CIA

Circuite Integrate
Analogice
prof. Isar Dorina
dorina.isar@upt.ro
Cabinet vizavi de A215

Curs 11/2021
 FILTRE ACTIVE cu reacție simplă
• Cele mai simple filtre active se obțin
din conexiunea inversoare a AO prin
înlocuirea unuia sau a ambelor
rezistoare cu elemente reactive.
Deoarece acestea sunt dependente de
frecvență, amplificarea va fi =− =
dependentă de frecevență și vom avea = ∫ =− ∫ =− ∫
și un defazaj (phase shift).
• 1. Integratorul = FTJ:
= = =-
– Frecvențele joase sunt lăsate să
treacă, frecvențele înalte sunt
atenuate. = ;
– Are un pol in origine.
– Are o amplificare prea mare la joasa
= = 90°
frecventa (AO in bucla deschisa).
– Integrator Miller = integrator inversor.
 FILTRE ACTIVE cu reacție
simplă
• 2. Derivatorul = FTS:
– La frecvențe joase, modulul
reactanței capacitive este mare și
semnalele sunt blocate/atenuate.
– Semnalele de frecvențele înalte
ajung la ieșire.
=− =-C =-C

= = =

=
 FILTRE ACTIVE cu reacție
simplă
• 1. Filtre active de ordinul I.
• Integratorul amortizat
• Au funcţii de transfer de ordinul I (cu un singur pol).
• Pentru FTJ avem raspunsul in frecventa:
1
jC
H TJ  j 
1

R
1 1  jRC
jC

1
R
j C
H TJ  j   
R 1

R1 R1 1  jRC

HTJ  j 
A
R 1 1 j
A ; 0 TJ  ; f 3dB 
2RC
1
R1 RC 0 TJ
 FILTRE ACTIVE cu reacție
simplă
• 1. Filtre active de ordinal I.
• Derivatorul

H TS  j 
R 1

1 1
R 1
j C jRC

1 1
R R
j C j C
H TS  j    
1  1  1
 R  
jC1  j  C  jC1
R  jC1 C 1
  1
1  jRC C 1 1
TS  j 
jRC
A
H
0 TS
C1 1 1 1
A ; 0 TS  ; f 3dB  j
C RC 2RC
 FILTRE ACTIVE cu reacție
simplă
• Integrator neinversor Derivator neinversor
HTJ  j 
A
HTS  j 
j A
1 
0 TJ 1  0 TS
j

1
 R 2   R 2  jRC
H TS  j 
R
j C  R 2   R 2  1    1  
H TJ   j  1  R 1   R 1  1  jRC
1
1    1  
1  R 1   R 1  1  jRC R
R j C
j C

R2 1
A  1 ; 0 TJ  ; R2 1
R1 RC A  1 ; 0 TS  ;
R1 RC
 Proiectare filtru ordin I
Proiectati un FTJ cu frecventa Proiectati un FTS cu frecventa
de taiere de 750Hz. de taiere de 600Hz.
• Se alege o valoare standard • Se alege o valoare standard
pentru C = 0,1uF pentru C = 0,1uF
• Se calculeaza o valoare pentru • Se calculeaza o valoare pentru
R: 1 R: 1
R  2,12 10 
3
R   2,65 103 
2f 3dBC 2f 3dBC

• Se adopta valoarea cea mai • Se adopta valoarea cea mai

apropiata de o valoare apropiata de o valoare standard:
standard: R = 2,2KΩ R = 2,7KΩ
 FILTRE ACTIVE cu reacție
• Se poate utiliza schema
simplă
generala pentru un filtru activ
cu retea RC si amplificator
neinversor.
• Se pot obtine filtre de ordin
superior prin cascadare.
• Daca se doreste o anumita
aproximare a caracteristicii de
frecventa se folosesc tabele.
• Cea mai utilizata aproximare –
tip Butterworth.

Tabel pentru răspuns de tip

Butterworth
 Filtre active cu reactie simpla de
ordinul II
• Obtinerea raspunsului in frecventa pentru ordinul II prin cascadarea
retelelor RC: filtre Sallen&Key.
• Filtru Sallen-Key de tip FTJ.
1
RB Vo j C 2 1
K  1 ;  V1  Vo  K V1
RA K R  1 j R 2 C 2  1
j C 2
2

Vo
 V1
Vi  V1 K V  V1
L1K in V1 :   o 0
R1 R2 1
V1 jC1
VO/K
Vo K
 H ( j )  
Vi ( j) 2 R 1C1R 2 C 2  1  K R 1C1  R 1C 2  R 2 C 2 j  1
 Filtre active de ordinul II
• Forma generala standard pentru un FTJ este
functie de amplificarea de cc, ATJ = K, factor
de amortizare, frecventa de taiere fo = f-3dB :
HTJ  j 
A TJ

1
2  j
 j  2
2

0 0
• Pentru FTJ Sallen – Key am obtinut:
Vo K 1
 H ( j )  
Vi ( j) 2 R 1C1R 2 C 2  1  K R 1C1  R 1C 2  R 2 C 2 j  1

2Q
1 1
 0  ; Q
R 1C1R 2 C 2 1  K  R 1C1 / R 2 C 2  R 1C 2 / R 2 C1  R 2 C 2 / R 1C1

• Pentru componente egale, R1=R2=R si C1=C2=C, relatiile se

simplifica:
R B  K  1R A
1 1
0  ; Q
RC 3 K
• Pentru FTS se comuta componentele intre ele:
 Proiectare filtru FTJ
Sallen-Key cu aproximare Butterworth
• Proiectati un filtru Sallen – Key
cu component egale de ordinul
2 cu o frecventa de taiere de
1KHz si Q=5. Calculati si
amplificarea de cc.
• Soluție:
• Alegem R1=R2 si C1 =C2= C=0,01uF
1
 R1  R 2   15,92K
2f 3dBC
1 RB
K  3   2,8;  2,8  1  1,8
5 RA
alegem R A  10K  R B  17,8K
amplific. : 2,78V / V
 Proiectare FTJ Butterworth
• Daca rezistorul R2 din circuitul
de reactie a filtrului activ cu doi
poli din figura este 10kΩ, ce
valoare trebuie sa aiba R1
pentru obtinerea unui raspuns
Butterworth - cu aproximare
de tip maxim plat?

• Soluție:
• = 0,586
• => 1 = 5,86 Ω
 Structuri complexe de filtre active de
ordinul II cu un AO
• Filtre active cu reacţie simplă

I1  Y11  U1  Y12  U2


I2  Y21  U1  Y22  U2
 Filtre active cu reacţie simplă
(continuare)

I'  Y21  Ui  Y22  U


I  Y11  U  Y12  Ue

Ue  j   A  j  U j I j  I  j  0

'


U e  j 

Y21  j Y21  j
U i  j 

1
Y11  j  Y22  j  Y12  j Y12  j
A  j 
 Tipuri de diporţi
• Diport în T I1 Z2
Y12T  
U 2 U1  0 Z1Z 2  Z1Z3  Z3 Z 2

I2 Z2
Y21T  
U1 U 2  0 Z1Z 2  Z1Z3  Z3 Z 2
• Diport în pi
I1 1
Y12   
U2 U1  0 Z2
I2 1
Y21  
U1 U2  0 Z2
• Diport în T podit
Z2 1
Y12podit   
Z1Z 2  Z1Z 3  Z 2 Z 3 Z 4
 Y21podit
 Diporţi - exemple
• Filtru cu funcţia de transfer de tip trece jos
Schema diportului D Schema diportului D’

 
  y 
' 1 / s C1
y12    s C3 
1 / s C 2 21
R1 R
 R3 R4   R1R 2  2
 sC  R R
3 4   s C1 s C1
 2 s C 2 

1 Ipoteza :
Ue R1R 2C1C3 1  1 1  1  1 1 
       
Ui 1  1 1  1
s 
2
  s  C1  R1 R 2  C2  R3 R4 
C 2  R 3 R 4  R 3R 4C 2C3
 Diporţi - exemple
• Filtru cu funcţia de transfer de tip trece bandă
Schema diportului D Schema diportului D’

1
  y 
'
  21
1
y12  
1 / s C 3
 s C2  R1 
 R 2  R3  s C1
 s C  R 2R 3 
 3 
Ipoteze :
Ue 2 s C1R
 R 2  R3  R; C1  C2 ;
Ui 1  2 R C2s  s 2C2C3R 2
R C3
R1 
2C1
 Filtre active cu reacţie multiplă
• Structura:

• Tensiunea din centrul unei stele de admitanţe (teorema lui Millman):

n

U k  Yk
Uc  k 1
n

Y
k 1
k
 Filtre active cu reacţie multiplă
• Structura:
n

U k  Yk
Uc  k 1
n

Y
k 1
k

• Aplicând teorema lui Millman pentru nodurile M și N:

Ui  Y1  Ue  Y4  UN  Y3 UM  Y3  Ue  Y5
UM  UN 
Y1  Y2  Y3  Y4 Y3  Y5
 Filtre active cu reacţie multiplă

Ue s   A s  UN s

• Eliminând funcţiile UN(s) şi UM(s):

Ue s   Y1Y3

Ui s  Y Y  Y Y  Y  Y  Y   1 
A s 
3 4 5 1 2 3 4

  Y3  Y5 Y1  Y2  Y3  Y4   Y32

Ue s  Y1Y3

Ui s  Y4 Y3  Y5 Y1  Y2  Y3  Y4 
 Modalităţile de implementare a diferitelor
tipuri de funcţii de transfer - FTJ
H TJ s  
A TJ
2 s2
1 s  2
0 0

Tip fct.
transfer y1 y2 y3 y4 y5 Observaţii

Tre 1/ sC2 1/R3 1/R sC5 ATJ= - R4/R1;

ce R1 4
0 
1
;
jos R 3R 4C 2C5
1 1 1
R3R4    C5
1
   R1 R3 R4 
2 R3R4C2C5
 Modalităţile de implementare a diferitelor
tipuri de funcţii de transfer - FTS s 2
A TS 
 02
H TS s  
2 s2
1 s  2
0 0
Tip fct.
transfer y1 y2 y3 y4 y5 Observaţii

Tre sC 1/R sC3 sC4 1/R5 ATS= - C1/C4;

ce 1 2
1
sus 0  ;
R 2R 5 C3 C 4
1 R2 C1  C3  C4 
 
2 R2R5C3C4
 Modalităţile de implementare a diferitelor tipuri
de funcţii de transfer - FTB
2
A TB  s
0
HTB s  
2 s2
1 s 2
0 0
Tip fct.
Trans- y1 y2 y3 y4 y5 Observaţii
fer Daca 202  A  B;

Trece 1/R 1/R2 sC3 sC4 1/R5 A  R 5  C3

bandă
C3  C 4
TB
1 R1
1 C3  C4
B 
R5 C3C4
1
0  ;
R 5C3C 4 R1 R 2 
 Exemplu de FTB de ordinul II

1
2R 1 C 1 C C 0  ;
  2R 1CCR 1 R 2 
A TB   B  
R1 C  C 2R1 CC

1
R1 
A TB C
 Negative Impedance Converter - NIC
Ui
ZinR 
Ii
U i I i Z1  U o
ZinR   
Ii Ii
 Z3 
U i 1  
 Z1   Z2 
Ii

Z3 Z2
ZinR  Z1  ZinR  ZinR  ZinR   Z1
Z2 Z3
 Inductivitate simulata

Z1
ZinR  Z2
Z3

1 R1
Zi L    jL ech
jC 2 R 3

R1
 L ech  2
 C2R 3
 Capacitate simulata

Z1
ZinR  Z2
Z3

1
ZiC   jC3 R 2 R 1 
jC eq

1
C eq  2
 C3R 2 R 1
 Surse de tensiune

• Sursele de tensiune realizează tensiuni continue aproximativ

constante (în raport cu sarcina, cu valoarea tensiunii de alimentare şi
deseori, cu temperatura cipului)
• Se utilizează pentru polarizarea unor părţi din circuite sau pentru a
servi ca surse de tensiune de referinţă pentru alte circuite integrate.
• Se împart în 3 categorii:
– de precizie redusă, pentru aplicaţii nepretenţioase şi în special
pentru curenţi mai mari, variabili;
– de precizie medie, pentru aplicaţii mai pretenţioase şi în special
pentru curenţi mici, cu variaţie în gamă restrânsă;
– de precizie mare (“de referinţă”), pentru curenţi reduşi, constanţi.
• Se caracterizează printr-o rezistenţă de ieşire redusă.
 Surse de tensiune

• Se prezintă în continuare câteva surse de tensiune de precizie redusă.

• 1. Sursă de tensiune cu lanţ de diode.
• Se utilizează tranzistoare conectate ca diodă,
având pe fiecare o tensiune UBE.

Rezistenţa de ieşire Re: 1

R e  n  rd  n
gm
şi un coeficient de temperatură:
KT = n KT(D) = n KUBE , (KUBE  -2mV/C).

Dezavantaje: 1. Rezistenţa de ieşire mare pentru un

număr n ridicat;
2. coeficientul de temperatură mare;
3. număr mare de tranzistoare necesar când tensiunea
Ue este mare.
 Exemple de surse de tensiune de precizie
redusă și medie
• 2. Diodă “multiplicată” (Vbe multiplier).
R  R2
U e  kU BE k 1
R2
• Avantaj: suprafaţa ocupată pe plachetă poate fi
uneori mai redusă decât la circuitul precedent.
• Se utilizează des pentru deplasarea de nivel la
comanda etajului final al amplificatoarelor.

• 3. O sursă de tensiune de precizie medie include o

diodă-tranzistor polarizat invers, adică o diodă Zener.
• Tranzistorul T are rol de repetor pentru a putea furniza
un curent mai mare şi variabil în sarcină, păstrând
rezistenţa de ieşire redusă.
• Dioda stabilizatoare are tensiunea UZ  6,5 V astfel că,
dacă se foloseşte numai dioda D1:
Ue = (UZ + UBE) – UBE = UZ  6,5 V
 Sursă de tensiune de precizie medie

• UZ prezintă un coeficient de temperatură pozitiv şi

apare o compensare parţială a acestuia datorită
coeficientului de temperatură negativ al diodei
simple înseriate cu dioda stabilizatoare.
• Tensiunea Ue se mai modifică la variaţia
temperaturii datorită variaţiei tensiunii UBE a
tranzistorului, astfel că în final: KT  KUBE.
• Pentru o compensare termică mai bună, în serie cu
DZ şi D1 se mai poate introduce o a doua diodă
simplă, D2, când Ue devine: Ue = UZ + UBE  7,2 V
1
• Rezistenţa de ieşire a repetorului va fi: R e 
gm
• Un dezavantaj al sursei îl constituie faptul că dioda
Zener produce zgomot de înaltă frecvenţă.