7.

ÎNCERCAREA ENERGETICĂ A POMPEI CENTRIFUGE

7.1. Introducere
Pompele centrifuge fac parte din categoria turbomaşinilor. Turbomaşinile
asigură o curgere continuă a fluidului de la intrarea în maşină catre ieşirea din
aceasta, prin intermediul unui rotor paletat complet scufundat în lichidul de
lucru şi prezintă două mari avantaje: sunt simple şi au putere specifică foarte
mare.
Pompa centrifugă funcționează ca şi generator hidraulic(figura 7.1), puterea
electrică este transformată în putere mecanică prin motorul de antrenare care
mai apoi este transformată în putere hidraulică cedată fluidului vehiculat.

Fig7.1. Transformarea puterii în pompă

Determinarea experimentală a mărimilor caracteristice ale pompelor
centrifuge la diferite regimuri, precum şi trasarea diagramei universale se face
în stațiuni de încercare care pot fi în circuit închis şi în circuit deschis.
7.2. Scopul lucrării
Scopul lucrării îl reprezintă ridicarea curbelor caracteristice ale unei pompe
centrifuge în vederea stabilirii performanțelor energetice. Aceste curbe
exprimă dependențele 𝐻 = 𝐻(𝑄), 𝑃 = 𝑃 (𝑄), 𝜂 = 𝜂(𝑄) la turație
constantă.
7.3. Stațiunea experimentală
Pompa centrifugă ce urmează a fi încercată este montată într-un stand de
încercare în circuit deschis (figura 7.2.). Pompa centrifugă aspiră apa din
rezervorul stațiunii şi îl refulează printr-un sistem cu furtun şi vană de reglare
a debitului, în vasul etalonat (utilizat în măsurarea debitului refulat), din care
se scurge mai apoi în rezervorul stațiunii. Componentele puterii hidraulice în
cadrul încercării energetice a pompei, se monitorizează astfel: presiunile de
interes sunt măsurate cu ajutorul manovacumetrului montat pe aspirația
pompei şi cu manometrul montat pe conducta de refulare, iar debitul cu vasul
tarat.

Fig 7.2. Stațiunea de încercare pompei centrifuge

Componentele puterii absorbite (putere electrică) tensiunea şi intensitatea

curentului electric sunt măsurate prin intermediul convertizorului de
frecvență. Deasemenea acesta permite şi reglarea turației motorului electric
de acționare, creând astfel diferite regimuri de turație/încercare.
7.4. Relațiile de calcul şi mărimile măsurate
Determinarea performanțelor energetice ale pompei centrifuge necesită
măsurarea sau calcularea următorilor parametrii hidrodinamici:
-Debitul volumic furnizat de pompă se măsoară prin metoda vasului tarat:
∆𝑉
𝑄=
∆𝑡
(7.1)
in care: ∆𝑉 reprezintă volumul ales, care se umple în timpul ∆𝑡.
Înălțimea de pompare 𝐻este definită ca energia specifică totală cedată de
rotor unității de greutate a lichidului vehiculat şi se exprimă ca:
𝑝 −𝑝 𝑣 −𝑣
𝐻 =𝐸 −𝐸 =𝑧 −𝑧 + +
𝜌∙𝑔 2∙𝑔
(7.2)
în care: : 𝑧 şi 𝑧 reprezintă cotele geometrice ale prizelor de refulare,
respectiv aspirați, 𝑝 şi 𝑝 sunt presiunile statice la refulare şi aspirație şi 𝑣
şi 𝑣 reprezintă vitezele medii pe conductele de refulare respectiv aspirație.
În cazul pompei de încercat racodul de aspirație este egal cu cel ce refulare şi
astfel 𝑣 = 𝑣 , presiunile se citesc direct in metri coloană de apă şi atfel relația
înățimii de pompare devine:
𝐻 =𝑧 −𝑧 +ℎ −ℎ =𝑦+ℎ −ℎ (7.3)
Pentru încercarea pompei cota geometrică 𝑦 = 150 𝑚𝑚.
Puterea utilă este puterea hidraulică 𝑃 este puterea transferată apei de
către pompă şi se obține prin calcul.
𝑃 =𝜌∙𝑔∙𝑄∙𝐻 (7.4)

în care 𝜌 = 1000 reprezintă densitatea lichidului vehiculat (apă în cazul

nostru) şi 𝑔 = 9.81 este accelerația gravitațională.

Puterea absorbită 𝑃 este puterea absorbită de motorul electric de

antrenare al pompei şi este:
𝑃 =𝑈∙𝐼 (7.5)
in care 𝑈[𝑉] este tensiunea curentului electric şi 𝐼 reprezintă intensitatea
acestuia
Randamentul pompei 𝜂 se exprimă prin raportul dintre puterea utilă şi cea
absorbită, iar dacă se doreşte procentual se înmulțeste cu 100:
𝑃
𝜂 =
𝑃
 (7.6)
Turația pompei se păstrează constantă în cadrul încercării prin intermediul
convertizorului de frecvența.
7.5. Mersul lucrării
- Se face identificarea tuturor elementelor componente ale stațiunii.
- Se cuplează pompa cu turație variabilă la rezervor, verificânduse
etanşeitatea şi se deschide robinetul de alimentare al acesteia.
- Se deschide puțin vana de pe refularea pompei pentru ca la pornirea acesteia
să permite ieşirea aerului de pe conductă.
- Se conectează pompa cu turație variabilă la rețeaua electrică şi se apasă
butonul START.
- Se setează frecvența de lucru de 45 Hz, corespunzătoare turației maxime cu
ajutorul butoanelor de reglaj.
- Se apasă tasta RUN şi astfel se porneşte pompa.
- După aerisirea instalației se închide complet vana de reglare a debitului
(debit 0) şi se vor citi parametrii hidraulici şi electrici corespunzători primei
măsurători. Aceştia se vor trece în tabelul 7.1. Schimbarea între parametrii
electrici afişați se face prin apăsarea butonului FUNC/DATA de pe panoul de
comandă al pompei.
- Se deschide succesiv vana de reglare a debitului până la deschidere maximă,
încadrând intervalul în 8-12 regimuri şi se face măsurarea şi scrierea
parametrilor de interes în tabel.
- După efectuarea măsurătorilor se apasă butonul STOP, se setează o nouă
frecvență, corespunzătoare unui nou regim de încercare şi se efectuează din
nou paşii prezentați mai sus.
- Se recomandă efectuarea a trei seturi de măsurători corespunzătoare
frecvențelor de 45, 40 şi 35 de Hz.
7.6. Prelucrarea datelor experimentale
Datele măsurate se vor trece în tabelul 7.1. Cu ajutorul mărimilor măsurate se
calculează apoi parametrii fundamentali ai pompei şi se vor trasa
dependențele 𝐻 = 𝐻(𝑄), 𝑃 = 𝑃 (𝑄), 𝜂 = 𝜂(𝑄) pentru 𝑛 = 𝑐𝑡.
Tabelul 7.1.
Nr.crt ∆𝑉 ∆𝑡 𝑄 ℎ ℎ 𝐻 𝑃 𝑈 𝐼 𝑃 𝜂 𝑛
[𝑙] [𝑠] 𝑙 [𝑚] [𝑚] [𝑚] [𝑊] [𝑉] [𝐴] [𝑊] [%] [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛]
[ ]
𝑠
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12