CIA

Circuite Integrate
Analogice
prof. Isar Dorina
dorina.isar@upt.ro
Cabinet vizavi de A215

Curs 4
 C. Etaj diferențial cu TBJ

Alte denumiri:
Pereche diferențială cu
TBJ
Amplificator diferențial
Pereche cu cuplaj în
emitor

• Are două intrări, două ieşiri fiecare raportată faţă de masă.

• Are două alimentări simetrice, VCC şi -VEE (de exemplu +10V
şi -10V faţă de masă).
• Este cel mai des utilizat bloc funcţional din circuitele integrate
analogice.
• Este primul etaj de amplificare dintr-un amplificator
operaţional.
 Etajul diferențial – funcţionare
1. Polarizarea etajului diferenţial
1.Tranzistoarele trebuie să fie în regiunea activă, chiar și atunci când intrările
(bazele) lor sunt conectate la masă. Deci în emitoare trebuie să avem - 0,7V.

2. Deoarece Q1 și Q2 sunt identice și avem

același Rc, rezultă că în cele 2 ramuri vom avea
curenți egali: Ic1 = Ic2.
3. Deoarece în emitoarele comune avem o sursă
de curent, valoarea acestui curent rămâne
constantă, I.
4. Rezultă Ic1=Ic2=I/2 (curentul I se divide în
mod egal prin cele 2 tranzistoare).

5. Tensiunile la cele 2 ieșiri vor fi

egale și Vo1 – Vo2 = 0
 Etajul diferențial – funcţionare
2. Etajul diferențial cu tensiune de mod comun la intrare, Vic

1. Presupunem că I este o sursă de curent ideală (rezistență de ieșire infinită);

rezultă că I va rămâne neschimbat, chiar dacă tensinea la bornele sursei de
curent se schimbă.
2. Deoarece aplicăm tensiunea de intrare Vic,
tensiunea din emitoarele comune va fi Vic-0,7V
dar I rămâne constant datorită simetriei şi
pentru că avem sursă de curent ideală (chiar
dacă tensiunea din emitoarele comune se
modifică la Vic – 0.7V !).
3. Aceeași valoare I se divide în cele 2 ramuri și
avem aceleași valori de tensiuni la ieșire,
diferența lor este 0: Vo1 – Vo2 = 0
4. Rezultă REJECȚIA TENSIUNILOR DE
MOD COMUN.
 Etajul diferențial – funcţionare

3. Etajul diferențial cu diferență ”mare” între tensiunile de la intrare

1.Pentru 1V aplicat în baza lui Q1, Q1 care va fi

în conducție și în emitorul lui va fi +0.3V.
2.Q2 va fi blocat (joncțiunea BE2 polarizată
invers = emitorul mai pozitiv decât baza).
3.Tot curentul I va trece prin Q1.
4. Avem un tranzistor care conduce și altul
blocat (de nedorit pentru că tranzistoarele
trebuie să funcționeze în regiunea activă).
 Etajul diferențial – funcţionare

4. Etajul diferențial cu diferență ”mare” între tensiunile de la

intrare, diferență de semn opus celei considerate înainte

1. Pentru -1V aplicat în baza lui

Q1, acesta se va bloca
(emitorul lui este la -0,7V și
deci joncțiunea BE1 este
polarizată invers).
1. Q2 este în conducție și
va conduce tot curentul
furnizat de sursa de
curent, I.
 Etajul diferențial – funcţionare
5. Etajul diferențial cu tensiune mică de mod diferențial la
intrare, Vi
1.Pentru utilizarea etajului diferențial drept un amplificator liniar trebuie să
aplicăm la intrarea lui tensiuni a căror diferență să fie foarte mică (câțiva
milivolți !!). Curentul prin Q1 va fi mai mare cu un ΔI datorită tensiunii Vi.
2. Curentul prin Q2 va fi mai mic cu un ΔI din
cauza sursei de curent care furnizează un I=
constant.
3. Caderile de tensiune pe
rezistorele din colectori vor fi diferite. ∆vi
4. Tensiunea de ieșire diferențială
(diferența între tensiunile pe cele două
ramuri de la ieșire) va fi atunci
proporțională cu diferența de tensiuni de
la intrare, Vi.
 Funcționarea etajului
diferențial la semnal
mare
• Presupunem: RTAIL, r0 ,
Is1 = Is2.
• Legea a II-a a lui Kirchoff în
bucla de la intrare:

Vi1  Vbe1  Vbe 2  Vi 2  Vi1  Vi 2  Vbe1  Vbe 2 ( 2.1)

• Utilizăm ecuația Ebers-Moll Ic
Ebers  Moll Vbe  VT ln
simplificată: IS
 V   V 
I C  I S  exp be   1  I CS  I S exp be 
 
  VT    VT 
 Funcționarea etajului
diferențial la semnal mare
 Vbe1 
• Rezultă: I c1  I s1 exp 
 VT 
( 2 .2 )
 Vbe 2 
I c 2  I s 2 exp 
 VT 

I c1  Vbe1  Vbe 2  ( 2.1)

  exp  
Ic2  VT 
( 2.1)  Vi1  Vi 2   Vid 
 exp   exp  (2.3)
 VT   VT 
 Funcționarea etajului
diferențial la semnal mare

• In emitoarele comune putem scrie L1K:

I c1  I c 2
I e1  I e 2  I TAIL  ( 2 .4 )
F
• Din (2.3) și (2.4) rezultă:

 F I TAIL  F I TAIL
I c1  ; Ic2 
 Vid   Vid 
1  exp   1  exp 
 VT   VT 
 Funcționarea etajului
diferențial la semnal mare

• Din grafic se observă :

• 1. Pentru Vid > 3VT (aprox.
78 mV): curenții de colector
sunt independenți de
tensiunea diferențială de la
intrare.
• 2. Pentru Vid < VT :
amplificatorul diferențial are o
funcționare aproximativ liniară.
CONCLUZIE: Pentru a obtine un amplificator liniar trebuie
sa aplicam la intrare un semnal difential de ordinul mV –
zeci de mV.
 IC1c1 si Ic2 pentru
vid vid = 200mV

!!!!!!!!
 Ic1 si Ic2 –
comportament liniar
pentru vid = 20mV

!!!!!!!!
Etaj diferențial cu tensiuni de polarizare
(bordo), marcare tensiuni de ieșire
 Tensiuni de ieșire: Vc1 si Vc2

!!!!!!!!

Defazate cu
180 grade !
Tensiuni de ieșire raportate la masă (verde si galben) si
tensiunea diferențială de ieșire (roșu)
Tensiunea de ieșire amplificată
Funcționarea etajului
diferențial la semnal mare
• Referitor la cele două ieșiri:
V01  Vcc  I c1R C ; V02  Vcc  I c 2 R C
 F I TAIL  F I TAIL
I c1  ; Ic2 
 V  V  hyperbolic tan gent :
1  exp  id  1  exp id 
 VT   VT 
e x  ex
• Pentru tensiunea diferențială de tanh(x ) 
la ieșire : e x  ex
  Vid 
V0 d  V01  V02   FITAILR C tanh 
 2VT 
• Avantaj: dacă Q1 și Q2 sunt
identice și RC sunt egale, când
Vid = 0 atunci VOd = 0.
→ cuplare directă a etajelor în
cascadă, fără utilizarea unui
condensator de cuplaj.
Etaj diferential simulare
funcționare pentru
Vid = 200mV
 Scrieți pe chat –doar pentru mine–
denumirile circuitelor! Dacă nu le știți,
scrieți “Nu știu”. Răspunsul fiecăruia
înseamnă DOAR confirmarea prezenței
la curs.
 Funcționarea etajului
diferențial la semnal mare

• Caz particular: Etaj diferențial cu degenerare în emitor (cu

rezistențe conectate în fiecare emitor).
• Se utilizează atunci când este nevoie să mărim domeniul
tensiunilor diferențiale de intrare pentru care avem o
funcționare aproximativ liniară.
• Efectul rezistențelor RE poate fi înțeles intuitiv din grafic.
• Amplificarea este însă
micșorată cu aproximativ
același factor cu care
domeniul tensiunilor de
intrare este mărit.
The dc Transfer Characteristic with
Emitter Degeneration
Vod pentru RE = 0
Vod pentru RE = 20Ω
Vod pentru RE = 50Ω
 Funcționarea etajului
diferențial la semnal
mare

• Un amplificator diferențial are

– 3 terminale de intrare: Vil, Vi2 și masa;
– 3 terminale de ieșire: Vo1, Vo2 și masa.

• Scopul utilizării unui amplificator diferențial:

• să fie sensibil doar la diferența de tensiune între cele două
intrări și
• să ignore tensiunea pe care cele două intrări o au în comun.
 Analiză de semnal mic pentru etajul
(amplificatorul) diferențial
• DEFINIȚII pentru tensiunile de mod diferențial și de
mod comun de la intrare:
 v id
v i1  v i 2  v i1  v ic  2
v id  v i1  v i 2 ; v ic 
2  
v
de amplificat de atenuat v i 2  v ic  id
 2
• DEFINIȚII pentru tensiunile de mod diferențial și de
mod comun de la ieșire:
 v od
v o1  v o 2 v
 o1  v 
v od  v o1  v o 2 ; v oc  oc
2
2  
v od
foarte mare foarte mică  v o 2  v oc 
 2
 Analiză de semnal mic pentru
amplificatorul diferențial
• Semnificație fizică:
v id
v i1  v ic 
2
v id
v i2  v ic 
2
• Verificati pentru vi1 = 2mV si vi2 = - 2mV.
• Verificati pentru vi1 = 2mV si vi2 = 4mV.
• Se definesc patru factori de amplificare, corespunzători
celor 4 variabile – două la intrare și două la ieșire:
 v od
v od  A dm v id  A cmdm v ic A dm 
 v id v ic  0
 etc.
v oc  A dmcm v id  A cm v ic  A  v oc
 cm v ic
 v id  0
Analiză de semnal mic
pentru amplificatorul v od  A dm v id  A cmdm v ic
diferențial v oc  A dmcm v id  A cm v ic

• Amplificarea de mod diferențial, Adm,

este tensiunea de ieșire diferențială  
raportată la tensiunea de intrare  A  od v 
diferențială, când tensiunea de mod  dm
v id v 0 
 ic 
comun la intrare este zero.
• Amplificarea de mod comun, Acm, este
tensiunea de ieșire de mod comun
raportată la tensiunea de intrare de  
mod comun, când tensiunea de mod  A cm  oc 
v
 v 
diferențial la intrare este zero.  ic v id 0 
Analiză de semnal mic
v od  A dm v id  A cmdm v ic
pentru amplificatorul
diferențial v oc  A dmcm v id  A cm v ic

• Amplificarea de la mod diferențial la

mod comun, Adm-cm, este tensiunea  
de ieșire de mod comun raportată la A 
v oc 
 dm  cm
v id 
tensiunea de intrare de mod  v ic 0 
diferențial, când tensiunea de mod
comun la intrare este zero.
• Amplificarea de la mod comun la mod
diferențial, Acm-dm, este tensiunea de  
A 
v od 
ieșire diferențială raportată la  cm  dm
v ic 
tensiunea de intrare de mod comun,  v id 0 

când tensiunea de mod diferențial la

intrare este zero.
 Amplificatoare diferențiale perfect simetrice

• La un amplificator diferențial perfect simetric, când intrarea

este pur diferențială (atunci vic = 0), ieșirea este pur
diferențială (voc = 0);
• DECI PENTRU vi1 = -vi2 REZULTĂ vo1 = -vo2 și deci
Adm-cm= 0.
• La un amplificator diferențial
perfect simetric, când la intrare
avem doar semnal de mod comun
(atunci vid = 0), la ieșire va apare
doar semnal de mod comun (vod = 0);
• DECI PENTRU
vi1 = vi2 = vic, Acm-dm= 0.
 Amplificatoare diferențiale perfect simetrice

• Pentru amplificatoare diferențiale perfect simetrice Acm-dm

= 0 and Adm-cm = 0 și deoarece sistemul este liniar putem
aplica principiul superpoziției.

v od  A dm v id  A cmdm v ic
v oc  A dmcm v id  A cm v ic

v od v id
v o1  v oc   A cm v ic  A dm
2 2
v od v id
v o 2  v oc   A cm v ic  A dm
2 2
 Acm, CMRR, Acm-dm, Adm-cm...
• În realitate (componente reale), chiar pentru o simetrie
perfectă, Acm  0 (sursa de curent nu este ideală).
• Prin urmare raportul Adm/Acm va fi un parametru care va
reprezenta eficiența unui amplificator diferențial; este
numit common-mode-rejection ratio, CMRR.
A
CMRR  dm
A cm
• De asemennea deoarece in practică amplificatoarele
operaționale nu sunt perfect simetrice, Adm-cm  0 și
Acm-dm  0 .
• Rapoartele Adm/Acm-dm și Adm/Adm-cm sunt alți doi
parametri care caracterizează un amplificator diferențial.
 Analiză de semnal mic pentru
amplificatorul diferențial

• Vom analiza amplificatorul diferențial perfect simetric. Prin

urmare, Acm-dm = 0 și Adm-cm = 0 și scopul primei analize
este acela de a calcula Adm și Acm.
• Pentru aceasta vom analiza, pe rând, răspunsul unui
amplificatorul diferențial perfect simetric la semnal diferențial
pur, apoi răspunsul la un semnal de mod comun. La final se
va aplica principiul superpoziției efectelor.
• Această analiză este aceeași atât pentru circuite cu
tranzistoare bipolare cât și cu tranzistoare unipolare.
 Analiză de semnal mic pentru
amplificatorul diferențial
• Pereche cu cuplaj în emitor/sursă cu intrare pur diferențială.

In locul rezistențelor RC și
RD s-a utilizat rezistenta R.
 Semnal de intrare pur diferențial
• Deoarece căderea de tensiune pe RTAIL nu se modifică,
funcționarea circuitului la semnal mic nu se modifică dacă
se scurtcircuiteza RTAIL.
• Cele două părți nu sunt
doar identice ci sunt și
independente deoarece
sunt conectate într-un
nod care este legat la masă
(în circuitul echivalent de semnal mic)
Metoda jumătății de circuit pentru modul diferențial.
v od v
 g m u be1R  g m R id
2 2
v
A dm  od  g m R
v id v o
ic
 Etajul diferenţial - la intrare vi1 = 10mV, vi2 = -10mV şi RTAIL

Tensiunile de la ieşire: Vo1 şi Vo2 (fiecare

cu amplitudinea de 127.5 mV) !)

Tensiunile de la ieşire: Vo1 şi Vo2 (fiecare cu amplitudinea de 127.5 mV)

şi tensiunea de ieşire diferenţială Vod de 255mV
 Semnal de intrare de mod comun pur

• Al doilea pas: tensiune comună aplicată pe ambele

intrări: vi1 = vi2 =vic.
 Semnal de mod comun pur
• RTAIL a fost înlocuită cu două rezistențe în paralel, fiecare egală
cu 2 RTAIL; în modelul echivalent de semnal mic al tranzistoare-
lor se neglijează din nou ro; in plus, pentru cazul CMOS, r .
• Deoarece circuitul se împarte în
două jumăți identice și fiecare
jumătate are la intrare aceeași
tensiune vic,
– nici un curent nu va circula prin
legătura ce unește cele două
jumătăți.

• Se observă că cele două jumătăți

de circuit nu sunt doar identice ci
și independente (conectate printr-
o legătură prin care nu circulă
curent din punct de vedere al
regimului de semnal mic).
 Semnal de mod comun pur
• Vom analiza doar o jumătate de circuit (metoda jumătății de
circuit pentru modul comun).

v ic  i b rbe  2R TAILi b 0  1  0

v ic
 ib 
rbe  2R TAIL 0  1

  0 R 
v oc  i c R  0i b R  v ic  
 rbe  2R TAIL 0  1 
v oc gmR gmR
 A cm   
v ic 1  1  2R TAILg m
1  2R TAILg m   1
 0 
 Simulare pentru
Vic = 5V (verde)
Vo1 (roşu) identic cu
Vo2 (albastru):

Vo1= Vo2