4 4.892e-10
0.5 0.4795 1.5 3.389e-2 2.5 4.070e-4 3.5 7.431e-7 4.5 1.966e-10
0.6 0.3961 1.6 2.365e-2 2.6 2.360e-4 3.6 3.559e-7 4.6 7.750e-11
0.7 0.3222 1.7 1.621e-2 2.7 1.343e-4 3.7 1.672e-7 4.7 2.995e-11
0.8 0.2579 1.8 1.091e-2 2.8 7.501e-5 3.8 7.700e-8 4.8 1.135e-11
0.9 0.2031 1.9 7.210e-3 2.9 4.110e-5 3.9 3.479e-8 4.9 4.219e-12
5.0 1.537e-12
Curs Comunicatii Optice 2020 A.F.Paun
37 Funcția erfc() 
• Funcția complementare a erorii: erfc  x 

2
    exp  y 2 d y
exp x   1 13 135 

x
2
• Aproximarea funcției erfc(): erfc x  1 2  2 4  3 6 ...

x   2x 2 x 2 x 
• Aproximare BER (Q >3)
BER 
 
exp Q 2 2
Q 2
• Dacă se cunoaște nivelul

zgomotului se poate evalua
BER
Exp: pt un BER=10-9 este
necesar Q=6 pt modulație
binară (OOK, BPSK)
38 Puterea medie minimă de recepție

• Studiu de caz modulația OOK – Detecție directă (DD):
- tipuri de modulații OOK, în care bitul “0” este lipsă putere optică, iar
curentul de întuneric se neglijează
• OOK-NRZ - impulsul optic are durata egală cu a bitului 1
• OOK-RZ (CSRZ - carrier‐suppressed return‐to‐zero) – durata
impulsului optic este procent din cea a bitului 1
Intensitatea curentului detectat (puterea optică medie identică) în

timp pentru modulațiile OOK-RZ: CSRZ-33, CSRZ-50, CSRZ-67
39 Puterea medie minimă de recepție

• Studiu de caz OOK-NRZ:
- Receptorul utilizează detector APD (pt PIN : M=FA=1)
- Curentul mediu pentru bitul “1” este I 1 MRd P1 2MRd Prec
- Puterea optică medie: Prec P1  P0  2 P1 2
I1 2MRd Prec
- Valoarea Q este: Q 
 1  0  s2  T2  T
- puterea zgomotului de alice:  s2 2qM 2 FA Rd 2 Prec B
- puterea zgomotului termic:  T2 4k BT R L Fn B
Q T 
• Senzitivitatea receptorului: Prec   qFAQB 
Rd  M
(Puterea optică min. de rec.)
40 Val. min. a puterii medie de recepție

• Pentru detector PIN
• Dacă se neglijează zgomotul de alice (la putere optică mică):
Q T
Prec  PIN  R ∼ B
d
- Corespunde cu SNR  I 12  12 4Q 2

- Exp: Q= 6, Rd =1A/W, σT=0.1μA → Prec=0.6µW; SNR=144→21.6dB
• Dacă se neglijează zgomotul termic (la putere optică mare):

qB 2
 rec  ideal R Q ∼ B
P 
d
- Corespunde cu SNR  I 12  12 Q 2
- Exp: Q= 6,→ SNR=36→15.6dB

41 Sensibilitatea optimă în receptoare APD

• La un receptor APD în care zgomotul termic este dominant, se
obține un câștig față de receptorul PIN, câștigul optim fiind:
1  T  T
M opt   k A 1 
k A  QqB  k AQqB
• Care corespunde unei senzitivități (prag de recepție):
2qB 2
Prec_ APD  Q k A M opt k A 1
Rd
• Obs: Prec ∼ B fată de Prec ∼ B ca pentru limitarea termică a
receptorului
Pentru APD cu InGaAs, senzitivitatea este mai bună cu 6-8 dB
față de receptorul cu diodă PIN.

42 Limita cuantică a fotodetecției

• La nivele mici ale puterii optice, statistica zgomotului nu mai este
Gaussiană și discuția se poartă la nivel cuantic.
• Se presupun Np fotoni necesari pentru o pereche electron-gol (“1”
logic ) și nici un foton pentru “0” logic.
• Probabilitatea de a genera m perechi Pm 
 
exp  N p N pm
electron-gol are o distribuție Poisson: m!
• Considerând egale probabilitățile de a genera biții “0” și “1”
p 1 p 0 1 2
• Fără zgomot termic, cu P(1|0) =0, BER se poate scrie astfel:
1
BER 
2
 P 0|1 P 1|0
  p m00   exp N p 
1 1
2 2
43 Limita cuantică a fotodetecției

• Putera optică pt “1” logic cu rata B este P1= Np hνB/η
N p h B
și pt “0”, P0= 0, → puterea medie de recepție Prec 
cu eficiența cuantică η este: 2
• Dacă se impune o anumită probabilitate de eroare Perr (în lipsa
zgomotului) se poate scrie:
BER   exp N p_min   Perr  N p_min ln2 Perr 
1
2
ln2 Perr h B ln2 Perr hcB
• De unde Prec_min  
2 2
Prec_min
dBm
 
10lgln2Perr 10lg nm 10lg 10lg B Gbps  37 dBm
• Exp: B=10Gbps, λ=1.55µm, Perr= 2·10-9 → Prec = 13nW (-48dBm)

η=1, B=1Gbps, λ=1.55µm, Perr= 2·10-9 → Prec = 1.3nW (-58dBm)
44 Degradarea sensibilității
• Până acum s-a discutat un model simplist (care este luat ca
referință): impulsul perfect afectat doar de zgomot aditiv
• În realitate există alte surse de distorsiune care degradează
sensibilitatea receptorului
• Pierderea de putere (power penalty) – creșterea puterii medie
de la recepție pt a obține același BER ca în modelul simplu.
• Chiar fără propagare prin fibră, pierderea de putere poate să
apară din cauza fenomenelor:
• Limitarea raportului de anulare al modulatorului (pt OOK puterea
optică emisă pt bit “0” nu este zero)
• Zgomotul de intensitate al transmițătorului
• Jitter-ul ceasului la recepție (“citirea” semnalului pt decizie
recepționat la alt moment decât cel optim)
45 Raportul de anulare (extinction ratio - ER)

• Este definită ca raportul puterilor de la emisie: rex  P0 P1
• P0 , P1 reprezintă puterile pentru “0”, respectiv “1” logic
• Ideal , rex = 0;
• Are valori diferite pentru modulator direct față de mod. extern;
• Degradarea sensibilității din cauza rex se poate evalua cu:
• Puterea medie de recepție: Prec = ½ (P0 + P1 )
I 1 I 0
• Parametrul Q Q
 1  0
• Se obține degradarea sensibilității:
1r  2 R P
Q ex  d rec
1rex   1  0

46 Raportul de anulare (extinction ratio - ER)

• Dacă zgomotul termic este mare σ1= σ0 = σT , senzitivitatea
devine: 1rex  Q T
Prec  
1rex  Rd  Prec rex   1rex 
• Pierderea de putere  ex 10lg 10lg 
P
 rec  0 1 r
 ex 
• Pierderea de putere – independetă față de BER sau Q
• Mai mare pt receptoare
APD față de PIN
Exp:
rex< 0,05 (-13dB) →δex<0.4dB
rex > 0,2 → δex>1.76dB

47 Zgomotul intensității
• Zgomotul intensității din LED sau LASER se adaugă zgomotelor
termice și “de alice” 2
 n_tot  s  T  I
2 2 2

1
  r   RIN  d 
2
Unde  I  Rd E  Pin2  Rd Pin rI
2
I

• Parametrul rI – proporțional cu inversul SNR al transmițătorului

Exp: raport de anulare nul
 s2  4q A Rd Prec B  I 2rI Rd Prec
• Valoarea parametrului Q este
2 Rd Prec
Q
 s2  T2  I2  T

48 Zgomotul intensității – pierdere de putere

• Senzitivitatea receptorului este
Q T Q 2 qB
Prec rI 
Rd 1 I2Q 2 
• Piederea de putere
 Prec rI    1 
 I 10lg 10lg 2 2 
 Prec 0  1rI Q 
• Obs: rI 1 Q   I 
→ receptorul nu poate opera cu BER

specificat foarte mic → apare
o limitare a lui BER minim
(BER floor)
49 Jitterul ceasului receptorului

• Refacerea semnalului de ceas se realizează din semnalul de date
recepționat, afectat de zgomot → momentul deciziei fluctuează
(datele nu sunt eșantionate la momentul optim): jiter în timp
•Determină fluctuație suplim. a semnalului care intră in blocul de decizie
• Pt un receptor PIN se obține:
Q
I 1 E i j  
• Δij fluctuația curentului  T2  2j  T
• σj – dispersia (valoarea rms) a lui Δij
• Pierederea de putere depinde de forma pulsului, pt “caz tipic”
 Prec rI    1b 2 
 I 10lg  10lg 
 P rec 0  
 1b 2
2
b 2 2
Q 2 
 
- unde b 4 2 38  B i 
2
- τi este dispersia (valoarea rms) pt Δt

50 Jitterul – pierdere de putere

• Pierderea de putere depinde de paramertul Q (deci de BER)
• Pierderea va fi mai mare la BER mic
• Regulă de bază: dispersia (r.m.s) a jitterului în timp să fie
maxim 10% din perioada de simbol (bit) pt a nu avea o pierdere
semnificativă
 i 5%10%Tsimb

51 Performanțele receptorului
• Pragul sensibilității în realitate este mai mare decât limita cuantică
(cauza principală – zgomotul termic):
• ≈20dB pentru APD
• ≈25dB pentru PIN
În fig.: linii- limita cuantică,
- cerc – sensib. masurată pt
receptor PIN
- triunghi- sensib. masurată
receptor APD
• Tehnici de imbuntăt.
(5dB peste limit. cuantică)
• Detecție coerentă
• Preamplificare optică
52 Receptoare coerente
• Sisteme în care se reface purtătoarea optică (λ) la recepție
• În detecția directă → curentul de ieșire proporțional cu puterea
optică (detecție neliniară), se pierde informația despre fază
• În detecția coerentă -liniară → anvelopa semnalului optic
complex translatată liniar în domeniul electric, se păstrează info
despre fază, polarizare, dispersie - distorsiunile trebuie
compensate in domeniul electric.
• detecția coerentă mai eficientă – modulații multinivel
(amplitudine, fază, multiplexare în frecvență optic-OFDM)
• Structuri de receptoare:
• Cu o ramură (un oscilator local)
• Cu două ramuri
• Cu prelucrare I/Q (fază și cuadratură)
• Diagrama bloc – receptor coerent cu o ramură
Tx = emițător optic LO = oscilator local

C = cuplor 2x1 cu atenuare de 3dB PD = fotodetector
ESP = procesor de semnal electronic
• Se presupune polarizarea semnalului recepțioant perfect
sincronizatăcu a osciatorului local
• Semnalul optic transmis qT (t )  AT s(t ) exp( jc t )
s(t) - anvelopa complexă a semnalului
ωc - pulsația purtătoarei optice
• Semnalul optic recepționat qr (t )  Ar s(t ) exp[ j (c t  c )]
• Semnalul oscilatorului optic local
qLO (t )  ALO s (t ) exp[  j ( LO t  LO )]
• Curentul fotoelectric (ținând cont de atenuarea de 3dB)
2
I  t    qr  t   qLO  t   2
R
 
 d Ar s  t   ALO  2 Ar ALO Re s  t  exp   j  IF t  c  LO  
2
2 2

- pulsația intermediara este IF  c  LO
( ωIF =0 → homodină; ωIF ≠ 0 → heterodină )
• Dacă PLO  Pr , A2LO  A2r  fotocurentul se poate aproxima:

I p  t   Rd Ar ALO Re s  t  exp   j  IF t  c  LO   
 Rd Pr PLO Re s  t  exp   j  IF t  c  LO  
• În cazul receptorului homodină, ωIF =0 cu c  LO 
I p  t   Rd Pr PLO Re s  t   Rd P0 Re s  t 
• Pt modulație OOK, PSK ( s(t) real ) – detector cu o ramură
• Pt modulații ASK, QAM, PSK – detector în fază și cuadratură
• sensibilitate de recepție mai mare (crește PLO → crește Ip )
• Sensibil la eroarea de fază I p  t   RP0 Re s  t  exp   j  
Dacă Δϕ = kπ/2 apare eroare de decizie pentru 1 logic
• Pt receptorului heterodină (ωIF ≠ 0 ) → curentul de ieșire
I d  t   Rd Pr PLO s  t  cos  IF t     I 0 s  t  cos  IF t   
După detecția optică – oscilator local de microunde (ωIF )

I0s t 
I1  t   I 0 s  t  cos IF t    
2
2

1  cos  2 IF     . 
• Curentul Id(t) are o lărgime de bandă 2ωB
• Circuitul are banda minimă ωIF + ωB
57 Bibliografie
2010

Comunicatii Optice
Paun Adrian Florin
2
Cuprins
Cap 0 - Introducere
Cap 4 - Prelucrarea semnalului in transmisiuni optice

CO – Alte componente ale unui sistem optic
3 Componente ale unui sistem optice

• Transmițătoare optice (ch 02)
• Detectoare optice (ch 03)
• Amplificatoare optice
• Cuploare direcționale
• Izolatoare și circulatoare optice
• Multiplexoare și filtre optice
• Comutatoare optice
• Convertoare de lungimi de undă

4 Cuploare optice / splitere

• utilizat pentru a combina
sau diviza semnale optice
• Parametrii
• Return loss – o parte
din semnal se reflectă
• Atenuare de inserție – o parte din putere se pierde la tecerea prin dispoz.
• Rata de divizare – raportul de divizare a puterii la porturile de ieșire
LossI dB10log Pin1 Pout1  100 Pout1,2  Pout1  Pout 2 
• Atenuare de exces – atenuarea suplimentară (față de modelul simplu)
LossEX dB10log Pin P  out DirdB10log Pin1 Pin 2 
• Numărul porturilor de intrare/ ieșire
• Directivitatea, tipul fibrei optice (SMF, MMF)
• Dependența de λ , costul

• Un cuplor 2×2 cu 2 intrări și 2
ieșiri (cuplor 3dB: 50%-50%)
– se poate obține prin sudarea
a 2 fibre
• Cuploare n×n cu cuploare 3dB
• Câmp. el. ieșire fct. câmp de in.
E01 f  cos kl  
E  f  exp  j l  j sin kl 
 02   
• Matricea de transfer a puterii optice
T11 f  cos 2 kl 

T  f   sin 2 kl 
 12    

• Pentru cuplor 3dB fără pierderi
E01 f  s11 s12  E01 f  ETo Eo ETi E*i
E f   s     Eo SEi
 02    21 22  E02  f 
s ST S*  I
• Considerând
s11  s22 b  a 2  b 2 1 a arga 
s  s  a   *   cos a b
   0    
 12 21 ab ba 0
*
b  argb a b
2
• Circuite optice reciproce
• → Nu se pot combina 2 forme undă pe al treilea port fără pierderi
• → nu exista un dispozitiv unde puterea care intră pe 2 porturi iese
complet pe un al treilea
• → cuploare fără pierderi - doar cu λ diferite


• Lungimea cuplării depinde de λ
• Un cuplor rezonant 2x2 este caracterizat de factorul de cuplaj α
 Ε1,out   1 j    Ε1,in  E1,2 out – câmpul el. de ieșire
 Ε    Ε  E1,2 in – câmpul el. de intrare
 2,out   j  1   2,in 
• Cuploare simple în mai multe forme: 1x2, 2x2, 2x1, se pot combina


• Cu structuri simple se pot realiza structuri complexe (semnale
defazate)
• Cuploare pot avea nivele de cuplare diferite: 1%, 2%, 5%,30%, 50%,
etc

9 Izolatoare și circulatoare optice

• Izolator – permite transmisia lumini într-o
singură direcție (blocând-o în celelalte direcții)
• Utilizare – blochează lumina reflectată să intre
în amplificatoare fotonice sau laser
• Circulator – 3-4 porturi: semnalul de intrare
printr-un port iese doar pe un altul
• Utilizare – pentru dispozitivele add/drop (ADM)
în sistemele WDM/DWDM
• Sunt dispozitive nereciproce


• Principiul de funcționare:
• Polarizor vertical: permite
trecerea semnalului cu SOP vert.
• Disp. de rotație Faraday
(dispozitiv nereciproc - rotește SOP – 45 grd)
• Polarizor pe pentru 45 grd – permite sa treacă semnalul optic de
la stg→ drpt, dar și cel drpt → stg.
Semnalul drpt → stg suferă orotație a polarizării → perpendicular
pe primul polarizor → este blocat să ajungă în stânga
dispozitivului.
• Circulatorul – are mai multe astfel de struncturi.


• Izolatoare independente de starea de polarizare:
• SWP (spatial walk-off polarizer) - divizează semnalul în două
semnale cu polarizări perpendiculare (cristale birefringente);
• Disp. de rotație Faraday - rotește SOP a semnalelor cu 45 grd
• λ/2 plate – rotește SOP a semnalelor cu 45 grd in sensuri opuse
stg→ drpt față de cel drpt → stg.
(λ/2 plate + disp. de rotație
Faraday convertește SOP vert în
oriz și vice versa)
• SWP combină semnalul cu
SOP ortogonale
(Pt semnalele reflectate: λ/2 plate
și Disp. Faraday anulează efectele
12 Multiplexoare și filtre optice

• Filtre optice – smilare cu filtre electrice: selecteaza o λ și le
rejectează pe celelalte
• Utilizare:
• Egalizarea câștigului și filtrarea zgomotului
• În MUX și DEMUX optice din sistemele WDM (DWDM)
• Există mai multe tehnologii pt filtrare optică
• Multiplexoare – combină semnalele de intrare cu λ diferite pe o
singură ieșire. Demux – operația inversă
• Utilizare în sisteme WDM:
• Add/Drop multiplex în fct de λ
• Conectoare cross în fct de λ

13 Filtre optice
• Caracteristici & performanțe ale filtrelor optice
• Atenuare de inserție mică (pt λ selectat )
• Atenuare de inserție constantă în banda de trecere (sub 1 dB
pt a nu distorsiona semnalul la cascadarea mai multor filtre)
• Selectivitate / izolația filtrului mare (pt λ “blocate”) – pt a reduce
energia banda de oprire → diafonie (cross talk) în canalele adiacente
• Atenuarea independentă de starea depolarizare a semnalului de intrare
• Banda de trecere – constantă cu temperatura (variația în tot intervalul de
temp mai mic decât intervalul de gardă λ față de canalele vecine )

14 Filtre optice
• Tipuri constructive de filtre optice:
• cu graticulă (gratings)
• cu șablon de difracție
• Graticula Bragg
• Graticulă de fibră
• Fabry-Perot
• cu filme dielectrice
subțiri multistrat
• cu interferometru
Mach-Zehnder
• cu matrice de
graticule de ghiduri de undă
• Acusto - optice

15 Filtre optice
• Filtre interferometrice n = 1.45, nH = 2.3, nL =1.45, nsubs = 1.45 pt 0 = 1550 nm
• Interferențe constructive ale componentelor reflectate în fiecare interfață

nh d h  nh d h  0 4 n1 nH nL nH nL nN
• Reflectivitatea →1 (când N crește)
2 E1B
 1   nL nH  2N

R  ...
 1   n n 2 N  EN
 L H  F
E1F
• Lărgimea spectrală tipică 0,1-10 nm
• Atenuarea de inserție 0,2-2dB
0 dB
• Atenuarea de rejecție 30-50dB
Input
Trans.
30 dB
Reflexion
1535 nm 1555 nm
Layers Substrate Curs Comunicatii Optice 2020 - A.F.Paun
16 Filtre optice
• Grating – dispozitiv care utilizează interferența mai multor
semnale care au faze diferite, dar provin de la aceeași sursă
• Pot fi: de transmisie sau de reflexie
• Unghiul de difracție θd1,2 depinde de λ1,2 corespunzătoare
- d →distanța dintre 2 linii din
rețeaua de difracție (pitch)
- interferențe constructive: ecuația
rețelei de difracție
d [sin(i )  sin( d )]  m
• Se separă spațial λi, de λ1,2,..n
• Distribuția amplitudinii:
A( )  A(0) cos( (sin  ) / d )
17 Filtre optice
• Bragg Grating
Pt două unde din direcții opuse cu const propagare β0 , β1 , pe o rețea cu
perioada Λ, energia se cuplează între 2
 0  1 
unde → condiția de fază Bragg: 
• Pt o undă, energia undei directe se cuplează 2
 0  (  0 )  2 0 
cu a undei difractate, în direcție inversă: 
• Considerând λ0 pt unda incidentă și neff indicele efectiv al FO:
 0  2 neff / 0  0  2neff 
(undele se adună în fază)

18 Filtre optice
• Fiber grating – se realizează rețeaua de difracție Bragg in FO
prin modificarea indicelui de refracție longitudinal (pe un
anumit segment al FO )
• cu perioadă scurtă – Bragg (perioada graticulei comparabilă cu λ)
• cu perioadă lungă (perioada graticulei >> λ)
bragg  2neff 

 Bragg
Bragg n
Refractive
index
Position in the fiber

• Fiber grating – se realizează rețeaua de difracție Bragg in FO
prin modificarea indicelui de refracție longitudinal (pe un
anumit segment al FO )
• cu perioadă scurtă – Bragg (perioada graticulei comparabilă cu λ)
• cu perioadă lungă (perioada graticulei >> λ)


• Filtrul Fabry-Perot
(cavitate optică obținută cu 2 oglinzi sau filme cu semireflexie, separate de o anumită
distanță. Utilizează interferența internă ).
L
• R – reflectivitate
• A – pierdere absorbție
• τ – întârziere
• L – lungimea cavității
• n – indice de refracție cavitate R1
2 R2
 A 
1  
TFP ( f )   1 R 
 2 R  
2
1   sin(2 f  )  
  1 R  

2
 A 
1  
  1 R 
 2 R  
2
1   sin(2 nL /  )  
  1 R  
 Curs Comunicatii Optice 2020 - A.F.Paun
21 Filtre optice
• Filtrul Fabry-Perot etalon
FSR – distanța dintre două maxime consecutive FSR 
c 2
• 
2  n  D 2nL
• Finesse – raportul dintre FSR și “lațimea jumătății
din maxim” FSR
Finesse 
• Transmitanța B0
1  R12 
2
TFP 
1  R1   2 R1  2R1 cos  
2
Transmitanța
2 nd 1

0
B0
Tmin d
FSR Curs Comunicatii Optice 2020 - A.F.Paun

22 Comutatoare optice
• Dispozitive cu mai multe intrări și ieșiri
• Comutare in λ – pt fiecare IN
se comandă electronic ieșirea
• Se realizează rutare optică

• Tipuri de comutatoare:
• Electro-optice sau magneto-optice (se utilizează materiale, quarz,
niobate de litiu, LiNO3, care își modifică indicele de refracție atunci
când se află în câmp electric sau magnetic)
• Electro absorbție (se utilizează materiale, GaAs, care își modifică
coeficientul de absorbtie atunci când se află în câmp electric)
• Modulație acustică (prin unde acustice adăugate semnalului
se poate modifica frecvența / direcția semnalului dat )

- Prin aplicarea câmpului (electric) unui singur electrod, indicele de
refracție al materialului poate fi modificat doar într-o singură ramură
- radiația luminoasă va urma ramura cu indicele de refracție mai mare

• Comutatoare cu conectare în X
- Dispozitive ce permit comutarea
între două ramuri
• Cu cuplare rezonantă
- Prin modificarea cîmpului într-una
din ramuri se modifică condițiile
de rezonanță (se blochează calea optică)
• Mach-Zender - Prin modificarea indicelui de refracție într-o ramură, sau
în amblele ramuri în sensuri opuse
se modifică faza celor 2 ramuri și
se obțin interferențe constructive
sau distructive la unul din porturile
de ieșire .

26 Multiplexoare optice
• Funcție: adaugă sau rerutează lungimi de undă dintr-o FO
• Se utilizează in sistemele de multiplexare cu diviziune în λ
WDM
• Sunt dispozitive pasive, bidirecționale

27 Multiplexoare / Demultiplexoare optice

• Prametri caracteristici
• Atenuarea de inserție: pierderea de putere între portul de intrare și
cel de ieșire corespunzător intrării;
• Diafonia: atenuarea semnalelor dintre alte porturi de intrare,
necorespunzătoare, și portul de ieșire
• Spațierea dintre canale: Δλ dintre două canale adiacente
• Coarse WDM - 10nm
• Dense WDM – 0.8nm (100GHz)
• Lărgimea de bandă a canalului


Principii de funcționare / realizare
• Dispersie unghiulară + lentile
• Cu prismă
• Cu rețea de difracție


• Multiplexor Add-Drop cu strctura Mach-Zender
- Prin modificarea indicelui de refracție într-o ramură, sau
în amblele ramuri în sensuri opuse
se modifică faza celor 2 ramuri și
se obțin interferențe constructive
la unul din porturile de ieșire și
distructive la celălalt


• Cu filme subțiri
• Cu filtre multistrat de
interferență


• Cu retea matriceală de ghiduri de undă pentru difracție (AWG)
• Realizare optică integrată
• Capabilități de rutare

32 Bibliografie
2010

Comunicatii Optice
Paun Adrian Florin
2
Cuprins
Cap 0 - Introducere
Cap 4 - Prelucrarea semnalului in transmisiuni optice
Cap 6 – Regeneratoare si Amplificatoare fotonice

CO – Amplificatoare fotonice
3 Introducere
• Amplificator fotonic – dispozitiv care compensează atenuarea
puterii optice de-a lungul FO fără conversie O/E +E/O
• O legătură WDM are trei componente principale:
• Laser DFB (distributed fiber Bragg)
• Fibră optică
• Amplificatoare fotonice
• amplificatoarele fotonice imbunătățesc:
• Distanța de propagare prin FO (lungimea unui “hop”)
• Capacitatea de transport a datelor
• Flexibilitatea rețelei (se elimină conversiile O/E +E/O, independente de
rata de simbol, tipul modulației, tipul detectorului)
• Tipuri de amplificatoare fotonice: SOA, EDFA, Raman

4 Regenerarea 3R
• De-a lungul propagării semnalul optic se distorsionează → sunt
necesare 3 operații fundamentale
1. Reamplificarea - puterea semnalului este amplificată – se poate
realiza cu un amplificator optic
2. Refacerea formei - se reduc interferența intersimbol (ISI) și

zgomotul

5 Regenerarea 3R
3. Refacerea duratei de simbol - se reduce jitterul semnalului
• Corecțiile se pot efectua sigur cu conversie O/E + E/O (datorită

tehnicilor dezvoltate , existente în domeniul electric)
• Amplificarea se poate realiza fără conversie O/E + E/O
• Se dorește realizarea tuturor corecțiilor în domeniul optic

6 Regenerarea 3R
• Tradițional se realizează cu regeneratoare optic-electric-optic (OEO)
• OEO conțin: detector optic, circuit electronic, emițător optic
• Dezavantaje: complexe (cost, întreținere mari), limitează viteza

7 Amplificatoarelor fotonice
• Amplif fotonice elimină cele doua conversii OE&EO
• Sunt indenpendente de parametri de transmisiune a datelor:
rata binară pe link, tipul modulației, tipul de detector, etc.
• Toate canalele sunt amplificate simultan →WDM / DWDM

8 Clasificarea amplificatoarelor fotonice

• Amplif fotonice ~ amplif electrice
• Tipuri de amplif. Fotonice:

• Erbium Doped Fiber Amplifier (EDFA): intervalul λ de
amplificare corespunde cu a 3-a ferestră a FO (1530nm-1570nm)
• Semiconductor Optical Amplifier (SOA): cu semiconductori din
grupele 3-4. Fereastra de amplificare (850nm-1600nm)
• Amplificator Raman (RA): amplificarea Raman se obține în urma
interacțiunii nelinear dintre semnalul optic și semnalul dela o
pompă Laser în interiorul fibrei optice

9 Principiul amplif. fotonice

• Inversia de populație - când : N1 > N0 (normal : N1 < N0)
• N0 – densitatea purtătorilor din starea fundamentală
• N1 – densitatea purtătorilor din starea excitată

10 Principiul amplif. fotonice

Un foton intră în amplificator → determină un atom stimulat să revină
pe nivelul fundamental → se emite un nou foton cu cel incident.
Procesul se repetă → amplificarea semnalului optic de la intrare

11 Paramerii amplif. fotonice

• Câștigul amplificatorului optic
j0
La intrare z=0: E0  P0e
Evoluția câmpului de-a lungul Oz
dE z  g f , z 
  j E z
dz  2 
Dacă g = const, soluția : E zE0 exp g 2 j z
Factorul exponențial de câștig optic, g,
poate depinde de lungimea de undă λ, dP z
puterea optică P(z) și poziția z, → ec. puterii g f ,P, zP z
dz
Soluția generală pentru putere este o expresie complicată

P zP0exp  g f ,P, zd z

• Câștigul amplificatorului optic
Coeficientul exponențial de câștig optic se poate aproxima cu
g0
g f ,P, z
 2 f  f 0   P z
2
1 
 f  Psat
- f0 frecvența centrală
- g0 maximul coef. exp. câștig
- 2Δf Banda 3dB (FWHM)
(full wavelength half maximum)
- Psat puterea de saturație a amplificatorului
- P(z) putera optică dependentă de z


• Banda optică a câștigului (FWHM) - semnal mic
- frecvența la care câștigul este ½ din valoarea maximă, G0( f0)
 g0 L  1 f ln2
exp    f 3dB  f 0 
14 f  f  f  2
 3 dB 0
2 2
 2 g0 Lln2
ln2
- B0 banda optică la 3dB  B0 2 f 3dB  f 0 f
g0 Lln2
Maximul câștigul
Val. mare →
Bandă îngustă


• Câștigul pentru semnal mare, la frecvența f = f0
g0
În acest caz, g este dependent de P și z : g P, z
1 P z Psat 
dP z g0
Ecuația diferențială devine:  g   
P, z P z 
dz 1 P z1 Psat
si 1 P z1 Psat dP zg0d z
Prin integrare se obține soluția:
P L
1 1
L
 P L  PLP0
P 0 Pz Psat dPz0 g0d z  ln P0 + Psat = g0 L
  
Cu câștigul de semnal mic G0  e g0 L lnG G0  P0
 
Și câștigul de semnal mare GPL P0 1G Psat
 P0 
Ecuație transcedentală: GG0 exp G1  G0
 Psat 

• Puterea de saturație ( 3dB )
• Puterea de intrare pentru saturație P-3dB(0)
- Puterea de intrare pentru care câștigul este G = G0 /2
lnG G0  P3dB 0 ln1 2 2ln2 2ln2
   P3dB 0 Psat  Psat
1G Psat 1G0 2 G0 2 0 2
G G0
• Puterea de ieșire pentru saturație P-3dB(L)
- Puterea de ieșire pentru care câștigul este G = G0 /2
lnG G0  PL P0
deoarece  
1G Psat GPsat
ln1 2 P3dB L G0 ln2
  P3dB LPsat  Psat ln2
1G0 2 Psat G0 2 G0 2 G0 2


• Comparație saturația câștigului saturația puterii
Exemplu cu G0= 30dB, Psat = 3dBm

17 Efecte nedorite ale amplif. fotonice

• Putere mare de intrare → câștigul se saturează (neliniaritate)
P 
• Regimul liniar : Pout < Psat GdB10log
 10  out 
 Pin 
G0 3dB-G1
GG0 3dB
Pout ,sat dB Pout ,1 dB

 Pout dB Pout ,sat dB 

18 Zgomotul amplif. fotonice - ASE

• Un atom stimulat poate să revină spontan pe nivelul fundamental
→ se emite un nou foton cu fază și polarizare aleatoare.
• O parte din acești fotoni sunt transmiși și amplificați → zgomot al
emisiei spontane amplificate (ASE - Amplified Spontaneous
Emission )

19 Zgomotul amplif. fotonice - ASE

• Zgomotul amplificatoarelor fotonice este un zgomot de bandă largă,
se poate caract. cu densitatea spectrală de putere (PSD) – ρASE ( f )
• Zgomotul ASE se suprapune peste zgomotul semnalului de intrare
amplificat, generând un semnal optic mai zgomotos
(OSNRout < OSNRin)

20 Contribuția ASE la OSNRout

• PSD pentru ASE :  ASE  f   2n sp hf G f 1  G  ASE 
- h constanta lui Planck
- f frecvența optică Factorul 2 pt cele 2stări de Zgomotul ASE are stare
polarizare luate împreună de polarizare aleatoare
- G( f ) câștigul optic
- nsp >1 parametrul de zgomot al amplificatorului
• Puterea totală a zgomotului optic într-o bandă B0

PASE  f    ASE  f  d f 2n sp hf G f 1B0

• Raportul semnal zgomot optic (OSNR) – raportul între puteri
Psig _ou t G f Ps ig Psig

OSN Rou t   
PAS E 2n sp hf G f 1B0 G f  1 2n s p hf B0

21 Zgomotul optic generează zgomot electric
q
• Curentul total de la ieșirea unui fotodetector (PD) cu Rd 
2 h
I Rd E sig  E noise  i noise_ PD Rd responsivitatea fotodetectorului
Esig câmpul el. al semnalului optic
2 Enoise cîmpul el. al zgomotului ASE
• I p  Rd E sig Rd Psig fotocurentul semnal
• Din zg total, se neglijează zg termic și curentul de întuneric dat. PD
 n2_tot  s2  T2  I2  s2 2qRd  Psig  PASE 
2
unde PASE  E noise   ASE B0

• Apare zgomot ca interferență dintre semnal și ASE
Câmpul semnal optic la frecvența f : E sig  f  Psig e j 2 ft

j 2  f  f t
Câmpul zg optic la frecvența E
noi se  f  f    ASE  f  f  e
( f+Δf ) se mixeaxă în fotodetector
• Linia spectrală de frecvența Δf a fotocurentului zgomot sig - ASE
I  f Rd E sig E noise
*
 E sig
*
E noise 2 Rd Psig  ASE  f cos2  ft
• Se obține PSD al zgomotului electric de ieșire (Δf = fele )
 
S S  ASE  f ele E I 2  f  2 Rd2 Psig  ASE  f ele 

• Apare zgomot ca interferență dintre ASE și ASE
Câmpul zg optic la frecvența f : E noise  f   ASE  f e j 2 ft

se mix. cu zg optic la ( f+Δf ) E noise  f  f   ASE  f  f e j 2  f  f t
• Se obține PSD al zgomotului

electric de ieșire
S ASE ASE  f ele   Rd2  ASE
2
2

• Zgomotul total de la ieșirea fotodetectorului, dacă pe legătura optică
se utilizează amplificatoare fotonice cu zgomotul total PASE este:
 n2_tot  s2  S2 ASE  ASE
2
 ASE  2
T  2
I
- Zgomotul cuantic (“alice”, shot)  s 2q Rd Pin  I q Be

2
- Zgomotul termic  T2  4k BT Fn Be R L

- Zgomotul interf semnal - ASE  S2 ASE 2Rd2 Psig  ASE Be
- Zgomotul interf ASE - ASE  ASE
2
 ASE  R d  ASE Be
2 2
- Zgomotul cuantic (“alice”, shot)  I2 4rI2 Rd2 Psig2

• Raportul semnal / zgomot de la iesirea PD (electic)
I p2 sig Rd2 Psig
2
SNR 2  2 2
 ntotal  s  S  ASE  ASE
2
 ASE  2
T  2
I
25 Factor de zgomot - OA
• Pt a caracteriza zgomotul introdus de amplif. Optice → factor de
zgomot (noise figure), F sau NF
SN Rin
F NF 10log 10 SNRi n 10log 10 SNRout 
SNRo ut
N a ,k  Fk 1G k N i n ,k
• Factorul de zgomot pentru un lanț de amplificatoare optice:

SN Ri n ,1 F2 1 F3 1 F4 1 FM 1
Ftot al   F1    . ..
SNRout ,M G1 G1G 2 G1G 2 G 3 G1G 2 G3 .. .G M 1

26 Aplicații pentru amplif. fotonice

• Preamplificatoare
• Poziționat înainte de fotodetector
• Semnal de intrare [-35 ÷ -30] dBm, semnal de ieșire [-15 ÷ -10] dBm
• Câștig ≈ 20dB (în zona liniară, fără saturare)
• cu factor de zgomot mic (Noise Figure) NF <4dB
• Amplificator de putere (booster)
• Poziționat după emițător optic
• Semnal de intrare [-5 ÷ 0]dBm, semnal de ieșire [10 ÷ 20] dBm
• Câștig ≈ 15dB (în zona liniară + saturare)
• cu factor de zgomot mediu NF < 6dB
• Amplificatoare de linie
• Poziționat de-a lungul FO
• Semnal de intrare [-25 ÷ -20]dBm, semnal de ieșire [0 ÷ 5] dBm
• Câștig ≈ 20dB (în zona liniară, fără saturare)
• cu factor de zgomot mic: NF <4dB


• Amplificator de putere (booster) pentru LAN (înainte de splitter)
• Poziționat după emițător optic
• Semnal de intrare [-20 ÷ 25]dBm, semnal de ieșire [5 ÷ 15] dBm
• Câștig ≈ 30dB (în zona
liniară + saturare)
• cu zgomot mediu NF < 5dB
• Amplif.de laborator
pentru cercetare în laborator


• Tipul de amplificator
depinde de aplicație


• Într-o rețea WDM

30 SOA - Semiconductor Optical Amplifier

• Aplicare tensiune electrică externă suficientă → inversie de populație
• Un foton incident poate → recombinare el-gol → emisie un foton
suplimentar cu aceeași fază, polarizare direcție cu cel incident (emisie
stimulată ca la laser)
energy
Carrier
Electron
displacement
EC ”hole”
electron
EG
Hole
EV displacement
N zone Depletion zone P zone distance

31 SOA
• Se utilizează pompă electrică cu materiale cu 4 elem: Ga1-yInyAs1-xPx
• Tensiunea de polarizare → el din joncțiunea PN trec din banda de
valență în cea de conducție: inversie de populație
• Există emisie spontană de fotoni (recombinare spontană)
• foton incident cu energia hν suficientă se poate genera emisie
stimulată (emisie foton cu aceeaș fază, polarizare, direcție, λ) ca
semnalul optic de intrare → se amplifică puterea lui.
• Condiții pentru amplificarea de lumină
• Tranzițiile stimulate sa aibă probabilitate foarte mare
• Inversie mare de populație

32 SOA
• Amplificarea are loc in joncțiunea PN a unei structuri lungi se
material semiconductor pentru λ=1550nm (o bară)
• Tensiunea de alimentare generează zona de golire
• Semnalul optic de intrare este amplificat treptat n active layer = 3.5
n cover layer = 3.2
pe măsură ce trece prin structură: amplificarea G ~ L guide thickness = 2 µm
guide length = 2 mm
• Rl , R2 – reflectivitățile fațetelor de In/Out
Injection current electrode
pn junction
Ps = G.Pin
Pin p
R1 R2
Anti-reflection coating L
33 SOA
• Câștigul SOA fără reflexii multiple Gs Gs  exp  gL
ɶ 
• L - lungimea zonei active din dispozitiv
• gɶ - câștigul net pe unitatea de lungime a zonei active
g0
gɶ    g m  ɶ gm 
• Γ - factorul de confinment 1 I Is
• gm - coeficientul de câștig al materialului
• ɶ - coeficientul de pierdere efectivă
• I - curentul de alimentare
• g0 – câștigul nesaturat de material, în absența semnalului de
intrare
• Is – curentul de saturație

34 SOA
• Zgomotul generat de SOA (fotonii emiși spontan sunt
amplificați împreună cu semnalul - ASE)– limitează nr SOA
cascadate
• Puterea zgomotului ASE: PASE  m  nsp  Gs  1 h B
• m – numărul modului
• B – banda optică a semnalului
• hν – energia fotonului
• nsp - factorul de emisie spontană 1 ≤ nsp ≤ 4.0
• Factorul de zgomot (Noise figure)
SNRin Psgn_ in PASE PASE
Fn   
SNRout Psgn_ out Pnoise _ in Gs h B

35 SOA
• Alte proprietăți:
• Câștigul variază cu puterea medie a semnalului de intrare
• Câștigul SOA are valori diferite pentru 1-logic și 0-logic
• Timpul de răspuns ~ 10×ps (comparabil cu durata pulsurilor optice )
• În aplicațiile booster , amplificator de linie, puterea semnalului de
intrare nu trebuie să fie prea mare → evitarea deformării pulsurilor și
a distorsiunilor crosstalk (diafonie)
• Dinamica rapidă a
câștigului și a fazei →
adecvat pt aplicații neliniare.

36 SOA
• Tipuri de SOA:
• Fabry-Pérot SOA (FP-SOA)
• Traveling wave SOA (TW-SOA)
• Gain Clamped SOA (GC-SOA)
• Reflective SOA (R-SOA)
• Multi Electrode SOA (ME-SOA)

37 SOA
• Fabry-Perrot SOA
• Amplificator rezonant, condiția
(produsul câștig· reflectivități =1)
Gs  R1  R 2  1
• Se obțin amplificări mari cu curenți
mici de polarizare
• Sunt prea dependente de:
• Polarizarea semnalului de intrare
• λ semnalului de intrare
• Curentul de polarizare
• Temperatura de lucru
• Au valoare mică a saturației puterii de semnalului de ieșire

38 SOA
• Traveling Wave SOA
• Are un strat antireflexie pe o suprafață
pt a reduce reflectivitatea (rămâne un rest)
• Avantaje:
• bandă mare de frecvență
• Valoare mare a puterii de saturație
• Sensibilitate redusă cu temp sau curent alimentare
• Mai simplu și ieftin ca FP-SOA
• Dezavantaje
• Zgomot mai mare de emisie spontană
• În ultimul timp înlocuiește FP-SOA
în aplicații

39 SOA – Aplicații
• Amplificatoare de linie
• In Rețelele metropolitane cu cost redus, cu λ=1550nm
• Rezultate experimentale
- 420km transmisie cu λ 1309nm at 10Gb/s.
- 1050km of 8*10Gb/s cu λ 1550 nm (using DQSK).
- 640km of 16*10Gb/s cu λ 1550 nm (using DQSK).

• Modulator optice
• Puterea de ieșire (SOA) depinde de curentul injectat: prin modularea
curentului → modulație optică de amplitudine
• Avantaje:
• Simplu și ieftin
• Independent de λ
• Independent de polarizarea
luminii
• Are câștig optic
• Dezavantaje:
• Bandă mică de modulație ×GHz, (efectele interbandă au viteză mică )

• Receptor optic
Când amplifică un semnal optic de date, densitatea purtătorilor din
joncțiunea PN variază invers față de date. Se poate detecta această
variație pe terminalul pe care se injectează curent.
• Avantaje receptorului:
• Simplu și ieftin
• Independent de λ
• Independent de polarizarea luminii
• Amplifică semnalul de ieșire (electric)
• Dezavantaje:
• Bandă mică de modulație ×GHz, (efectele interbandă au viteză mică )
• Doar pentru modulatii de amplitudine → logică inversă

• În rețele complet optice
• Convertor de lungime de undă
Datele modulate: de pe λ1 pe λ2
• Cross Gain Modulation

Dacă curentul injectat este modulat
AM → câștigul G va fi modulat cu
logică inversă
• Modulație de amplitudine a
undei continue (CW)
• O schemă propagare inversă

• Exemplu experimental: regenerator 3R într-o rețea complet
optică: transmisia pe distanța 400 000km a debitului binar
10Gb/s printr-o fibră LEAF (Large Effective Area).

• Regenerator 3R complet optic (din experiment)

• Porti logice optice
• NOT (XPM)
• AND (FWM)
• NOR (XGM)

• Porti logice optice
• OR (XPM)
• XOR (XPM)

47 EDFA (Erbiu Dopped Fiber Amplifier)

• Utilizează emisia stimulată între nivele
energetice ale SiO2 dopat cu Erbiu (Er3+)
• Miezul fibrei optice poate fi dopat cu
• Erbium (1550 nm) , Ytterbium (1580nm) Er3+ Energy levels
• Neodymium (1330 nm), Praseodymium (1320 nm) used in an EDFA
• Inversia de populație se obține cu o pompă

Laser externă
• Semnalul optic incident in FO dopată, cu
inversie de populație stimulează emisia
coerentă de fotoni → amplifică semnalul
optic de date

48 EDFA– principiul de funcționare

• Pompa Laser → energie pentru excitarea electronilor (L1→L+)
• De-excitarea în 2 etape: - tranziție neradiativă L3 →L2 (cu inversie
de populație) ; - tranziție radiativă L2 →L1 : amplificare semnal optic
(tranziție stimulată) , zgomot optic (tranziție spontană)
Level 4
absorption
Level 3
800 nm Non-radiative transistion
Excited states No visible effet
radiative transistion
980 nm  = 10 µs
Photon emission
Level 2
Emisie spont. incoerentă
Zgomot. optic
1480 nm
Emisie stimulată coerentă
Câștig optic
Level 1  = 10 ms
Ground state
pumping De-excitation E2 – E1 = h 
49 EDFA– principiul de funcționare

• Pompa Laser poate fi LASER cu λ=980nm sau λ=1480nm
Timpul de viață:
- la nivelul energetic al pompei ~ 10μs;
- În starea metastabilă ~ 10ms;
Amplificare multi-canal
Probleme de diafonie (crosstalk)

50 EDFA – structura amplificatorului

• Structura unui amplificator EDFA
• FO monomod dopata cu Er3+ ; pompă Laser cu λ = 980nm
• Cuplor pentru injectarea semnalului de pompaj și al semnalului de date
• Două izolatoare optice (procesul de amplificare este bidirecțional: în
sensul semnalului și în sens invers): se previne propagarea fasciculului
în sens invers sau înapoi în pompa Laser
•coupler 980 / 1550 Er doped fibre
Pout = G Pin
Pin
Single mode fibre
p = 980
Pump laser Optical Isolator

51 EDFA – structura amplificatorului

• Conectarea unui amplificator EDFA
• Variante de conectare
a pompei față de FO cu
Erbiu.
• Izolatorul evită propag
inversă a zg. ASE
• Se monitorizează
puterea de ieșire

52 EDFA – câștigul
• Câștigul de putere G
• Variază cu λ în banda C (1525-1570 nm) (ideal - constantă)
• Dacă lungimea FO dopată cu Er3+ sau puterea pompei sunt prea mici,
EDFA atenuează semnalul optic
• Fereastra λ totală de amplificare ≈ 70nm
• Câștigul are o dinamică << câștigul SOA; (× 10ms >> durata
pulsului optic)
60
50
40
Gain (dB)
30
20
10
-10
-20
1520 1530 1540 1550 1560 1570 1580
wavelength (nm) Curs Comunicatii Optice 2020 - A.F.Paun
• Parametrii care afectează câștigul EDFA:
• Aria efectivă de admisie și absorbție
• Concentrația ionilor Er3+ din segmentul FO de amplificare
• Puterea pompei optice
• lungimea segmentului FO dopată cu Er3+ (10-30m)
• λ semnalului de intrare
• Puterea semnalului optic de intrare Pin
• Puterea optică de ieșire Pout

Pout
• Câștigul EDFA: G  e gL
Pin
• Pin , Pout – puterea semnalelor optice
de intrare/ ieșire 
g   s N 2  N1 
• g – factor de câștig
• σs – parametru de emisie stimulată (depinde de λ și material )
• N1 , N2 - densitatea de purtători în starea stabilă, respectiv excitată
• N2 > N1 → G >1– amplificare optică (inversie de popuație)
• N2 = N1 → G =1– transparență optică
• N2 < N1 → G <1– atenuare optică

• Câștigul EDFA
• La valori mici de pompaj → amplificarea crește exponențial

• Peste valoarea de saturație (toți ionii Er3+ sunt excitați) → câștigul devine
“constant”

• Eficiența max. pompă 4dB/mW (λ=980nm); 2.1dB/mW (λ=1490nm)
• Spectrul câștigului f. selectiv (980nm) ; larg (1490nm)
• Factorul de merit NF ~3dB (λ=980nm) ; ~5dB (λ=1490nm)


58 EDFA – lărgimea de bandă

• Ferestrele λ de amplificare
cu Er3+ :
Banda C (1530-1565 nm)
și L (1570-1610 nm)

59 EDFA – lărgimea de bandă

• Exemplu pentru banda C : 1530-1560nm – variație 5-10dB
Band code O E S C L U
spectral range (nm) 1260 –1360 1360 –1460 1460 –1530 1530 –1560 1565 –1625 1625 - 1675

60 EDFA – zgomotul de amplificare

• Amplificatorul generează zgomot suplimentar
• Sursa principală de zgomot → emisia spontană (ASE), parametrii:
• Câștigul spectral
• Banda zgomotului
N2
• Factorul de emisie spontană - np nnp 
N 2  N1
(rata de inversare a populației de purtători)
10 S
s amplifyed
0
S/N= 30 dB
Power (dBm)
N
ASE
1530 1560
wavelength (nm)

• Factorul de zgomot pt ASE:
SNRin G 1 N2
FEFDA   2 nnp  2  nnp  2 
SNRout G N 2  N1
• nsp =1 → FEFDA = 3dB (inversie de populație completă, N1=0)
• nsp >1 → FEFDA > 3dB (inversie de populație parțială, N1>0)
Noise Factor (dB)
• Gain (dB)
Amplifier length (m) Amplifier length (m)


• Factorul de merit: Co-Propagation
Non-co-Propagation
• mai mare
Noise Factor (dB)

Gain (dB)
în srtuctura cu propagare inversă
v.s. propagare directă
• fcț de lungimea segmentului
activ
Amplifier Length (m)
Pump Laser Co-propagating Couter-propagating Pump Laser

signal and pump
• signal and pump
Amplified Input Erbium doped fiber Amplified

Input Erbium doped fiber
signal signal signal
signal

63 EDFA – alte efecte

• Saturația cross:
În sisteme cu modulație directă sau sisteme coerente cu mod. ASK, puterea
optică variază cu valoarea datelor (biții de 0/1).
Într-un sistem WDM cu două canale:
• câștigul nu se saturează dacă se transmit simultan (0,0), (0,1), (1,0),
• câștigul se saturează dacă se transmit simultan (1,1) → saturație
cross
• Saturația cross este independentă Output
Power
de spațiul dintre λ în sistem WDM
Gain (dB)
• Nu apare în modulații cu putere
constantă a semnalului (PSK, FSK,
Signal (dBm)
DPSK)
1 signal 2 signals (saturated)

64 Aplicație amplif. EDFA în WDM

980nm or
1480 nm Pump EDF
Isolator Pump WDM Isolator

65 Comparație între amplif. EDFA - SOA

• În aplicații cu performanțe bune ale O.A. (amplificatoare pt legaturi
long haul) amplif. EFDA sunt mai adecvate
• În rețele scurte (locale și metro) amplif. SOA este mai economic
• În procesarea complet optică a semnalului amplif. SOA sunt cele
mai bune (au timpul de răspuns cel mai scurt)
EDFA EDWA SOA
Small Signal gain 30dB 15dB 20dB

Small signal Noise Figure 4 dB 4.5 dB 6-7 dB
Polarization dependnce of gain 0.5dB <0.1dB 1.0dB
Crosstalk between the WDM channels No No High
Intrinsec Polarization maintenance No Yes Yes
Length of gain medium 10 m 5cm 1 mm
Cost High Low Low

66 Amplificator Raman
• Principiul de operare în fibrele standard de transmisie:
• Se excită atomii de SiO2 cu o pompă Laser de 1480nm
1. emisie spontană: relaxare cu emiterea unui foton cu aceeași λ ca pompa
Laser, prin difuzie Rayleigh
2. emisie stimulată: relaxare intermediară cu emiterea unui foton λ= 1550nm
și o a doua tranziție în starea de baza cu emisie de fotoni
Transitory
Excited state
Stimulated emission
signal
Emission of a
1480 nm Raman Photon
Excited states Coherent photons

of silica atoms = optical gain
Rayleigh
photon phonon
N1 relaxation
Ground state
pumping De-excitation
• Transferă o parte din energia pompei Laser în semnalul optic din FO
• Fotonii emiși stimulat au energie mai mică decât a pompei λS > λP
• Emisie spontană mică cu λS semnalului
• Pompa amplificatorului Raman mai complexă:
• Mai multe diode Laser cu λP în intervalul 1430-1480nm
• MUX de semnale de la pompă
• Pompa amplificatorului – în sens invers propagării semnalului

• Structura unui amplificator Raman
• Pompă Laser complexă λS > λP
• Cuplor optic pentru pompa Raman
• Izolator optic pentru λP =1480nm (pt a nu se propaga în semnal)
signal
Raman pump coupler
14xx/1550 nm isolator
Raman amplification
Pump MUX
14xx
Pump laser diodes
@ 14xx nm

69 Amplificator Raman – Câștigul

Output Signal Power with amplification
• Câștigul Amplif. Raman
Output signal Power without amplification
• Lungimea efectivă Leff

• Puterea semnalului Ps(L)
where P0=Pp(0) is the INPUT PUMP POWER
• Pentru pierderi mici (pL<<1)

pt semnal mic câștigul aproximat


• Banda câștigului Raman
0,8
0,7
0,6
Gain Raman (u.a.)
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
0 20 40 60 80 100 120
Décalage en longueur d'onde (nm)


• Banda câștigului Raman în funcție de tipul de fibră

72 Amplificator Raman – configurație

• Tipuri de amplificatoare Raman
• Lumped
• Distribuit


• Tipuri de pompaj
Pomp. Direct
Pomp. Invers
Pomp.
Bidirecțional


Direcția propagării
• Tipuri de pompaj
Direcția inversă propagării
100% = Signal and Pump CO-PROPAGATING

0% = Signal and Pump COUNTER-PROPAGATING
Intermediate values = Bidirectional pumps

75 Zgomotul amplificatorului Raman

• Factor de merit

76 Amplif. EDFA v.s. Raman


E
0 D Line attenuation EDFA only
F Line attenuation EDFA + Raman
-5
A
Power (dBm)
-10
-15 Raman gain : 15 to 20 dB
-20
-25 R
a
-30 m
0 20 40 60 80 100 120 140
a
Distance (km)
n


• Comparația OSNR
• Optical power budget over a multi-hop link (N hops of 100 km)
• Raman amplification improves signal to noise ratio : OSNR > 5 dB
30
26
OSNR (/0.1 nm, dB)
EDFA
22 EDFA + Raman
18
5 dB
14
10
0 500 1000 1500 2000 2500
Distance (Km)


• Use Raman pumping over most hops (OSNR)
• Every Nth hop use an EDFA to get a gain boost (EDFA higher gain)
gain EDFA
fiber attenuation gain Raman
Optical power
distance
E E
D D
F F
A A

80 Comparație între amplificatoare

81 Comparație între amplificatoare

82 Bibliografie
2010

Cursuri Test 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Test 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicatii Optice

Paun Adrian Florin

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

3 Parametrii transm. optice

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

4 Comparație LASER - LED

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

5 Interacțiunea lumină-materie- gen. fotoni

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

• Semiconductori intrinseci (gr. 4) – număr egal de electroni și goluri

• Smiconductori gr. 5: nivelul donor de tip n

• Nivelul acceptor – semiconductor de tip p (gr 3)

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

9 Materiale intrinseci și extrinseci

• Material extrinsec → tip de semiconductor donor sau acceptor

Purtători majoritari: electroni în semicond. n , goluri în semicond p

10 Semicond. cu bandă indirectă

• Materialele cu bandă directă (semiconductori gr 3-5) au cea

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

11 Fzica semiconductorilor – rev.

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

12 Benzile λ pt FO și materiale pt emițătoare

Banda Descriere Interval λ

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

13 LED – parametrii constructivi

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

14 LED – structura heterojoncțiune dublă

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

15 LED – structura fizică

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

16 LED – aspecte constructive

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

17 Energia benzii interzise - λ

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

18 Energia benzii interzise - λ

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

19 LED cu emisie de suprafață / muchie

SLED are o lărgime spectrală Δλ mai mare decât ELED

20 LED – ecuațiile ratelor

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

21 LED – ecuațiile ratelor

Rrcb Rr Rnr 1/ τ 1/ τr  1/ τ nr

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

• Exemple de timpi de viață (ai purtătorilor)

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

23 Eficiența cuantica – Puterea optică

• Si – material cu bandă indirectă → ηint de valoarea mică

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

• R – coeficientul de reflectivitate Fresnel

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

Area 1  cos c  1

27 Lățimea Fasciculului “principal”

• Sursa lambertiană (L=1)

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

28 Cuplajul puterii sursă LED - FO

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

29 Modulația directă (pt LED)

• Timpul de răspuns al sursei optice - τi

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

Curs Comunicatii Optice 2019 - A.F.Paun

31 Banda electrica vs banda optică

Puterea Optică ~ I(f ); Puterea Electrica ~ I 2(f ) →