Teoremele lui Kirchhoff

G H

A B C

F E
D
 Noduri: - puncte de ramificație în care sunt interconectate cel puțin 3 conductoare
Exemplu de noduri: A, B, C, D (circuitul din imagine are 4 noduri)
 Latură: - porțiune neramificată mărginite de două noduri succesive
- nu cuprinde niciun nod în interior
- este parcursă de același curent
Exemplu de laturi: AB, BC, BD
 Ochi (buclă): - succesiune de laturi care formează o linie închisă
Exemple de ochiuri: ABDF, BCED
Laturile care conțin surse electrice se numesc laturi active, iar cele care nu au surse se
numesc laturi pasive.

Prima teoremă a lui Kirchhoff (Legea I a lui Kirchhoff)

𝑛
Prima teoremă a lui Kirchhoff se scrie sub forma ∑ 𝐼𝑘 = 0 și are următorul enunț:
𝑘=1

Suma algebrică a intensităților curenților laturilor care se întâlnesc într-un nod este
nulă, când se consideră cu un semn intensitatea curenților care ies din nod și cu semn
contrar intensitatea curenților care intră în nod.
 Analizând figura alăturată, vom observa
că prima lege a lui Kirchhoff mai poate fi
enunțată astfel: suma intensităților ce
“intră” în nod va fi egală cu suma
intensităților ce “ies” din nod.
𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = 𝐼4 + 𝐼5 + 𝐼6
Putem scrie cu semnul + intensitățile ce
“intră” în nod și cu semnul – intensitățile ce
“ies” din nod.
𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 − 𝐼4 − 𝐼5 − 𝐼6 = 0

În figura alăturată putem observa:

 Nodurile A și B
 Ochiurile 1, 2 și 3
 Ramura AB
 Intensitățile I1, I2 și I3
Vom scrie prima lege a lui
Kirchhoff pentru cele două noduri:
A: 𝐼1 + 𝐼2 = 𝐼3
B: 𝐼3 = 𝐼1 + 𝐼2
Prima teoremă a lui Kirchhoff, aplicată nodurilor unei rețele complete cu două noduri,
dă o singură ecuație distinctă. Pentru o rețea cu N noduri rezultă, din prima lege a lui
Kirchhoff, (N – 1) ecuații independente. Adică, dacă avem un circuit electric cu 2 noduri,
este necesar să scriem legea lui Kirchhoff doar pentru unul dintre cele 2 noduri.

A doua teoremă a lui Kirchhoff ( Legea a II-a a lui Kirchhoff)

Această teoremă se referă la ochiurile de rețea, stabilind legăturile dintre tensiunile din
ochi. În cadrul rețelei din figură, vom consideră sensul curenților ales arbitrar, iar sensul
pozitiv de parcurgere al ochiurilor AE2BE3A și AE1BE2A îl vom alege noi, indicând cu
ajutorul unei săgeți curbate.

C D
 În cazul în care, din calcul, intensitatea curentului ne dă negativă (știm că aceasta trebuie
să fie mereu pozitivă), sensul de parcurgere al ochiurilor trebuie ales invers față de sensul
inițial. 𝑛 𝑚

A doua teoremă a lui Kirchhoff se scrie sub forma ∑ 𝑅𝑘 𝐼𝑘 = ∑ 𝐸𝑗 .

𝑘=1 𝑗=1
Suma algebrică a căderilor de tensiune din laturile unui ochi este egală cu suma
algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor din laturile ochiului.
Astfel, pentru ochiul AE2BE3A, legea a 2-a a lui Kirchhoff se va scrie:
−𝐼2 𝑅2 − 𝐼2 𝑟2 + 𝐼3 𝑅3 + 𝐼3 𝑟3 = +𝐸2 − 𝐸3
𝐼3 ∙ (𝑅3 + 𝑟3 ) − 𝐼2 ∙ (𝑅2 + 𝑟2 ) = 𝐸2 − 𝐸3
Pentru scrierea relației, a trebuit să ținem cont de următoarele aspecte:
 Dacă sursa de tensiune electromotoare 𝐸𝑗 este traversată de sensul de parcurgere al
ochiului de la borna – la borna +, vom utiliza semnul + la scrierea tensiunii
electromotoare în legea a 2-a
 Dacă sursa de tensiune electromotoare 𝐸𝑗 este traversată de sensul de parcurgere al
ochiului în sens invers ( de la borna + la borna – ), vom utiliza semnul – la scrierea
tensiunii electromotoare în legea a 2-a
 Dacă sensul curentului electric este îndreptat în sensul de parcurgere al ochiului, dat
de săgeata curbată, vom scrie semnul + în fața produsului 𝐼𝑘 𝑅𝑘
 Dacă sensul curentului electric este îndreptat în sens contrar sensului de parcurgere
al ochiului, dat de săgeata curbată, vom scrie semnul – în fața produsului 𝐼𝑘 𝑅𝑘
Teorema a doua a lui Kirchhoff se mai poate scrie cu ajutorul legii generalizate a lui
Ohm pentru porțiuni active de circuit (care conțin o sursă electrică), unde 𝑈𝑘 = 𝐼𝑘 𝑅𝑘 −
𝐸𝑘 sunt tensiunile la bornele laturilor, adică tensiunea în lungul firului se poate înlocui cu
tensiunea la borne. 𝐸𝑘 fiind tensiunea electromotoare a sursei de pe acea latură a circuitului,
iar 𝑅𝑘 făcând referire la rezistențele de pe acea latura.
Lucrul mecanic efectuat de câmpul electric al rețelei asupra purtătorilor de sarcină
𝐿 = 𝑞𝑈 este nul pe orice drum închis. Astfel, pentru oricare dintre ochiurile rețelei avem
𝐿 = 𝑞 ∑𝑛𝑘=1 𝑈𝑘 = 0, de unde: 𝑛

∑ 𝑈𝑘 = 0
𝑘=1

Suma algebrică a tensiunilor la bornele laturilor unui ochi de rețea este zero.
Pentru figura anterioară putem scrie: 𝑈𝐴𝐶 + 𝑈𝐶𝐷 + 𝑈𝐷𝐵 + 𝑈𝐵𝐴 = 0. Înlocuind
tensiunile la bornele cu relația legii generalizate a lui Ohm pentru o porțiune activă de
circuit vom ajunge la legea a 2-a a lui Kirchhoff scrisă precedent.
 Probleme rezolvate Legile lui Kirchhoff

1. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Ampermetrul ideal
indică 𝐼𝐴 = 0,36 mA, iar indicația voltmetrului, de rezistență electrică 𝑅𝑉 =
120 𝑘𝛺, este 𝑈𝑉 = 14,4 𝑉. Se cunoaște rezistența electrică 𝑅2 = 20 𝑘𝛺, iar
rezistența interioară a bateriei se consideră neglijabilă. Să se afle:
a) rezistența electrică 𝑅1
b) intensitatea curentului electric ce străbate bateria
c) tensiunea electromotoare a bateriei

C D

Rezolvare:
 𝐼𝐴 = 𝐼1 = 0,36 𝑚𝐴 (intensitatea măsurată de ampermetru)
 Ampermetrul este ideal 𝑅𝐴 = 0 𝛺
 𝑅𝑉 = 120 𝑘𝛺 (rezistența voltmetrului)
 𝑈𝑉 = 14,4 𝑉 (tensiunea măsurată de voltmetru)
 𝑅2 = 20 𝑘𝛺
 Rezistența internă a bateriei este neglijabilă 𝑟 =0𝛺

a) Pentru ochiul AR1BA, alegem sensul de parcurgere cel indicat de linia curbată.
Scriem Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru ochiul respectiv:
𝐼1 𝑅1 − 𝐼2 𝑅𝑉 = 0 𝐼1 𝑅1 = 𝐼2 𝑅𝑉 𝐼2 𝑅𝑉
𝑅1 =
𝐼1
Observăm că nu cunoaștem intensitatea curentului care trece prin voltmetru I2. O
vom afla cu ajutorul legii lui Ohm pentru o porțiune de circuit pasivă:
𝑈𝑉 14,4 𝑉
𝑈𝑉 = 𝐼2 𝑅𝑉 𝐼2 = = = 0,12 𝑚𝐴
𝑅𝑉 120 𝑘𝛺
 𝐼2 𝑅𝑉 0,12 𝑚𝐴 ∙ 120 𝑘𝛺
𝑅1 = = = 40 𝑘𝛺
𝐼1 0,36 𝑚𝐴

b) Observăm ca circuitul din figură are 2 noduri ( A și B ). Este necesar să scriem

legea I a lui Kirchhoff doar pentru unul dintre cele 2 noduri.
nodul A: 𝐼 = 𝐼1 + 𝐼2 𝐼 = 0,12 𝑚𝐴 + 0,36 𝑚𝐴 = 0,48 𝑚𝐴
Intensitatea curentului ce străbate bateria este de 0,48 mA.
c) Pentru a calcula tensiunea electromotoare a bateriei vom analiza ochiul
CAR1BDC, scriind Legea a 2-a a lui Kirchhoff. Vom alege arbitrar sensul de
parcurgere al acestui ochi în așa fel încât tensiunea electromotoare să fie scrisă cu
semnul + în față.
𝐼𝑅2 + 𝐼1 𝑅1 = 𝐸 𝐸 = 0,48 𝑚𝐴 ∙ 20 𝑘𝛺 + 0,36 𝑚𝐴 ∙ 40 𝑘𝛺
𝐸 = 24 𝑉 ( 𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑚𝑜𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑏𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑒𝑖)

2. În circuitul din figura alăturată se cunosc 𝐸 = 60 𝑉, 𝑟 = 2 𝛺, 𝐼 = 5 𝐴, 𝑅3 =

10 𝛺. Știind că tensiunea pe rezistența 𝑅1 este 𝑈1 = 20 𝑉, să se afle:
a) valoarea rezistenței 𝑅1
b) valoarea rezistenței 𝑅2
c) tensiunea la bornele bateriei
d) sarcina electrică transportată prin rezistorul 𝑅2 în intervalul de timp ∆𝑡 = 5 𝑠

Rezolvare:
 𝐸 = 60 𝑉
 𝑟 =2𝛺
 𝐼 = 5𝐴
 𝑅3 = 10 𝛺
 𝑈1 = 20 𝑉

a) Scriem formula căderii de tensiune

(tensiunii 𝑈1 la bornele rezistorului 𝑅1)
utilizând legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit pasivă:
𝑈1 20 𝑉
𝑈1 = 𝐼 ∙ 𝑅1 𝑅1 = = =4𝛺
𝐼 5𝐴
b) Scriem legea a II-a a lui Kirchhoff pentru ochiul ABCA, alegând sensul de
parcurgere al ochiului convenabil pentru scrierea teoremei.
𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)
𝐼 ∙ 𝑅1 + 𝐼1 ∙ 𝑅2 + 𝐼 ∙ 𝑟 = 𝐸 𝑅2 = (1)
𝐼1
 Dar observăm faptul că nu cunoaștem intensitatea 𝐼1. Pentru a o afla vom utiliza
ochiul ACDC și alegem sensul de parcurgere al ochiului cel reprezentat pe desen.
𝐼1 ∙ 𝑅2 − 𝐼2 ∙ 𝑅3 = 0 𝐼1 ∙ 𝑅2 = 𝐼2 ∙ 𝑅3
Scriem legea I a lui Kirchhoff pentru nodul D: 𝐼 = 𝐼1 + 𝐼2
𝐼2 = 𝐼 − 𝐼1
𝐼 ∙ 𝑅3
𝐼1 ∙ 𝑅2 = 𝐼 ∙ 𝑅3 − 𝐼1 ∙ 𝑅3 𝐼1 ∙ (𝑅2 + 𝑅3 ) = 𝐼 ∙ 𝑅3 𝐼1 = (2)
𝑅2 + 𝑅3
𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)
Înlocuim ecuația (2) în (1): 𝑅2 = ∙ (𝑅2 + 𝑅3 )
𝐼 ∙ 𝑅3
𝑅2 ∙ 𝐼 ∙ 𝑅3 = [𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)] ∙ 𝑅2 + [𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)] ∙ 𝑅3
𝑅2 ∙ 𝐼 ∙ 𝑅3 − [𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)] ∙ 𝑅2 = [𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)] ∙ 𝑅3
𝑅2 ∙ [𝐼 ∙ 𝑅3 − 𝐸 + 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)] = [𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)] ∙ 𝑅3
𝑅2 ∙ [𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟 + 𝑅3 ) − 𝐸 ] = [𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)] ∙ 𝑅3
[𝐸 − 𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟)] ∙ 𝑅3
𝑅2 = = 15 𝛺
𝐼 ∙ (𝑅1 + 𝑟 + 𝑅3 ) − 𝐸

c) Tensiunea la bornele bateriei se calculează cu ajutorul legii lui Ohm pentru întreg
circuitul: 𝑈 = 𝐸 − 𝐼𝑟 = 60 𝑉 − 5 𝐴 ∙ 2 𝛺 = 50 𝑉

∆𝑞
d) Scriem formula intensității curentului electric: 𝐼1 = , unde ∆𝑞 este sarcina
∆𝑡
totală ce trece prin rezistorul având rezistența 𝑅2 în ∆𝑡:
𝐼 ∙ 𝑅3 5 𝐴 ∙ 10 𝛺
∆𝑞 = 𝐼1 ∙ ∆𝑡 = ∙ ∆𝑡 = ∙ 5 𝑠 = 10 𝐶
𝑅2 + 𝑅3 10 𝛺 + 15 𝛺

∆𝑞 = 10 𝐶 (𝑐𝑜𝑢𝑙𝑜𝑚𝑏𝑖)
 Bibliografie

1. Fizică – Manual clasa a X-a (Autori Cleopatra Gherbanovschi, Nicolae

Gherbanovschi, Editura Niculescu ABC)
2. Fizică – Manual clasa a X-a (Autori Seryl Talpalaru, Dorel Haralamb,
Constantin Corega, Gabriel O. Negrea, Constantin Rus, Editura Corint)
3. Pentru probleme – Culegere de probleme propuse și rezolvate pentru
clasa a X-a și bacalaureat (Autori Mihaela Chiriță, Editura Tamar)