Metode

METODELE
sistematice de KIRKHHOFF
METODA

rezolvare a TENSIUNILOR
RAMURILOR
METODA
circuitelor electrice POTENȚIALELOR
NODURILOR

rezistive
As. ing. Mihai Popescu
Problema fundamentală a analizei
circuitelor electrice rezistive
Topologia circuitului
Intensitățile curenților
prin toate elementele de
circuit
Se dau
Parametrii elementelor de circuit
Se cer
Tensiunile la bornele
Evaluare energetică
tuturor elementelor de
(bilanț de puteri)
circuit
Pașii metodei sistematice – calcul analitic
Pas #1 – Descriere circuit
1.Caut un arbore normal; dacă NU găsesc un arbore normal, atunci STOP
2.Stabilesc sensuri de referință arbitrare, pentru mărimile necunoscute
3.Secțiuni fundamentale pe G.I.; Set de bucle fundamentale pe G.U.

Pas #2 – Generare sistem de ecuații deducere analitică

▪ Scriu ecuațiile corespunzătoare metodei respective „rețete” pt. determinare coeficienți

Pas #3 – Rezolvare sistem de ecuații

▪ Folosesc un pachet software dedicat: OCTAVE, MATLAB, MATHEMATICA, ...

Pas #4 – Postprocesare
▪ Calculez restul de mărimi necunoscute – ce nu au rezultat direct din rezolvarea
sistemului de ecuații
▪ Validez calculele – de ex. prin verificarea bilanțului de puteri (Pg = Pr)
 Bazată pe scrierea ecuațiilor KI pe N-1 noduri (sau
secțiuni), respectiv pe scrierea ecuațiilor KU pe L-N+1 bucle
fundamentale, în două variante:
Metoda ecuațiilor
lui Kirchhoff în - Generează un sistem de ec. în curenți: tensiunile
necunoscute ce apar în cele L-N+1 ec. KU se înlocuiesc
tensiuni / metoda direct cu ec. de funcționare în curent; tensiunile la bornele
laturilor SIC rămân necunoscute (curenții se cunosc însă);
tensiunilor
ramurilor Generează un sistem de ecuații în tensiuni: curenții
necunoscuți ce apar în cele N-1 ec. KI se înlocuiesc direct
cu ec. de funcționare în tensiune; curenții prin laturile cu
SIT rămân necunoscute (tensiunile se cunosc însă)
Pașii metodei tensiunilor ramurilor (TK)
Pas #1 – Descriere circuit – echivalez toate SRT cu SRC
1.Caut un arbore normal; dacă NU găsesc un arbore normal, atunci STOP
2.Stabilesc sensuri de referință arbitrare, pentru Uk, ISIT_k
3.Set de bucle fundamentale pe G.U. și set de secțiuni fundamentale pe G.I.

Pas #2 – Generare sistem de ecuații

▪ Scriu N-L+1 ecuații TKU, respectiv N-1 ecuații TKI folosind formele ecuațiilor de
funcționare în tensiuni

Pas #3 – Rezolvare sistem de ecuații

▪ Folosesc un pachet software dedicat: OCTAVE, MATLAB, MATHEMATICA, ...

Pas #4 – Postprocesare
▪ Calculez restul de mărimi necunoscute: tensiuni pe laturi (din ec. de funcționare)
▪ Validez calculele – de ex. prin verificarea bilanțului de puteri (Pg = Pr)
Aplicație - metoda tensiunilor ramurilor
Metoda potențialelor nodurilor

Bazată pe exprimarea tensiunilor ramurilor în funcție de potențialele nodurilor de la

capetele acestora (Vin_k-Vfin_k). Rezultă un sistem de ec. de dimensiune N-1, din care se
determină potențialele nodurilor față de un nod ales ca referință (VN=0);

Numărul de ecuații se reduce cu NSIT, în măsura în care ramurile formate din SIT
formează un subgraf conex, astfel încât dacă alegem nodul de referință pe acest
subgraf, de la oricare alt nod al acestui subgraf să existe o cale formată din ramuri cu
tensiuni cunoscute; altfel curenții din alte subgrafuri conexe cu SIT-uri nu sepot
determina

In cele N-1-NSIT noduri ce nu aparțin subgrafului conex se scriu ecuațiile KI și se

exprimă curenții laturilor cu expresiile lor funcție de potențiale; matematic – metoda
este echivalentă cu o schimbare de variabilă – de la tensiunile ramurilor la combinații
liniare de potențiale ale nodurilor.
Pașii metodei potențialelor nodurilor
Pas #1 – Descriere circuit – echivalez toate SRT cu SRC
1.Caut un arbore normal; dacă NU găsesc un arbore normal, atunci STOP
2.Stabilesc sensuri de referință arbitrare pentru Ik
3.Verific dacă găsesc un SINGUR subgraf conex format numai din SIT; dacă sunt mai
multe, schimb metoda;

Pas #2 – Generare sistem de ecuații

Scriu N-1-NSIT_conex ecuații TKI, în nodurile cu potențiale necunoscute folosind
formele ecuațiilor de funcționare în tensune, și înlocuiesc, direct, tensiunile
laturilor cu expresiile lor în potențiale;

Pas #3 – Rezolvare sistem de ecuații

Folosesc un pachet software dedicat: OCTAVE, MATLAB, MATHEMATICA, ...

Pas #4 – Postprocesare
▪ Calculez toți curenții laturilor din ciclici rezultați; calculez de mărimi necunoscute:
tensiuni la bornele laturilor (ec. de funcționare)
▪ Validez calculele – de ex. prin verificarea bilanțului de puteri (Pg = Pr)
Subgraf(uri)
conexe cu SIT
Asamblarea Forma generală a sistemului [G][V] = [Is]
Is - vectorul curenților de scurtcircuit, G - matricea conductanțelor, V –
directă a vectorul potențialelor nodurilor.

sistemului de - Gkk = suma aritmetică a conductanțelor laturilor ce concură la nodul k;

ecuații pentru - Gkj = Gjk = suma aritmetică a conductanțelor laturilor conectate atât la
nodul j cât și la nodul k; suma primește un „-” în față astfel încât,
întotdeauna Gkj <= 0;
metoda
Isk = suma algebrică a curenților de scurtcircuit din nodul k; semn +
potențialelor pentru curenții de scurtcircuit care intră în nod și semn – altfel; sensul
curentului de scurtcircuit pe o latură este dat de f.e.m. existentă pe acea
nodurilor latură
Aplicație – potențiale la noduri – generare coeficienți

V3

V1
Aplicație – potențiale la noduri – generare coeficienți

V3

V1
 V3

V1

Aplicație – potențiale la
noduri – rezolvare,
postprocesare
Laturi de circuit
Tip element Ecuație în curent Ecuație în tensiune

Nu se poate scrie 𝑈𝑘 = −𝐸𝑘

𝐼𝑘 = 𝐽𝑘 Nu se poate scrie

𝑈𝑘 = 𝑅𝑘 ∙ 𝐼𝑘 𝐼𝑘 = 𝐺𝑘 ∙ 𝑈𝑘

𝑈𝑘 = −𝐸𝑘 + 𝑅𝑘 ∙ 𝐼𝑘 𝐼𝑘 = 𝐸𝑘 + 𝑈𝑘 ∙ 𝐺𝑘

𝑈𝑘 = 𝐼𝑘 − 𝐽𝑘 ∙ 𝑅𝑘 𝐼𝑘 = 𝐽𝑘 + 𝐺𝑘 ∙ 𝑈𝑘
Laturi de circuit – ecuații în curent
Tip element Ecuații în curent Ecuație în tensiune

Nu se poate scrie 𝑈𝑘 = −𝐸𝑘

𝐼𝑘 = 𝐽𝑘 Nu se poate scrie

𝑈𝑘 = 𝑅𝑘 ∙ 𝐼𝑘 𝐼𝑘 = 𝐺𝑘 ∙ 𝑈𝑘

𝑈𝑘 = −𝐸𝑘 + 𝑅𝑘 ∙ 𝐼𝑘 𝐼𝑘 = 𝐸𝑘 + 𝑈𝑘 ∙ 𝐺𝑘

𝑈𝑘 = 𝐼𝑘 − 𝐽𝑘 ∙ 𝑅𝑘 𝐼𝑘 = 𝐽𝑘 + 𝐺𝑘 ∙ 𝑈𝑘
Laturi de circuit – ecuații în tensiune
Tip element Ecuație în curent Ecuații în tensiune

Nu se poate scrie 𝑈𝑘 = −𝐸𝑘

𝐼𝑘 = 𝐽𝑘 Nu se poate scrie

𝑈𝑘 = 𝑅𝑘 ∙ 𝐼𝑘 𝐼𝑘 = 𝐺𝑘 ∙ 𝑈𝑘

𝑈𝑘 = −𝐸𝑘 + 𝑅𝑘 ∙ 𝐼𝑘 𝐼𝑘 = 𝐸𝑘 + 𝑈𝑘 ∙ 𝐺𝑘

𝑈𝑘 = 𝐼𝑘 − 𝐽𝑘 ∙ 𝑅𝑘 𝐼𝑘 = 𝐽𝑘 + 𝐺𝑘 ∙ 𝑈𝑘
 Teorema KU aplicată pe setul de (L-N+1) bucle
fundamentale → Exprim L-N+1 tensiuni de coardă (uj)
funcție de uramuri:
σ𝒌∈[𝒃]𝒋 𝒖𝒌 + 𝒖𝒋 = 𝟎 cu j = 1, …, L-N+1

Scrierea ecuațiilor
pentru metoda în
tensiunilor Teorema KI aplicată pe secțiunile fundamentale atașate
ramurilor cu tensiuni necunoscute (N-1-NSIT)
ramurilor ෍ 𝑰𝒌 = 𝟎
𝒌∈[𝑺]

Exprim curenții necunoscuți în funcție de ecuațiile de

funcționare în tensiuni
TKU – pe bucla [b]
 Descriere circuit latură cu latură
pentru k = 1, L
latura(k) = init_latura(k, id_lat, n_ini, n_fin, tip, lista_ parametri);
circuit = gener_matr_topologica(latura);
daca (circuit == FALSE) atunci STOP;

Generare sistem de ecuații

A = init_matrice_sistem[];
B = init_vector_termeni_liberi[];
Pașii metodei X = init_vector_necunoscute[];
pentru k = 1, L

sistematice - contrib(A, k);

contrib(B, k);

pseudocod Rezolvare sistem

X = A-1 B;

Postprocesare
Y = calcul_marimi_postprocesare(latura, X);
W = evaluare_energetica(latura, X, Y);
date_iesire(latura, X, Y, W)

STOP