Electrotehnică Lucrări practice de laborator

Lucrarea nr. 4

STUDIUL DIPOLULUI LINIAR PASIV

ALIMENTAT ÎN CURENT CONTINUU
1. CONSIDERAŢII TEORETICE

Un circuit cu două borne de acces, astfel încât intensitatea curentului care intră
pe la una din borne este egal cu intensitatea curentului care iese pe la cealaltă bornă, se
numeşte dipol. Denumirea de dipol vine de la faptul că, în electrotehnică, bornele de
acces sau de legătură cu exteriorul ale unui circuit se mai numesc şi poli.
Dipolul este liniar pasiv dacă are în structura sa numai elemente de circuit
pasive, liniare, respectiv rezistoare liniare în cazul circuitelor pasive de c.c.
O linie de curent continuu de transport a energiei electrice sau de telecomu-
nicaţii, de tensiuni relativ reduse, poate fi asimilată cu un dipol dacă se neglijează
curenţii de pierderi prin izolaţia dintre conductoarele liniei (fig. L4.1,a). O astfel de linie
poate fi modelată cu o schemă electrică cu parametri concentraţi ca în fig. L4.1,b), în
care rezistenţa conductoarelor liniei omogene (circuit cu parametrii distribuiţi) poate fi
simbolizată printr-un rezistor cu rezistenţa
ρ⋅l
Rl =2
S , (L4.1)
în care s-a notat cu:  – rezistivitatea conductoarelor,
l – lungimea liniei,
S – secţiunea conductoarelor.
(1) I (2) (1) I Rl (2)

U2 Ul
U1 Rs E U1 U2 Rs
I
(1') Linie de transport de c.c. (2') Receptor (1') (2')

Fig. L4.1. Dipolul electric: a) dipolul electric corespunzător unei linii de transport a energiei
electrice în curent continuu; b) schema echivalentă a dipolului corespunzător liniei.

Ecuaţia dipolului astfel obţinut (fig. L4.1,b) este

U1 = U2 + Rl I. (L4.2)
Presupunând că rezistenţa internă a generatorului de tensiune continuă E este
neglijabilă (Rg = 0), rezultă că tensiunea la bornele de intrare U 1 este constantă (U1 = ct.)
Mărimile electrice caracteristice funcţionării dipolului vor fi:
 tensiunea la receptor
U2 = U1 – RlI = U1 – U, (L4.3)
unde U = Ul = RlI este căderea de tensiune pe linie;

-1-
 Electrotehnică Lucrări practice de laborator

 puterea furnizată de generator P1 = U1I;

 puterea furnizată receptorului de sarcină (puterea utilă),
P2 = RsI2 = U2I = (U1– RlI)I = U1I – RlI2 = P1 – P, (L4.4)
unde P = RlI2 este puterea pierdută prin efect Joule pe conductoarele liniei;
 randamentul transmisiei de putere,
2
P2 P1 −ΔP U 1 I−R l I Rl I
η= = = =1−
P1 P1 U 1I U1
. (L4.5)
Regimurile limită de funcţionare ale liniei sunt:
 regimul de mers în gol când linia este deschisă, iar mărimile electrice
corespunzătoare sunt: I = 0, U = 0, U2 = U 1 , P1 = 0, P2 = 0,  = 1;
 regimul de scurtcircuit când R2 = 0 (bornele 2 - 2' sunt scurtcircuitate). În
acest caz avem: curentul de scurtcircuit Isc = U1/Rl , U = RlIsc = U1, U2= 0,
2
P1=U 1 I sc=U 1 / Rl , P2 = 0,  = 0.

Se poate observa că puterea transmisă receptorului are o variaţie parabolică în

dP2
=0
funcţie de curentul I, cu un maxim ce se obţine din condiţia dI . Utilizând relaţia
(L4.4), rezultă:
2
U1 1 U1
I| = = I P2 max =
P 2 Rl 2 sc
2 max
4 Rl
şi (L4.6)
Transferul de putere maximă se realizează când R s = Rl, deci când rezistenţa
receptorului de sarcină este egală cu rezistenţa conductoarelor liniei.
Randamentul transmisiei de putere maximă este
P2 max U 21 U 21
η= = / =0,5
P1 4 Rl 2 R l
. (L4.7)
Deci, indiferent de tensiunea generatorului şi de rezistenţa echivalentă a
dipolului, puterea maximă se transmite cu un randament de 50%.
Expresia randamentului mai poate fi scrisă sub forma:
P2 U 2 Rs
η= = =
P1 U 1 Rl + Rs
. (L4.8)
De aici rezultă următoarele situaţii posibile:
 în cazul liniilor de transport a energiei electrice (unde curenţii au valori mari)
se urmăreşte realizarea unui randament ridicat şi deci trebuie ca Rl << Rs;
 în cazul liniilor de telecomunicaţii este necesar să se transmită receptorului un
semnal cât mai puternic, deci să se transmită o putere maximă, dar cu un
randament mai mic. În acest caz, curenţii având valori relativ mici, se poate
neglija pierderea de putere pe conductoarele liniei.

-2-
 Electrotehnică Lucrări practice de laborator

Variaţiile mărimilor electrice considerate în funcţie de intensitatea curentului pe

linie sunt redate în figura L4.2.

U1

U2 P1
U

1  P2
0,5
I
0 Isc/2 Isc
Fig. L4.2.

2. MODUL DE LUCRU

Se realizează un montaj conform schemei din fig. L4.3. Se fixează tensiunea U1

prin comutatorul sursei de alimentare de tensiune continuă E la o valoare ce va rămâne
constantă. Se realizează pe rând regimurile de mers în gol şi de scurtcircuit, apoi prin
modificarea rezistenţei reostatului de sarcină Rs se studiază variaţia mărimilor U2, P1, P2,
U şi  în funcţie de curentul de sarcină. Se acordă atenţie punctului corespunzător
curentului I = Isc/2.
Rl
A

+
E V1 V2 Rs
-

Fig. L4.3. Schema electrică a montajului.

Datele se trec în tabelul de mai jos şi se trasează pe baza lor, pe acelaşi grafic (ca
cel din fig. L4.2) curbele de variaţie cu curentul de sarcină ale mărimilor U1, U2, P1, P2,
U1, U şi  .
Tabelul L4.1.

Rezolvare

U1=25
U1g=[25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25]

-3-
 Electrotehnică Lucrări practice de laborator

I=[0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5]
U2=[25 23.5 22 20.5 19 17.5 16 14.5 13 11.5 9.8 8.4 6.6 4.8 2.6 0]
P1=U1*I
P2=U2.*I
DU=U1-U2
eta=P2./P1
subplot(2,1,1)
plot(I,U1g,'y',I,U2,'b',I,P1,'k', I,P2,'r', I,DU,'m'), grid
set(gca, 'xtick',[0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6])
set(gca,'ytick',[0 5 10 15 20 25 30 35 40])
subplot(2,1,2)
plot(I,eta), grid
set(gca, 'xtick',[0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6])
set(gca,'ytick',[0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1]
U1 =25
U1g =25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25
25 25
I =0 0.1000 0.2000 0.3000 0.4000 0.5000 0.6000 0.7000
0.8000 0.9000 1.00001.1000 1.2000 1.3000 1.4000 1.5000
U2 =25.0000 23.5000 22.0000 20.5000 19.0000 17.5000 16.0000 14.5000
13.0000 11.5000 9.8000 8.4000 6.6000 4.8000 2.6000 0
P1 =0 2.5000 5.0000 7.5000 10.0000 12.5000 15.0000 17.5000
20.0000 22.5000 25.0000 27.5000 30.0000 32.5000 35.0000 37.5000
P2 =0 2.3500 4.4000 6.1500 7.6000 8.7500 9.6000 10.1500
10.4000 10.3500 9.8000 9.2400 7.9200 6.2400 3.6400 0
DU =0 1.5000 3.0000 4.5000 6.0000 7.5000 9.0000 10.5000
12.0000 13.5000 15.2000 16.6000 18.4000 20.2000 22.4000 25.0000
eta =NaN 0.9400 0.8800 0.8200 0.7600 0.7000 0.6400 0.5800
U1 = 25V
I [A] 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5

U2 [V] 25 23.5 22 20.5 19 17.5 16 14.5 13 11.5 9.8 8.4 6.6 4.8 2.6 0
P1 = U1 I 25 50 75 100 27.5 15 17.5 20 22.5 25 27.5 30 32.5 35 37.5 0
[W]
P2 = U2 I 23.5 44 61.5 76 87.5 96 10.1 10.4 10.3 9.8 9.3 7.9 6.2 3.5 0 0
[W]
U=U1-U2 150 30 45 60 75 90 105 120 135 152 166 184 202 225 250 0
[V]
P 94 88 82 76 70 64 58 52 46 40 34 27 20 11 0 0
η= 2
P1
0.5200 0.4600 0.3920 0.3360 0.2640 0.1920 0.1040 0

-4-
Electrotehnică Lucrări practice de laborator

-5-