CURS 3, Analiz

a matematic
a, semestrul I, 20152016

Serii numerice

Un caz particular de siruri, date ca sume, prezinta importante particularitati si aplicatii si va fi

studiat n cele ce urmeaz
a.

1.1

Serii convergente. Serii divergente

In liceu au fost studiate si dou

a tipuri de siruri cu proprietati deosebite: progresiile aritmetice si
geometrice:
(xn ) este o progresie aritmetic
a de ratie r daca xn+1 = xn + r, n;
(xn ) este o progresie geometric
a de ratie q daca xn+1 = q xn , n.
Acestor siruri li s-a atasat suma primilor n termeni, Sn . Se arata usor ca


(n 1) r
pentru progresii aritmetice: Sn = x1 + x2 + ... + xn = x1 +
n
2
qn 1
.
pentru progresii aritmetice: Sn = x1 + x2 + ... + xn = x1
q1
Observam c
a n cazul progresiilor aritmetice sirul (Sn ) este divergent cu exceptia unui singur caz:
x1 = r = 0 n vreme ce pentru progresiile geometrice sirul (Sn ) este convergent fie daca q (1, 1) ,
x1
x1 R, fie x1 = 0, q R. Mai mult, pentru q (1, 1) , lim Sn =
.
n
1q
In continuare, vom generaliza si vom ncerca sa raspundem la ntrebarea: Dat un sir oarecare
(xn ) , ce se poate spune despre sirul (Sn ), al sumei primilor n termeni din sir ?
Definitia 1.1 Fiind dat un sir de numere reale (xn ), cuplul format din sirurile (xn ) si (Sn ), unde
Sn = x1 + x2 + ... + xn ,

pentru orice n N,

se numeste serie de termen general (xn ). S

irul (Sn ) se numeste
sirul sumelor partiale asociat
sirului (xn ).
Vom nota o serie prin
X

xn sau

nN

xn , sau x0 + x1 + ... + xn + ... sau, simplu,

n=0

an

Definitia 1.2 1. Spunem c

a seria

xn este convergent
a dac
a sirul sumelor partiale (Sn ) asociat

n=0

acest caz,
lui (an ) este convergent n R. In
lim Sn = S

se numeste suma seriei si o vom nota prin

2. Spunem c
a seria

xn sau

xn , sau x0 + x1 + ... + xn + ...

n=0

nN

xn este divergent
a dac
a sirul sumelor partiale, (Sn ) , este divergent.

n=0

Observatia 1.3 1. Prin notatia

xn vom ntelege fie seria cu termenul general xn , fie suma

n=0

seriei, la ce anume se face referire reiesind din context.

2. Uneori seria nu va fi indexat
a de la 0, ci de la un num
ar natural n0 :

xn . Convenim s
a

n=n0

not
am tot prin Sn suma termenilor p
an
a la cel de rang n: Sn = xn0 + ...xn .
3. Faptul c
a o serie este convergent
a sau divergent
a l vom numi natura seriei.
Exemplul 1.4 Seria

aq n poart
a numele de serie geometric
a (termenul general al seriei

n=0

provine dintr-o serie geometric

a n care primul termen are valoare a iar ratia este egal
a cu q).
Am v
azut c
a aceast
a serie este convergent
a pentru orice q astfel nc
at |q| < 1. Suma seriei este, n
acest caz,

X
a
aq n =
.
1q
n=0

Exemplul 1.5 Seria

1
este convergent
a. Aceasta pentru c
a sirul sumelor partiale poate
n=1 n(n + 1)

fi scris:
1
1
1
+
+ ... +
12 23
n(n + 1)

 



1 1
1 1
1
1
=

+ ... +

,
1 2
2 3
n n+1

Sn =

deci

1
,
n+1
iar de aici vedem c
a lim Sn = 1, adic
a sirul sumelor partiale este convergent.
Sn = 1

Exemplul 1.6 Ca o generalizare pentru exemplul anterior, dac

a termenul general al unei serii

P
xn poate fi scris sub forma
n=0

spunem c
a seria

xn = n n+1 ,

n N

xn este o serie telescopic

a. Se observ
a c
a sirul sumelor partiale este dat de:

n=0

Sn = 1 n si deci seria este convergent

a dac
a si numai dac
a (n ) este un sir convergent, caz n
2

care

xn = 1 lim n .
n

n=0

Exemplul 1.7 Seria

(1)n este divergent

a. S
irul sumelor partiale este dat de

n=0

S2n = 0,

n N

iar S2n+1 = 1,

n N.

1
P
, numit
a seria armonic
a deoarece fiecare termen este media armonic
a
n=1 n
a termenilor nvecinati, este divergent
a. S
irul sumelor partiale este dat de:

Exemplul 1.8 Seria

1
1
+ ... +
2
n

Sn = 1 +

si am vazut n cursul precedent c

a acesta este un sir divergent (are limita +).
Exemplele de mai sus prezint
a si serii pentru care putem preciza si suma acestora. In general,
asemenea situatii sunt destul de rare, asa ca ne vom axa n special pe a stabili natura unei serii,
fara a gasi, efectiv suma seriei.

1.2

Propriet
ati generale

Teorema 1.9 Dac

a unei serii i se adaug
a sau i se suprim
a un num
ar finit de termeni, atunci
natura seriei nu se schimb
a.
Demonstratie. S
a presupunem c
a dintr-o serie

xn am eliminat un numar finit de termeni. Fie acestia

n=0

xn1 , xn2 , ..., xnp , cu n1 n2 ... np . Atunci, pentru orice n np avem Tn = Sn s, unde cu (Sn ) am notat
sirul sumelor partiale pentru seria initial
a, (Tn ) este sirul sumelor partiale pentru seria nou obtinuta iar
s = xn1 + xn2 + ... + xnp .
Num
arul s fiind o constant
a, natura sirului (Tn ) nu va depinde de acesta. In consecinta, (Tn ) este convergent
dac
a si numai dac
a (Sn ) este convergent. In plus, n caz de convergenta avem
lim Tn = lim Sn s,

adic
a suma seriei nou obtinut
a se modific
a cu suma finita a termenilor care se elimina.
Se rationeaz
a similar pentru situatia n care adaugam seriei un numar finit de termeni.

Teorema 1.10 (conditia necesar

a de convergent
a) Dac
a

xn este o serie convergent

a, atunci

n=0

lim xn = 0.

Demonstratie. Fie S =

xn R. Din relatia evidenta xn = Sn Sn1 obtinem, prin trecere la limit

a:

n=0

lim xn = lim Sn lim Sn1 = S S = 0.

Consecinta 1.11 Dac

a termenul general al unei serii nu este convergent la 0, atunci seria este
divergent
a.
Observatia 1.12 Conditia ca lim xn = 0 este una necesar
a, nu si suficient
a pentru ca seria
n

xn

n=0

1
P
1
este divergent
a, desi 0.
n
n=1 n

P
n
Analiz
and din nou Exemplul 1.7, putem spune imediat c
a
(1) este divergent
a, deoarece

s
a fie convergent
a. De exemplu, seria armonic
a

n=0

termenul general nu are limit

a.
Teorema 1.13 (operatii cu serii) Consider
am seriile

1. Dac
a

xn si

n=0

n=0

(xn + yn ) =

n=0

xn si

n=0

xn si

n=0

yn si num
arul real nenul .

n=0

(xn + yn ) este convergent

a si

n=0

2. Seriile

yn sunt convergente, atunci

xn +

n=0

yn .

n=0

(xn ) au aceeasi natur

a.

n=0

Demonstratie. 1. Not
and cu Sn , Tn , Un sirurile sumelor partiale pentru seriile

xn ,

n=0

yn si, respectiv,

n=0

(xn + yn ) avem

n=0

n N.

Un = Sn + Tn ,

Din propriet
atile sirurilor convergente, rezulta ca (Un ) este convergent si ca lim Un = lim Sn + lim Tn ,
n
n
n

P
P
P
ceea ce spune c
a
(xn + yn ) =
xn +
yn .
n=0

n=0

n=0

2. Rezult
a imediat din faptul c
a pentru orice numar real nenul un sir oarecare (xn ) are aceeasi natur
a
cu sirul (xn ) .


Observatia 1.14 Binenteles, dac

a

xn si

n=0

yn sunt serii divergente, se poate nt

ampla ca se-

n=0

P
P
(xn + yn ) s
a fie una convergent
a. De exemplu, este cazul seriilor
(1)n si
(1)n1 .
n=0
n=0
n=0
i
h
P
Dup
a cum am v
azut anterior, acestea sunt serii divergente, dar
(1)n + (1)n1 este con-

ria

n=0

vergent
a.
Consecinta 1.15 Dac
a

xn si

n=0

vergent
a si

yn sunt serii convergente, atunci seria

n=0

P
n=0

(xn yn ) =

n=0

xn

n=0

yn .

n=0

(xn yn ) este con-

Teorema 1.16 (Criteriul lui Cauchy) Seria

xn este convergent
a dac
a si numai dac
a pentru

n=0

orice > 0 exist

a n N astfel nc
at pentru orice n n si orice p N , s
a avem
|xn+1 + xn+2 + ... + xn+p | < .
Demonstratie. O serie converge dac
a si numai daca sirul sumelor partiale, (Sn ) este convergent, ceea ce
este echivalent cu faptul c
a (Sn ) este sir Cauchy, adica
> 0, n N, n n , p N : |Sn+p Sn | < .
Dar Sn+p Sn = xn+1 + xn+2 + ... + xn+p si demonstratia este completa.

1.3

Serii cu termeni pozitivi

In aceasta parte ne vom ocupa de seriile cu termeni pozitivi. Aceste serii au proprietatea ca sirul
sumelor partiale este cresc
ator:
Sn+1 Sn = xn+1 0.
Astfel, o serie cu termeni pozitivi este convergenta daca si numai daca sirul sumelor partiale este
majorat. Altfel spus, pentru serii cu termeni pozitivi marginirea sirului sumelor partiale este un
criteriu suficient pentru convergent
a. Pe parcurs vom compara diferite serii cu unele a caror natur
a
este cunoscut
a.
Teorema 1.17 (Criteriul de comparatie de speta I) Fie seriile cu termeni pozitivi

xn si

n=0

yn astfel nc
at xn yn pentru orice n N.

n=0

1. Dac
a

2. Dac
a

n=0

n=0

n=0

n=0

yn este convergent
a, atunci si
xn este divergent
a, atunci si

Demonstratie. Fie Sn =

n
P

xk si Tn =

k=0

n
P

xn este convergent
a.

yn este divergent
a.

yk pentru n N. Din xn yn pentru orice n rezult

a c
a

k=0

Sn Tn pentru orice n N.

P
P
1. Dac
a
yn este convergent
a, atunci Tn este majorat, deci si Sn este majorat si atunci
xn este
n=0

convergent
a.
2. Dac
a
deci,

n=0

xn este divergent
a, atunci sirul Sn este nemajorat si atunci nici sirul Tn nu este majorat,

n=0

yn este divergent
a.

n=0

Exemplul 1.18 1. Seria

< 1 avem

1
P
, cu < 1 este divergent
a. Este suficient s
a remarc
am c
a pentru

n=1 n

1
1
.

n
n

1
1
P
P
este divergent
a si atunci, conform criteriului de comparatie I rezult
a ca si

n=1 n
n=1 n
este divergent
a.

Dar seria

2. Seria

1
P

este convergent
a. Intr-adev
ar,
2
n=1 n

1
1

2
n
n(n 1)

n 2

1
P
1
este convergent
a.
este convergent
a, rezult
a c
a si
2
n=1 n
n=2 n(n 1)
1
P
Mai departe, pentru orice > 2, seria
este convergent
a.

n=1 n

si cum seria

Teorema 1.19 (Criteriul de comparatie cu limit

a) Fie seriile cu termeni strict pozitivi
si

xn

n=0

yn .

n=0

xn
= (0, ), atunci cele dou
a serii au aceeasi natur
a.
n yn

P
P
xn
xn este convergent
a,
yn este convergent
a rezult
a c
a si
2. Dac
a lim
= 0, atunci dac
a
n yn
n=0
n=0

P
P
iar dac
a
xn este divergent
a, atunci si
yn este divergent
a.
1. Dac
a exist
a lim

n=0

n=0

n=0

n=0

P
P
xn
3. Dac
a lim
= , atunci dac
a
xn este convergent
a rezult
a c
a si
yn este convergent
a,
n yn
n=0
n=0

P
P
iar dac
a
yn este divergent
a, atunci si
xn este divergent
a.

Demonstratie. Exercitiu!

Exemplul 1.20 Folosind acest criteriu, rezult

a c
a seria

P
n=1

1
P
consider
and seria armonic
a
avem
n=1 n

lim

sin n1
1
n

sin

este divergent
a. Intradev
ar,
n

= 1,

deci cele dou

a serii au aceeasi natur
a. S
tim ns
a c
a seria armonic
a este divergent
a.
Exemplul 1.21 (seria armonic
a generalizat
a) Seria

X
1
, R
n

n=1

se numeste seria armonic

a generalizat
a. Ea este: convergent
a dac
a >1
si este divergent
a n rest.
Pentru a demonstra ultima afirmatie, am v
azut mai sus c
a seria este divergent
a pentru 1
si convergent
a pentru 2. Pentru a ar
ata c
a este convergent
a dac
a (1, 2), se poate aplica un
alt criteriu, numit criteriul condens
arii.


P
Teorema 1.22 (Cauchy - Hadamard: criteriul r
ad
acinii) Fie seria cu termeni pozitivi
xn
n=0

si = lim n xn .
n

P
1. Dac
a < 1, atunci
xn este convergent
a.

2. Dac
a > 1, atunci

n=0

xn este divergent
a.

n=0

Demonstratie. 1. Fie < 1. Atunci exista > 0 astfel ncat + < 1. Conform definitiei, = lim n xn .
n

n
Exist
a atunci un num
ar natural n astfel ncat n xn < + pentru orice n n , adica xn < ( + ) pentru

P
n
orice n n . Dar seria
( + ) este convergenta, ratia + fiind subunitara. Conform criteriului de
n=n

comparatie de prima spet

a rezult
a acum ca si

xn este convergenta.

n=0

2. S
a presupunem acum c
a > 1. Aplicand din nou definitia, avem:
1 < = lim

xn .

In consecinta, termenul general nu tinde la 0, deci seria este divergenta.

Observatia 1.23 Dac

a = 1 nu putem decide dac
a seria este convergent
a sau divergent
a. Pentru
1
1
P
P
si
avem = 1, dar prima este divergent
a, iar a doua convergent
a.
ambele serii
2
n=1 n
n=1 n
Teorema 1.24 (DAlembert: criteriul raportului) Fie seria
n N. Dac
a exist
a ` = lim
1. Dac
a ` < 1, seria

2. Dac
a ` > 1, seria

n=0

xn cu xn > 0 pentru orice

n=0

xn+1
, atunci:
xn

xn este convergent
a.
xn este divergent
a.

n=0

xn+1

= `, atunci exista lim n xn = `. Conn xn

n


Demonstratie. Se foloseste proprietatea: daca exista lim

cluziile sunt atunci imediate, din criteriul radacinii.

Observatia 1.25 1. Ca si n cazul criteriului r

ad
acinii, dac
a
xn+1
= 1,
n xn

` = lim

nu putem decide dac

a seria de termen general xn este convergent
a sau divergent
a. Aceleasi dou
a
1
1
P
P
serii
si
sunt exemplu n acest sens.
2
n=1 n
n=1 n
2. Exist
a si situatii n care nu putem aplica nici criteriul r
ad
acinii, nici criteriul raportului
1
P
pentru a deduce convergenta unei serii. Seria
este un exemplu n acest sens.
n=1 n
Atunci c
and folosind criteriul raportului nu putem preciza natura unei serii, putem utiliza
urmatorul criteriu:

Teorema 1.26 (Criteriul lui Raabe - Duhamel) Fie seria



xn
1 = , atunci
Dac
a exist
a lim n
n
xn+1
1. dac
a > 1, seria este convergent
a;
2. dac
a < 1, seria este divergent
a.

xn , cu xn > 0, pentru orice n.

n=1

Observatia 1.27 Criteriul Raabe - Duhamel este mai general dec

at cel al raportului. Dac
a exist
a
xn+1
lim
= 6= 1, atunci
n xn
 

xn
+, dac
a<1
1 =
lim n
n
, dac
a > 1,
xn+1
ceea ce conduce la concluziile criteriului raportului.
Exemplul 1.28 S
a se studieze natura seriei

X
1 3 5 ... (2n 1)
n=1

2 4 ... (2n)

1
.
2n + 1

Av
and n vedere forma termenului general, vom ncerca s
a aplic
am criteriul raportului cu limit
a.
xn+1
Calcul
and
, obtinem
xn
xn+1
(2n + 1)2
,
=
xn
(2n + 2) (2n + 3)
raport care are limita 1, deci din criteriul raportului nu putem trage o concluzie.
Aplic
am mai departe criteriul lui Raabe-Duhamel:


6n 5
3
xn
1 =n
.
n
xn+1
(2n + 2) (2n + 3)
2
Fiindc
a limita este subunitar
a, seria este divergent
a.
an
n functie de parametrul real a > 0.
1,
1
n=1 1 + 2 + ... + n
Din nou, apel
am mai nt
ai la criteriul raportului cu limit
a:


1 + 12 + ... + n1
xn+1
1


=a
=a
a,
1
1
1
xn
1 + 2 + ... + n + n+1
1 + (n+1) 1+11 +...+ 1
( 2
n)
Exemplul 1.29 S
a stabilim natura seriei

1
1
av
and n vedere c
a 1 + + ... + +.
2
n
Astfel, dac
a a > 1 seria este divergent
a iar dac
a a < 1, seria este convergent
a. Pentru a = 1
nu putem trage o concluzie din criteriul raportului, asa c
a ncerc
am s
a aplic
am criteriul lui Raabe
1
1
- Duhamel. Not
and 1 + + ... + = an , avem:
2
n


xn
1
n
1 =n
0
xn+1
(n + 1) an
n
deoarece
1 iar an +. Astfel, conform criteriului lui Raabe - Duhamel, seria este
n+1
divergent
a pentru a = 1.
8

1.4

Serii cu termeni oarecare

Pentru serii care nu au termeni pozitivi nu mai putem aplica criteriile din sectiunea precedent
a.
Ne vom referi n continuare la un caz particular.
1.4.1

Serii alternate

Definitia 1.30 Spunem despre o serie de numere reale

xn c
a este o serie alternat
a dac
a

n=1

xn xn+1 < 0 pentru orice n N, adic

a dac
a termenii s
ai alterneaz
a ca semn.
Orice serie alternat
a poate fi pus
a n una din formele:

n1

(1)

xn sau

n=1

(1)n xn

n=1

cu xn 0 pentru orice n N. Seriile

1 1
(1)n1
1 + ... +
+ ... sau
2 3
n
1 + 2 3 + 4 ...
sunt serii alternate.
Teorema 1.31 (Criteriul lui Leibniz) Dac
a (xn ) este un sir descresc
ator cu limita 0, atunci

P
n
seria alternat
a
(1) xn este convergent
a.
n=1

(1)n
P
P
x
(1)n sin ,
este o serie convergent
a. Tot convergent
a este si seria
Exemplul 1.32 Seria
n
n
n=1
n=1

x
pentru orice x 0, sirul sin
fiind, de la un rang ncolo, descresc
ator.
n

1.4.2

Serii absolut convergente. Serii semiconvergente

Daca avand dat

a o serie cu termeni oarecare

xn studiem seria modulelor,

n=1

|xn | , se remarc
a

n=1
n

faptul ca putem obtine at

at serii convergente, cum este cazul pentru

(1)
P
, cat si serii diver2
n=1 n

(1)n
P
. Se pune problema daca exista o legatura ntre convergenta
n=1 n
seriei modulelor si convergenta seriei initiale.

gente, cum este cazul pentru

Definitia 1.33 Fie seria cu termeni oarecare

1. Spunem c
a seria
acest caz, not
am

xn .

n=1

xn este absolut convergent

a dac
a seria

n=1

|xn | este convergent

a. In

n=1

xn (AC).

n=1

2. Spunem c
a seria

xn este semiconvergent
a dac
a

n=1

P
acest caz, not
este divergent
a. In
am
xn (SC).
n=1

xn este convergent
a iar seria

n=1

P
n=1

|xn |

 (1)n
(1)2
P
P
este un exemplu de serie semiconvergenta, n vreme ce
este un exemplu
2
n=1 n
n=1 n
de serie absolut convergent
a.

Seria

Teorema 1.34 Dac

a

xn este absolut convergent

a, atunci

n=1

xn este si convergent
a.

n=1

Demonstratie. Aplic
am criteriul lui Cauchy. Seria

|xn | fiind convergenta, satisface conditia Cauchy:

n=1

> 0, n N, n n , p N : |xn+1 | + ... + |xn+p | < .

Dar atunci, pentru orice n n si p N,
|xn+1 + ... + xn+p | |xn+1 | + ... + |xn+p | < .
Deci, seria

xn ndeplineste conditia Cauchy, de unde este convergenta.

n=1

Observatia 1.35 1. Reciproca acestei teoreme nu este adev

arat
a: seria

(1)n
P
este convern=1 n

gent
a, f
ar
a a fi absolut convergent
a.
2. Pentru seriile cu termeni pozitivi cele dou
a notiuni sunt echivalente.
3. Deoarece seria modulelor atasat
a unei serii cu termeni oarecare este o serie cu termeni pozitivi, putem studia absoluta convergent
a folosind criteriile stabilite pentru serii cu termeni pozitivi.

In felul acesta, fiecare criteriu de convergent

a de la serii cu termeni pozitivi devine un criteriu de
convergent
a pentru serii cu termeni oarecare.

P
general, dac
|xn | este divergent
a, nu se poate spune nimic despre natura seriei
4. In
a seria

n=1

xn .

n=1

10