5.2.3.

Legea lui Ohm

Legea lui Ohm stabilește o legătură între cele trei mărimi de

bază: intensitate, tensiune și rezistență, dintr-un circuit electric
închis. Ea se enunță astfel: imensitatea curentului electric care
trece printr-un circuit este direct proporțională cu tensiunea
electrică aplicată acelui circuit și invers proporțională cu
rezistența electrică a circuitului. Adică:

U
I= R

în care:
I este intensitatea măsurată în amperi (A);
U - tensiunea electrică măsurată în volți (V);
R - rezistența electrică măsurată în ohmi ( Ω ).
Potrivit legii lui Ohm, dacă la un circuit electric se cunosc două
din cele trei mărimi de bază, se poate afla cea de a treia mărime.
Legea poate apărea deci și sub următoarele două forme:

U
R = I sau U = R I
De reținut că legea lui Ohm este valabilă atât pentru un circuit
electric închis, cât și pentru porțiuni din circuitul respectiv.
Legea lui Ohm se poate aplica după cum urmează (vezi figura 8).

Fig. 8 Circuit electric

49
 U
a) întregului circuit ABCDE: U = RI sau I = R

U1
b) porțiunii de circuit BCD: U1 = R1 I sau I = R1
c) porțiunii de circuit ABDE:
U 1−U 2 U
U – U1 = R2 I sau I=
R2
=
R2

De reținut că U-U1, reprezintă tocmai pierderea de tensiune (Δ U)

pe distanța AB a circuitului. Putem deci, pe baza legii lui Ohm,
să determinăm pierderea de tensiune pe diferite porțiuni ale unui
circuit, dacă cunoaștem curentul respectiv, precum și rezistența
electrică a porțiunii considerate.
Exemple:
Tensiunea electrică de alimentare a unui circuit este de 24V, iar
rezistența circuitului de 6 Ω. Să se determine valoarea curentului
(I) care trece prin circuit.
Rezolvare:
U 24
I = = =4 A .
R 6

Care este rezistența - unui fierbător electric pentru tensiunea de

220V prin care trece un curent de 2,2A ?
U 220
R= = =100 Ω
I 2,2

Fig. 9 - Circuit electric

5.2.4. Pierderea de tensiune ( Δ U)

Tensiunea scade în lungul unui conductor prin care trece curentul
electric, producându-se ceea ce numim o pierdere de tensiune,
notată obișnuit cu Δ U. Această pierdere este direct proporțională
cu rezistența conductorului (pe porțiunea considerată) și cu
intensitatea curentului ce trece prin acel conductor (RI). Cu alte
cuvinte, pierderea de tensiune dintre două puncte ale unui
conductor reprezintă diferența de tensiune dintre acele puncte.
Pentru determinarea ei se aplică legea lui Ohm (Δ U = RI).
Rezultă deci că vom avea pierderi de tensiune cu atât mai mari
cu cât conductorul are o lungime mai mare și cu cât secțiunea
este mai mică.

De asemenea, dacă pentru un același conductor crește

intensitatea care trece prin el (I), vom avea pierderi de tensiune
mai mari.
Pentru buna funcționare a receptoarelor trebuie să avem la
bornele acestora o tensiune de alimentare cât mai apropiată de
tensiunea lor nominală. Pentru aceasta, pierderile de tensiune
admise, atât în rețelele de transport și distribuție a energiei
electrice, cât și în instalațiile de utilizare, sunt limitate la anumite
procente maxime.
Astfel, în rețelele electrice de distribuție ele pot fi de maxim
0,5%; în coloanele branșamentelor electrice individuale
(porțiunea de branșament de la intrarea în clădire și până la
contor) de 1%; la coloanele principale colective din blocuri de
0,5%, etc.
Pierderile de tensiune maxim admise în instalațiile electrice de
utilizare, de la tabloul general al instalațiilor și până la ultimul
receptor (lampă, motor etc.), pentru sarcina maximă la care au
fost proiectate instalațiile, sunt următoarele:
a) În cazul alimentării instalațiilor prin branșarea directă la
rețelele electrice de joasă tensiune:
- 3% pentru instalații de iluminat;
- 5 % pentru restul instalațiilor de orice fel
b) În cazul alimentării instalațiilor printr-o centrală proprie sau
printr-un post de transformare:
- 8% pentru instalații de iluminat:
- 10 % pentru restul instalațiilor de orice fel.
c) În cazul alimentării lămpilor cu tensiuni reduse (sub 42V),
pierderea maximă în conductoare este de 10%.
La pornirea electromotoarelor se produce o pierdere de tensiune
foarte pronunțată în circuitul de alimentare, datorită curentului
mare absorbit la pornire de către electromotor pentru un
timp foarte scurt (șocul de pornire). Pierderea maximă de
tensiune admisă în momentul pornirii electromotoarelor se indică
de către constructorul acestora și de ea trebuie să se țină seama la
dimensionarea circuitelor de alimentare.
Păstrarea tensiunii la o valoare cât mai apropiată de cea nominală
este de mare importanță, deoarece la valori mai scăzute ale
acesteia electromotoarele trifazate pierd din puterea lor
mecanică, fierbătoarele și încălzitoarele electrice nu mai produc
căldura prescrisă, iar becurile electrice pierd în și mai mare
măsură din intensitatea lor luminoasă.
Problemă:
Să se determine pierderea de tensiune în volți și în procente
pentru o porțiune dintr-un conductor având rezistența de 0,5 Ω,
prin care trece un curent de 8A, tensiunea de alimentare fiind de
220V.
Δu = RI = 0,5 · 8 = 4V.

∆ U ∙ 100 4 ∙ 100
iar în procente (%): ∆ U %= U
=
220
=1 ,8 %

5.2.5. Legile lui Kirchhoff

Fig. 10 - Curenți electrici într-un nod

Legile lui Kirchhoff stabilesc modul în care circulă curentul

electric prin conductoarele electrice legale între ele (ramificat și
buclat).
Legea I: Dacă mai multe conductoare prin care circulă curenți
electric se întâlnesc într-un punct comun (nod suma curenților
care intră în acel punct este egală cu suma curenților care pleacă
din acel punct, conform figurii 10: i1 + i2 + i4 = i3 + i5.
Însemnând în mod convențional cu semnul + (plus) curenții care
vin spre nodul de legătură și cu semnul - (minus) curenții care
pleacă din nod, suma algebrică este egală cu zero.
Adică: i1 + i2 + i3 + i4 - i5 = 0.
Legea a II-a: într-un circuit electric închis, suma algebrică a
forțelor electromotoare este egală cu suma algebrică a pierderilor
de tensiune.

Adică: Σ E= Σ R·I
Această regulă se aplică ținând seama de cele de mai jos:
- forțele electromotoare întâlnite în sensul polul (-) spre polul (+)
se adună, cele întâlnite în sensul polul (+) spre polul (-) se scad;
- pierderile de tensiune întâlnite în sensul curentului se adună;
cele întâlnite în sens invers se scad.
Fig 11 - Circuit electric închis

Exemplu:
În figura 11 este indicat un circuit electric cu două forțe
electromotoare și două rezistoare, având valorile de pe figură. Să
se determine valoarea curentului I (figurat în schemă).

Parcurgând circuitul în sensul de circulație indicat pe figură,

scriem legea a - II-a a lui Kirchhoff:
- E1 + E2 = IR1 + IR2;
- 1,9 + 1,3 = 2I + 3I;
- 0,6 = 5I,
de unde:
−0 , 6
I= =−0 , 12 A
5
Semnul minus pentru curent înseamnă că sensul real al
circuitului este invers celui ales.
Practic, legea a-II-a a lui Kirchhoff se mai poate exprima și
astfel:
Într-o buclă de rețea electrică suma algebrică a pierderilor de
tensiune (RI) din porțiunile buclei dintre noduri este egală cu
zero. În cazul din figura 12 (însemnând, în mod convențional, cu
semnul +(plus) sensul de rotire arătat în figură pentru curent și cu
semnul - (minus) sensul invers al curentului), vom avea:
RlI1 - R2I2 - R3I3 - R4I4 = Σ RI = 0
Fig. 12 - Buclă de rețea electrică .

În cazul nostru, înlocuind cu valorile din figură:

(1·20) - (2·5) - (5·1) - (0,5·10) = 0
Cu ajutorul legilor lui Kirchhoff putem determina îndeosebi
valorile și sensurile curenților care circulă în diferite circuite
analizate.
Problemă:
Având două rezistoare legate în parelel, R1=5 Ω și R2=20 Ω, să se
determine curentul ce trece prin rezistorul R1, (cunoscând că prin
R 2 trece un curent de 3 A.

De asemenea, să se determine curentul I care intră în nodul A și

iese prin B și diferența de tensiune U dintre cele două noduri A și
B.
Rezolvare:
Cele două rezistoare formând o buclă (circuit închis), putem
aplica legea a doua a lui Kirchhoff. Potrivit figurii 13, alegem
sensul de parcurgere al curentului indicat.
- R1I1 va fi pozitiv, deoarece
se parcurge în sensul indicat (curentul I1, iar
- R2I2 va fi negativ, deoarece sensul de parcurs este inversul
sensului indicat (curentul I2).
R1I1 -R2I2 = 0, înlocuind avem: 5I1 - (20·3) = 0; 5I4 = 20·3, de
unde:
20 ∙3
I1 =12 A
5

Fig.13 - Rezistențe în paralel

Pentru determinarea valorii curentului I care intră în nodu A

aplicăm legea I a lui Kirchhoff:
ΣI=0
I = I4 + I2,
înlocuind avem:
I = 12+3= 15A
Pentru determinarea tensiunii U dintre nodurile A și B aplicăm
relația:
U = R1I1 = 5· 12 = 60Vsau
U = R2 I2 = 20·3 = 60V.

5.2.6. Puterea electrică (P)

Puterea electrică se exprimă sub mai multe forme, în funcție de

elementele cunoscute, prin relațiile de mai jos.
În cazul curentului continuu:
 2
2 U
P=UI; P=RI ; P= R
În cazul curentului alternativ monofazat, formula puterii este:
a) Pentru puterea activă:
Pa=UI cos φ
b) Pentru puterea reactivă:
P r=UI sin φ
În cazul curentului alternativ trifazat, formula puterii este:
a) Pentru puterea activă:
P a = √ 3 UI cos φ.
b) Pentru puterea reactivă:
Pr= √ 3 UI sin φ.
Între unitățile de măsură ale puterii mecanice și ale puterii
electrice există următoarele relații:
1 kgm/s=9,81W; 1CP=736W: 1 kW=1.36CP.
Puterea electrică se măsoară cu wattmetrul.

Problemă:
Un reșou electric are notate pe tăblița lui următoarele date:
U = 220V și I = 5A. Care este puterea lui electrică?
Rezolvare:
P = UI = 220·5 = 1 100W.

5.2.7. Pierderea de putere (ΔP)

Odată cu pierderea de tensiune din conductoare se produce

simultan și o pierdere de putere. Aceasta se exprimă prin relația
generală:
ΔP =R-I2
În care:
ΔP este pierderea de putere
Rt - rezistența tuturor condensatoarelor circuitului sau ale liniei
electrice considerate;
I - intensitatea curentului ce străbate circuitul sau linia.

În general, pentru circuite sau linii electrice nu se ține seama de

pierderea de putere din conductoare. Această pierdere devine
însă importantă la liniile electrice lungi și de care se ține seama
la dimensionarea conductoarelor, deoarece, procentual, pierderea
de putere este mai mare decât pierderea de tensiune.
Puterea, respectiv energia pierdută în conductoare, se transformă
în căldură.

5.2.8. Randamentul (ɳ)

Pierderi de puteri electrice avem nu numai la transportul energiei

electrice prin rețele, ci peste tot unde transmitem sau
transformăm energia electrică (transformatoare, electromotoare,
lămpi etc.).
Raportul dintre puterea (mai mică) obținută după transportul sau
după transformarea ei, numit putere utilă (Pu), și puterea de
transport sau cea absorbită efectiv de electroreceptoare, numită
putere absorbită (Pa), se numește reandament (ɳ) și este mai mic
decât unitatea. Deci:

Pu Pu Pu
ɳ= Pa
= P u+ P
= P u+ R I
2 < 1.

În afară de pierderile prin efectul Joule (căldură), la transportul și

transformarea energiei electrice se mai produc și alte pierderi,
cum sunt cele electromagnetice. De asemenea, la electromotoare,
de exemplu, se mai produc și pierderi mecanice (frecare în lagăre
etc.).
Dacă se iau în considerare numai pierderile prin efectul Joule,
atunci se obține randamentul electric (ɳ e), iar dacă se iau în
considerare toate pierderile intervenite în transportul sau
transformarea energiei electrice, se obține randamentul total (ɳ).
De reținut că la electromotoare puterea înscrisă pe plăcuța lor,
precum și cea trecută în prospecte reprezintă puterea utilă (la
arbore).

Exemple:
*Ce putere electrică absoarbe din rețea un motor electric
monofazat care funcționează la tensiunea de U = 220V, cu o
intensitate nominală I=10A și un factor de putere cos φ = 0,85?
De asemenea, ce putere utilă redă la arborele său electromotorul,
dacă randamentul său ɳ = 0,92?
Rezolvare:
Puterea absorbită (de un electromotor monofazat) este dată de
formula:
Pa - UI cos φ, înlocuind avem:
Pa = 220 ·10· 0,85 = 1870W = l,870kW.
Puterea utilă se obține din relația:
Pu = Pa · ɳ , înlocuind avem:
Pu= 1,870 · 0,92= l,720kW.
*Un electromotor trifazat este racordat la o rețea de 380/220V și
absoarbe o intensitate nominală de 5 A; factorul de putere al
electromotorului este de 0,9 și randamentul său de 0,95.
Ce putere, exprimată în CP, are electromotorul?
Rezolvare:
Puterea absorbită este dată de formula: Pa = √ 3 UI cos φ = 1,73 ·
380 · 5 · 0,9 = 2958W. Știind că 1CP = 736W,
avem:
2958
Pa (CP) = 736 = 4,02 CP
iar
Pu=Pa · ɳ = 4,02 · 0,95 = 3,819 CP.

O microcentrală trebuie să alimenteze printr-o linie electrică de

transport un electromotor de 100CP dintr-o stație de pompare.
Randamentul electromotorului este de 0,9, iar pierderea de putere
admisă în linia de transport trebuie să fie de 10% din puterea
absorbită de electromotor. Să se determine:
a) puterea ce va trebui să o debiteze microcentrala în linie (P);
b) randamentul liniei de transport (ɳL).
Rezolvare:
a) puterea absorbită de electromotor va fi:

P u 100 ∙ 736
Pa = ɳ
=
0,9
=81 , 8 kW

Pierderea în linia de transport va fi:

 10 10· 81, 8
ΔP = 100
∙ P a=
100
=8 ,18 kW ,

deci:
P=Pa+ΔP = 81,8 + 8,18 = 90kW.
Pa 81 ,8
b) ɳL = P
= 90 = 0,91.

5.2.9. Coeficientul de cerere (Cc)

Într-un atelier sau într-o fabrică sunt multe receptoare electrice

de tot felul. Acestea nu lucrează toate odată (simultan) și nici
toate încărcate la plină sarcină. În această situație, puterea
electrică absorbită de toate receptoarele atelierului sau ale fabricii
este mai mică decât puterea totală instalată în receptoare.
Raportul dintre puterea maximă absorbită de o instalație electrică
și puterea totală instalată în receptoarele acelei instalații se
numește coeficientul de cerere (Cc) și el este mai mic decât 1
(subunitar):
Pa
C c= <1
Pi
Obișnuit, în practica de proiectare - dacă nu există deja stabilit în
normativele tehnice de specialitate - coeficientul de cerere se
calculează după următoarea formulă:
KS ∙ K i
Ccerere = ɳm ∙ ɳr

Ks este coeficientul mediu de simultaneitate al funcționării

motoarelor (în măsura în care acestea acționează simultan);
Ki -coeficientul mediu de încărcare a motoarelor electrice din
instalația considerată, aflate în funcțiune (în măsura în care
motoarele sunt încărcate la sarcina lor nominală);
ɳm - randamentul mediu general al electromotoarelor,
corespunzător coeficientului mediu de încărcare a lor (Ki);
ɳr - randamentul mediu general al rețelelor care alimentează
motoarele electrice.
Cu titlu informativ în tabelele 3 și 4 se dau câțiva coeficienți de
cerere pentru diferite categorii de receptoare, care se aplică în
cazul marilor unități industriale.

VALORILE COEFICIENȚILOR DE CERERE PENTRU

DIFERITE RECEPTOARE ELECTRICE (VALORI
INFORMATIVE)
Tabelul 3

Nr. Categoria receptorului Coeficient de

Crt. cerere
1 Aeroterme 0,55-0,65
2 Compresoare 0,75
3 Exhaustoare 0,8
4 Mori cu ciocane 0,75
5 Macarale cu graifere 0,18
6 Mașini unelte de prelucrat metale, cu regim 0,20-0,30
normal de lucru (strunguri, mașini de frezat,
polizoare etc.)
7 Mașini unelte cu regim foarte greu de lucru 0,3-0,35
(ciocane, tambure de curățire etc)
8 Pompe de apă cu sarcină continuă 0,75
9 Șnecuri 0,6
10 Aparate de sudură cu arc 0,4
11 Cuptoare cu rezistență (încărcare continuă) 0.85
12 Electrofiltre 0,55
13 Separatoare magnetice 0,5
14 Instalații de iluminat pentru clădiri mici, până 1
la 200m2
15 Idem clădiri sociale și administrative, școli, 0,9
laboratoare
16 Idem pentru magazii 0,6