CIA

Circuite Integrate
Analogice
prof. Isar Dorina
dorina.isar@upt.ro
Cabinet vizavi de A215

Curs 12/2021
 Surse de tensiune de referinţă

• Sunt surse de mare precizie şi stabilitate

termică ce se folosesc la curenţi mici.
1. Sursă de referinţă de tensiune pozitivă
• Circuitul se poate alimenta de la o singură
sursă de tensiune, pozitivă. Tensiunea
acesteia trebuie să fie:
E  U0  1,5  2V
• Pentru reducerea variaţiei tensiunii Uz cu curentul este necesară
alimentarea stabilizatorului R3 - DZ de la tensiunea stabilizată Uo.
• Pornirea circuitului este asigurată de reacţia pozitivă care este puternică la
început, când dioda nu este deschisă. După deschiderea diodei, reacţia
pozitivă îşi reduce efectul datorită rezistenţei rz mici şi domină reacţia
negativă prin R1 şi R2.

 R2 
U0  1  Uz CEM : R 4  rZ  R 1 R 2 R 3  rz
 R1 
 Surse de tensiune de referinţă
• 2. Sursă de referinţă de tensiune
negativă
• Se poate realiza o sursă de tensiune
negativă cu o schemă asemănătoare cu cea
de tensiune pozitivă dacă se alimentează
integratul corespunzăto şi se inversează
dioda Zener.
• 3. Sursă de tensiune de referinţă
variabilă
• Principiul acestei surse se bazează pe un
amplificator cu amplificare ajustabilă în
gamă largă, de la o valoare pozitivă până la
o valoare negativă.
• Amplificatorul trebuie alimentat de la două
surse, iar circuitul diodei de referinţă nu mai
poate fi alimentat de la ieşire (unde
tensiunea îşi schimbă semnul).
 Referințe de tensiune
• In practică sunt necesare des circuite a căror tensiune de ieșire să fie cât
mai puțin dependentă de temperatură; aceste circuite se numesc
referințe de tensiune.
• Termenul de REFERINȚĂ este utilizat atunci când valoarea tensiunii
(sau a curentului) este cunoscută cu precizie mare și prezintă și o
stabilitate mare, în raport cu temperatura, în comparație cu cea întâlnită
în sursele obișnuite.

• Ideea: Tensiunea de la ieşirea circuitului să fie compusă din două

componente cu coeficienţi de temperatură care să se compenseze
reciproc.

• Se cunoaşte că UBE şi VT au coeficienţi de temperatură de semn opus:

UBE are un TC negativ de aproximativ - 2mV/ ̊C
VT are un TC pozitiv de aproximativ +0,085mV / ̊C .
 Referințe de tensiune
• Circuitele care furnizează la ieşire
o tensiune de valoare constantă
funcţie de temperatură (tensiune
compensată termic) se numesc
referinţe de tip bandgap.

• Se obţine o tensiune care nu

depinde de temperatură prin
însumarea unei căderi de tensiune
UBE şi a unei tensiuni cu valoarea
ponderată care depinde de UT .
U OUT  U BE  NU T
 Sursă de tensiune de referinţă
de tip “bandgap” (1)
• Ideea: coeficientul de temperatură de
–2mV/K al tensiunii UBE să fie
compensat cu un coeficient de
temperatură de +2mV/K.
• Soluția: Se utilizează diferenţa între 2
tensiuni UBE a unor tranzistoare care
au curenţi de colector diferiţi. Această
diferenţă de tensiuni este proporţională
cu tensiunea termică.
• Tensiunea de la ieșirea circuitului este:
U O  U BE 2  U R 2  U BE 2  R 2 I C1  I C 2  (1)
• Trebuie să arătăm că UR2 depinde de
UT. Pentru aceasta trebuie să arătăm
că fiecare curent Ic1 și Ic2 depinde de
UT .
• Aflăm o primă legătură între curenții Ic1
și Ic2 considerând AO ideal.
 Sursă de tensiune de referinţă
de tip “bandgap” (1)
Rezultă că sunt valabile cele 2 reguli ”de
aur” și URC1 = URC2 deci:
IC2 = n IC1 (2)
A doua relație între curenți o obținem
din L2K scrisă în bucla cu cele două
joncțiuni BE:
I C1R 1  U BE 2  U BE1 (3)
Fiecare UBE îl înlocuim din relația Ebers-
Moll și deoarece tranzistoarele sunt
identice (același Ic0), relația (3)
devine: I I
I C1R 1  U BE 2  U BE1  U T ln C2
 U T ln C1

IC0 IC0
IC2 kT
 U T ln  U T ln n  ln n
I C1 q
 Sursă de tensiune de referinţă
de tip “bandgap” (1)
• Diferenţa de tensiuni UBE va genera
prin rezistor ul R1 un curent PTAT
(Proportional To Absolute
Temperature) prin intermediul tensiunii
termice:
U T ln n
 I C1  ( 4)
R1
• Acest curent este utilizat pentru a
genera o tensiune pe un al doilea
rezistor, R2:
 U T ln n U T ln n 
UR2  R 2 I C1  I C 2   R 2  n  
 R1 R1 


R2
n  1U T ln n  N  U T (5)
R1
 Sursă de tensiune de referinţă
de tip “bandgap” (1)
• Deoarece: UT = kT/q rezultă:

dU R 2 d ( NU T ) dU T
 N 
dT dT dT
d  kT  k
N 
 
 N
dT  q  q

dU R 2 kT NU T mV
N   2
dT qT T C

• T=300K şi UT = 26 mV, rezultă:

3 300
N  2  10 3
 23
26  10
 Sursă de tensiune de referinţă
de tip “bandgap” (1)
• Tensiunea la ieșirea circuitului va fi:

Ue = UBE2 + UR2 = UBE2 + NUT = const. (T) = 1,2 V

• Denumirea de “band-gap” provine de la diferența de

energie de 1,22eV necesară pentru saltul electronilor
de pe banda de valenţă în banda de conducţie într-
un cristal de siliciu.
• Sursele de referință de tip band-gap sunt des utilizate
în stabilizatoare de tensiune cum sunt LM317,
LM337, TL431 sau cele din familia 78xx, 79xx unde
referinţa este o sursă de tip band-gap multiplicată,
având o valoare de aprox. 4,8V ... 5V.
• Se pot obține coeficienți de temperatură de 1.5 - 2.0
PPM/°C la referința de tensiune LT6657 de la Linear
Technology sau ADR4550 de la Analog Devices.
 Sursă de tensiune de referinţă
de tip “bandgap” (2)

• Pentru obţinerea unei tensiuni mai

mari de 1,2 V
 R3 
Ue  1  UBG
 R4 
• curenţii foarte mici ai bazelor lui
T1 şi T2 încarcă divizorul R3 – R4..
• RC1 şi RC2 sunt aici legate la tensiunea
Ue care este suficient de mare.
• Ue are una dintre valorile 2,5 V; 5 V; 9 V; 10 V etc.
• altă variantă: RC1 = RC2, iar ln (n) se obţine prin intermediul raportului curenţilor
reziduali ai celor două tranzistoare: AJE1 - de n ori mai mare decât AJE2.
• UBE=f(T) are şi un termen de ordinul 2 ( rezultă scheme complexe); pentru
îmbunătăţirea performanţelor - circuit de termostatare (de exemplu la +90 C);

• Ex.: LM399 - tensiunea de 6,95V cu un coef. de temperatură 0,3  10 6 V / C

 Surse de curent constant
comandate prin tensiune (VCCS)
• Sursă de curent bilaterală (configurație tipică,
sursă Howland îmbunătățită).
• Aplicații: sisteme de stimulare neuronală, senzori
capacitivi, tomografie de impedanta electrica,
aplicații medicale și industriale.
Sursă de
curent
bilaterală

U1 = I1(R1+R3)+(IS−I2)R5+RSIS
U2 = I2(R2+R4)+RSIS
U1−U2 = I1R1 − I2R2
Se elimină I1 şi I2 şi rezultă:
U1R3(R2+R4) −U2[R4(R1+R3)+R1R5] =
= − IS R1R5(R2+R4)+ ISRS[R2R3 −R1(R4+R5)]
Sursă de curent
bilaterală

IS nu depinde de RS (sau de US=ISRS), rezultă:

R2R3 −R1(R4+R5)= 0 R1 R3
 
R2 R4  R5
Rămâne: U1R3(R2+R4) −U2[R4(R1+R3)+R1R5] = − IS R1R5(R2+R4)

Is  U2  U1 
R3 A ur -
 (U 2 - U1 )
R 1R 5 R5
• sunt necesare 5 rezistoare de precizie;
• curentul se poate comanda prin U1 sau U2;
• curentul poate avea orice sens (sursă bilaterală);
• circuitul face o conversie liniară tensiune – curent.
 Sursă de curent bilaterală
(continuare)
• Calitatea sursei de curent se apreciază prin valoarea rezistenței de ieșire,
R e.
• Definiţia rezistenţei de ieşire:
Ue
Re 
Ie Uint rare  0

• In cazul circuitului prezentat:

U e US
Re  
Ie U1 , U 2  0
 IS U1 , U 2  0
 Sursă de curent bilaterală
(continuare)
• Relația între tensiunile de intrare și curentul de la ieșire este:

U1R3(R2+R4) −U2[R4(R1+R3)+R1R5] =
= − IS R1R5(R2+R4)+ ISRS[R2R3−R1(R4+R5)]
unde impunem U1 = U2 = 0 și rezultă:

U S R 1R 5 R 2  R 4 
Re  
 IS U1 , U 2 0
R 1 R 4  R 5   R 2 R 3
 Sursă de curent bilaterală
(continuare)
• Se constată că dacă se îndeplineşte perfect condiţia:

R1 R3

R2 R4  R5

rezultă un numitor nul al relaţiei

R 1R 5 R 2  R 4 
Re 
R 1 R 4  R 5   R 2 R 3
şi deci Re=∞.
• În practică nu se poate realiza perfect condiția de mai sus și
eventual se prevede un reglaj fin al rezistenţei R4.
 Sursă de curent bilaterală
(continuare)
• Dacă toate rezistoarele au toleranța t, cazul cel mai defavorabil este când
R 1R 5 R 2  R 4 
este maxim numitorul lui Re:
Re 
R 1 R 4  R 5   R 2 R 3
• Dacă toate cele 5 rezistoare au toleranța t, pentru numitor maxim avem:
R 1 (1  t )R 4 (1  t )  R 5 (1  t )  R 2 (1  t )R 3 (1  t ) 
conditia sursei
 R 1 (1  t ) R 4  R 5   (1  t ) R 2 R 3
2 2
 4t  R 1 R 4  R 5 

• Rezultă valoarea minimă a rezistenței de ieșire (cazul cel mai defavorabil):

R 5 R 2  R 4  1  R 2 R 5 1
R e. min      R 4 R 5 
R 4  R5 4t  R 4  R 5  4t
 Sursă de curent bilaterală
(continuare)
• Deoarece R4+R5 = R2R3/R1 (condiţia sursei):

 R 2R 5  1  R 1R 5  1  R5 1
R e.min 
 
 R4 R5    
 R4 R5     R 4 R 5 
 R4  R5  4t  R 3  4t  A ur   4t

• Unde, de obicei R5 << R4 iar R5/Aur- este impusă de valoarea

curentului:
A
Is  (U 2 - U1 ) ur -
R5
• Pentru ca Re.min să fe cât mai mare trebuie ca rezistențele R4 și R5
să fie cât mai mari. În practică Aur- >>1, o aproximare pentru Re.min
este:
 R5  1 R5
R e. min    R 4 R 5  
 A ur   4t 4t
 Sursă de curent bilaterală
(continuare)
Ue max  US max
• Dar R5 este limitată superior prin R5 
relaţia: IS max  I2m

unde USmax şi I2m sunt valorile ce

intervin când avem curentul prin
sarcină Ismax iar U2m corespunde lui
ISmax.. U U
I2m  2m S max
R2  R4

Pentru a scăpa de influența lui I2m și de

o rezistență de precizie, se adoptă
schema următoare:
 Sursă de curent bilaterală
îmbunătăţită
• Noua condiţia de sursă de
curent constant va fi:
R2R3=R1R’4
• De obicei R1 = R2
• Rezultă R3 = R’4
• In noua condiție a
sursei nu inervine R5 deci
R5 nu trebuie să fie de
precizie.
• Deoarece I2m = 0:

U e max  US max
R5 
IS max
 Sursă de curent bilaterală
îmbunătăţită
• Valoarea cea mai defavorabilă a
rezistenței de ieșire este mai mare:
 R 1
R e. min imb.   5  R 5 
 A ur   4t
• fată de cazul fără al doilea AO:
 R 1
R e min   5  R 4 R 5 
 A ur   4t
• Adoptând la ieşirea amplificatorului
integrat un etaj final de putere, gama
de curent de sarcină se poate extinde
spre valori mari.
• Datorită rezistenţei de ieşire mari, sursa
de curent este utilă pentru comanda
unor dispozitive electromagnetice
(sarcină inductivă).
 Sursă de curent bilaterală

• AN106 Analog Devices

 Surse de curent constant unilaterale

• Sursă de curent cu TBJ cu

rezistenţă de ieşire mare.
 1
Ui  IE R E  IC R E

 Ui
 IC  
  1 RE
• IC =f(Ui) nu este perfect liniară
• Pentru ca circuitul să funcţioneze
corect este necesar ca tensiunea de
intrare să nu depăşească valoarea
Uimax= E – Usmax – 0,7V
 Surse de curent constant unilaterale
• Problemă:
• Pentru sursa de curent din figură să se
determine dacă tranzistorul este în
regiunea liniară ( circuitul funcționează
corect) dacă E=10V, R1=2,5KΩ, Rs=1 KΩ
și Uin = 5V. Se neglijează curentul de bază
al tranzistorului T.
• SOLUTIE:
• Considerând AO ideal rezultă UR1 = 5V
5
 IC   2mA
2,5 10 3

• Tensiunea în baza tranzistorului va fi 5,6V.

• Tensiunea în colectorul tranzistorului va fi
UC = E – Us = 10 – 2x10-3 x 1x103 = 8V
• Jonctiunea baza-colector este polarizată
invers deci tranzistorul este în regiunea
activă.