Operatii Cu Semnale in Domeniul Timp: Vector Sir Secventa

Prelucrarea numerica a semnalelor Domeniul timp
Operatii cu semnale in domeniul timp
Un semnal digital este reprezentat in calculator in domeniul timp sub forma

unui vector (sir sau secventa de numere).
Acestuia i se pot aplica urmatoarele operatii:
- operatii aritmetice
- extragerea componentelor complexe (daca semnalul este complex)
- operatii neliniare: functii trigonometrice, exponentiale, logaritmice,
ridicari la putere, etc.
- aflarea unor parametri de semnal: valoarea medie, valoarea efectiva,
amplitudinea, perioada (frecventa), defazaje, timpi de raspuns,
constante de timp.
- integrarea si derivarea
- operatii speciale: convolutia si corelatia
- alte operatii: reversare, concatenare, decimare, decupare, deplasare,
completare sau inserare de zerouri.
2.1
Titular: Prof.dr.ing. Cristian Foşalău

s(t) s(n)
t n
T N
Figura 2.1 Valoarea medie Figura 2.2
T N 1
1 1
Smed   s(t )dt
T0
Smed 
N
 s(n )
0
Valoarea efectiva
1 N 1 2
T
1 2
S
T  s ( t )dt S 
N 0
s ( n)
0
2.2

s(t) s(n)
t n
T N
Figura 2.1 Integrala Figura 2.2
T N 1

I  s(t )dt I  s( n )
n 0
0
Derivata
s' (n)  s(n)  s(n  1)
ds(t ) s
 lim t 0 s' ' (n)  s' (n)  s' (n  1)
dt t
s' ' (n)  s(n)  s(n  2)
2.3
Operatii speciale in domeniul timp. Convolutia

Convolutia analogica (produs de convolutie)

y(t)  x ( t ) * h( t )   x( )h( t   )d

Convolutia digitala

y(n)  x ( n) * h( n)   x( k )h( n  k )
k  
Daca dim[x(n)] = N; dim[h(n)] = M atunci dim[y(n)] = N+M-1
y(t) = x(t) * h(t)

x(t) h(t)
t
* t t
Figura 2.3
2.4
Convolutia este o operatie comutativa
 
y(t)  x ( t ) * h( t )  h( t ) * x ( t )   x( )h( t   )d   h( ) x( t   )d
 
 
y(n)  x ( n) * h( n)  h( n) * x ( n)   x ( k )h( n  k )   h( k ) x ( n  k )
k   k  
2.5
Convolutia dintre o functie oarecare x(t) si un impuls Dirac δ(t-t0)

y(t)  x ( t ) *  ( t  t0 )   x( ) ( t  t0   )d  x( t  t0 )

Rezultatul este functia x deplasata cu timpul t0.
x(t)
δ(t-t0) x(t-t0)
t
* t
t0 t0
Figura 2.4
2.6

Convolutia dintre o functie oarecare x(t) si o functie pieptene

p( t )    ( t  kT0 )
k  

y(t)  x ( t ) * p( t )  x ( t ) *   ( t  kT0 ) 
k  
 
  x ( t ) *  ( t  kT0 )   x ( t  kT0 )
k   k  
Rezultatul este functia x copiata in momentele de timp kT0
(periodizarea functiei x(t) cu perioada T0).

x(t) p(t) x(t)*p(t)
*
t t t
-2T0 -T0 0 T0 2T0 -2T0 -T0 0 T0 2T0
Figura 2.5 2.7
Algoritmul de calcul al produsului de convolutie

x(τ) h(τ)

Figura 2.6
y(t)  x ( t ) * h( t )   x( )h( t   )d

t t
x(τ) h(-τ)
pasul 1
simetrizarea lui h
t t
Figura 2.7
x(τ) h(t-τ)
pasul 2
deplasarea lui h(-τ) cu
cantitatea t t t
t1 t2
Figura 2.8
2.8
Algoritmul de calcul al produsului de convolutie

x(τ) h(τ)

Figura 2.9
y(t)  x ( t ) * h( t )   x( )h( t   )d

t t
x(τ)h(t-τ)
h(t-τ) x(τ)
pasul 3 xh
multiplicarea x  h
t t
t1 t2 t1 t2
Figura 2.10
x(τ)h(t-τ) y(t)=x(t)*h(t)
pasul 4  x( )h(t  τ)dτ

integrarea
t t
t1 t2
Figura 2.11
2.9
Exemple
2 0 t 1 1 0 t 1
1. x( t )  
0 in rest
h( t )  
0 in rest
x(t) h(t)
2
1
t t
1 1
y(t )  x(t ) * h(t )

y(t)
0 t  0 2
 2t 0  t  1

y( t )  
 4  2t 1  t  2
t
0 2  t 2
2.10
Exemple
1 0 t e  t 0  t

2. x( t )  
0 in rest
h( t )  

0 in rest
x(t) h(t)
1 1
t t
y(t )  x(t ) * h(t )

y(t)
1
1  e  t 0  t

y( t )  
 t
0 t  0
2.11
Exemplu de calcul al produsului de convolutie digitala

x(n) h(n)
4 N  M 2
2 2 2 2
3 y(n)  x ( n) * h( n)   x( k )h( n  k )
k 0
n 1 n N + M – 1 elemente
0 1 2 0 1 2 3
x(n) ={2, 2, 2} y(n) ={1, 2, 3, 4}
Figura 2.12
n=0 n=1 n=2

h(-k) 4 h(1-k) 4 h(2-k) 4
3 x(k) 3 x(k) 3 x(k)
22 2 2 22 2 2 2 22 2
1 n 1 n 1 n
0 1 2 0 1 2 0 1 2
y(0) = 12 = 2 y(1) = 22+12 = 6 y(2) = 32+22 +12= 12

Figura 2.13 Figura 2.14 Figura 2.15
Vor fi 3 + 4 – 1 = 6 elemente
2.12
Exemplu de calcul al produsului de convolutie

x(n) h(n)
4 N  M 2
2 2 2 2
3 y(n)  x ( n) * h( n)   x( k )h( n  k )
k 0
n 1 n
0 1 2 0 1 2 3
x(n) ={2, 2, 2} y(n) ={1, 2, 3, 4}
n=3 n=4 n=5

h(3-k) 4 4 h(4-k) 4 h(5-k)
3 x(k) 3 3
2 2 22 2 2 2 2 2 2 2 2
x(k) x(k)
1 n 1n 1n
0 1 2 0 1 2 0 1 2
y(3) = 42+32 +22 = 18 y(4) = 42+32 = 14 y(5) = 42= 8

Rezultat: y(n) = {2, 6, 12, 18, 14, 8}
2.13
Exemplu de calcul al produsului de convolutie

x(n) h(n)
4 N  M 2
2 2 2 2
3 y(n)  x ( n) * h( n)   x( k )h( n  k )
k 0
n 1 n
0 1 2 0 1 2 3
x(n) ={2, 2, 2} y(n) ={1, 2, 3, 4}
k -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
x(k) 2 2 2
n=0 h(-k) 4 3 2 1 y(0) = 12 = 2
n=1 h(1-k) 4 3 2 1 y(1) = 22+12 = 6
n=2 h(2-k) 4 3 2 1 y(2) = 32+22 +12= 12
n=3 h(3-k) 4 3 2 1 y(3) = 42+32 +22 = 18
n=4 h(4-k) 4 3 2 1 y(4) = 42+32 = 14
n=5 h(5-k) 4 3 2 1 y(5) = 42= 8
Figura 2.19
Rezultat: y(n) = {2, 6, 12, 18, 14, 8}
2.14
Exemple
0,5
0,4
0,3
h(n) 0,2
0,1
-0,1
-0,2
0,8
0,8
x(n) -0,2
a) -0,2
y(n)
-1,2
-1,2
0,8 0,8
-0,2
b) -0,2
-1,2 -1,2
0,8
0,8
-0,2
c) -0,2
-1,2
-1,2
2.15
Convolutia circulara
x(n) = {0; 0,7; 1; 0,7; 0; -0,7; -1; -0,7} 0,35 0,1 x(n)
-0,7 0
h(n) = {0,1; 0,35; 0,45; 0,21; -0,04} 0,45 h(n)
0
-1 0,7
y(n) = {0,86; }
y(0) = 0,1·0 + 0,35·(-0,7) + 0,45·(-1) + -0,7 1

+ 0,21·(-0,7) - 0,04·0 + 0·0,7 + 0·1 0,21 0
+ 0·0,7 = 0,86 0 0,7
Se aplica atunci cand unul din -0,04 0
semnale este periodic
Convolutia liniara Convolutia circulara
0,8 0,8
0,6 0,6
0,4
0,4
0,2
0,2
0
0
-0,2
-0,2
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8 -0,6
-1 -0,8 2.16
x(n) = {0; 0,7; 1; 0,7; 0; -0,7; -1; -0,7} 0,45 0,35 x(n)
-0,7 0
h(n) = {0,1; 0,35; 0,45; 0,21; -0,04} 0,21 0,1 h(n)
-1 0,7
y(n) = {0,86; 0,44; }
y(1) = 0,1·0,7 + 0,35·0 + 0,45·(-0,7) + -0,7 1
+0,21·(-1) - 0,04·(-0,7) + 0·0 + 0·0,7+ -0,04 0
0·1 = 0,44 0 0,7
Se aplica atunci cand unul din
semnale este periodic 0 0

0,8 0,8
0,6 0,6
0,4
0,4
0,2
0,2
0
0
-0,2
-0,2
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8 -0,6
-1 -0,8 2.17
x(n) = {0; 0,7; 1; 0,7; 0; -0,7; -1; -0,7} 0,21 0,45 x(n)
-0,7 0
h(n) = {0,1; 0,35; 0,45; 0,21; -0,04} -0,04 h(n)
0,35
-1 0,7
y(n) = {0,86; 0,44; -0,23; }
-0,7 1
y(2) = -0,23 0 0,1
0 0,7
semnale este periodic 0 0

0,8 0,8
0,6 0,6
0,4
0,4
0,2
0,2
0
0
-0,2
-0,2
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8 -0,6
-1 -0,8 2.18
x(n) = {0; 0,7; 1; 0,7; 0; -0,7; -1; -0,7} -0,04 0,21 x(n)
-0,7 0
h(n) = {0,1; 0,35; 0,45; 0,21; -0,04} 0 h(n)
0,45
-1 0,7
y(n) = {0,86; 0,44; -0,23; -0,77; }
-0,7 1
y(3) = -0,77 0 0,35
0 0,7
semnale este periodic 0 0,1

0,8 0,8
0,6 0,6
0,4
0,4
0,2
0,2
0
0
-0,2
-0,2
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8 -0,6
-1 -0,8 2.19
x(n) = {0; 0,7; 1; 0,7; 0; -0,7; -1; -0,7} 0 -0,04 x(n)
-0,7 0
h(n) = {0,1; 0,35; 0,45; 0,21; -0,04} 0 h(n)
0,21
-1 0,7
y(n) = {0,86; 0,44; -0,23; -0,77; -0,86; }
-0,7 1
y(4) = -0,86 0 0,45
0 0,7
semnale este periodic 0,1 0,35

0,8 0,8
0,6 0,6
0,4
0,4
0,2
0,2
0
0
-0,2
-0,2
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8 -0,6
-1 -0,8 2.20
x(n) = {0; 0,7; 1; 0,7; 0; -0,7; -1; -0,7} 0 0 x(n)
-0,7 0
h(n) = {0,1; 0,35; 0,45; 0,21; -0,04} 0 h(n)
-0,04
-1 0,7
y(n) = {0,86; 0,44; -0,23; -0,77; -0,86;
-0,44; } -0,7 1
0,1 0,21
y(5) = -0,44
0 0,7

0,8 0,8
0,6 0,6
0,4
0,4
0,2
0,2
0
0
-0,2
-0,2
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8 -0,6
-1 -0,8 2.21
x(n) = {0; 0,7; 1; 0,7; 0; -0,7; -1; -0,7} 0 0 x(n)
-0,7 0
h(n) = {0,1; 0,35; 0,45; 0,21; -0,04} 0,1 h(n)
0
-1 0,7
y(n) = {0,86; 0,44; -0,23; -0,77; -0,86;
-0,44; 0,23; } -0,7 1
0,35 -0,04
y(6) = 0,23
0 0,7

0,8 0,8
0,6 0,6
0,4
0,4
0,2
0,2
0
0
-0,2
-0,2
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8 -0,6
-1 -0,8 2.22
x(n) = {0; 0,7; 1; 0,7; 0; -0,7; -1; -0,7} 0,1 0 x(n)
-0,7 0
h(n) = {0,1; 0,35; 0,45; 0,21; -0,04} 0,35 h(n)
0
-1 0,7
y(n) = {0,86; 0,44; -0,23; -0,77; -0,86;
-0,44; 0,23; 0,77} -0,7 1
0,45 0
y(7) = 0,77
0 0,7
semnale este periodic 0,21 -0,04

0,8 0,8
0,6 0,6
0,4
0,4
0,2
0,2
0
0
-0,2
-0,2
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8 -0,6
-1 -0,8 2.23
Daca x(n) este un semnal periodic, pentru calculul convolutiei este necesar sa se
considere un numar intreg de perioade din acesta.
4,5 perioade
1,5 0,14
0,12
1
0,1
0,5 0,08
0,06
0
0,04
-0,5 0,02
0
-1
-0,02
-1,5 -0,04
x(t) 1,5
h(t)
1
0,5
y(t)
0
-0,5
-1
-1,5
2.24
Exercitii
1.
a) Sa se determine secventa x(n) obtinuta prin esantionarea semnalului analogic:
x(t)  100t 2  3
cu frecventa f0 = 10 Hz pe parcursul a 0,3 s.
b) Sa se determine secventa h(n) obtinuta prin esantionarea semnalului analogic:
h(t)  2t  1
cu frecventa f0 = 1 Hz pe parcursul a 3 s.
c) Sa se demonstreze, utilizand cele doua secvente, ca operatia de convolutie

este comutativa.
2.25
Exercitii
2.
a) Sa se determine secventa x(n) obtinuta prin esantionarea semnalului analogic:
 
x(t)  2sin 100t  
 6
cu frecventa f0 = 300 Hz pe parcursul unei perioade.
b) Sa se determine produsul de convolutie a semnalului de mai sus cu semnalul:
h(n)  {1; 2;  1}
Utilizand:
1. Metoda convolutiei liniare
2. Metoda convolutiei circulare
c) Sa se realizeze o comparatie intre cele doua rezultate
2.26
Sisteme discrete
x(n) Sistem y(n)

Semnal de intrare discret (SD) Semnal de iesire
SD
x(n) y(n)
y(n) = SD[x(n)]
SLITD = Sistem Liniar Invariant in Timp Discret
SD
δ(n) h(n)
Impuls Dirac Raspuns la impuls
Figura 2.20
2.27
Sisteme discrete
Liniaritatea
x1(n) y1(n)
Daca
{ x2(n)
SD
SD
y2(n)
ax1(n)+bx2(n) ay1(n)+by2(n)
Atunci SD
SD
x(n) = ax1(n)+bx2(n) y(n) = ay1(n)+by2(n)
Se aplica principiul suprapunerii efectelor (superpozitiei)
Figura 2.21
2.28
Sisteme discrete
Invarianta in timp
x(n) y(n)
Daca SD
x(n-n0 ) y(n-n0 )
Atunci SD
Figura 2.22 2.29

Exercitii
2.30
Sisteme discrete
Cauzalitatea
Un SLITD este cauzal daca iesirea in orice moment depinde de valori
ale intrarii pana la acel moment, sau daca iesirea nu anticipeaza
momente ale intrarii.
Un SLITD este cauzal daca iesirea y(n) depinde numai de x(n) si/sau
de valori anterioare, x(n-1), x(n-2), ….
Exemplu de sistem cauzal: y(n) = 2x(n) – x(n-1) + 4x(n-2) pentru n  0
Exemplu de sistem necauzal: y(n) = 3x(n) + x(n+1) pentru n  0
Toate sistemele reale (din natura) sunt cauzale.
Un sistem este cauzal daca si numai daca h(n) = 0 pentru  n < 0
Semnalele de intrare pentru care x(n) = 0 pentru  n < 0 se numesc

semnale (secvente) cauzale.
2.31
Sisteme discrete
Stabilitatea
Un SLITD este stabil daca si numai daca aplicand la intrare o secventa
marginita ca amplitudine se obtine la iesire o secventa tot marginita.
h(n)
Un SLITD este stabil daca si numai daca:
 Instabil
 | h(n ) |   |a| > 1
n   n
-3 -2 -1 0 1 2 3
δ(n)
1
y(n)
SD Stabil
n
-3 -2 -1 0 1 2 3 Raspuns la impuls |a| < 1
h(n) = an u(n) n
-3 -2 -1 0 1 2 3
Figura 2.23 2.32
Obtinerea raspunsului sistemelor utilizand convolutia

SD
Intrare x(n) y(n) Iesire
SD
δ(n) h(n)
SD
Invarianta in timp δ(n-k) h(n-k)
 
 x( k ) ( n  k )  x( k )h( n  k )
SD
Liniaritate x(n)  y(n) 
k   k  
Produs de convolutie (convolutia digitala)

y(n)  x ( n) * h( n)   x ( k )h( n  k )
k  
Iesirea unui sistem se obtine prin calculul produsului de convolutie

dintre intrare si raspunsul sau la impuls.
2.33
Reprezentarea sistemelor discrete in domeniul timp

utilizand ecuatiile cu diferente
N 1 M 1
y(n)   bk x (n  k )   ai y ( n  i ) (1)
k 0 i 0
y(n)  b0 x(n)  b1 x(n  1)  ...  bN x(n  N )  a1 y(n  1)  ...  aM y (n  M ) (2)

dx
Diferenta de ordin I x(n)  x(n  1)
dt d 2 x
Diferenta de ordin II x' (n)  x' (n  1)
dt 2
δ(n) h(n)
Impuls Dirac SD Raspuns la impuls
δ(n) h(n)
1
n n
Figura 2.24
2.34
Reprezentarea sistemelor discrete in domeniul timp

utilizand ecuatiile cu diferente
Pentru ai = 0
N 1
y(n)   bk x(n  k )
k 0
Dar
N 1 N 1
y(n)  h(n ) * x(n )   h(k ) x(n  k )   bk x(n  k )
k 0 k 0
Deci
bk  h(k )
Daca ai = 0, atunci raspunsul la impuls h(n) are un numar finit de
termeni N (filtru RFI), iar coeficientii bk sunt chiar esantioanele
raspunsului la impuls, h(k).
2.35
Legarea sistemelor discrete in cascada
x(n) y1(n) y(n)

h1(n) h2(n)
Figura 2.25
x(n) y(n)
h(n) = h1(n) * h2(n)
Legarea sistemelor discrete in paralel cu sumarea

iesirilor
y1(n)
x(n)
h1(n)
y(n)
Figura 2.26 h2(n)

y2(n)
x(n) y(n)
h(n) = h1(n) + h2(n)
2.36
Exercitii
1. a) Sa se determine raspunsul la impuls h(n) al sistemului dat prin ecuatia cu
diferente y(n) = ay(n-1) + x(n)
b) Sa se discute stabilitatea sistemului in functie de valoarea lui a.

c) Sa se scrie h(n) sub forma: h(n)   h(k ) (n  k )
k 0
d) Pentru a = 0,2 sa se scrie primii 4 termeni ai lui h(n).
e) Sa se determine primele 4 esantioane ale raspunsului sistemului la semnalul

treapta unitate, prin doua metode:
1 pt. n  0
u(n)  
0 in rest
2.37
Exercitii
2. a) Sa se determine raspunsul la impuls h(n) al sistemului dat prin ecuatia cu
diferente
y(n) = x(n) + 2x(n-1) – 3x(n-2) +4x(n-3)

b) Sa se scrie h(n) sub forma: h(n)   h(k ) (n  k )
k 0
c) Sa se determine primele 5 esantioane ale raspunsului sistemului la semnalul

treapta unitate, prin doua metode:
1 pt. n  0
u(n)  
0 in rest
2.38
Exercitii
3. Fie doua sisteme discrete avand urmatoarele raspunsuri la impuls:
h1(n) = {4, -2, 1} h2(n) = {1, 3, 6}
a) Daca sistemele sunt legate in cascada si la intrare se aplica secventa:
x(n) = {1, 2, 0}
sa se demonstreze ca raspunsul la impuls al sistemului echivalent este
produsul de convolutie al celor doua raspunsuri la impuls.
b) Daca sistemele sunt legate in paralel cu sumarea iesirilor, sa se

demonstreze ca raspunsul la impuls al sistemului echivalent este egal cu
suma raspunsurilor la impuls ale celor doua sisteme.
2.39
Corelatia
Corelatia analogica Corelatia digitala
 
y(t)   x( )h(t   )d y(n)   x ( k )h ( n  k )
 k  
Daca dim[x(n)] = N; dim[h(n)] = M atunci dim[y(n)] = N+M-1
Corelatia masoara gradul de similitudine sau de asemanare intre doua semnale.

Corelatia nu este comutativa. Daca x  h intercorelatie
 
 x ( k )h ( n  k )   h ( k ) x ( n  k ) Daca x  h autocorelatie
k   k  
y(t)
x(t) h(t)
t t t
Figura 2.27
2.40
Corelatia
unda
transmisa
unda
reflectata
Figura 2.28
Corelatia
Figura 2.29
Figura 2.30 2.41
Algoritmul de calcul al corelatiei

x(τ) h(τ)

Figura 66
y(t)   x( )h(t   )d

t t
x(τ) h(-τ)
pasul 1
simetrizarea lui h
t t
Figura 2.31
x(τ) h(t+τ)
pasul 1
deplasarea lui h cu
cantitatea t t t
t3 t1 t2
Figura 2.32
2.42
Algoritmul de calcul al corelatiei

x(τ) h(τ)

y(t)   x( )h(t   )d

t t x(τ)h(t+τ)
h(t+τ)
x(τ)
pasul 2 xh
multiplicarea x  h
t t
t3 t1 t2 t3 t1 t2
Figura 2.33
x(τ)h(t+τ) y(t)
pasul 3  x( )h(t  τ)dτ

integrarea
t t
t3 t1 t2
Figura 2.34
2.43
Exemplu de calcul al corelatiei

x(n) h(n)
4 N  M 2
2 2 2 2
3 y(n)   x ( k )h ( n  k )
k 0
n 1 n N + M – 1 elemente
0 1 2 0 1 2 3
x(n) ={2, 2, 2} y(n) ={1, 2, 3, 4}
Figura 2.35
n = -2 n = -1 n=0
4 h(-2+k) 4 h(-1+k) 4 h(k)
3 3 3
2 2 22 2 2 2 2 2
x(k) x(k) x(k)
1 n 1 n 1 n
0 1 2 0 1 2 0 1 2
y(-2) = 12 = 2 y(-1) = 12+22 = 6 y(0) = 12+22 +32= 12

Vor fi 3 + 4 – 1 = 6 elemente
2.44

x(n) h(n)
4 N  M 2
2 2 2 2
3 y(n)   x ( k )h ( n  k )
k 0
n 1 n
0 1 2 0 1 2 3
x(n) ={2, 2, 2} y(n) ={1, 2, 3, 4}
n=1 n=2 n=3

4 4 4
3 3 x(k) 3
22 2 2 x(k) 22 2 2 2 2 2 2 x(k)
h(1+k) h(2+k) h(3+k)
1 n 1 n 1 n
0 1 2 0 1 2 0 1 2
y(1) = 22+32 +42 = 18 y(2) = 32+42 = 14 y(3) = 42= 8

Rezultat: y(n) = {2, 6, 12, 18, 14, 8}
2.45

x(n) h(n)
4 N  M 2
2 2 2 2
3 y(n)   x ( k )h ( n  k )
k 0
n 1 n
0 1 2 0 1 2 3
x(n) ={2, 2, 2} y(n) ={1, 2, 3, 4}
k -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5
x(k) 2 2 2
n = -2 h(-2+k) 1 2 3 4 y(-2) = 21 = 2
n = -1 h(-1+k) 1 2 3 4 y(-1) = 21+22 = 6
n=0 h(k) 1 2 3 4 y(0) = 21+22 +23= 12
n=1 h(1+k) 1 2 3 4 y(1) = 22+23 +24 = 18
n=2 h(2+k) 1 2 3 4 y(2) = 23+24 = 14
n=3 h(3+k) 1 2 3 4 y(3) = 24= 8
Figura 2.42
Rezultat: y(n) = {2, 6, 12, 18, 14, 8}
2.46
Exercitii
Fie semnalele discrete x1(n) si x2(n):
x1(n) = {1, 3, 1, 0}
x1(n) = {0, 4, 2, 1}
a) Sa se demonstreze ca operatorul corelatie nu este comutativ.
b) Sa se calculeze autocorelatia celor doua secvente.
2.47

Operatii Cu Semnale in Domeniul Timp: Vector Sir Secventa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Operatii Cu Semnale in Domeniul Timp: Vector Sir Secventa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelucrarea numerica a semnalelor Domeniul timp

Operatii cu semnale in domeniul timp

Un semnal digital este reprezentat in calculator in domeniul timp sub forma

Operatii cu semnale in domeniul timp

Figura 2.1 Valoarea medie Figura 2.2

Operatii cu semnale in domeniul timp

Figura 2.1 Integrala Figura 2.2

Operatii speciale in domeniul timp. Convolutia

Daca dim[x(n)] = N; dim[h(n)] = M atunci dim[y(n)] = N+M-1

y(t) = x(t) * h(t)

Operatii speciale in domeniul timp. Convolutia

Convolutia este o operatie comutativa

Operatii speciale in domeniul timp. Convolutia

Convolutia dintre o functie oarecare x(t) si un impuls Dirac δ(t-t0)

Rezultatul este functia x deplasata cu timpul t0.

Operatii speciale in domeniul timp. Convolutia

(periodizarea functiei x(t) cu perioada T0).

Algoritmul de calcul al produsului de convolutie

Algoritmul de calcul al produsului de convolutie

pasul 4  x( )h(t  τ)dτ

y(t )  x(t ) * h(t )

y(t )  x(t ) * h(t )

Exemplu de calcul al produsului de convolutie digitala

n=0 n=1 n=2

y(0) = 12 = 2 y(1) = 22+12 = 6 y(2) = 32+22 +12= 12

Exemplu de calcul al produsului de convolutie

n=3 n=4 n=5

y(3) = 42+32 +22 = 18 y(4) = 42+32 = 14 y(5) = 42= 8

Exemplu de calcul al produsului de convolutie

y(0) = 0,1·0 + 0,35·(-0,7) + 0,45·(-1) + -0,7 1

Convolutia liniara Convolutia circulara

Convolutia liniara Convolutia circulara

Convolutia liniara Convolutia circulara

Convolutia liniara Convolutia circulara

Convolutia liniara Convolutia circulara

Convolutia liniara Convolutia circulara

Convolutia liniara Convolutia circulara

b) Sa se determine secventa h(n) obtinuta prin esantionarea semnalului analogic:

c) Sa se demonstreze, utilizand cele doua secvente, ca operatia de convolutie

c) Sa se realizeze o comparatie intre cele doua rezultate

x(n) Sistem y(n)

SLITD = Sistem Liniar Invariant in Timp Discret

Se aplica principiul suprapunerii efectelor (superpozitiei)

Figura 2.22 2.29

Exemplu de sistem necauzal: y(n) = 3x(n) + x(n+1) pentru n  0

Toate sistemele reale (din natura) sunt cauzale.

Un sistem este cauzal daca si numai daca h(n) = 0 pentru  n < 0

Semnalele de intrare pentru care x(n) = 0 pentru  n < 0 se numesc

Obtinerea raspunsului sistemelor utilizand convolutia

Iesirea unui sistem se obtine prin calculul produsului de convolutie

Reprezentarea sistemelor discrete in domeniul timp

y(n)  b0 x(n)  b1 x(n  1)  ...  bN x(n  N )  a1 y(n  1)  ...  aM y (n  M ) (2)

Reprezentarea sistemelor discrete in domeniul timp

Legarea sistemelor discrete in cascada

x(n) y1(n) y(n)

Legarea sistemelor discrete in paralel cu sumarea

Figura 2.26 h2(n)

e) Sa se determine primele 4 esantioane ale raspunsului sistemului la semnalul

y(n) = x(n) + 2x(n-1) – 3x(n-2) +4x(n-3)

c) Sa se determine primele 5 esantioane ale raspunsului sistemului la semnalul

a) Daca sistemele sunt legate in cascada si la intrare se aplica secventa:

b) Daca sistemele sunt legate in paralel cu sumarea iesirilor, sa se

Daca dim[x(n)] = N; dim[h(n)] = M atunci dim[y(n)] = N+M-1