STUDIUL UNEI RETELE DE

CURENT CONTINUU
1.Scopul lucrarii este verificarea experimentala a principalelor teoreme
referitoare la regimul stationar al circuitelor electrice liniare.
2.Consideratii teoretice
Se considera reteaua de curent
continuu din fig.1, avnd trei laturi,
doua noduri si doua ochiuri indepen-
dente, alcatuita din elemente liniare.
Cele doua surse de tensiune sunt prac-
tic ideale, adica tensiunile lor electro-
motoare E
1
si E
2
nu depind de intensi-
tatile curentilor I
1
si I
2
ai laturilor res-
pective.
Rezistoarele R
1
, R
2
si R
3
au va-
fig.1 lori fixe ale rezistentei, iar rezistorul R
este un reostat cu cursor, a carui
rezistenta poate fi modificata.
2.Teorema I a lui Kirchhoff afirma ca suma algebrica a intensitatilor
curentilor laturilor incidente ntr-un nod al unei retele este nula. Pentru nodul
(1) din fig.1, prin aplicarea teoremei I a lui Kirchhoff se stabileste relatia:
I I I 0
1 2
+ = (1)
2.2 Teorema superpozitiei afirma ca ntr-o retea liniara si activa
intensitatea curentului unei laturi este egala cu suma algebrica a intensitatilor
curentilor care s-ar stabili n acea latura daca fiecare dintre surse, considerate
ideale, s-ar afla singura n retea ( celelalte surse se pasivizeaza). Pasivizarea
unei laturi se realizeaza prin anularea tensiunii sale electromotoare
(nlocuirea sursei cu rezistenta ei interioara).
2.3 Teorema reciprocitatii afirma ca ntr-o retea liniara, initial pasiva,
o sursa ideala de tensiune introdusa n latura 1, determina n latura 2 un
curent de intensitate I
21
, egala cu intensitatea I
12
a curentului care s-ar stabili
in latura 1 daca aceeasi sursa este introdusa n latura 2.
B
A
(1) I
I
2
I
1
E
2
E
1
R
R
3
R
2
R
1
Expresia matematica a teoremei este:
I I
12 21
= (2)
2.4 Teoremele surselor echivalente stabilesc echivalenta n raport cu
doua borne de acces care formeaza o poarta, dintre o retea activa si o sursa
reala de tensiune sau de curent care s-ar conecta ntre aceleasi borne.
E
g
=U
AB0
R
i
=R
AB0

I
g
=I
ABsc
G
i
=G
AB0
fig.2
Sursa echivalenta de tensiune ( teorema Thevenin ) are tensiunea
electromotoare E
g
egala cu tensiunea U
AB0
care se stabileste ntre bornele A
si B cnd curentul portii este nul (I=0), deci latura exterioara AB este n gol.
Rezistenta interna R
i
a generatorului de tensiune este egala cu rezistenta
echivalenta R
AB0
ntre bornele A si B ale retelei pasivizate.
Sursa echivalenta de curent ( teorema Norton ) are curentul sursei I
g
egal cu curentul de scurtcircuit I
ABsc
al portii AB obtinut la scurtcircuitarea
bornelor ( U=0 ) si rezistenta interna R
i
egala cu rezistenta echivalenta R
AB0
a
retelei pasivizate.
Evident
R
1
G
U
I
AB0
AB0
AB0
ABsc
= = (3)
2.5. Teorema transferului maxim de putere stabileste ca puterea
cedata pe la borne de un dipol activ este maxima atunci cnd rezistenta de
B
I
R
I
B
A
U
ee
ee
ee
ee
ee
ee
ee
ee
e
RETEA
ACTIVA
R
U
R
E
g
A
B
A
I
g
G
i
U
I
R
sarcina conectata la bornele dipolului este egala cu rezistenta interna a
generatorului echivalent de tensiune.
Puterea cedata de dipolul activ este:
P
E
4 R
max
g
i
=

(4)
Pentru orice alta valoare a rezistentei de sarcina puterea cedata este mai
mica dect P
max
.
2.6 Teorema conservarii puterilor afirma ca puterea P
g
generata de
sursele retelei este egala cu puterea P
r
disipata n rezistoarele sale.
3.Procedeu experimental
Se vor verifica experimental urmatoarele teoreme:
3.1 Teorema I a lui Kirchhoff
Se realizeaza circuitul din fig. 3.
Masurnd intensitatile curentilor
din laturile circuitului din fig.3
se verifica experimental ca relatia
(1) este satisfacuta, cu o eroare
absoluta marginita superior de
suma erorilor tolerate ale amper-
metrelor utilizate. Daca cele trei
ampermetre folosite snt identice
din punct de vedere al clasei de
precizie si domeniului de
masu- ra, erorile tolerate de acestea vor
fi egale, iar prima teorema a lui
Kirchhoff se verifica cu
relatia:
I I I 3 I
1 2
+ s A (5)
Eroarea tolerata a ampermetre-
fig.3 lor avnd clasa de precizie C si
domeniul de masura I
n
se calcu-
leaza cu relatia:
AI
C
100
I
n
= (6)
B
A
(1) I
I
2
I
1
E
2
E
1
R
R
3
R
2
R
1
A
1
A
2
A
Rezultatele masuratorilor se trec n tabelul 1.
3.2 Teorema superpozitiei
Reteaua din fig.3 contine doua surse de tensiune practic ideale, deci
pentru verificarea teoremei superpozitiei se vor lua n considerare cele doua
configuratii din fig.4: prima cnd n circuit actioneaza numai sursa E
1
, iar
E
2
=0 (fig.4a) si a 2-a cnd exista numai sursa E
2
iar E
1
=0 (fig.4b).
Cu notatiile din fig.3 si fig.4, teorema superpozitiei consta n
verificarea relatiilor:
I
1
+I
1
=I
1
I
2
+I
2
=I
2
(7)
I +I =I
a. b.
fig.4
Experimental, relatiile (7) se considera satisfacute daca eroarea
absoluta este marginita superior de suma erorilor tolerate ale ampermetrelor
utilizate,adica:
I ' I ' ' I 3 I
1 1 1
+ s A
I ' I ' ' I 3 I
2 2 2
+ s A (8)
I' I' ' I 3 I + s A
Cu datele ridicate se completeaza tabelul 1.
(1)
I I
1

B
A
I
2

E
1
R
R
3
R
2
R
1
A
1
A
2
A
B
A
(1) I
I
2

I
1

E
2
R
R
3
R
2
R
1
A
1
A
2
A
Tabelul 1
E
1
E
2
I
1
[A]
I
2
[A]
I
[A]
| I
1
+I
2
-I |
[A]
in circuit in circuit
in circuit pasivizata
pasivizata in circuit
| |
k k k I I I ' ''
+
k = 1, 2
3AI =
3.3 Teorema reciprocitatii
Experimental, aceasta teorema se verifica pe reteaua din fig.1,
masurnd curentii I
21
( fig.4a ), respectiv I
12
( fig.4b ).
Se verifica experimental relatia:
I I 2 I
21 12
s A (9)
a. b.
fig.5
3.4 Teoremele generatoarelor echivalente
Parametrii surselor echivalente se determina experimental din doua ncercari:
-la functionarea in gol ( I=0 ), se determina tensiunea U
AB0
.
-la functionarea n scurtcircuit (U=0 ) se determina I
ABsc
.
Folosind relatia (3) se calculeaza rezistenta R
AB0
.
Se vor verifica relatiile:
(1)
B
A
I
21
E
1
R
R
3
R
2
R
1
A
1
A
2
A
B
A
(1)
I
12
E
1
R
R
3
R
2
R
1
A
1
A
2
A
I
E
R R
g
i
=
+
U
I
G G
g
i
=
+
(10)
Pentru reteaua din fig.1, parametrii generatoarelor echivalente se
calculeaza cu relatiile:
E
R E R E
R R
g
2 1 1 2
1 2
=
+
+
R R
R R
R R
i 3
1 2
1 2
= +

+
(11)
I
R E R E
R R R R R R
g
2 1 1 2
1 2 1 3 2 3
=
+
+ +
Datele obtinute se trec in tabelul 2.
Tabelul 2
VALORI
MASURATE
VALORI
CALCULATE
U
[V]
I
[A]
E
g
[V]
I
g
[A]
R
i
[O]
G
i
[S]
Functionare la gol
Functionare n sc
Functionare n sarcina
Cu rel. (11)
3.6 Teorema conservarii puterilor
In cazul retelei din fig.1 rezulta:
P E I E I
g 1 1 2 2
= + (12)
P R I R I (R R) I
r 1 1
2
2 2
2
3
2
= + + + (13)
unde R
U
I
=
Experimental se verifica egalitatea P
g
=P
r
.
Cu datele obtinute se completeaza tabelul 3.
Tabelul 3
VALORI MASURATE VALORI CALCULATE
I
1
[A ]
I
2
[A]
I
[A]
U
[V]
R
[O]
P
g
[W]
P
r
[W]