Seminar 3

SEMINAR 3: METODA TEOREMELOR LUI KIRCHHOFF

*Sursa ideală de tensiune

Sursa ideală de tensiune, cu simbolul ilustrat în figura 1, este caracterizată prin mărimea E
numită tensiune electromotoare şi are ecuaţia de funcţionare.
U=E
Sursa ideală de tensiune asigură la bornele sale o tensiune U = E cu sensul din figură, oricare
ar fi valoarea şi sensul curentului I care o străbate.

Fig.1. Simbol pentru sursa de tensiune ; in cc: i(t)=I, u(t)=U, e(t)=E

Caracteristica tensiune-curent a sursei ideale independente de tensiune o reprezintă o

dreaptă paralelă cu axa curentului.

În funcţie de sensul curentului I şi al tensiunii I şi U = E, puterea electromagnetică P este

pozitivă sau negativă, deci sursa ideală de tensiune poate funcţiona atât în regim de generator, cât
şi în regim de receptor de putere.
Puterea debitată de o sursă de tensiune în circuit, pentru care sensurile tensiunii şi curentului
sunt cele din fig.1 (regula de asociere a sensurilor pentru generatoare), este de forma:
P=U · I =E · I

*Sursa reală de tensiune

Sursa reală de tensiune are schema echivalenta formata dintr-o sursa ideala de tensiune si
un rezistor conectat in serie cu aceasta.

*Sursa ideală de curent

Sursa ideală de curent, cu simbolul ilustrat în figura 2, este caracterizată prin mărimea Ig
numită curent electromotor şi are ecuaţia de funcţionare
I = Ig.
Sursa ideală de curent asigură prin latura de circuit în care este plasată un curent I = Ig cu
sensul din figură, oricare ar fi valoarea şi sensul tensiunii Us la bornele sale.

Fig.2. Simbol pentru sursa de curent; in cc: i(t)=I si ig(t)=Ig deci I=Ig

Caracteristica tensiune-curent a sursei ideale independente de curent o reprezintă o dreaptă

paralelă cu axa tensiunii.

1
 În funcţie de sensul tensiunii Ug şi al curentului I = Ig, puterea electromagnetică P este
pozitivă sau negativă, deci şi sursa ideală de curent poate funcţiona atât în regim de generator, cât
şi în regim de receptor de putere.
Menţionăm că unii autori preferă, pentru curentul electromotor, Is in locul notaţiei Ig
(respectiv, Ug în loc de Us pentru tensiunea la bornele sale.
Puterea debitată de o sursă de curent în circuit, pentru care sensurile tensiunii şi curentului
sunt cele din fig.2 (regula de asociere a sensurilor pentru generatoare), este de forma:
P=U · I = U · Ig

*Sursa reală de curent

Sursa reală de curent are schema echivalenta formata dintr-o sursa ideala de curent si un
rezistor conectat in paralel cu aceasta.

Teorema de echivalenta dintre o sursa reala de tensiune si o sursa reala de curent

Fig.3. Echivalarea sursa de curent – sursa de tensiune

Din punct de vedere al sarcinii, o sursă de tensiune se comportă identic cu o sursă de curent
dacă:
 Eg
I g ' =
 Rg (1)
R = R
 g' g

ec.(1) reprezentând relaţiile de echivalare (transformare) între ele.

Majoritatea metodelor de analiză a circuitelor electrice au la bază teoremele lui Kirchhoff
exprimate fie în curenţi, fie în tensiuni.

Teoremele lui Kirchhoff

Teorema I a lui Kirchhoff: ,,Pentru orice nod (n) al unei reţele electrice suma algebrică a
curenţilor Ik ai laturilor care ies din acel nod este nulă.
Σ ± Ik =0

Caracterul algebric al sumei este impus de atribuirea semnului plus pentru curenţii care ies
din nodul (n) şi, respectiv, semnul minus pentru urenţii care intră în acel nod.
Nr de ec independente = N - 1

Fig.4. Aplicarea teoremei Kirchhoff I.

I5 + I3 = I6

2
 O consecinta a TK. I utilizata pt verificarea rezultatelor este: suma curenţilor care intră într-
un nod este egală cu suma curenţilor care ies din nodul respectiv.

Teorema I a lui Kirchhoff poate fi aplicată şi în secţiuni ale circuitului nu numai în noduri (vezi
fig.5).

Fig.5. Aplicarea teoremei Kirchhoff I pe secţiuni.

I4 − I3 − I5 − I2 = 0

Fig.6. Aplicarea teoremei Kirchhoff I în N-1 noduri.

( N1 ) − I1 + I 2 + I5 =0
( N 2 ) I1 + I3 − I4 =0
(N3 ) − I3 − I5 + I6 = 0
(( N 4 )) I 2 − I4 + I6 = 0

Teorema a II-a a lui Kirchhoff: ,,Oricare ar fi un contur închis Γ, suma algebrică a tensiunilor Uk
de-a lungul acelui contur este nulă”:
Σ ± Uk =0

Nr de ec independente = B = L-N+1

Caracterul algebric al sumei este impus de necesitatea parcurgerii conturului într-un anumit
sens (arbitrar) şi atribuirea semnului plus pentru tensiunile al căror sens coincide cu sensul de
parcurgere şi, respectiv, semnul minus pentru tensiunile al căror sens este opus sensului de
parcurgere.

Cum o buclă este un contur închis, se poate formula cea de-a doua teoremă a lui Kirchhoff
pentru acest caz: ,,Suma algebrică a tensiunilor Uk,lat la bornele tuturor laturilor care alcătuiesc o
buclă [b], oricare, a unei reţele este nulă”

3
 Fig.7. Aplicarea teoremei Kirchhoff II.

În urma aplicării teoremei a II-a a lui Kirchhoff în bucla din fig.7, putem scrie:

U1 + U 2 + U 3 + U 4 + U 5 − U 6 + U 7 − U 8 = 0
sau:
U1 + U2 + U3 + U4 + U5 + U7 - U8 = U6
sau:
R1I2 + R2I2 + R3I4 + R4I4+ R5I4 + R7I3 -R8I5 = E6

Algoritmul metodei de analiză a circuitelor electrice bazate pe teoremele lui Kirchhoff

presupune următorii paşi:

- pasul 1 - determinarea numărului N de noduri şi identificarea celor N-1 noduri;

- pasul 2 - determinarea numărului L de laturi şi alegerea sensurilor curenţilor prin acestea,

excepţie făcând laturile cu surse de curent unde curentul prin acestea este dat chiar de
sursa de curent, trasându-se numai tensiunea de la bornele sursei de curent;

- pasul 3 - determinarea numărului B = L-N+1 de bucle fundamentale (independente) şi

desenarea acestora pe schema circuitului împreună cu un sens de parcurgere;

- pasul 4 - scrierea celor N-1 ecuaţii aferente teoremei I Kirchhoff;

- pasul 5 - scrierea celor B = L-N+1 ecuaţii aferente teoremei a II-a Kirchhoff;

- pasul 6 - scrierea expresiilor surselor comandate din circuit în funcţie de necunoscutele

sistemului de ecuaţii – curenţii laturilor;

- pasul 7 - rezolvarea sistemului de ecuaţii şi determinarea valorilor curenţilor laturilor şi

tensiunilor surselor de curent;

- pasul 8 - verificarea soluţiei obţinute prin efectuarea bilanţului puterilor.

4
 Aplicatia 1:

Fie circuitul cu schema electrică din figura 8. Se cere analiza circuitului electric prin metoda
teoremelor lui Kirchhoff, ştiind următoarele valori ale elementelor de circuit: R1 = ... = R7 = 1 Ω, E1=2V,
E5 = 2 V.

Fig.8. Schema circuitului din exemplul 2.

Rezolvare
Pasul 1:
- numărul total de noduri N = 4.
Pasul 2:
- numărul total de laturi L = 6 iar sensurile alese ale curenţilor sunt schiţate în fig.9.

Fig.9. Schema circuitului din exemplul 2 cu sensul curenţilor ales.

Pasul 3:
- numărul buclelor independente (curenţilor de buclă) este B = L-N+1 = 3. Alegerea lor se
face fie direct, având grijă ca fiecare buclă să conţină cel puţin o latură diferită faţă de
celelalte bucle.
Pasul 4:
- se scriu ecuaţiile aferente primei teoremei a lui Kirchhoff.
(N1): -I1 + I2 + I3 =0;
(N2): -I3 + I4 – I5 =0;
(N3): -I4 + I5 – I6 =0.

Pasul 5:
- se scriu ecuaţiile aferente teoremei a II-a a lui Kirchhoff (sensul de referinta este ales
sensul acelor de ceasornic).
(I): R1I1+R2I2=E1;
(II): R2I2 + R6I6 + R7I6 - R4I4 - R3I3=0;
(I): - R4I4 - R5I5 = - E5;.

Pasul 6:
– nu avem surse comandate;
Pasul 7:
- se rezolvă sistemul de ecuaţii si se determină curenţii laturilor:
I1 = 1 A
I2 = 1 A
I3 = 0 A
I4 = 1 A
I5 = 1 A

5
 I6 = 0 A

Pasul 8:
- bilanţul puterilor are următoarea expresie:

𝑃𝑔𝑒𝑛 = 𝑃𝑐𝑜𝑛
𝐸1𝐼1+𝐸5𝐼5 = 𝑅1𝐼12+𝑅2𝐼22+𝑅3𝐼32+𝑅4𝐼42+𝑅5𝐼52+𝑅6𝐼62+𝑅7𝐼62
4𝑊 = 4𝑊

De rezolvat:
1. determinati valorile indicate de aparatele de masura (considerate ideale) pentru circuitele
din figurile 96 si 97 de la pagina 28 din culegerea de probleme „Regimurile circuitelor
electrice 720 de aplicatii”;
2. calculati curentii laturilor si realizati bilantul puterilor pentru circuitul electric din figura 119
de la pagina 35, din aceeasi culegere, in care valorile rezistoarelor necunoscute sunt R1=4 Ω si
R2=2 Ω;
3. problemele din fisierul „tema seminar 3”.