Calculul curentilor de scurtcircuit

Calculul curenţilor de scurtcircuit în sistemul electroenergetic este necesar pentru diverse scopuri, dintre care se
menţionează următoarele:
➢ dimensionarea instalaţiilor noi la solicitările termice şi dinamice produse de curenţii de scurtcircuit;
➢ verificarea instalaţiilor existente la solicitările termice şi dinamice produse de curenţii de scurtcircuit;
➢ stabilirea tipurilor şi reglajelor protecţiilor instalaţiilor electrice şi a automatizărilor de sistem;
➢ proiectarea instalaţiilor de legare la pământ;
➢ alegerea schemelor de conexiuni ale instalaţiilor electrice etc.
Pentru alegerea şi verificarea aparatajului de comutaţie din staţiile electrice, în funcţie de curenţii de scurtcircuit,
trebuie determinate valorile maxime posibile ale curentului de scurtcircuit. Valoarea curentului de scurtcircuit
depinde de o serie de factori:
➢ tipul scurtcircuitului (FN, 2F, 2FN, 3F, 3FN);
➢ locul în care apare scurtcircuitul în sistem;
➢ momentul apariţiei scurtcircuitului;
➢ numărul de puncte din sistem legate la pământ etc.
 Ipoteze simplificatoare adoptate la calculul curenţilor de scurtcircuit
• Se neglijează saturaţia miezurilor magnetice ale echipamentelor din sistemul electroenergetic.
• Se neglijează curenţii de magnetizare ai transformatoarelor şi autotransformatoarelor (GT=0, BT=0), cu excepţia schemelor
echivalente monofazate de secvenţă homopolară a transformatoarelor şi autotransformatoarelor, când se ia în considerare
susceptanţa de secvenţă homopolară sau reactanţa de magnetizare de secvenţă homopolară.
• Se neglijează conductanţele şi susceptanţele capacitive ale liniilor (GL=0, BL=0).
• Se consideră reţeaua electrică în care apare scurtcircuitul o reţea trifazată echilibrată, cu excepţia elementului avariat.
• Generatoarele sincrone din sistemul electroenergetic în care apare scurtcircuitul se consideră simetrice din punct de vedere
magnetic.
• Se neglijează pendulările generatoarelor sincrone din timpul de scurtcircuit.
• Tensiunile electromotoare ale tuturor surselor din sistemul electroenergetic în care apare scurtcircuitul se consideră în fază.
• Se neglijează rezistenţele din schemele monofazate de secvenţă ale tuturor. elementelor din sistemul electroenergetic în
care apare scurtcircuitul. (În cazul liniilor electrice de medie și joasă tensiune nu se poate neglijează rezistența, deoarece la
medie tensiune rezistența are o valoare apropiată de valoare reactanței, iar la joasă tensiune rezistența este mai mare
decât reactanța. Dacă s-ar neglija rezistența liniilor de medie și joasă tensiune valorile curenților de scurtcircuit, obținute
prin calcule, vor fi mult mai mari decât în realitate, ceea ce ar conduce la o supradimensionare a echipamentelor de
medie și joasă tensiune)
• Se neglijează rezistenţa arcului de la locul scurtcircuitului (scurtcircuit metalic).
• Consumatorii se introduc în calcule curenţilor de scurtcircuit cu aproximaţie, fiind consideraţi sub forma unor consumatori
generalizaţi.
Calculul curenților de scurtcircuit utilizând metoda unităţilor relative
Metoda unităților relative
• Prin valoarea relativă a unei mărimi fizice se înțelege raportul dintre valoarea absolută a acesteia și valoarea unei
alte mărimi fizice de aceeași natură, aleasă ca unitate de măsură

M[u.a]
M =
*
Mb
• Sistemul de mărimi de bază la care se raportează mărimile electrice este format din puterea aparentă de bază Sb,
tensiunea de bază Ub ca tensiune între faze, curentul de bază Ib şi modul impedanţei de bază Zb.

Z
S U I Z* =
S* = U* = I* = Zb
Sb Ub Ib

• Folosirea metodei unităţilor relative în calculul curenţilor de scurtcircuit prezintă avantajul eliminării
cuplajelor magnetice, introduse de transformatoarele şi autotransformatoarelor din staţii.
• Prin exprimarea parametrilor tuturor elementelor de sistem în unităţi relative, schemele echivalente ale acestora
se pot lega galvanic, indiferent de nivelul de tensiune la care se găseşte elementul respectiv
 Stabilirea sistemului de mărimi de bază
• Etapele parcurse pentru stabilirea sistemului de mărimi de bază:
• a) Se alege, în mod arbitrar, pentru întregul sistem electroenergetic o putere de bază Sb [MVA] unică .Pentru
uşurinţa calculelor se recomandă ca Sb să fie multiplu de 10 şi apropiată de valoarea puterii nominale a celui mai mare
generator din sistemul electroenergetic respectiv.
• b) Se împarte sistemul electroenergetic în niveluri (trepte) de tensiune, care se numerotează cu cifre romane.
Elementul care desparte două trepte de tensiune este transformatorul (autotransformatorul). Transformatoarele
(autotransformatoarele) dintre treptele de tensiune ale sistemului electroenergetic au rapoartele de transformare
cunoscute și, de obicei egale cu rapoartele lor de transformare nominale.
• c) Una din treptele de tensiune ale sistemului electroenergetic se alege ca treapta de referinţă. Pentru treapta de
referință se alege în mod arbitrar tensiunea de bază. Se recomandă ca tensiunea de bază a treptei de referinţă să fie
egală cu tensiunea nominală a elementului de sistem cuprins în această treaptă sau cât mai apropiată de aceasta.
• d) Pornind de la treapta de referință și ţinând seama de rapoartele de transformare ale transformatoarelor și
autotransformatoarelor din sistemul electroenergetic se calculează tensiunile de bază ale celorlalte treptelor de
tensiune.
• e) Cunoscând puterea aparentă de bază Sb, care este unică pentru întreg sistemul electroenergetic și tensiunile de
bază ale treptelor de tensiune se calculează pentru fiecare treaptă de tensiune: curentul de bază, impedanţa de bază şi
admitanţa de bază, folosind relaţiile:
2 2
Sb UbI S Sb UbII S
IbI = ; ZbI = ; YbI = 2b ; IbII = ; ZbII = ; YbII = 2b
3UbI Sb UbI 3UbII Sb UbII
 Modul de considerare a elementelor şi parametrii
lor la calculul curenţilor de scurtcircuit

• Generatorul sincron
S n – puterea aparentă nominală a generatorului;
Un – tensiunea nominală (între faze);
cos  n – factorul de putere nominal;
X"*d(n) - reactanţa longitudinală supratranzitorie, raportată la impedanţa
nominală, în unităţi relative;
X *d(n) - reactanţa longitudinală sincronă, raportată la impedanţa nominală, în
unităţi relative;
X*2(n) - reactanţa de secvenţă inversă, raportată la impedanţa nominală, în
unităţi relative;
X0* (n) - reactanţa de secvenţă homopolară, raportată la impedanţa nominală,
în unităţi relative.
 Generatorul sincron
• Generatorul sincron în momentul producerii scurtcircuitului (regim supratranzitoriu)

jX d'' Fig.4.1. Schema

Schema echivalentă echivalentă
monofazată demonofazată de
secvenţăadirectă
secvenţă directă a generatorului
generatorului în în regim de
scurtcircuit supratranzitoriu
E ''f regim de scurtcircuit supratranzitoriu

( )
2
Un 2 * Un
E" f =  cos  n2 + sin  n + x" *d [kV] X" d = x" d  = x" *d Z n []
3 Sn
În unități relative

( )
𝐸"∗ Un 2
𝑋𝑑"∗ E "*
= 2 "*
 cos n + sin n + xd
Ub
2
"* "* Zn "*  Un   Sb 
Xd = xd  = xd     
Zb  b  n
U S
 Consumatorul generalizat
Un – tensiunea nominală de alimentare;
S cn – puterea nominală a sarcinii
• În regim de scurtcircuit supratranzitoriu

Schema echivalentă monofazată de secvenţă

directă a consumatorului generalizat, în regim
de scurtcircuit supratranzitoriu

Un
E" f = 0,85  [kV] X" = 0,35  Z n []
3
Un2
Zn = reprezintă impedanţa nominală a consumatorului
S cn

În unități relative:
2
E"cgf Un X"cg Zn U  S
E"*
cg = = 0,85  X"* = = 0,35  = 0,35   n  b
Ub Ub cg
Zb Zb U  Scn
 b 
3
 Un – tensiunea nominală a sistemului;
Sistemul electroenergetic S" (k3F) – puterea de scurtcircuit trifazat supratranzitorie;
S (kFN) – puterea de scurtcircuit monofazată

Un cUn2
E Sf = c [kV] X1 = []
3 S" (k3F)

În unități relative:
Schema echivalentă monofazată de secvenţă directă a sistemului
Valorile factorului de tensiune c 𝐸𝑆∗ 𝑋𝑆∗
Tensiunea nominală Factor de tensiune c, pentru Factor de tensiune c, pentru
Nr.
calculul curentului de calculul curentului de
crt. Un [kV] scurtcircuit maxim scurtcircuit minim
0,1 – 1
1 1,05 0,95
(joasă tensiune)
1 – 20 U
2 1,1 1 *
(medie tensiune) ES =c n
20 – 220 Ub
3 1,1 1
(înaltă tensiune) 2
400 𝑈𝑛 𝑆𝑏
4 1 1 𝑋𝑆∗ = 𝑋1∗ = 𝑐 ⋅ ⋅ (3𝐹)
(foarte înaltă tensiune) 𝑈𝑏 𝑆"𝑘
Transformatoarele de forţă şi autotransformatoarele cu două înfăşurări
Sn – puterea aparentă nominală;
Un î.t ; Un j.t – tensiunea nominală (între faze) a înfăşurării de înaltă, respectiv de
joasă tensiune;
u [%]
scn – tensiunea procentuală la scurtcircuit nominal;
p scn - pierderea de putere activă trifazată la scurtcircuit nominal;
p gn - pierderea de putere activă trifazată la mers în gol nominal;
I%
gn – curentul procentual la mers în gol nominal.

X Tî Trafo Trafo
kT ideal kT ideal
X Tj

Uî Uî
Uj Uj
În unități relative:
X*T
a) b)

2 2
u%
scn Uni u % Unj
X Tî =  [] j
X T = scn  []
100 S n 100 S n
% % 2
∗ ∗
𝑢𝑠𝑐𝑛 𝑍𝑛 𝑢𝑠𝑐𝑛 𝑈𝑛 𝑆𝑏
𝑋𝑇 = 𝑋1 = ⋅ = ⋅ ⋅
u% 2
scn Un 100 𝑍𝑏 100 𝑈𝑏 𝑆𝑛
X1 = X 2 =  []
100 S n
Transformatoarele de forţă şi autotransformatoarele cu trei
înfăşurări
S n p , S ns , S n t – puterile aparente nominale ale celor trei înfăşurări;
Un p , Un s , Un t – tensiunea nominală (între faze) a înfăşurării de înaltă,
respectiv de joasă tensiune;
u% , u%
scnps scnst
, u%
scn
– tensiunile procentuale la scurtcircuit nominal pentru
pt
perechi de înfăşurări;
pscn12 , pscn23 , pscn13 - pierderile de putere activă trifazată la scurtcircuit
nominal pe perechi de înfăşurări;
p gn - pierderea de putere activă trifazată la mers în gol nominal;

I%
gn – curentul procentual la mers în gol nominal.

p tp
Xpt
u%
scn u% p Xp
p−t scn p −s
Xps
Upt
sp
s Up
t
Ups
u%
scn s−t

Scheme echivalente monofazate de secvenţă directă şi inversă folosite pentru

transformatoarele trifazate cu trei înfăşurări
• Reactanţele de scurtcircuit pe perechi de înfăşurări
reduse la înfăşurarea primară:
 Linia electrică
• O linie electrică se caracterizează prin parametrii lineici uniform distribuiţi pe lungimea sa. Pentru calculul
parametrilor de secvenţă ai liniilor electrice este necesar să se cunoască:
Un – tensiunea nominală;
l – lungimea liniei;
r1 , x1 – rezistenţa şi reactanţa de secvenţă directă pe unitatea de lungime;
r0 , x0 – rezistenţaşi reactanţade secvenţăhomopolarăpe unitatea de lungime

• reactanţa de secvenţă directă, pe unitatea de lungime, are valoarea:

x1 = ( 0.3  0.4 ) [ km]

În unități relative:

X*L
𝑋𝐿 𝑥1 ⋅ 𝑙
𝑋𝐿∗ = 𝑋1∗ = =
𝑍𝑏 𝑍𝑏
 Bobina de reactanță
• Bobinele de reactanţe sunt bobine fără miez, utilizate pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit şi pentru
menţinea în timpul de scurcircuit a unei tensiuni remanente suficient de ridicată pe barele staţiei.
• Pentru determinarea parametrilor de secvenţă ai unei bobine de reactanţă se este necesar să se cunoască
caracteristicile sale tehnice, şi anume :

Urn – tensiunea nominală;

Irn – curentul nominal;
X% – reactanţa procentuală;
p % – pierderile procentuale de putere activă

• reactanţa bobinei, pe unitatea de lungime, are valoarea:

X% X% Un
X1 =  Zn =  []
100 100 3  In

În unități relative:
X*BR
∗
𝑋 % 𝑍𝑛 𝑋 % 𝑈𝑛 𝐼𝑏
𝑋𝐵𝑅 = 𝑋1∗ = ⋅ = ⋅ ⋅
100 𝑍𝑏 100 𝑈𝑏 𝐼𝑛
 Tabellul 4.4. Relaţii fundamentale pentru transfigurarea schemelor şi determinarea distribuţiei curenţilor

Nr. Denumirea Distribuţia curenţilor în

Schema iniţială Schema transfigurată Relaţiile de transfigurare
crt. transfigurării schema iniţială

𝑋𝑒𝑐ℎ = 𝑋𝑖 ,
1 Conectare în serie 𝑖=1

i = 1, 2, ….,n

Conectare în
2
paralel

Înlocuirea mai
3 multor surse cu o
sursă echivalentă
Aplicație I

A
II
k
B C
III

G1 T1 L T2
Cg

jt ît ît jt

Fig.1 Schema structurală a subsistemului

G1 T1 L T2 Cg
Sn = 15 MVA Sn = 15 MVA l = 30 km Sn = 16 MVA Scmax = 12 MVA
Un= 10,5 kV Unî= 121 kV X1 = 0,4 /km Unî= 110 kV Un = 10 kV
cosjn= 0,8 Unj= 10,5 kV X0 = 1,2 /km Unj= 11 kV X1 = 0,35Zn
x”*d = 0,131 uscn% = 10,5 uscn% = 11 X2 = 0,45Zn
x*d = 2,076
x*2 = 0,16
x*0 = 0,073

I II III
T1
î T2
XT1 A XL 2 XL 2 B
X"G1 j
XT2 C X"Cg
k

Trafo ideal T2
Trafo ideal T1

E"G1 E"Cg

Bara de nul

jt ît ît jt
 Stabilirea sistemului de mărimi de bază
• Se alege arbitrar pentru întreaga schema puterea aparentă de bază: 𝑆𝑏 = 100𝑀𝑉𝐴
• Se împarte schema pe niveluri (trepte de tensiune) și se numerotează cu I, II și III. Delimitarea treptelor
de tensiune este reprezentată în figură prin liniile întrerupte.
• Se alege arbitrar treapta III ca treaptă de referință. (Oricare din cele trei trepte poate fi aleasă ca treaptă
de referin ță). Tensiunea treptei de referin ță se alege arbitrar și în aplica ție se consideră egală cu
tensiunea nominală a consumatorului, care se găsește în treapta a III. Tensiunea treptei de referin ță este:
Ub III = 10 kV .
• Se pleacă de la tensiunea ed bază a treptei de referin
ță și se calculează tensiunile de bază ale celorlalte trepte
de tensiune, ținând seama de rapoartele de transformare nominale ale transformatoarelor T1 și T2.
Treapta de referință (III) este cuplată magneticcu treapta II prin rt ansformatorul T2. Prin urmare, tensiunea
de bază pentru treapta a II se calculează cu rela
ția:
110
Ub II = Ub III  k T2 = 10  = 100 kV
11
Treapta de tensiune II cuplată magnetic cu treapta I prin transformatorul T1. Tensiunea de bază treapta
I se calculează:
1 10.5
Ub I = Ub II  = 100  = 8.6777 kV
k T1 121
Cunoscând puterea aparentă de bază și tensiunile de bază pentru fiecare treaptă se calculează curen ții și
impedanțele de bază pentru fiecare treaptă de tensiune:
Sb 100 2
Ib I = = = 6.6533 kA UbI 8.67772
3  Ub I 3  8.6777 Zb I = = = 0.753 
Sb 100

Sb 100 Ub2 1002

Ib II = = = 0.5774 kA
3  Ub II 3  100 Zb II = II
= = 100 
Sb 100

Sb 100 Ub2 102

Ib III = = = 5.7735 kA
3  Ub III 3  10 Zb III = III
= =1
Sb 100
 Calculul parametrilor elementelor de sistem în unități relative:
• Generatorul sincron G1 se găsește în treapta de tensiune I

E"G1 Un
( )
2 10.5
E"*
G1 = =  cos n2 + sin n + x"*
d = 0.82 + (0.6 + 0.131)2 = 1.3113
UbI UbI 8.6777

2
"* X"G1 "*
 Un   Sb  2
 10.5   100 
XG1 = = xd     = 0.131   = 1.2786
Zb I  Ub   Sn   
 8.6777   15 
 I 
• Transformatorul T1 se consideră în treapta a II a de tensiune, care corespunde înfășurării de înaltă
tensiune, iar reactanța în unități relative este:
î 2 2
XT1 u% U  S 10.5  121  100
X*T1 = = scn   nî   b =    15 = 1.0249
ZbII 100  bII 
U Sn 100  100 
Dacă se consideră transformatorul T1 în treapta I de tensiune, care corespunde înfășurării de joasă tensiune,
atunci reactanța sa în unități relative este:

2 2
u% Unj  S 10.5  10.5  100
X*T1 = 
scn
 
b
=   = 1.0249
100  UbI  Sn 100  8.6777  15
 • Linia electrică este în treapta a II a de tensiune și reactanța acesteia, în unități relative, este:

x  l 0.4  30
XL* = 1 = = 0.12
ZbII 100
• Transformatorul T2 se consideră în treapta a III a de tensiune, care corespunde înfășurării de joasă tensiune, iar
reactanța în unități relative este:
j 2
XT2 u%  Unj  Sb 10.5  11 2 100
X*T2 = = scn    =    = 0.8319
ZbIII 100  UbIII  Sn 100  10  16

• Consumatorul se află în treapta a III a de tensiune, iar parametrii în unități relative sunt:
E"Cg Un 10
E"*
Cg = = 0.85  = 0.85  = 0.85
UbIII UbIII 10

2
X"Cg   2
 10  100
= 0.35   n 
U Sb
X"*
Cg = = 0.35    = 2.9167
Zb  U  S  
10 12
c max
III  bIII 
Întocmirea schemei echivalente monofazate de secvență directă cu parametrii elementelor de sistem în unități relative
E1"* , X1"* k E"* "*
2 , X2

E"*
G1 X"*
G1 X*T1 A XL* 2 XL* 2 X*T2 X"*
Cg E"*
Cg
B C
1.3113 1.2786 1.0249 0.06 î 0.06 0.8319 2.9167 0.85
1

I"*
G1 I"*
Cg

s1
Fig.3 Schema rețelei echivalente monofazate de secvență directă a subsistemului reprezentat în Fig.1, cu
parametrii elementelor de sistem exprimați în unități relative
Etapele succesive de reducerea a scheme rețelei echivalente monofazate de secvență directă din Fig. 3
Etapa I de reducere a schemei (Fig. 4):

E1"* = EG1
"*
= 1.3113 X1"* = XG1
"*
+ X*T1 + XL* 2 = 2.3635 E"* "*
2 = ECg = 0.85 X"* "* * *
2 = XCg + XT2 + XL 2 = 3.8086
k
E1"* X1"* X"*
2 E"*
2
1.3113 2.3635 î1 3.8086 0.85

I1"* = IG1
"* I"* "*
2 = ICg Fig. 4.Schema rețelei echivalente monofazate de secvență directă
din Fig.3 după prima etapă de reduce faţă de locul de
Ik"*
scurtcircuit
s1
Ik"
Etapa a II de reducere a schemei rețelei echivalente monofazate de secvență directă a subsistemului faţă de bornele de
început î1și sfârșit s1, Fig. 5.

X1"*  X"* 2.3635  3.806  "*

"* E1 E"*   1.3113 0.85 
X"*
 = 2
= = 1.4584 E"*
 = X  + 2  = 1.4584   +  = 1.1346
X1"* + X"* 2.3635 + 3.806  X"* X"*   2.3635 3.8086 
2  1 2 

k
E"*
 X"*

Valoarea în unităţi relative a curentului inițial
1.1346 1.4584 î1 (supratranzitoriu) total de scurtcircuit la scurtcircuit 3F în
secţiunea k
Ik"* E"*
 1.1346
Ik"* = = = 0.778
X"*

1.4584

s1
Valoarea efectivă a curentului inițial (supratranzitoriu)
Fig.5.Schema rețelei echivalente monofazate de secvență directă total de scurtcircuit la scurtcircuit 3F în secţiunea k
a subsistemului reprezentat în Fig.1, cu parametrii elementelor
de sistem exprimați în unități relative, redusă la locul de
scurtcircuit Ik" = Ik"*  Ib II = 0.778  0.5774 = 0.4492kA
 Curentul de scurtcircuit supratranzitoriu total la scurtcircuit 3F în secţiunea k este egal cu suma
curenţilor parţiali de scurtcircuit (curenţii de scurtcircuit de pe laturile adiacente ale reţelei), Fig.3:

Ik"* = I1"* + I"*

2
unde:

E1"* 1.3113 - reprezintă contribuţia generatorului G1 la valoarea curentului total de scurtcircuit 3F în

I1"* = = = 0.5548
X1"* 2.3635 secţiunea k, în unităţi relative;

E"* 0.85
I"*
2 = 2
= = 0.2232 - reprezintă contribuţia consumatorului generalizat Cg la valoarea curentului total de scurtcircuit
X"*
2
3.8086
3F în secţiunea k, în unităţi relative
Contribuţia generatorului G1 la valoarea efectivă a curentului total de scurtcircuit 3F în secţiunea k este:

I1" = I1"*  Ib II = 0.5548  0.5774 = 0.3202kA

Curentul debitat de generatorul G1 la scurtcircuit 3F în punctul k, în unităţi relative, este egal cu curentul parţial de scurtcircuit

I"*
G1 = I"*
1 == 0.5548
Generatorul G1 se găseşte în treapta I de tensiune, iar valoarea efectivă a curentului inițial de scurtcircuit debitat de generatorul G1
la scurtcircuit 3F în punctul k va fi:

I"G1 = IG1
"*
 Ib I = 0.5548  6.6533 = 3.6912kA
 Informații suplimentare pentru proiect
• Reactanța liniei de secvența directă pe unitatea de lungime este 0,4/km
• Parametrii pentru o plecare în cablu "∗
𝐸𝐶𝑔 "∗
𝑝𝑙 𝑋𝐶𝑔 𝑝𝑙
𝑈𝑛𝐶𝑔
"∗
𝐸𝐶𝑔 = 0,85 ⋅ , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑈𝑛𝐶𝑔 = 𝑈𝑛𝐺1
𝑝𝑙 𝑈𝑏
2
𝑈𝑛𝐶𝑔 𝑆𝑏
"∗
𝑋𝐶𝑔 = 0.35 ⋅
𝑝𝑙 𝑈𝑏 𝑆𝑐max
𝑛𝑝𝑙
• Parametrii pentru consum propriu tehnologic G1
"∗ 𝑈𝑛𝐺1 "∗ 𝑈𝑛𝐺1 2 𝑆𝑏 %
𝐸𝑐𝑝𝑡𝐺1
= 0,85 ⋅ 𝑋𝑐𝑝𝑡𝐺1
= 0,35 ⋅ , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑆𝑐𝑝𝑡𝐺1 = 𝑆𝑐𝑝𝑡 ∙ 𝑆𝑛𝐺1
𝑈𝑏 𝑈𝑏 𝑆𝑐𝑝𝑡𝐺1

• Parametrii pentru consum propriu tehnologic G3

"∗ 𝑈𝑛𝐺3 "∗ 𝑈𝑛𝐺3 2 𝑆𝑏 %

𝑋𝑐𝑝𝑡𝐺3
= 0,85 ⋅ 𝑋𝑐𝑝𝑡𝐺3
= 0,35 ⋅ , 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑆𝑐𝑝𝑡𝐺3 = 𝑆𝑐𝑝𝑡 ∙ 𝑆𝑛𝐺3
𝑈𝑏 𝑈𝑏 𝑆𝑐𝑝𝑡𝐺3
"∗
𝐸𝑐𝑝𝑡 "∗ "∗
𝐸𝑐𝑝𝑡
𝐺1 𝑋𝐺1 𝐺3 "∗
𝑋𝐺3
Tabelul 4. Parametrii elementelor de sistem pentru calculul curentului de scurtcircuit supratranzitoriu (inițial), în unități relative

Nr.
Element de sistem 𝐸 "∗ (𝐸 ∗ ) 𝑋 "∗ (𝑋 ∗ )
crt.
1 Generatoarele G1, G2
2 Consum propriu tehnologic cptG1, cptG2
3 Plecările în cablu Cgpl
4 Transformatoarele T1, T2
5 Linia L
6 Transformatoarele TG3, TG4
7 Generatoarele G3, G4
8 Consum propriu tehnologic cptG3, cptG4
9 Autotransformatoarele AT1, AT2
10 Sistemul S