Modelul gazului ideal

• Se neglijeaza volumul propriu al moleculelor,

• Se neglijeaza interactiunea dintre molecule,
• Miscarea moleculelor supusa legilor mecanicii
clasice,
• Ciocnirile sunt perfect elastice,
• Gazul ideal este un model ipotetic,
• Gazele reale de densitate mica sunt gaze perfecte,
• Se mai numesc si permanente.
 Legi empirice ale gazului perfect
(ideal)
• R. Boyle (1662) si E. Mariotte (1679) :
pV = m f(t) = const. sau V1/V2 = p2/p1 pt.
t = const.
• J.L. Gay-Lussac (1802) :
V = V0 (1 + α 0 ⋅ t ) p = const , α 0 = 1 / 273 = 1 / T0

V = α 0V0 (273 + t ) = α 0V0T

V1 T1
=
V2 T2
 Legea lui A. Avogadro
• Avogadro (1811) • VM = vM = M/ ρ= const
arata ca in aceleasi [m3/kmol] este volumul pentru
conditii de p si T, 1 kmol .
volume egale de • 1 kmol este cantitatea de gaz ce
gaz contin acelasi contine NA molecule.
numar de molecule• 1 kmol = M kg,
• NA = 6,023•10+26 unde M este masa molara a
molecule pt cazul substantei.
unui kmol.
 Volumul molar in conditii normale
M
VM 0 = 22 ,41 [m /kmol] deci ρ 0 =
3
[kg/m 3 ]
22 ,41

• 1 metru cub normal (1 Nm3 sau 1 m3N

-mai corect) este cantitatea de gaz
cuprinsa intr-un volum de 1 m3, la
presiune si temperatura normale (
1 atm -fizica-, 0 grd C).
• 1 kmol = 22,41 m3N = M kg
 Ecuatia de stare a gazului perfect
pV = mR i T pV& = m& RiT
p1V1 p2V2 pV
= = = const adica pv = RiT
T1 T2 T
• Unde V& [m 3/s] respectiv
m& [kg/s]
se numesc debit volumic si masic

• Densitatea in conditii normale (N) si in alte

conditii
p p TN
ρ= respectiv ρ = ρ N
RiT pN T
 Constanta generala a gazului perfect
si
constanta specifica a gazului
• R este constanta generala a gazului perfect
R = (8,31441 +/- 0,0026) J/(mol K)
• Daca n este numarul de kilomoli:
mRi = nR
atunci:
• pV = nRT
 Experimentul lui Joule
• In doua sisteme inchise in • Volumele partiale sunt V1
care se mentin p si T si V2.
constante, se gasesc doua
gaze perfecte, care chimic • Indepartand membrana, se
nu reactioneaza intre ele. produce difuzia gazelor.
• Masele celor doua gaze • In final ambele gaze
sunt respectiv m1 si m2. amestecate ocupa V si
• O membrana desparte cele formeaza un amestec de
doua incinte. gaze perfecte.
• Se observa ca: V = V1 + V2
si m = m1 + m2.
 Amestecuri de gaze perfecte,
Legea lui Dalton
• 1802: Fiecare componenta
• Suma presiunilor
dintr-un amestec de gaze
partiale pi este egala cu
ideale se comporta ca si
cum ar ocupa singura presiunea totala p.
intrgul volum, la o presiune
partiala pi p = Σpi
• presiunea partiala este
considerata acea presiune piV = pVi
care se instaleaza in urma
destinderii izotermice de pVi = mi RT
piV = mi RT
la volumul partial Vi si de
la presiunea p, pana la
volumul V.
 Participare (Raport) masica
si volumica pt un amestec (AM)
Vi mi
ν i = [-] respectiv μi = [-]
V m
n n
8314
M AM = ∑ν i M i respectiv RAM = ∑ μ i Ri si RAM =
i =1 i =1 M AM
μi
νiMi Mi
μi = respectiv ν i =
n
∑ν i M i
n μi
∑
i =1 i =1 Mi
 Amestecuri de gaze perfecte
(ideale)
pi = ν i p ∑ μi = 1 si ∑ν i = 1
In aplicatii se indica valorile in %, calculul se face insa in valori abs.!
n n
U AM = ∑ U i respectiv I AM = ∑ I i
i =1 i =1
n n
u AM = ∑ μ i ui si i AM = ∑ μ i ii
i =1 i =1
n n
cv AM = ∑ μ i cvi si c p AM = ∑ μ i c pi
i =1 i =1