Carte AEM - 20240122 - 0001

Osciloscoape a nalogice si numerice 7
B. Probleme
1.1. La intrarea unui osciloscop se aplici semnalul sinusoidal vr(t): Asin(Znft*

e) + d. Sd se precizeze cum se misoari:
a) amplitudinea semnalului vizualizat fari a tine cont de valoarea decalajului
offsetului) semnalului;
c) decalajul semnalului vizualizat fari a !ine cont de valoarea amplitudinii semnalului.
Rezolvare:
:) Valoarea minimd a semnalului esle'. vy*in = -A * d.
,'aloarea maximS a semnalului estei uymax = A -f d.
ajutorul ,'aloarea v6rf la vArf a semnalului este: uyuu = uymax uymtn - =A I d- (- A + d) :
7A= A:"Y. 2
Ca urmare, amplitudinea se mdsoari indirect prin misurarea valorii
,irf la v6rf a semnalului care este, apoi, impirliti la 2. in acest mod, valoarea
Jecalajului nu intervine in mdsurarea amplitudinii.
'ioadd I, : lYminluvmax.
:) Din expresiile valorilor minimd gi maximd ale semnalului rezultd c5: d
2
3a urmare, decalajul se mdsoard indirect ca suma valorilor mdsurate minimd gi maximS,
'mpirliti la 2.in acest mod, valoarea amplitudinii nu intervinein misurarea decalajului.
7.2.La intrarea unui osciloscop se aplicd prin intermediul unui cablu coaxial semnalul
;'y. Si se demonstreze cd in modul AC componenta continud este eliminatS.
Rezolvare:
Circuitul echivalent in modul AC este prezentat in Fig. 1.1
: num;rul
C Osciloscop
vy Rin I Cin u;
I
Fig. 1.1. Circuitul echivalentin modulAC. R, giC;, sunt rezitenla gicapacitatea de
intrare a osciloscopului, iar Ceste capacitatea introdusd de osciloscopin modul AC.
8 Aoarate electronice de mdsurat
Din schema prezentati in figurd rezulti cd tensiunea vj,, care este vizualizat5, este dati Rezolvare:
de expresia: a) modulDC
Valoarea efectivi
Rrn
T+iM;e; iaRrnc
"'-_]--,-Ba-"t ". _
..,
- lljffiu@lS "t
",
jaC'L* jaRinCin Vvey,oc =
Componenta continuS este de frecvenlS/= 0 Hz, care conduce la o pulsalie a=O rad/s.
lnlocuind valoarea pulsaliei in expresia de mai sus rezulti c6 vl = 0 V. Ca urmare, a) modulAC
rezulti cE in mdul AC componenta continui din cadrul semnalului de intrare este Valoarea medie a
eliminatS.
T
1,3. La intrarea unuiosciloscop se aplici un semnalulsinusoidal vv(t) = Asin(Zrft -f

Vymed =;I
0
il + a. Si se determine valorile medie gi efectivi ale semnalului vizualizat pe ecranul
osciloscopuluiin modul: a) DC Si b) AC. in acest mod valo;
urmare, semnalul
Rezolvare: (1, - k)(o - b) si -k(t
a)modul DC este:
in acest mod semnalul vizualizat pe ecranul osciloscopului este semnalul aplicat la
intrarea sa:
1/
uv,oc(t) = Asin(Ztrft + Q) + d.
Valoarea medie acestuisemnal este:Vy^"4,DC = d,
v Yef ,AC - *t{"t
(a-b k(7 - k).
iar valoarea efectivi este:Vy"1,ps = + d2.
2
in cazul particular
b) modul AC
2 k(1- k)
in acest mod componenta continui a semnalului, care este decalajul, este eliminat5.
Observatii:
Ca urmare, semnalul vizualizat pe ecranul osciloscopului este:
- in cazul b = -o valo
uY,ec(t) = Asin(2nf t + 0) -
nu depinde de factor
Valoarea medie acestui semnal este:Vy*r4,Ac = 0,
- in cazul b = -a ti
iar valoarea efectivi este:Vyq,rc =
ft. osciloscpului este aci
'l-.4. La intrarea unui osciloscop se aplici un semnalul dreptunghiular vr(t) caracterizat 1.5. Si se deseneze i
prin nivelele a (Hieh) sib (Low) 9i factor de umplere k. Si se determine valoarea efectivi aplici semnalul per
a semnalului vizualizat pe ecranul osciloscopuluiin modul: a) DC 9i b)AC. Se se analizeze osciloscopului sunt p
cazul particularb=-a. orizontalS gi 8 diviziu

simetrie orizonta ld, i:
pe front pozitiv.
loscoape analoeice si numerice 9
i, este datl Rezolvare:

a) modul DC
Valoarea efectivd a semnalului este:
T
7r
tf
v Yef ,DC - 7 J0
vi(t)dt: +lf ." * i *o,f : kaz+(1-k)bz.
[okr]
ro=O radls'
Ca urmare, a) modulAC
intrare este Valoarea medie a semnalului este
Vvmed = +i v,(t)dt =
+lf "r, . ka * (t - k)b
4sh(Znft * ir"]=
at pe ecranul
in acest mod valoarea medie (componenta continui) este eliminat5 din semnal. Ca
urmare, semnalul dreptunghiular vizualizat pe ecranul osciloscopului are nivelele
(1 - /<Xo - b) ;i -k(o - b) 9i factorul de umplere k. Valoarea efectivd a acestui semnal
este:
alul aPlicat la
If
I{ u?@a' *k)'(a-b)zdt+
vYef,AC - * = *[ff'c, fi#1a-Dzatf =
(a-b k(7 - k).
in cazul particular b = -o avem: Vy"1,DC = d, Vymed.= a(zk - 1) Si Vvrf ,ac =
2 k(1, - k).
este eliminati Observatii:

- in cazul b = -o valoarea efectivi in modul DC are valoarea amplitudinii semnalului gi
nu depinde de factorul de umplere;
- in cazul b = -o gi k = 5O%, deoarece Vymea = 0, semnalul vizualizat pe ecranul
osciloscpului este acelagi in ambele modurile DC gi AC.
,,,(t) caracterizat 1.5. SA se deseneze imaginile care apar pe ecranul osciloscopului la intrarea ciruia se
aloarea efectivi aplicd semnalul periodic din figu16, pentru modurile DC gi AC. Comutatoarele
Si se analizeze
.. osciloscopului sunt pozilionate pe 1 V/div 5i 0,5 ms/div. Ecranul are L0 diviziuni pe
orizontalS gi8 diviziuni pe verticalS. Nivelul de zero este reglat Ia o diviziune sub axa de
simetrie orizontali, iar comutatorul de sincronizare este pozi!ionat pe declangat intern,
ce front pozitiv.
10 Aparate electronice de mdsurat
SV Observc
intotde;
SV verifica
este:
*ms
vv,
Fig.1.2. Semnalul aplicat la intrarea osciloscopului
Rezolvare: 1.6. Pe e
a) modul DC Comutat
in modul DC semnalul vizualizat pe ecranul osciloscopului este semnalul aplicat la diviziuni
intrare. Acesta este prezentat in Fig. L.3(a). simetrie
pe front
b) modul AC a)sdsep
Valoarea medie a semnalului este: b)sisec
c) si se
T semnalul
Vvmed. :+I ur(t)dt:-_----;-=
3.1+ 0.2
5
1V
0
Ca urmare, semnalul vizualizat in modul AC are nivelele -1 V Si 2 V. Acest semnal este

prezentat in Fig. L.3(b).
* +
+ +
+ +
*
J
:t
I
fi"d tlt"l Jilr, l"t** tfi*#t t"|r| *rH {t{* trH +r,rt $tr r{t+ t1+t +t.{*++t t-$r {tH i{"}t {.'H
* *
+
t:t
t t Fi
+ Rezolvare
+
(a) Dc (b)AC a) Nivelul 1
Fig. 1.3: Semanele vizualizate in modurile: (a) DC Si (b) AC.

Nivelul ne1
Perioada s
Durata afe
Factorul dr
;
OsciloscoaBe a ryrl ggice Si nu merice 11
Observatie:
intotdeauna in modul AC valoarea medie a semnalului este zero. Acest lucru se poate
verifica gi pentru semnalul prezentat in Fig. 1.2(b). Valoarea medie a acestui semnal
este:
tf
2.1, - 1,.2 _ n
vYm.ed.Ac--------u.
'5
1..6. Pe ecranul unui osciloscop se obline semnalul dreptunghiular prezentat in Fig. 1.4.
Comutatoarele osciloscopului sunt pozitionate pe 1 V/div gi 1 ms/div. Ecranul are 10
diviziuni pe orizontalS gi 8 diviziuni pe verticali. Nivelul de zero este reglat pe axa de
I aplicat la
simetrie orizontalS, iar comutatorul de sincronizare este pozilionat pe declangat intern,
pe front pozitiv. Se cer:
a) sd se precizeze valorile nivelelor, perioadei 9i factorului de umplere ale semnalului;
b) sd se calculeze valoarea efectivi a semnalului;
c) si se precizeze in ce mod DC sau AC se obline acest semnal gi si se reprezinte
semnalul observat pe ecranul osciloscopuluiin celSlalt mod.
+
semnal este +
f
fii{ {+lt tlH fl*
&+
H{t +$i +rt"i +ifi
i*.rl *{+t t
I +
Fig. 1.4. Semnalul dreptunghiular vizualizat pe ecranul osciloscopului
Rezolvare:
a) Nivelul pozitival semnalului r* =, U.
este:.4, = 2 div'
Nivelul negativ al semnalului este: .4, : - (e div ' 1*) = -, U
Perioada semnalului este: ?n = 5 div . 1ff : S *r.
Durata aferenti niveluluipozitiveste:?4 =2div'1ff = rrnr.
Factorulde umplere alsemnaluluieste: k =4. L00 = .700 = 40o/o.
ffi
12 Anaratp elcrtronirp de micrrrat
b) Valoarea efectivd a semnalului este b) sd se

efectiv
T c) sd se
1 2+9.3 :
Vvef
T I u?(t)dt: 5
{i :2,65V calcule,
c) Valoarea medie a semnalului observat pe ecranul osciloscopului este:
Vvmea :+I ur(t)dt = ----:-:

2.2 - 3.3
5 -1V ( 0.
0
Deoarece valoarea Vymea t1u este nuli semnalul este vizualizat in modul DC.
Semnalul vizualizat pe ecranul osciloscopului?n modul AC are nivelele: -2 V si 3 V. Acesta
este prezentatin Fig. 1.5.
*
*
+ Rezblvar
a)Valoar
.t+{l
+t+ +.t{.{ tH+ tH+
@ +H- Ht+ +t1+ Ca urmar
Valoarea
+ Valoarea
+ Rezultd ci
t-l-
Perioada r
Fig. 1.5. Semnalul dreptunghiular vizualizat pe ecranul osciloscopuluiin modul AC.

b) Semna
semnalull
Se poate verifica simplu cd valoarea medie a semnalului prezentat in Fig. 1.5 este nule.
este:
L.7. Pe ecranul unui osciloscop se obgine semnalul sinusoidal prezentat in Fig. 1.6.
Comutatoarele osciloscopului sunt pozilionate pe 2 V I div gi 0,5 ms/div. Ecranul are 10
diviziuni pe orizontal5 gi 8 diviziuni pe verticalS. Nivelul de zero este reglat la o diviziune
deasupra axei de simetrie orizontalS, iar comutatorul de sincronizare este pozilionat pe
c) SemnalL
declangat intern, pe front pozitiv. Se cer:
care se sca
a) sd se precizeze valorile amplitudinii, decalajului 9i perioadei semnalului;
Osciloscoaoe a naloeice numence 13
b) si se precizeze in ce mod DC sau AC se obtine acest semnal si si se calculeze valoarea

efectivd a semnalului;
c) si se reprezinte semnalul observat pe ecranul osciloscopuluiin celdlalt mod gi si se
calculeze valoarea efectivS a semnalului vizualizat.
+
*
/ \ /€\ I \
I \ { + \ I \
ti. I I lt t t I * l, I tt I
'r r
al'l t It, ,l rrrl.yril ,l t 't I
-t-
1 -+ 1
.L
sta
\ I + \ I
*J-
j
+
Fig. 1.6. Semnalul sinusoidal vizualizat pe ecranul osciloscopului
Rezolvare:
: 5 div 2*:
a) Valoarea v6rf la v6rf a semnalului este: uyru
dlv
10 V.
Ca urmare, amplitudinea semnalului este:.A -!!Y = 5 V.
Valoarea minim5 a semnalului este: uy*in = -3 div . ,

* = -U U,
Valoarea maximi a semnalului este:vy*o* = 2 div . r*= nU.
Rezulti ci decalajuleste: d =yt*y* = -L V.
Perioada semnalului este: I = 4div' 0,5H = 2 ms.
\C.
b) Semnalul nu este simetric fali de nivelul de zero. Ca urmare, valoarea medie a
semnalului este nenuld, iar semnalul este vizualizat in modul DC. Valoarea sa efectivi
nulS este:
. nA2
L.6.
re 10
Vv"f ,oc: T + d' : J13,5 : 3,67 Y.
ziune
rat pe c) Semnalul vizualizat in modul AC este semnalul sinusoidal vizualizat in modul DC din
care se scade decalajul (componenta continud).
l4 Aparate electronice de misurat
Ca urmare,valorile minimd gimaximi, egale cu -5Vgi5V, seoblin f, -$ drv = -2,5 div uymh
<tf
gi +:2,5div. Acesta este simetricfa!5 de nivelul de zero. Semnalulin modul AC
dlv
vymax
este prezentat in Fig. 1.7
.,{.
d=1,
A
J
I\ I\
I \ /+\ I \ Numi
l t+* \ ,t1 _ 1
I \ t I
f
[, I , r,th, r, \,
-L
,t Rezultt
'{ ,I
tt ! I
ll. I II t\ arl, ,t I !r I
Semna
+
\I
+
\ I in mod
t
*
Fig.1.7. Semnalul sinusoidal vizualizat pe ecranul osciloscopului in modul AC.
Valoarea efectiv5 a semnalului vizualizat in modul AC este egalS cu:
A
Vy"f,ec=-;=3,54V.
!z
1.8, La intrarea unui osciloscop se aplici semnalul sinusoidal de frecvenli/= 5 kHz:

uy = 2,4 . stn(Znft) + 1,8 (v).
Comutatoarele volt/div gitimp/div sunt pozilionate pe 2V/div 9i 50 ps/div. Nivelul de
zero este stabilit la o diviziune deasupra axei de simetrie orizontalS, iar sincronizarea Fi
se realizeaz5 pe frontul pozitiv al semnalului. Se cer:

(a) si se deseneze semnalele vizualizate pe ecranul osciloscopuluiin modurile DC 9i AC; in mor
(b) si se calculeze valorile medii pi efective ale semnalelor care apar pe ecranul uymin
osciloscopuluiin modurile DC 9i AC;
(c) si se determine ce frecven!5 trebuie si aibi semnalul de vizualizat uy astfel inc6t
vymat
pe ecranul osciloscopului si fie vizualizate 6 perioade ale semnalului.
d=0
Semn
Rezolvare:
a) in modul DC diviziunile corespunzltoare valorilor extreme ale semnalului ur^n $i
vymax 5i a componentei continue d sunt urmitoarele:
oscoape anal sl numeflce 15
= -2,5 div uy,min = -2,4 + 1,8 = -0,6 V =+ -H = -0,3 div.

n modul AC
2ffi
uy*or:2,4 + 7,8 = 4,2V -H = 2,7 div.
Z-OIV
1.8 V
d:7,8V-- =0,9div.
]- ,,
CIIV
Numirul de diviziuni aferente unei perioade este:
r :1: zoou. 4o
ut
I =
sffi=4div'
OIV
Rezultd c5 se vor vizualiza
T# = 2,5 perioade ale semnalului.
Semnalul sinusoidal este simetric fa!5 de componenta continud d. Semnalul vizualizat
in modul DC este prezentatin Fig. 1.8.
I
N iax.
t
J
rodulAC.
fiffset
a
{ \ /t\ { \
\ / + \ /
tutn +
{ri-l +il+ +t{+ fi{+ t{{trfl+ {-l-r{' {{++ {+r{ "it{+
+
+
d.f=5kHz: t
+
div. Nivelul de
Fig. 1.8' Semnalul sinusoidal vizualizat pe ecranul osciloscopuluiin modul
r sincronizarea DC.
in modul AC avem:
Curile DC giAC;
2.4 V
)ar pe ecranul uymin : -2,4V - -t U = -1.,2 div.
" aiv
i'i. astfel incAt vymax = 2,4Y + 1,2 div.
d:0V.
Semnalul vizualizat in modul AC este prezentat in Fig. 1.9.
ralului uy^tn $i
16 Aoarate e rfronire dp misrrrat
Max.
t vv(m),
./l +
It\
in care /
t\ t
t \ Daci sur
1/ f est<
It: I r tl *
x
\., ,j lt lrfi ll \,
J
I
,1, anterioa
-J- forma:
Min. *
+ vy(m) =
tt Va loa rea
*+
f
Fig. 1.9. Semnalul sinusoidal vizualizat pe ecranul osciloscopului in modul AC.

t/vYmed
-
b)in modul DC avem:
Avem eg
Vymed.,DC = d = 1,8 V gi Vyef ,DC : ^2
l+d'= '$+\a':2,47Y.
M-7
in modul AC avem:
Vymed,ac= 0 Vgi Vyef, tc :* : ^/zA

2
: 0,77 V, )m=O sin(
6 =a
c)6'T:10'ct+f = 7o.cs 106 = 1,2kHz.
Pe baza e
500
M_L
1.9. La intrarea unui osciloscop cu memorare numericS se aplicd semnalul sinusoidal I "*(
m=O
ur(t) : A stn(2nft * @). se cer:
a) si se determine expresiile valorilor medie 9i efectivi, atunci c6nd sunt achizilionate Ca urmarr
2 perioade ale semnalului;
b) sI se analizeze situalia in care 2 este un numir natural nenul; se vor determina
I/,
erorile de mlsurare a celor doui valori- medie gi efectivd; ymed
-
c) si se analizeze situalia in care 2 nu este un numir natural nenul.
Ce concluzii importante se pot deduce din punctele b) ;i c) ?
Valoarea t
Rezolvare:
a) Daci semnalul sinusoidal in timp continuu (analogic) este egantionat cu frecvenla /',
atunci semnalul sinusoidalin timp discret oblinut este:
a si en '17
vv(m) =.4 sin (z"l^* O), m = 0,t,2,...,M - t

in care M este numirul de e;antioane achizifionate.
Dacd sunt vizualizate z perioade are semnarurui,
atunci ,avem: r.T = M . T",unde r :
1/ f este perioada semnarurui, iar
f - 1f f* esteperioada de egantionare. Din expresia
anterioari rezurtd cd: L = ca urmare, semnarur in timp-discret poate fi scris sub
fi.
forma:
7
uv(m) =.4 sin ( 2r7m +
), = 0,7,2,
Tfl .,,, M
Q - L
Valoarea medie a semnalului calculati numeric

este:
M-7 M-I
r modul AC. 7
Vvmed.
M Z*r*t =#F*,n(2,fi*+ o).
Avem egalitatea:
V
M-7
'tM-
1 r
\ sinQnn + e) = stn\--;n+ e)
m=O
Pe baza egalitSlii de mai sus, in care h =,#;i 0 : e, rezulti cI

M-7
sin(rl)
nnalul sinusoidal f "r(2tt7m
m=O
),
+ Q
) ;@ SLN
M -1
(tt- ,-l +Q
)
rnt achizilionate Ca urmare, valoarea medie a semnalului este
;e vor determina
tlvYmed=_Asin(ttl) . / M_I- l+0).\
M::76,st"\"-
trn\M) U
Valoarea efectivd a semnalului calculati numeric
este:
:t cu frecvenla /',
{
18 electronice de mEsurat
iar
Vy"f =
tyM--L
u?(m) = A (z*ft* + o) vvef:

A
ML
m=O
hZ,n,
m=O
I
M-L 1 unde: e,
M m+2Q
=
1.
1- - cos 4n
A
M 2
m=O
in multe si
M-L /2tz
:
A
,-hI ),
.,'( 4rpm + 2Q
)
st
, srn J-
\M
variabild, i
'lz m=O
valoarea e
Avem egalitatea:
VYmed.,max
^!::cos(mh + 0) : ,i"(\n) cos\

rM-L \
lt+0)
\
m=l tr"(*) , VY"1,mo, =
Pe baza egalit5lii de mai sus, in care h= ff ;i 0 : 2Q, rezulti c5: Din relaliil
necesar ci
stn(Znl) M-L achizilioni
7,",(n*fi**ro) -sln\ar
m=O
-7riF, cos ( 27t----- 1+ 20 )
) Concluzii:
Dacd numi
Ca urmare, valoarea efectivi a semnalului este: medie si v
numir nat
'J. stn(2nl) necesard a
1- t4-:-7rix ,,,(r,ff^+zo)
A
Vyef men!ionat
^lz sln\ yr)
1.1-0. Se cr
b) Dacila € N*, atunci stn(tl) = 0 si stn(Zrl): 0. ca urmare, valoarea medie 9i
conectorul
valoare efectivd sunt egale cu valorile lor teoretice iVymed = O ;iVv"f = #. a) si se d,
intrare (re
c) Daci 2 e N*, atunci avem: capacitatet
de 10 ori fi
Vylnsq = €1, b) si se de
fa!5 cel ob
unde: e1 =
#'ffitn("fft"+ O),
Osciloscoaoe a nalogice Inumence 19
iar
tf A
'ret t= L*e2,
\/z
' 1
uhoe:t2=-irng:ll
"n''o ]'o'(z"Tl"+ 2d)'
,)
\ M
in multe situaliiin practicd avem nl (( M.inaceastd (#) =#

situalie rezultd ci: sin
$i sh(+)='+. in plus, daci considerim cd faza semnalului sinusoidal / este

variabilS, aga cum se int6mpld in practicS, atunci maximele pentru valoarea medie gi
valoarea efectivd sunt date de expresiile:
tr _ nstn(ttl)
Vymed,max = €Lmax: O-T,
A A sin(2n7\
' '
l,
L*e2^ 1r
- -E 1r
'
vYef ,max
lz a ztl
Din relaliile anterioare rezulti ci pentru a obline erori de mdsurare c6t mai mici este
stn(rl) -;1stn(Zrl)
necesar ," =# $i sa fie c6t mai mici, ceea ce obline in cazul in care
achizilionim un numir c6t mai mare de perioade ale semnalului 2.
Concluzii:
Dacd numirul de perioade achizilionate 2 este un numdr natural nenul, atunci valoarea
medie gi valoarea efectivd sunt date de valorile lor teoretice, iar daci 2 nu este un
numdr natural nenul, atunci pentru oblinerea unor erori de misurare c6t mai mici este
necesard achizilionarea unui numir c6t mai mare de perioade ale semnalului. Trebuie
menfionat faptul ci aceste concluzii sunt valabile pentru orice tip de semnal periodic.
sl
1.10. Se consideri doud sonde din cele doui tipuri - cu ajustare in capul de probi gi in
conectorul BNC- cu atenu5ri de valori L:1 gi 1:10. Se cer:
a) si se demostreze cd indiferent de tipul sondei la o atenuare L:10, rezistenla de
intrare (rezistenla echivalenti a ansamblului sondS-osciloscop) cregte de L0 ori, iar
capacitatea de intrare (capacitatea echivalenti a ansamblului sond6-osciloscop) scade
de 10 ori fa!5 de valorile lor oblinute la atenuare 1:1;
b) sd se determine de c6te ori cre;te modulul impedan[ei de intrare la o atenuare 1:10
fa!5 cel oblinut la o atenuare 1:1.
2fi Anarafe elactronice dp micrrrat
Rezolvare: Conde
Vom considera fiecare sonde in parte;
. sondAcu ajustarein capul de probi ci vak
Schema acestei sonde cu atenuare L:1;i, respectiv, 1:10 este prezentati in Fig. 1.10
Rezult,
Osciloscop
Cap de probi Cablu coaxial o sond,
Schem
l.Y
Borni de masi
(a)
"cD cap probi

0sciloscop
Cablu coaxial
a
1/Y
C"" c,,,
I
I
I
I
I
(b)
Fig. 1.10. Sondd cu atenuarein capul de probi: (a) atenuare 1:1;i (b) atenuare 1:10. R
- rezisten[a din capul de prob5, C.o - capacitatea din capul de probi, C,.- capacitatea
cablului coaxial, Ri, - rezistenla de intrare a osciloscopului, Cin- capacitatea de
intrare a osciloscopului.
- atenuare L:1
Fig. 1.11
Rezistenla de intrare este: R;1 = Rin.
R_
Deoarece condensatoarele G. $i G, sunt in paralel rezulti cd valoarea capacititii de
capacit
intrare este: C;1 = Cr, * Cin.
- atenuare L:10
Raportuldedivizareeste:k4 = 1**= n = (ka-L)Rin=9Rin. - atenuarr
trLn
Deoarece rezistoarele R 9i Ri, suntin serie rezulti ci rezistenla de intrare este: R;ro = Rezisten!,
R+R,n=10Rin. Deoarece
Rezulte cd: R;1s - 10Rj1. de intrare
Condilia de compensare este: p . CcF = Rin . (Ccc + Ch). - atenuarr
Din relalia de maisus rezultd c6: Cr, =
+.(Crc t Cn)
:%? Raportul r
analosice si num ce 2t
Condensatorul C.p este in serie cu condensatoarele Crr$i Cin, care sunt in paralel. Rezulti
a .(. L? . 1 (ccc+ci')2
ucp \wcc t vLn) Lcc+Lin
cd valoarea capacititii de intrare este: C;ro -
C"ri-Cr6*Cin - ,occc+Cin - 10 '
ig. 1.10.
ch.
--e:
RezultS cd: C,, - 10'
o sondi cu ajustare in conectorul BNC

schema acestei sonde cu atenuare 1:1gi, respectiv, 1:L0 este prezentatd in Fig. 1.11.
Osciloscop
Cap de probi Cablu coaxial
Y
!y crr,* co cu,
Borni de masf,
(a)
Cap de probi
Osciloscop
Cablu coaxial
fl
rre 1:10. R -Y'Y
Cro*p C"" Cfu
rpacitatea I
I
rtea de I
I
(b)
Fig. 1.11. sondd cu atenuare in conectorul BNC: (a) atenuare 1:1 si (b) atenuare L:10.
R - rezistenla din capul de probi, Ccp - capacitatea din capul de probi, C..
acitdlii de -
capacitatea cablului coaxial, Ccomp- capacitatea de compensdrr- ,R1n- rezistenfa de
intrare a osciloscopului, Ci, - capacitatea de intrare a osciloscopului.
- atenuare 1:1
te: R;1s : Rezistenla de intrare este: R;1 Rin. :
Deoarece condensatoarele Ccomp, Cu gi Ci, sunt in paralel rezulti ci valoarea capacitdlii
de intrare este: C;1 :
Ccomp C66 * Cin. *
- atenuare 1:L0
Raportul de divizare este: ka
* : 1 **Ri, - n = (ka- 1)Rin : 9Rin.
'r7 Aparate electronice de misurat
Deoarece rezistoarele R 9i R;, sunt in serie rezulti ci rezistenla de intrare este: R;16 : b) Din rel
R*R;2=10R;n. 15 pF.
Rezulti c5: R;16 10Rtr.: Rezisten!i
Condilia de compensare este: p . Ccp - Rin. (C"o-, * C6s t Cin).
Capcitatei
Din relalia de mai sus rezutti cd: cr, = ?. (cro*, + ccc + ci.n) =ccomptlcc*cin.
Modulul ir
Condensatorul C., este in serie cu condensatoarele Cro^p,Crr 9i C;p, care sunt in paralel.
Rezulti cd valoarea capacitdlii de intrare este: Ci, =9p'f:'*p2'+l!)- zt -.:
Csp*C6smplCs6lC in = h
(Cconup+Ccc+C in)2 1
Ccomp*Ccc*Cin Avem 4r2
,OCcomp+_Ccc+Cin
- 10
La frecver
Rezultd ci: C;1s = ff. lzi.l = Ri,
rezistiv.
b) Modulul impedanlei de intrare este: La frecven
- atenuare 1-:1-:lZi1l = --j:. 7,63 MA,
fr**n,1r*',r'r' contribuf i:
- atenuare 1:10: lZirol : Riro
9&:to.lZ,.-1.
t++nz 7znlroclro 12alrc,?, La frecven
f,t++ttz
Deciavem: lZtol = t0'lzfil. lzrl =+,
capacitiv.
1.11. Se consider5 o sond6 cu ajustarein conectorulBNCin care capacitatea din capul

Concluzii:
de probS este C.p = 15 pF, iar capacitatea cablului coaxial este C.. = 100 pF. Domeniul
- modulul i
de compensare al sondei pentru osciloscoape pentru rezistenle de intrare R. = 1 MO - odatdr
este 15 - 25 pF. Se cer:
capacitS!ii
a) sd se determine capacitatea de compensare Ccomp;
b) se consideri c5 osciloscopul are o capacitate de intrare Cn=20 pF; si se determine
caracterul impedanlei de intrare pentru semnale de intrare de frecvenle egale cu
1.L2. Ansar
100 Hz, 1 kHz gi 10 kHz; ce concluzii importante se pot deduce din rezultatele oblinute?
echivalenti
intrare are
Rezolvare:
caracter pr(
a) Schema folositi este cea prezentatd in Fig. 1.11(b).
Raportul dedivizare este: k4 = 1 *Ul
= * : (ka- l)Rrn : 9R,- =9 MO. Rezolvare:
Condilia de compensare este: p . Ccp - Rin. (Cro*o + Ccc + Cin). Modululim
Din relalia de mai sus rezultd cd: C"oô = *rro - Cr, - Crn = 35 - Ctu. lzil =-T
Rezulti ci valoarea maximd a capacitdlii de compensare este: Cro p,ô* = 35 -
Jr-,
Ctnmin = 20pF. Ca urmare, o alegere potriviti din punct de vedere practic este un lmpedanla
condesator variabil de 30 pF.
Zttf R,C' <
Oscilqscoape analogice si numerice 23
.0= b) Din relalia Ccomp = 35 - Cin rezultd cd C,omp a fost reglati la valoarea Ccorw :
15 pF.
Rezistenla de intrare este: R; = R -| Ri,, = 10 Mf;.
Capcitatea de intrare este: C; --c:p'(c:o*p+c:'+'cJ'): 13,5 pF.
' Ccp+CcomplC66*-Cin
Modulul impedanlei de intrare este:
alel. R,
*): lztl =
tn 1 + anzfzRfc!
Avem 4r2 f2n! c! = 7,19 . Lo-7 . f2.
La frecvenla de 100 Hz termenul 4T2f2RlC? =7,19.70-3 (( 1. Ca urmare, avem:
lZil= & = 10MO. in acest caz rezultd ci impedanla are un caracter predominant
rezistiv.
La frecvenla de 1 kHz termenul +n272nlCl :7,19.L0-t Ca urmare, IZJ: #=
7,63MQ. Ambele rezistenla 9i capacitatea contribuie la impedanla de intrare,
contribulia ugor maiinsemnatd fiind cea a rezistenlei deoarece +2nfCi : 0,BS < 1.
La frecvenla de 10 kHz termenul +tr272n!C? =7,19.L01 >> 1. Ca urmare, avem:
IZJ = 1,18 M0. in acest caz rezulti ci impedanla are un caracter predominant
;f ,,=
capacitiv.
:apul Concluzii:
eniul - modulul impedanlei de intrare scade o datl cu cregterea frecvenfei;
MO - o datd cu cregterea frecvenlei contribulia rezistenlei de intrare scade, iar cea a
capacit5lii de intrare cregte.
ntne
ecu 1.12. Ansamblu sond6-osciloscop are o rezisten!5 echivalenti Ri = 1 MQ gi o capacitate
ute? echivalenti Ci= 20 pF. Si se determine frecvelele limiti p6nd la care impedanla de
intrare are un caracter predominant rezistiv gi de la care impedanla de intrare are un
caracter predominant capacitiv.
Rezolvare:
Modulul impedanlei de intrare este:
Rd
lztl =
5- 1. + ar2 fzR! C!
run lmpedanla de intrare are un caracter predominant rezistiv dacd:4n2fzn!C! <<t+
ZnfRici=#= f <2,52kH2.
=;*ffi+f
24 Aoarate electronicp dp misrrrat
lmpedanla de intrare are un caracter predominant capacitiv dacd: 4n2 f n! C!

2
>> t+ Observ
=f 2#3f
semna
2nfRiCi>/10 >25,2VH2.
banda
1.13. La intrarea unui osciloscop cu banda de frecvenle mai micd dec6t 1 GHz se aplici
un impuls av6nd timpul de cregtere tri = 50 ns. Sd se determine valoarea minimi a benzii 1.15. L
de frecvenle a osciloscopului astfel inc6t timpul de cregtere al impulsului observat pe demon

ecranul osciloscopului t, si fie aproximativ egal cu t i. funcIio
Rezolvare: Rezolv:
Avem relaliai t?o : tlr+ tl , in care tr eSte timpul de cre;tere al osciloscopului, care Conditi
bazei dr
este dat de relatia: t," (ns) :
#. Semnal
Daci t.; ) 5'tru atunci ty6 z tri. bazei dr
Ca urmare, avem conditia: tri > 5 . f, tri(ns) B(MHz) ,- prezent
= = ffi+ #-
B(MHz) > 35 MHz, cele cor
RezultS ci valoarea minimi a benzii de frecvenle a osciloscopului este 35 MHz. Fig. 1,.11,
este vizr
1,.L4.La intrarea unui osciloscop cu banda de frecvenle B = 40 MHz se aplicl un semnal

Vy
dreptunghiular de frecvenli f = 40 MHz. Sd se precizeze ce formi are semnalul
vizualizat pe ecranul osciloscopului. Caz particular: semnal dreptunghiular de A
amplitudine A, decalaj nul gi factor de umplere 50%.
Rezolvare:
Spectrul unui semnal dreptunghiular conline componenta fundamentalS de frecven!5
/gi componentele armonice de frecvenle f*= k.f , k e N*,k > 2. Osciloscopul se Vsr
comportd ca un filtru-trece jos de ordinul 1 cu frecvenfa de tiiere egalS cu banda sa de
frecven!e, B. Daci la intrarea acestuia se aplici un semnal dreptunghiular de frecven!5
8, componenta fundamentali este atenuatd cu -3 dB, iar armonicile de ordin mai mare
sau egal cu 2 sunt practic rejectate. Ca urmare, semnalul vizualizat pe ecranul
osciloscopului este un semnal sinusoidal de frecvenfi B gi amplitudine egalS cu 0,707 .
a1, in c?r€ o1 este valoarea coeficientului seriei Fourier a semnalului aferent
Fit
fundamentalei.
Caz porticular:
Spectrul semnalului dreptunghiular considerat conline componenta fundamentalS gi in regim
componentele armonice de ordin impar. Dezvoltarea in serie Fourier a acestui semnal directd a
4 (sin(zrf t) * diferite
este:
ry& *'JffYl+ ...). in acest caz semnalul vizualizat pe
semnalel
d
ecranul osciloscopului este un semnal sinusoidal de amplitudi 0,707 = O,g - A. de timp

"uT. sincroniz
oscilosco
iloscoape analoeice si numerice 25
)1+ Observotie: in practicd se considerd ci pentru vizualizarea corespunzitoare a unui

semnal dreptunghiular frecvenla sa trebuie sd fie de cel pulin 5 ori mai mici dec6t
aplici
banda de frecvenle a osciloscopului, adici f a'i.
benzii
1.15. La intrarea unui osciloscop analogic se aplici un semnal sinusoidal. Si se
vat pe demonstreze pe baza figurilor obtinute pe ecranul osciloscopului c5 daci baza de timp
funclioneazi in regim relaxat, atunci condilia de sincronizare nu este indeplinit5.
Rezolvare:
i, care
Condilia de sincronizare presupune cisemnalul vizualizat pe fiecare cursd directd a
bazei de timp si fie acelagi. Aceste semnale se suprapun perfect.
Semnalul de intrare este vy, iar cel al bazei de timp este vs1. in regim relaxat perioada
bazei de timp Igr conline duratele cursei directe fa gi a cursei inverse ti. in Fig. 1.12 sunt
750
prezentate cele doui semnale. Semnalele vizualizate pe ecranul osciloscopului sunt
(rs) -
cele corespunzitoare curselor directe ale bazei de timp. Acestea sunt reprezentate in
Fig.L.12 cu linie continuS. Pe duratele curselor inverse ale bazei detimp semnalul nu
este vizualizat. Aceste porliuni sunt prezentate in Fig. L.t2 cu linie punctat6.
;emnal B
Vy
mnalul
lar de A
cven!5
rpul se Var
asade
cven!5
li mare
:cranul
0,707 .
lferent
Fig.1,.12. Tensiunea de vizualizat gi tensiunea bazei de timp. Baza de timp
funcfioneazi in regim relaxat.
?n regim relaxat dupi terminarea cursei inverse a bazei de timp apare o noui cursi
rtali pi
directi a a bazei de timp. Ca urmare, declanparea bazei de timp se realizeazd in puncte
semnal
diferite dintr-o perioadi a semnalului (punctele A, B, C gi D in Fig. 1.12). Din acest motiv,
izat pe semnalele care se vizualizeaz5 pe ecranul osciloscopului la fiecare cursd directi a bazei
,9. 4. de timp nu sunt identice gi, astfel, nu se suprapun perfect. Ca urmare, condilia de
sincronizare nu este indeplinitS. in aceastd situafie, semnalul vizualizat pe ecranul
osciloscopului nu este stabil. Pentru indeplinirea condiliei de sincronizare declangarea
I
26 Aoarate e ctronice de misurat
bazei de timp trebuie efectuatd in acelagi punct dintr-o perioadi a semnalului, lucru 1.13). D
realizat de circuitul de sincronizare a osciloscopului. fiecare c
urmare,
1.16. La intrarea unui osciloscop analogic se aplici un semnal sinusoidal. S5 se pe ecra
demonstreze pe baza figurilor oblinute pe ecranul osciloscopului cd dacd baza de timp declanga
funclioneaz5 in regim declangat, atunci condifia de sincronizare este indeplinitS. Se
consideri cd int6rzierea oblinutd prin reglaj HOLD-OFF, trio, este nulE.
1.17. 55
Rezolvare: cazul sen
semnalul de intrare este yr, cel al bazei de timp este yBr, iar impulsurile de declan5are semnale
sunt va' in regim declangat perioada bazei de timp larconfine duratele curselor directi
fa gi invers5 fi gi timpul de agteptare fo. Se considerd ci declangarea se realizeazi pe
Rispuns:
frontul pozitiv al semnalului. in Fig. L.L3 sunt prezentate cele trei semnale. Semnalele in cazul s
vizualizate pe ecranul osciloscopului sunt cele corespunzitoare curselor directe ale de exeml
bazei de timp. Acestea sunt reprezentate in Fig. L.L3 cu linie continud. pe duratele sincronizi
curselor inverse ale bazei de timp gi ale timpului de agteptare semnalul nu este situate in
vizualizat. Aceste porliuni sunt prezentate ?n Fig. 1.13 cu Iinie punctati. trebuie n
nu au lor
curselor r
V4 HOLD-OF
in cazul
I int6 rzie re
{ timpulde
vvA B C lrliveI durate ci
(modificd
I
I
I
I
I
I
I
I
1.18. Se r
I
I osciloscop
vsr I
I
I Durata cu
I
I diviziuni.
I
I
timp/div e
semnalulu
a) sd se pr
b) sd se dr
Fig. 1.13. Tensiunea de vizualiz:,at, tensiunea bazei de timp gi impulsurile de
duratele c
declangare. Baza de timp funclioneazd in regim declan;at. cu reglajul
c) s5 se spr
in regim declangat baza de timp agteapti pe durata t, aparilia impulsului de declangare,
d)sdsed
care in aceastd situalie apare pe frontul pozitiv al semnalului in punctul in care realizatd ci
tensiunea Nivel atinge semnalul de intrare. Ca urmare, declangarea bazei de timp se
realizeazS in acelagi punct dintr-o perioadi dat5 a semnalului (punctele A, B giCin Fig.
Osciloscoape analogice st numeflce 27
cru 1.13). Din acest motiv, semnalele care se vizualizeazd pe ecranul osciloscopului la
fiecare cursd directd a bazei de timp sunt identice gi, astfel, se suprapun perfect. ca
urmare, condi!ia de sincronizare este indeplinitS. in aceast6 situa!ie, semnalul vizualizat
SC pe ecranul osciloscopului este stabil. Trebuie subliniat faptul c5 impulsurile de
mp declangare care apar pe duratele curselor directe gi inverse sunt ignorate.
Se
L.fi . SA se precizeTe rolul reglajului de HOLD-OFF. Cum trebuie si fie acesta stabilit in
cazul semnalelor periodice care nu au forme de varialie in timp complexe (de exemplu
are semnale sinusoidale, dreptunghiulare, triunghiulare) ?
ct5
pe Rdspuns:
ele in cazul semnalelor complexe care prezinti porliuni cu varialii rapide in timp, cum ar fi
ale de exemplu trenurile de impulsuri (semnale burstl, este dificild oblinerea condiliei de
:ele sincronizare (imagine stabili) deoarece declangarea se poate realiza in puncte diferite
lste situate tn po(iunea cu modificiri rapide ale semnalului. Ca urmare, timpul de agteptare
trebuie mirit astfelinc6t declangarea bazei de timp si se realizeze intr-o zond in care
nu au loc modificSri rapide, in scopul oblinerii unor semnale identice pe duratele
curselor directe. lntroducerea acestei intdrzieri se realizeazi cu ajutorul reglajului de
HOLD-OFF.
in cazul semnalelor periodice, care nu au forme de varialie in timp complexe,
int6rzierea obfinut5 folosind reglajul de HOLD-OFF trebuie sE fie neglijabilS in raport cu
timpul de agteptare fo, astfelinc6t porliunile semnalului care nu sunt vizualizate si aibd
durate c6t mai mici posibil. Astfel, se evitd pierderea de informalie din semnal
(modificdri ale semnalului care pot apErea in zonele nevizualizate).
1.18. Se considerd semnalul din figura de mai jos, care se aplici la intrarea unui
osciloscop analogic. Baza de timp a osciloscopului funclioneazi in regim declangat.
Durata cursei directe corespunde celor 10 diviziuni orizontale, iar a celei inverse unei
diviziuni. Sincronizarea se realizeaz6 pe frontul pozitiv al semnalului. Coeficientul
timp/div este egal cu cs = L ms/div. Pe ecranul osciloscopului se observd 4 perioade ale
semnalului. Se cer:
a) si se precizeze valoarea frecvenlei semnalului;
b) si se deseneze semnalul furnizat de baza de timp a osciloscopului ;i si se specifice
duratele curselor directS, inversd gi a timpului de agteptare, dacd int6rzierea stabiliti
cu reglajulde HOLD-OFF este fse= 2,7 ms;
c) si se specifice care este condilia de sincronizare;
;a re, d) sise determine valoarea maximS pentru fso astfel inc6t declangarea si poati fi
ca re realizat5 c6t mai rapid posibil.
pse
r Fig.
28 Aparate electronice de misurat
1'1" egal cu
$i, Tsr :6
1\ {Nivel}
c)Perioa
T
d) Decla
punctul
anterioa
t4-ti=
Fig. 1. 14. Semnalul sinusoidal vizualizat pe ecranul osciloscopului
Rezolvare:
1.19. La
alT - l/f
este perioada semnaluluide vizualizat.
1.L5, al
Durata semnalului vizualizat pe ecranul osciloscopului este:
oscilosc<
4'T: L0'ct. L0 divizi
Din relafia de mai sus rezulti:
frontul tr
2
'f ==-:400H2.
5'ct
a) si
b) sd se
se
b) Perioada semnaluluieste: T : 1: 2,5 ms.

f sincroni
Semnalul de intrare 9i cel furnizat de baza de timp sunt prezentate in Fig. 1.15.
t'I
f*
t1t Niv*!
j
i\
it I
vsr
firo
t*
T*r
Rezolva
Fig. 1.15. Semnalele de intrare gicelfurnizat de baza de timp a osciloscopului. a) Nott
corespL
Durata cursei directei t4 = 4 'T = 10 ms. P,T :
Durata cursei inverse: fi : I 6r.
ta+tij tno : b) Sem
Deoarece
T
5,48, rezult5 ci o noui declangare a bazei de timp se va realiza
dupi [5,481 : 6 perioade ale semnalului (in punctul B din Fig. 1.15), in care [zl este prezent
Durata
analosice si nrrmerice 29
egal cu cel mai mic numir intreg mai mare sau egal cu z. Ca urmare, avem:
Tsr = 6'T Sito : Tsr - t4- tt: 6'T - ta- ti : 4 ms.
c) Perioada bazei de timp este: Tnr = 6' I. Aceasta reprezinti condilia de sincronizare.
d) Declan;area urmitoare a bazei de timp se poate realiza cel mai rapid posibil in
punctul A din Fig. 1-.15, adici dupd o perioadi a semnalului fald de declangarea
anterioard.in acestscoptrebuieindeplinitd condilia: *t** < 5 + tno 3 5'I -
(
ta - tr - tao 1,5 ms. Ca urmare, valoarea maximi pentru fso Bste 1,5 ms.
1.19. La intrarea unui osciloscop analogic se aplicd semnalul dreptunghiular din Fig.
1.16, av6nd frecvenla f = 6,5 kHz gi factor de umplere 5O%o. Baza de timp a
osciloscopului funclioneazi in regim declangat. Durata cursei directe corespunde celor
10 diviziuni orizontale, iar a celei inverse unei diviziuni. Sincronizarea se realizeazi pe
frontul pozitiv al semnalului. Coeficientul timp/div este egal cLl c1= 50 ps/div. Se cer:
a) si se precizeze numdrul real de perioade ale semnalului care se vizualizeazS;
b) sd se deseneze semnalul furnizat de baza de timp; si se specifice condilia de
sincronizare gi valoarea timpului de agteptare to.
Nivel
0 t
I
Fig. 1.16. Semnalul dreptunghiular vizualizat pe ecranul osciloscopului
Rezolvare:
a) Notim cu p numirul de perioade ale semnalului care se vizualizeaz5. Acestea
corespund celor tO diviziuni pe orizontalS. Ca urmare, avem:
p'T = 70'ct + p = 10'ct'f = 3,25 perioade, in care f = 7/f .
raliza b) Semnalele de intrare, furnizat de baza de timp ;i impulsurile de declangare sunt

prezentate in Fig. 1.17.
este
Durata cursei directe este: ta = \0' ct = 500 ps.
30 Aoarate electronice de misurat
Durata cursei inverse este: tt = L 'cr = 50 ps.

Durata bazei de timp : ?ns7 = td * ti + ta. vvr
Condilia de sincronizare este: Tnr :
k ' I. Deoarece t4 * ti = 3,575'ln, rezultd cd
avem k = [3,575] = 4,in care [zl este cel mai mic numirintreg mai mare sau egal cu t-
z.
Condi-tia de sincroniza re'. Ts7
Rezulti cd:ta* ti*tq:
= 4 'T.
k'T ) to- 4'T -ta-tt = 65,4 ps.
*$
V61
Fig. 1,18. Se
Rezolvare:
Nivel
a)Semnalele
Ca urmare, r
h =fr= t,
iar pentru ce
vsr
b) in Fie. 1.:
tensiunea bi
corespunzitr
1.L9 cu linie
atteptare se
Fig. t. 17 .lmpulsurile de declangare, tensiunea de vizualizat gi tensiunea bazei de timp
pentru semnalul analizat. linie puncta'
semnalul de
se repeti.
Durata cursr
1.20. Se consideri un osciloscop analogic cu doud canale. La canalul 1se aplicd un
Durata cursr
semnal dreptunghiular, iar la canalul 2 un semnal sinusoidal. Cele doui semnale sunt
Durata baze
prezentate in Fig. 1.18. Ambele semnale sunt vizualizate pe ecranul osciloscopului
Deoarece si
folosind modul ALTERNAT (ALT), in care sincronizarea se realizeaz5 cu semnalul de pe
canalul 2. Semnalul dreptunghiular este de frecvenlS fr= 25 kHz gi factor de umplere T2,in care k
50%. Semnalul sinusoidal este de frecvenfd f, = 40 kHz. Durata cursei directe Deoarece t,
corespunde celor L0 diviziuni orizontale, iar a celei inverse unei diviziuni. Sincronizarea
Ca urmare,
se realizeazi pe frontul pozitiv al semnalului. Coeficientul timp/div este egal cU c1 =
5 trrs/div. Se cer: [--rl :,
a) si se precizeze c6te perioade ale celor doud semnale sunt vizualizate pe ecranul Rezulti c5:
osciloscopu lui; c) Semnalu
b) s5 se deseneze semnalul furnizat de baza de timp gi s5 se determine valoarea deplaseazE
timpului de agteptare fo; deoarece s
c) sE se precizeze cum se vor vedea semnalele pe ecranul osciloscopului ;i care dintre
acestea este stabil.
Osciloscoape alralqgrce si numerice 31
vvr
rezultd cE
sau egal cu
vvz Nivel
Fig. 1.18. Semnalele dreptunghiular 9i sinusoidal vizualizate pe ecranul osciloscopului.
Rezolvare:
:L a) Semnalele sunt vizualizate pe o duratd egalS cu: ta = L0 div . c, = 50 /rs.
Ca urmare, numirul de perioade vizualizate ale primului semnal este:
P, :7.: ta' fr : 1,25 Perioade,
iar pentru cel de-al doilea semnal este: p2 = ta ' fz = 2 perioade.

E=
b) in Fig. 1.19 sunt prezentate impulsurile de declangare, semnalele de vizualizat gi
tensiunea bazei de timp. Semnalele vizualizate pe ecranul osciloscopului sunt cele
corespunzitoare curselor directe ale bazei de timp. Acestea sunt reprezentate in Fig.
1.19 cu linie continuS. Pe duratele curselor inverse ale bazei de timp gi ale timpului de
agteptare semnalele nu sunt vizualizate. Aceste porliuni sunt prezentate in Fig. 1.19 cu
rzei de timp
linie punctatd. in modul ALT pe prima cursd directi a bazei de timp este vizualizat
semnalul de pe canalul 1, pe cea de-a doua semnalul de pe canalul2,iar apoi procesul
se repeti.
Durata cursei directe este: ta = L0 div ' cr = 50 ps.
e aplici un
mnale sunt
l
Durata cursei inverse este: tt = div'cr = 5 ius.
;iloscopului
Durata bazei de timp : Ts7 = ta t; * ta. *
nalul de pe
Deoarece sincronizarea se realizeazd cu semnalul de pe canalul 2 rezultd cd Tr, : 11
.
:
Je umplere T2,in care k este un numdr natural, iar T,
i= ,, Ut.
sei directe Deoarece t7 * ti = 55 ps, rezultd ce:+! = 2,2.T2
icronizarea
rgal cu c1 =
Ca urmare, cel mai mic numdr k care indeplinegte condilia de sincronizare este: k=
lta+El =
lrrl :.
pe ecranul Rezulti cA: to : Tsr - ta - ti = 3' Tz-
2,2' Tz = 0,8' Tz = 20 lts.
c) Semnalul dreptunghiular nu vafi stabil, aga cum rezulti si din Fig. 1.19 (pare cd se
: valoarea deplaseazi pe ecranul osciloscopului), in schimb, semnalul sinusoidal va fi stabil,
deoarece sincronizarea se realizeazi cu acest semnal.
:are dintre
Rezolv
Vd
a)in Fi
care sI
vvt
vvz B C Nivel /
A
vst
Fig. TJ-9.lmpulsurile de declangare, tensiunile de vizualizat gitensiunea bazei de timp.
1.21. Semnalul din figuri are perioada f = 8 ms gi amplitudinea A = 5 V. Acesta se aplicd

la intrarea unui osciloscop analogic aflat in regim declangat intern, pe front pozitiv,
comutatoarele fiind pozilionate pe 1V/div, respectiv 1 ms/div. Ecranul osciloscopului
are 10 diviziuni pe orizontalS si 8 pe verticalS. Durata cursei directe corespunde celor
L0 diviziuni orizontale, iar a celei inverse unei diviziuni. Se cer:
a) si se deseneze imaginea care apare pe ecranul osciloscopului daci int6rzierea
obtinut5 prin reglajul de HOLD-OFF este nulS;
b) sd se determine durata fso astfel inc6t pe ecranul osciloscopului sd se vizualizeze
semnalul corect.
Fig
Fig. 1.20. Semnalul aplicat la intrarea osciloscopului vizua
Osciloscoape analogice si numerice 33
Rezolvare:
a)in Fig. 1.21 sunt prezentate semnalele oblinute pe duratele primelor 2 curse directe,
care sunt vizualizate pe ecranul osciloscopului.
(1) t2) {3) (4) (s) t6,
S d N
1 2 3 4 5 6 1 8 9 l0 11 t 2 3 ^
c 6 7 B 9 10
ttltttltt I I I I I I , I I
cursa directd 1 cursa cursa directl 2

inversS 1
(a)
t1) t2l {3}
1 2 3 4 5 6 7 I 9 x0
(b)
t1) (2) {3)

{4) {s} {5}
1 2 4 5 6 7 9 IU
(c)
Fig. L.2L. (a) Semnalul cu specificarea curselor directe gi inversS, (b) semnalul
vizualizat dupi cursa directi 1Si(c)semnalulvizualizat dupi cursele directe 19i2.
34 Ana ratp electronice de mlsrrrat
b) Semnalul corect este cel oblinut dupi cursa directi 1, prezentat in Fig. 1..22. Pentru Num
oblinerea pe fiecare cursS directi a acestui semnal trebuie evitat impulsul (4). in
50 ks
aceasti situalie are loc suprapunerea perfecti a acestor semnale ;i indeplinirea
condiliei de sincronizare. Acest lucru este posibil prin introducerea unei int6rzieri prin d) Se
reglajul de HOLD-oFF de valoare tHo e (2,5) ms, care corespunde a 2-5 diviziuni.
vizua
cele c
gi, as
dator,
vizual
t1) t2) (3)
(s) {b, Vd
I
I
I
I
I
I
q
1 2 ? 4 6 7 8 I 10 I
Vvi I
I
Fig.1,.22. Semnalul corect vizualizat pe ecranul osciloscopului
^J I
1.22. La intrarea unui osciloscop cu memorare numericd se aplici un semnal sinusoidal I

I
de frecven!5 f -- 2,4 kHz. Coeficientul timp/div selectat este ct = 0,1 ms/div. Se cer:
a) sd se determine numdrul de perioade ale semnalului vizualizat pe ecranul
{
I
osciloscopului;
b) si se specifice dacd rata de egantionare a osciloscopului poate fi egalS cu cea
maximS, egali cu l GSa/s; capacitatea memorieiosciloscopului este 100 kSa;
c) dacS punctul de declangare este pozitionat la 0= 50% din ecran (Pretrigger 50%) si
1.23. S
se precizeze numirul de egantioane achizilionate Pre 9i post Trigger;
egantio
d) sd se demonstreze ci dacd tensiunea stabilit5 cu poten[iometrul Nivel este timp/di
pozifionat pe semnal, atunci imaginea oblinuti este stabilS.
oscilosc
Rezolvare:
Rezolva
a) Notim cu p numdrul de perioade ale semnalului care se vizualizeazd. Acestea
Valoare
corespund celor 10 diviziuni pe orizontalS. Ca urmare, avem:
p'T : L0' ct ) p = 1,0' cs. f = Z,4perioade,?n care T = L/f. Pentru r
f' 2 f,,,
b) Rata de egantionare este: Rezulti
f, = h= #m = 100 MHz. Ca urmare, avem
f, I fr*o*. 0,1ms/
c) Numdrul de egantioane achizilionate Pretriggereste: M.,, = 0.M =T= 5OtSr,

Osciloscoape analogice si numerice 35
:ru Numdrul de egantioane achizi!ionate Posttrigger este: Mposr = (1 - 0).M =Y:

in 50 kSa.
ea
rin d) Semnalul de intrare este vy, iar impulsurile de declangare sunt ya. Semnalele
vizualizate pe ecranul osciloscopului sunt prezentate in Fig. 1.23 cu linie continuS, iar
cele care nu se vdd cu linie punctatS. Se observd cd semnalele vizualizate sunt identice
gi, astfel, se suprapun perfect. Ca urmare, imaginea este stabild. Acest lucru se
datoreazi momentului de declangare, care este acela;i pe curba semnalului de
vizualizat (punctele A, B gi C in Fig. 1.23).
Vd
I
Vvl I
B C Nivel
lal
MFs:t Mrre Mpast MFu MFcst
k>
rul
Fig. 1.23. Semnalele de declangare ti de vizualizat.

)a
,d 1.23. Se consideri un osciloscop cu memorare numerici care are frecvenla de

egantionare maxim; f,.o, = L GHz. Si se precizeze pentru ce valori ale coeficientului
e timp/div, ct, se utilizeazi aceasti valoare a frecvenlei de egationare, gtiind ci memoria
osciloscopului are o capacitate de M = 1 MSa (puncte).
Rezolvare:
Valoarea frecvenlei de egantionare este: f, = *.
70'ct
Pentru ca frecvenla de egantionare maximd sd fie utilizati trebuie indepliniti condilia:
fr 2 frôr.
Rezulti .;,fr )- fr*r* t cr ( cs 3 0,1 ms/div. Ca urmare, acestea sunt:
^h+
0,1 ms/div, 50 ps/div, 20 ps/div, 10 trrs/div, etc. (valori care incep cu cifrele 1, 2 gi 5).
7.24. Un osciloscop cu memorare numerici are n = 4 canale gi un convertor analog-

numeric comun. Frecventa maximi de egantionare este de fr*o, = 60 MHz. Si se firz(t
determine frecvenla maximi a semnalelor ce pot fi achizitionate pe fiecare canal in
condiiiile prelevirii a L0 egantioane pe perioadi (pentru fiecare canal).
Rezolvare:
Frecvenla de egantioanare maximi a osciloscopului este:
-
losc -
fr*o,
n,
Perioada semnalelor corespunzStoare frecvenlei maxime de egantionare este:
T =]-0.Tosc. La mor
Din relalia de mai sus rezulti ci: f*o, =
fff ='ffi = l-,5 MHz. Ca urn
61
1.25. Se consideri un osciloscop cu memorare numerici la care interpolarea se
realizeazi linear (10 egantioane/perioadi). La intrarea osciloscopului se aplicl semnalul
sinusoidal uv(t) = Asin(2nft). Si se determine eroarea relativd de oblinere a
't.26. D
valorilor A/2 qi A ale semnalului, gtiind ci primul egantion folosit la interpolare este
frecven
prelevat la to - 0 s.
plat pe
1..24. S,
Rezolvare:
. eroarea corespunzitoare sinusoir
valorii A/2
Din:.Asirz (2nftr) =t* 2nft*, =Z. et= L Deoarece O .L( fi, rezulti ci
momentul de timp t r se aflS intre primele doud egantioane prelevate, Ecualia dreptei
(interpolare liniari) care trece prin aceste doui puncte este: Amt
z Tr 10 rnt 10
iv{t) = Asin
lr"f m). T. t = Asin (S,) Z' t. n0rr
La momentu I t = txt = a oblinuti

valoarea este: fry1(trr) : |ari" (l)
Ca urmare, eroarea relativi oblinuti este:
A
frvt(trt) -2
6r: A
1oo:
LIrr,,, (;) -, 100 = -2,040/0
z
. eroarea corespunzitoare valorii A
Din: lsin (2nf tr) = A + 2rf t*2 =L * t,, =I.Deoarece ,l.i. rI,rezultd
ci momentul de timp fxz se aflS intre egantioanele prelevate 2 gi 3 . Ecualia dreptei
(interpolare liniari) care trece prin aceste doud puncte este:
loscoape analogice si numence 37
)g-
se frvr(t) =
esn (2n7fr) - a,n (*r#) t
tn T
m
+
Asin 2nf
m
3T
- Asin (*r#) #
: ltm
o][,, (uJ - ,n (:11.t * 3Astn C) - re,," ff)
Lamomentult = t*2 = Ivaloarea oblinuti este:fry2(t*) =t[r, (T) * r, (?)]

Ca urmare, eroarea relativi oblinuti este:
^ : rtyz(t*z) - A 100 = CLt Bn

SC
t;,
#. t1,,"(+)*-,, (?)] - r]. roo = 3,03o/o.
lul
a
rte 1.26. Doui osciloscoape numerice cu banda de frecvenle de L GHz egantioneazi cu
frecvenla def, = 4 GHz. Rispunsulin frecvenld este Gaussian pentru primul gimaxim
plat pentru cel de-al doilea, conform caracteristicilor de frecvenli prezentate in Fig.
1,.24. se se precizeze cum este redat de citre cele doui osciloscoape un semnal
sinusoidal cu amplitudinea A = 2 V 9i frecvenlaf = 2,4 GHz.
ci
tei
1.t$
Ar:"rplStudine
nornraiiaatE
s.ss rasFUnS raBxil:1
lrrrl
-{--+-+-+--r-
Gaussian.
$.*$
\iti I
*if .}y t
I
{}s
$ $*k tl"S S*k *.Sfi*lx S-* fi$k dtl €t& $,{ s}e
Frecvent5
It5
Fig. 1..24. Rispunsurile in frecvenli de tip Gaussian gi maxim plat.
tei
38 Aoarate electronice de mSsrrrat
Rezolvare: A"7 =
o osciloscopul numeric cu rdspunsulin frecvenlS de tip Gaussian
in acest caz din tig. L.24 rezulti cd semnalul sinusoidal va fi atenuat, av6nd 0,002
amplitudinea aproximativ egali cu A = 0,73 ' A = 0,26 V. in urma alierii acesta va avea
frecvenla egalS cu: i = f, - f = 1,6 GHz. Rezulta
r osciloscopul numeric cu rdspunsul in frecven!5 maxim plat

in acest caz din Fig. L.24 rezulti ci semnalul sinusoidal este complet rejectat. 1..29.Fo
verticalt
are L0 c
1,.27. Se se demonstreze faptul cd la utilizarea funcliei FFT a unui osciloscop cu sistema
memorare numericd pentru oblinerea unei rezolufii c6t mai bune in domeniul de cdtre
frecven!5 trebuie achizitionat un numir c6t mai mare de perioade ale semnalului. *(eroa
eroarea
Rezolvare:
Considerdm ci semnalul are frecvenla f , iar frecvenla de egantionare a osciloscopului Rezolvar
este /,. Dacd numirul de egantioane achizifionat este M, atunci avem relalia (v. L5!imea
problema t.\ *- L,in care ).este numdrul de perioade achizilionate ale semnalului. lncertitu
Din relalia de mai sus rezultd [2 nezolulia in frecven!5 este

cd: = {. f,, iar din relalia Lrt, = 1
anterioari rezulti ci aceasta este cu atat mai fini cu cAt 2este mai mare. Ca urmare,
este necesird achizilia unui numdr c6t mai mare de perioade ale semnalului pentru
,MI c6t mai fini,
oblinerea unei rezoluliiin frecven!5 1.30. Se
utilizeazi
Rezolvar
1.28. Cu ajutorul unui osciloscop cu memorare numericd se misoari nivelele unui
Medierei
semnal dreptunghiular, care are decalajul egal cu 1V. Semnalul este aplicat
osciloscopului prin intermediul unui cablu coaxial prevazut cu mufe BNC. Scala verticalS oscilosco
este stabiliti la 1 V/div. Ecranul are 10 diviziuni pe orizontali gi 8 diviziuni pe verticalS.
cre;terea
Si se determine incertitudinea sistematicd de mdsurare a acestor tensiuni, gtiind ci achizitior
expresia:
incertitudinea de misurare a unei tensiuni continue de c5tre osciloscop este dati de
expresia: A"7 = !(30/oFS * 0,1- div. *2 mV x kd + L0lodecalaj), in care FS este
domeniul maxim al semnalului pe scala verticalS utilizatS, iar ka este raportul de divizare
al sondei utilizate.
Rezolvare:
\/ in care u1
Avem: FS = 1n* x 8 div = B V gi ko : 1. achizi!iei
Incertitudinea sistematici de mdsurarea a nivelelor semnalului dreptunghiular este: Calculul
valoare A
precum 5
iloscoaoe analosice si numerice 39
LsV = +(3%FS f 0,1 div. *2 mY x ka I 7o/odecalaj) = + (r*a*B+0,1x1+

avAnd '100)-+ -1- x f) = *0,352V = 1352 mV.
0,002
,a avea
Rezultatul este:Ar7 : *352 mV
1.29. Folosind un osciloscop cu memorare numericd se misoarS cu ajutorulcursoarelor

verticale X1 gi Xz o durati tx= 2 ms, Scala orizontalS este stabiliti la 1 ms/div. Ecranul
are 10 diviziunipe orizontalS gi8 diviziunipe verticalS. Si se determine incertitudinea
:op cu sistematic6 de misurare a duratei t,, gtiind cd incertitudinea de mdsurare a unei durate
neniuI de citre osciloscop folosind cele doud cursoare verticale este datS de expresia: Arf,, =
ri. l(eroarea bazet de timp x tx + 0,0076 x l\Fmea ecranulut + 200 ps), tn care
eroarea bazei de timp este egalS cu 50 ppm.
:opului Rezolvare:
r!ia (v. Lilimea ecranului este egalS cu:|ffix 10 div. = 10 ms.
ralului. lncertitudinea sistematici de mdsurarea a duratei fx este:
relalia Lrt, -- +(50 x 10-6 x 2 + 0,0016 x 10 x 10-3 + 200 x 10-72)= *0,116ms.

rmare,
pentru
1.30. Se se precizeze de ce la osciloscoapele cu memorare numericd functia mediere
utilizeazi medierea exponentiali in locul celei clasice.
Rezolvare:
e unui
Medierea unui semnal periodic asiguri reducerea zgomotului acestui semnal. in cazul
rplicat
osciloscoapelor cu memorare numerici funclia de mediere este folositd pentru
rtica l5
ticalS.
cregterea rezoluliei verticale. in aceastd funclie are loc medierea semnalelor
ind ci achizilionate succesiv. Media corespunzdtoare a M achizilii succesive este datd de
expresia:
rt5 de
este
M
vizare -Vv,u(m) = 1s- m = 0,1,2,...
lrl Lvv,*(m),
k=L
?n care vy*(m) reprezintd valoarea egantionului semnalului la momentul m, din cadrul

achizilieik.
;te Calculul acestei medii presupune cunogterea tuturor valorilor uv,rc(m). Pentru o
valoare M mare, aceasta conduce la o int6rziere foarte mare, care nu este acceptabilS,
precum gi la depigirea capacitalii memoriei de achizifie.
La achizilia kvaloarea medie este

arcsln
+ u''z(m) + "'+ vv'r(m)
Vr,u(*) -vv'tQn)
k
vv*(m) . k-1. vyt(m) -l uy,2(m) + "'+ vy,p-t(m)
k'k k-t
k = 1,2,.,.,M, m:0,L,2,..
care se poate scrie:
- v-,.(m\
:-T* k -'l - :1,2,...,M,
Notdm
Vr,x(m)
t Vv,p-r(m), k m = 0,1,2, .,.
t!A:
Relalia de recuren!5 de mai sus corespunde mediei exponenliale. Aceasta presupune lin6nd
cunoagterea, dupi fiecare achizilie, a valorii egantionului curent;i a mediei anterioare,
Aceste valori sunt memorate, iar cele aferente urmitoarei achizilii sunt memorate
peste acestea, g.a.m.d. Acest proces se repetl p6ni la achizifia M. Ca urmare, este uvt- c
necesard o capacitate mult mai mic6 a memoriei de achizifie. De asemenea, intirzierea A7

este mult mai mic5. DatoritS acestor avantaje media exponenlia16 este utilizatd in
cadrul osciloscoapelor cu memorare numerici in locul mediei clasice. Ridic6 n
lvvt
t- -
1.31. La intrarile Y1giY2 ale unuiosciloscop se aplici semnalele sinusoidale:
uvt(t) = Arsin(2ttft + Q)* d1 9i uvz(t) = Azsin(2nft +
\a,
Q)* d2. Nivelul de
zero este reglat pe axa de simetrie orizontalS. Se activeazi funclia XY a osciloscopului. care re
Se cer: reprezir
a) sd se determine ecualia figurii Lissajous ?n cazulin care pentru ambele intriria fost
stabilit modul DC;
b) in ca;
b) si se analizeze cazul particularin care defazajul dintre cele doui semnale este A/:
Q.t - Qz -L rad;
/uvt -
c) s5 se precizeze cum se modifici semnalul atunci c6nd pentru ambele
stabilit modul AC;
intriri a fost
\a,
I-
d) si se determine o relalie simplS pentru calculul defazajului.

care reF
Rezolvare:
c) in caz
a)Avem relafiile:
iar ecua
Zttft = arcsin ("*) - er = arcsin W) - O,

(T)'
Din ultima egalitate de mai sus rezultd ci
d) Se cc
in acest
- daci I
OSctl qscoApg tlAl ofEi ce_s i nu me ri ce 4l
arcsin (T): arcsin (#)*er-a,-Y*

= sin(arcsi"(o*)*or)
= (O*) cos(A/) + cos (arcsi
"(n*))sin(a@.
Notdm z t arcsin("*) rl-:,;] Rezulti cd sin(z) =ry =+ cos(z):
1- sinz(z) = , - (*r;o')' .
e lin6nd cont de aceastl relalie rezulti c5:

o
ie
uvt - dt -d2 : * , (r"'-no')
te
)a At A2
cos(Ad) - sin(A/)
tn
Ridicdnd la p5trat relalia de mai sus se obline:
("To')' - (ff - o,)' -, (";o') ('*) cos(r/) : sin2 (Ao,

de
ui. care reprezinti ecuafia aferentS figurii Lissajous. Pentru un defazaj dat aceasta
reprezinti ecualia unei elipse.
)st
:
b) in cazul articular LO =: rad, ecualia de mai sus devine:
2 2
lvvt - dr
)st
\a,
I-
). (**) -7,
care reprezintS o elips5 de centru O(dr,dz).
c)in cazul in care este selectat modul AC, decalajele ceor doud semnale sunt eliminate,
iar ecualia aferent5 figurii Lissajous devine mai simpl6:
(T)' . (T)' -r(T)(ff)*'rta = sin2(ta
d) Se consideri modul AC deoarece ecualia aferenti figurii Lissajous este mai simplS.
in acest caz:
- dacduyl: 0 + sin(Ad) -Y4,
A2'
I
42 Aoarate electronice de m5surat
sau dacd uyz = 0 + sin(A/) =7.

Pe baza celor doud relalii simple de mai sus se poate determina defazajul LQ.
1.32. Pe ecranul unui osciloscop se vizualizeazd semnalele sinusoidale de aceeagi

frecven!5 prezentate in Fig. 1.25. Se cer:
a)si se determine defazajul dintre cele doui semnale;
b) aceeagi intrebare ca la a) in cazul in care semnalul 2 este inversat.
2
+
1
Y\ * { \
\** r*
\ + & \
ll: ]
\ rt I I ll h
rtl
II "'$'l
I #, I IIil
llr
\
,"'l
tt I I rr
II r$ I
it I
l I I Biblic
['"
I I ls */ I I 1.**,
**i
\ I \d \ I
2.
3. **
JI{rz + Oscilh
4.D.\
Fig. 1.25. Semnalele sinusoidale L gi 2 observate pe ecranul unui osciloscop. 89-94
5. J. Ji
Rezolvare: Resolr
a) Pentru ambele semnale o perioadi corespunde la 4 diviziuni. Ca urmare, 3600 20L4.
corespunde la 4 diviziuni. Diferenla de fazi dintre cele doud semnale corespunde la 0,8 6. **
diviziuni. Rezulti ci diferenta de fazi este egali cu: LQ., - 93 . 360o = 72o. lnfinii
b) Semnalele observate in acest caz pe osciloscop sunt prezentate in Fig. 1.26, Defazajul 7. **
dintre cele dou5 semnale corespunde la 2,8 diviziuni. Rezulti ci diferenla defazi este lnfinii
egald cu: LQu,='f .zao" = 2520,
sau din Fig. 1.25 9i Fig. 1.26 rezulti cZ LQp, = L@n + 1B0o = 72o + 1800 = 252o.
Osciloscoaoe a nalosice I numence 43
2'
+
{ r 1
/* { \
;t
r
\.
{
It$ I f
il
r
fl+* +H+ *$ Ittl

#
tI I i
i
I
-c
t r.l *s+
\ I * \ I
a$::
Fig. 1.26. Semnalele sinusoidale 1 gi 2 inversat (2') observate pe ecranul unui

osciloscop.
Bibliografie:
1.***, HAMEG lnstruments, Oscilloscope HM303-6 Manuol.
2.*** lnfiniiVision 7000X-Series Oscilloscopes, Data sheet, Keysight,2017.
3. ***, Keysight Tehnologies, Educator's Troining Kit Lab Guide for L000 X-Series
Oscilloscopes.
4. D. Weller, " Relating wideband DSO rise time to bandwidth: Lose the 035f', EDN, pag.
89-94, Dec. 2012.
5. J. Jiang, L. Guo, K. Yang, H. Pan, "lnformotion Entropy - ond Averoge - Bosed High'
Resolution Digitol Storage Oscilloscope", Mathematical Problems in Engineering, vol.
JO 2014.
,8 6. ***, Keysight Tehnologies, tJnderstanding Voltage Measurement Accuracy for
lnfiniiVision Oscilloscopes, Technicol Support Knowledge Center Open.
ul 7.***, Keysight Tehnologies, "Time bose occltrdcy" and "DC verticol occuracy" of
le lnfiniiVision 2OOO X - Series Oscilloscopes Technicol Support Knowledge Center Open,
46 Anarate elect ice de misurat
B. Probleme
2.1. Se se precizeze setirile gi reglajele efectuate generatorului de impulsuri pentru

oblinerea secvenleidin Fig. 2.3.
yB
vo
t
Fig. 2.3. Semnalul furnizat de generatorul de impulsuri
Rezolvare:
Setirile efectuate sunt prezentate in Fig. 2.4.
Normal IS: ., :':: '

ls ct,lfiteziere
Fig. 2.5
Extem
, : .a.. ,'.::. a': ,
Poarli lD,:::.1, : ,,.

Gene
Trig. J Gatq !N Syilc.0UT,: .OUI
,,, $' '" o Exier
Poai
Fig.2.4. Setirile efectuate generatorului de impulsuri pentru oblinerea semnalului
prezentatin Fig.2.3. Trig. J Gate
'l':O
lmpulsurile duble sunt caracterizate prin: perioadi f = t7 1ts, durati ti = 2 ps,
intSrziere e= 5 ps gi amplitudine A = 4V.
Vot = Vtr:gz
2.2. Se se conecteze numirul minim de generatoare de impulsuri pentru a obtine
secvenlele de impulsuri din Fig. 2.5.
Rezolvare:
Pentru oblinerea secvenlei de impulsuri din Fig. 2.5(a) sunt necesare 2 generatoare
Vo2
de impulsuri. Setirile efectuate generatoarelor de impulsuri ;i conectarea acestora
sunt prezentate in Fig. 2.6(al, iar semnalele aferente in Fig. 2.6(b).
Generatorul de impulsuri #1 funclioneaazl in regimul normal, impulsuri duble.
lmpulsurile furnizate sunt caracterizate prin: perioad} f = 56 ps, durati fi1 = 2 ps 9i
int6rziere rr = 18 ps.
Generatorul de impulsuri #2 funclioneazd in regimul extern, impulsuri duble. Fig. 2.6. Oh
lmpulsurile furnizate sunt caracterizate prin: duratd ti2 = 2 pS, int6rziere 72 = 6 ps ti
amplitudineAz=3V.
4''
i pentru 3V
(a)
V"
5V
a
28
t
T {ps}
Fig. 2.5. Secvenfere de impursuri

forosind generatoare de impursuri
"rfitl,*
Generator de irnpulsuri *1
Generator de impulsuri f2
.fiorynal Normal
19'.:.', .:,'. : :,j,,, :l ;:,:
Extern lSrcu.int*reiere
j !S'cq.intinibr,b
rlului Poaftd lD ii,:..';::" ' Poart5 ,O'..1
:, ;.,: ;,1 :' :':,; "., :1
Trig. / Gate IN Sync, OUT .r, OUT:

Trig. I Gate lN Sync. OUT
2 trt,
..,..$.."' c
Vor = Vvigz
(a)
Vor = Vtrlcr
obtine
t
atoare
estora vo?
duble.
lpspi I
Cuble.
Fig.2.6.oblinerea semnarurui din
ipsgi Fig. {a) setdrire generatoareror de impursuri,
conectarea acestora gi.r,#,,
(b) formele de undd aferente.
Pentru oblinerea secvenlei de impulsuri din Fig. 2.5(b) este necesar un generator de lmpulsu
impulsuri care func!ioneazd in regimul poarti, impulsuri simple. La intrarea amplitu
Trig./Gate lN se aplici un semnal furnizat de un generator de func[ii (formi de undd
arbitrari). Setirile efectuate generatorului de impulsuri sunt prezentate in Fig.2.7(a),
iar semnalele aferente in Fig. 2.7(b). 2.3. Sd:
a obtine
Normal t5
Ext6rn lS cu intaziere
Poarli ID
Trig. I Gate lN Sync. OUT OUT
o E
Generator de Trig.
functii
I
(a)
Vg
4V
Rezolva
t Pentru
realizea
vp prezent
Pentru
exterio:
Vtn
generat
impulsu
22ps 8us 22us 28 ps t
6 div' 5
vo 50S
clrv =
5V
(b)
Fig.2.7 . Obtinerea semnalului din Fig. 2.5(b): (a) setdrile generatorului de impulsuri,
(b)formele de undd aferente.
Generatoare de semnal 49
tor de lmpulsurile simple sunt caracterizate prin: perioadi f = 5 ps, duratd fi = 2 U.s ti
Ltra rea amplitudineA=5V.
: undd
2.7(a\,
2.3. Se se conecteze generatorul de impulsuri gi si specifice reglajele efectuate pentru
a obtine pe ecranul osciloscopului cu un singur canal imaginea din figurd.
Normal I5
Exlern lS cu irt6eiere
Poartd tn
Trig. I Gaie ll.i
o oo
Sync. O.JT OUT
Y
? \']Jh
59
"rs,.jiv
l-l
l-'l
lntern
ex"n, SincrB,
eX,
\!, o
Fig. 2.8. Vizualizarea unor impulsuri pe ecranul unui osciloscop.
+ Rezolvare:
t Pentru vizualizarea impulsurilor simple cu int6rziere pe ecranul osciloscopului se
realizeazd conexiunile 9i setdrile prezentate in Fig.2.9(a). Semnalele utilizate sunt
prezentate in Fie. 2.9(b).
Pentru vizualizarea int6rzierii osciloscopul este setat in modul de sincronizare
exterioari. Sincronizarea este realizatl cu semnalul de sincronizare furnizat de
generatorul de impulsuri. Generatorul de impulsuri funclioneazd in regimul normal,
+
l
impulsuri simple cu int6rziere. Aceste impulsuri sunt caracterizate prin: perioadi 7:
6div' 50#;: 300ps, duratd tr= Tdiv' 50*E= 50ps, int|rziere t =2div'
50H : 100ps gi amplitudine A = 4div' 2*a = B V.
rlsuri,
50 A rate electronice de misrrrat
Normal
15,, r',:,, ,,,.,
Extern lS cu id$iriara'
Poart6 l*:.. :,,,' :.::.:l,::,
Trig. i Ga:e ln{ Sync. CUT OUT
.',,C,1,' ,.,
Vos
(a) Rezol
Vos Semn
con!ir
I= 300
t
Vo
ti=50$s .4=SV
t
r= 100 Fs v o'1
(b)
Fig. 2. 9. (a) conexiunile dintre aparate ;i setdrile aparatelor efectuate pentru
vizualizarea impulsurilor simple cu intarziere, (b) semnalele utilizate.
2.4. Se se deseneze semnalul de la iegirea generatorului de semnal #2 corelat cu

celelalte semnale in cazul conexiunilor gi setirilor prezentate in Fig. 2.10. lmpusurile
furnizate de cele douE generatoare sunt caracterizate prin:
-generatorul deimpulsuri #1:int6rzi€r€ 4=6ms,duratd ti1 =2rns,perioadd T=24
ms 9i amplitudine Ar = 4 V;
Fig.
- generatorul de impulsuri #2: ?nt6rziEte, 12- 4 ms, duratl tn=2ms, perioada T=24
ms gi amplitudine 42 = 5 Y.
2.5.:
fazei
a) si
b) si
Rezo
a) Re
Generatoare de nal 51
Generator de impulsuri #1 Generator de i$putsu* #2
|,lcnnal No{mal lsi'::r:::::, ::':::: :;::

JS,:::;1'1,1,'r,.:..::,:
EXlern l$ eir'int*ri*ete Extern

..:, ..a::.a .
.:.. li;cugi4niqL
.lD
Poana lD:'.,.:::' r':l Poarta :. : :: .: :.. ::::'.:...
irig.','6ate.1l{ Sync. OJT OUT Trig.,',Gaie lN Sync. OUT OUT
,,.t.rO.,,,t
Vot = Vtrg! Vc2
Fig. 2.10. Conectarea a doui generatoare de impulsuri
Rezolvare:
Semnalul de iesire Voz corelat cu celelate semnale este prezentat in Fig' 2.11"' Acesta
conline impulsuri duble, care sunt generate cu intdrzierea rz.
Vosl
f=24ms f
Vot = Vtr's2 lx=2ms

Ar=4V
u n=0ms t
Vo2
fi2=2ms
Iat cu Ar=6V
rsurile
t
f=24 r:=4 ms '
Fig.2.11,. Semnalele furnizate de cele doui genearatoare de impulsuri din Fig. 2.10.
T=24
2.5. Se considerd un generator DDS av6nd frecvenla de tact fc = 5A MHz 9i registrul

fazei de n = 32 bili. Se cer:
a) sd se calculeze rezolulia frecvenlei DDS in mHz;
b) sd se determine eroarea relativi in ppb de generare a unei frecven}efo = 100 kHz.
Rezolvare:
a) Rezolulia frecvenlei DDS este: eoos = * = V = 11,64 mHz.
52 Anarate plectronice de misrrraf
2.8.
Conlinutul acumulatorului fazei este: M4 =Prl= [#] = [8.589.93 4,592] =
primelc
Dir
8.589.935, in care [. ] este operatorul parte intreagi. dBc, Hs

Ca urmare, frecvenla generatd este egalS cu:f[=ry=100,000004750kH2. THDin
Rezulta cd eroarea relativd de generare a frecvenlei este: 6 = f;:fo-. l.0e =
lo Rezolva
47,50 ppb. Avem:
THD =
tact/, gi registrul fazei de n. Si
2.6. Se consideri un generator DDS av6nd frecvenla de
se determine eroarea maximd in modul de generare a unei frecvenle /0. SE se
precizeze c6nd se obline aceasta. 2.9. Se c
1s8 ko,
Rezolvare: a)sdser
Fiindc5/, gi n sunt fixe, rezulti ci eroarea de generare a unei frecvenle/6 este b)sise'
t1o = ftntE. TINA, iN
Deoarece -0,5 < AMO < 0,5, rezultd cd eroarea maximi in modul de generare a pentru sr
frecvenlei/p se obline cilnd AM6 = -0,5, 9i este egal5 cu: l/,fol*o, = * ; = *-.r. sa teorel
Rezolvar
2.7.5e consideri un circuit DDS care are frecvenfa de tact (frecvenla de egantionare) a) Frecve
c_
f, = 1.OO MHz. legirea normalizati a CNA este dati de expresia: A(fi =
1
egal6 cu lo - 2oR
ri"(P)
-+#L, in care/o este frecvenla semnalului. Si se determine atenuarea in dB a unui
b) Schem
f"
semnalsinusoidal de frecvenlSfo = 30 MHz, in lipsa filtruluitrece-jos (FTJ) de la iegirea
circuitului DDS. Cat este eroarea relativi a amplitudiniioblinute la aceasti frecvenld?
Cum este aceasti eroare?
Rezolvare:
La frecvenfa fo=30 MHz avem o atenuare: A(f) = zOU (WD) = -1,33 dB
Eroarea relativd este:
d^ : _#. X^n
Xm-
100 : (,4 _ 1).
-/ 100 : IfO--zr _ 1--\I . 100 = _.].4,20o/o.
1, ^-1,33
Xmo \-- )
Eroarea de mai sus este mare.
Observotie: in practici pentru compensarea efectului stn(x)/x se conecteazd un FTJ
de reconstruclie (antialias) la iesirea CNA.
921 2.8. Dintre toate componentele spectrale ale unui semnal sinusoidal numai cele ale
=
primelor trei armonici depdgesc plafonul zgomotului. Acestea au valorile: Hz = -50
dBc, H: = -62 dBc $i H4 = -70 dBc. Si se determine factorul de distorsiuni armonice
0 kHz. THD in procente al semnalului sinusoidal.
10e =
Rezolvare:
Avem:
H2 Hg Hs
THD : 1010 + 10ro + 10'o . 100 : ,],
+10 + 10-7 .100 = 0,33o/o.
3n.s5
Si se
2.9. Se consideri oscilatorul sinusoidal cu punte Wien prezentat in Fig. 2.2in care R =
158 kO, C = L nF gi R1= 12.1kf). Se cer:
a) sd se determine frecvenla de oscilalie a semnalului sinusoidal;
b) si se vizualizeze semnalul furnizat de oscilator in urma simulSrii folosind programul
*,
'R1R1'R1Z,
TINA, in cele trei situalii: a Z 9i P = 2; se utilizeazi schema din Fig.2.12;
?
'are a
pentru semnalul sinusoidal sd se determine amplitudinea gi si se compare cu valoarea
f"
ru+L' sa teoreticd gi si se determine valoarea parametrului IHD.
Rezolvare:
)nare) a) Frecvenla de oscilalie a semnalului generat este egali cu:
|
fi: fn=2ERC =1kHz.
r unui
b) Schema circuitului folositd in simulare este prezentatS in Fig. 2.12.
:9irea
en!5?
ft1 1$h
ssr TL$sl
I
I,
i1
q l$$i C ls
R tSSk *1$
it .,2
n FTJ
T.T lc :L -Vcc tC
VG
It
=-\'cc
I:l-
:?
Fig.2.12. Schema oscilatoruluicu punte Wien utilizatin simulare.

GeneratorulVG furnizeazi un impuls de durati 0,5 ms 9i amplitudine 1V. Acesta are in sitr
rolul de a modela conectarea, la pornire, a circuitului la sursa de alimentare.
Se consider5, pe r6nd, situafiile: Rz = 22 kQ, Rz = 18 kO gi Rz : 20,]. kO. Semnalele egalS
oblinute la iegirea circuitului sunt prezentate in Fig. 2.13. amort

obiine
oscila!
8,41 \
sinuso
c
4
men!ir
p consid
2.10. S
?.$$tr 4 0$r tS$r €. $$il i0. *$$ se real

Iir€ {s) a) si sr
(a) b) sd
oscilat
alimen
b) sd
+ oblinu
sinusoi
d)sis
compa
semna
2 AAn 4.60n 6.80n 8.00,n !0.09a

Tine (s) Rezolv
(b) a) Frec
c-
lo -,
b) Sem
a de alin
simula
proble
La nivr
ob[ine
Silr d.$$$ d.{'As S.$l}$ i0.0$s mare (
Trme {si
Aceste
(c)
succes
Fig.2.t3. Semnalul furnizat de oscilatorului cu punte Wien oblinut in urma simuldrii in
situatiile: trtfr , z, bl ?< 2 si (c)
?,= ,,0r.
negatir
in situatia L-22 oscilatiile sunt limitate la tensiunea de saturalie a AO, care este
'Rr
ega16 cu +(Vr, - 1,5)V : +8,5 V, iar in situaliu
'- -'- P
R1
< 2 se observd ci oscilatiile sunt
amortizate. Datoriti imperfecliunii componentelor circuitului condilia de oscilalie se

obline pentru un raport * = 2,01, care este foarte apropiat de 2. in aceasti situalie
R1
oscilaliile oblinute sunt sinusoidale. Amplitudinea semnalului sinusoidal este egalS cu

8,4!V, care este foarte apropiati de valoarea tensiunii de saturalie a AO. Semnalul
sinusoidal oblinut este caracterizat printr-un parametru THD = 1,27 %. Trebuie
menlionat faptul cd pentru o estimare c6t mai exacti a parametruluii THD trebuie
considerat un numir mare de perioade.
2.10. Se consideri oscilatorul sinusoidal cu punte Wien la care stabilizarea oscilafiilor

se realizeazd cu diode prezentat in Fig. 2.14. Se cer:
a) si se determine frecvenla semnalului sinusoidal;
b) sise simuleze circuitul folosind programul TINA; si se explice funclionarea
oscilatorului pe baza semnalului furnizat imediat dupd conectarea sursei de
alimentare; si se specifice care este dezavantajul circuitului;
b) si se determine expresia amplitudinii semnalului sinusoidal; pe baza expresiei
oblinute si se prezinte o modalitate de modificare a amplitudinii semnalului
sinusoida l;
d) sE se determine amplitudinea semnalului sinusoidal ob[inut prin simulare 9i sd se
compare cu valoarea teoretic5; si se determine valoarea parametrului IHD al
semnalului sinusoidal obtinut.
Rezolvare:
a) Frecvenla semnalului sinusoidal este egali cu:
fo : #: 1-kHz'
b) Semnalele furnizate de generatorul de impuls VG, care simuleazi conectarea sursei

de alimentare, gi de oscilator, yo, imediat dupd conectarea alimentirii, oblinute prin
simulare, sunt prezentate in Fig.2.15. Generatorul VG este conectat Ia fel ca in
problema 2.9.
La nivele mici ale semnalului diodele Dt gi Dz sunt blocate. ln aceasti situalie, se
'R1R1?
obtine =?:2,26) 2. Ca urmare, reaclia pozitivi va avea o contribulie mai
mare dec6t cea negativi. Datoriti reacliei pozitive oscilaliile cresc in magnitudine.
Acestea conduc treptat la intrarea in conduclie a diodelor Dr $i Dz pe alternanle
succesive. Tn aceast5 situalie se obline Ca urmare, reaclia
X=ry:7,86z-2.
negativi va avea o contribulie mai mare dec6t cea pozitivd. Datoriti reacliei negative
56 na rate electronice masu rat
oscilaliile scad in magnitudine gi are loc o stabilizare automati la un nivel Dezar

diode
intermediarunde9:2.
R1 distor
tip dr
puriti
R:b ie.rii
c) Dir
{.?$l
R2
R.:8
R1
$Fl r-!i$l Curer

Deoa
urma
-Yst
uom
S lS$ii g 1s
in car
i. l:'$ii ils Din ,
prop,
prin
va ria
Fig.2.1.4.Oscilator de semnal sinusoidal cu punte Wien in care stabilizarea oscilaliilor
se realizeazi cu diode.
d) s
prez
:
:
$.9$ 5.{.1$$ !$ (i$.i 15.;Ni:: ,$.flSs

l;i$ isl
Fig. 2.L5. Semnalele furnizate de generatorul de impuls VG 9i oscilatorul cu punte

Wien analizat, imediat dup6 conectarea sursei de alimentare, oblinute in urma
Fig.
simulSrii.
Generatoare de semnal s7
el Dezavantajul circuitului este faptul ci acesta este sensibil la varialiile tensiunii pe

diode in conduclie directS. Ca urmare, semnalul sinusoidal generat va fi afectat de
distorsiuni, care conduc, in general, la un parametru THD > 2%. Din acest motiv, acest
tip de oscilator se utilizeazd in aplicaliile care nu necesit5 un semnal sinusoidal de
puritate spectralS ridicati (distorsiuni foarte mici).
c) Din condilia de oscilalie sinusoidalS rezulti rezistenla dinamici a diodeira:
Rz R2"ll(Rr6 -t ra) ZRL(R2a* Rz:, - RzoRzo

R1 R1
=L=;a=@
Curentul prin dioda care conduce este: i7

* - ?,in
rd'
c?r€ va este tensiunea pe diodi.
Deoarece R2=2R1, tensiunea la intrarea inversoare a AO este egali cu vo/3. Ca
urmare, valoarea maximd a tensiunii de la iesirea oscilatorului este:
uom: 1,5(R2bido * vao) = l,SWuao,
in care iaoSi vao sunt valorile curentului gitensiunii diodeiin situalia Rz = ZRr
Din expresia de mai sus se observd ci amplitudinea semnalului sinusodal este
proporlionalS cu rezistenla Rzu. Ca urmare, se poate obline o amplitudine variabilS
prin alegerea unei rezistenle Rzo reglabil5 (formatS dintr-o rezisten!5 fixi gi una
)r variabilS).
d) Semnalul sinusoidal furnizat de circuit, oblinut in urma simularii, este

prezentatin Fig.2.16.
5
s
lir$ $Js I 'l$ i$$.8$,s

Ii$i* {s}
Fig. 2.16. Semnalul sinusoidal oblinut in urma simulSrii oscilatorului cu punte Wien ?n
care stabilizarea oscilatiilor se realizeazi cu diode.
Amplitudinea semnalului simulat este stabilizatd la valoarea 2,07 Y. Conside16nd vaq =

0,5 V, valoarea amplitudinii oblinuti folosind formula dedus6 la punctul b) este v,. = b) Semnalel
L,92 V , care este destul de apropiatd de valoarea oblinutd prin simulare. de alimenta
Parametrul THD al semnalului obfinut prin simulare este2,7O%o. sursei de ali
VG este con
2.L1. Se considerd oscilatorul sinusoidal cu punte Wien realizat cu tranzistorTEC-J cu ad -:

1
.l tl
canal n prezentat in Fig.2.t7 . Se cer: u*-ili il
a) si se determine frecvenla semnalului sinusoidal; ltl il
b) sd se simuleze circuitul folosind programul TINA; sd se explice funclionarea ..,jll I I
oscilatorului pe baza semnalelor de iegire 9i de pe condensatorul C, furnizate imediat it t,t

dupS conectarea sursei de alimentare; ",-ii{ ItillJ I
d
o ? ll t
c) si se determine expresia amplitudinii semnalului sinusoidal; cff-:l----lJ
iil s-*1 I
d) si se determine amplitudinea gi parametrul THD ale semnalului sinusoidal obtinut .r ryi

-l
prin simulare. '1
-1
l
l
Rs 3!.$I Cs 16
**$* J
e00
Fig. 2.18. S
Wien i
Rp 31.6h ap l{l
La conectar
sp1 IL$sl
contribugie
"Vce
magnitudine
R2 r0k
inc6t sd des,
nt {.?{
Ugs = U6 l'
tensiunea p
de v6rf penl
T ?r.i3813
conduc6nd
R"
C t$a -R1 1 2. Rezt
Datorite r€
condensato
prag vo a lre
Fi9.2.17. Oscilator de semnal sinusoidal cu punte Wien cu tranzistor TEC-J incep sE cre
Constanta c
Rezolvare: timp a osci
a) Frecvenla semnalului sinusoidal este egal5 cu afecteze cor
fn= 1 :5kHz.
ZTtRsCs
eneratoare de sem nal 59
dv4e=
) Vom= b) Semnalele furnizate de generatorul de impuls VG, care simuleazi conectarea sursei
de alimentare, de oscilator,vo,gi de pe condensatorul Q, v., imediat dupd conectarea
sursei de alimentdre, oblinute prin simulare, sunt prezentate in Fig. 2.18. Generatorul
VG este conectat ca in problema 2.9.
:C-J cu
)narea
nediat
)btinut
t$: I.iYlr a iU!:

tm {i)
Fig. 2.18. Semnalele furnizate de generatorul de impuls VG, de oscilatorul cu punte

wien analizat gi de pe condensatorul c, imediat dupd conectarea sursei de
alimentare, obtinute in urma simulSrii.
La conectarea sursei de alimentare, deoarec" 2,13, reaclia pozitivd are o

fr:
contribulie mai importanti decdt cea negativS. Ca urmare, oscila!iile cresc in
magnitudine. Pe alternala negativ5 semnalul de iegire devine suficient de mare astfel
inc6t sE deschidi dioda D. Ca urmare, condensatorul Cseincarci cu o tensiunel)"=
12gs ='t2o * u4, in c?r€ vqs este tensiunea grilS-sursd a tranzistorului i, iar ya este
tensiunea pe dioda D. Condensatorul C, rezistenla R gi dioda D constituie un detector

de v6rf pentru tensiunile negative. Tensiunea negativd devine din ce in ce mai mare,
conduc6nd la blocarea tranzitorului f. Ca urmarE, rospN) devine mare, conducdnd la
P-
Rezultd ci reaclia negativd va avea o contribufie maimare dec6t cea pozitivi.
;a2.
Datoritd reacliei negative oscilaliile scad in magnitudine. Tensiunea de pe
condensator incepe sd scadi.in momentul in care aceasta a depSgit tensiunea de
pragvp a tranzitorului acesta se deschide, iar rezistenla rosdevine mai mic6. Oscilaliile
incep si creasci pdnd la stabilizarea acestora.
Constanta de timp a acestui detector RC trebuie sd fie mai mare dec6t constanta de
timp a oscilatorului R,C, = RpCp, iar rezistenla R trebuie aleasi astfel inc6t si nu
afecteze condilia de oscilalie.
60 Aparate ice de misurat
c) Amplitudinea semnalului sinusoidal este: uom = ugso - v4, in care vsso este
tensiunea grilS-sursd a tranzistorului la care are loc stabilizarea oscilaliilor.
d) Semnalul sinusoidal furnizat de circuit, oblinut in urma simularii, este
prezentat in Fig. 2.19.
-1
r0$ s()* 0.1$ 0. !$ s.is s..fl

Tinie {s}
Fig. 2.19. Semnalul sinusoidal oblinut in urma simulSrii oscilatorului cu punte Wien cu
tranzistor TEC{ cu canal n.
Amplitudinea semnalului simulat este stabilizati la valoarea 2,35 V, iar parametrul

IHD este egal cu 1,46%.
2.12. Se considerd generatorul de semnale dreptunghiular 9i triunghiular prezentat in

Fig. 2.20. Se cer:
a) si se determine expresiile frecvenlei /o a semnalelor gi ale amplitudinilor
semnalelor dreptunghiular gi triunghiular; Ten
b) sd se proiecteze circuitul astfel incdt fo = l kHz, amplitudinea semnalului exp
triunghiular sd fie At = 4 V; circuitul se alimenteazd la o tensiune t%. = t 10 V;
b) si se simuleze circuitul proiectat la punctul b) folosind programul TINA; si se uth
reprezinte semnalele dreptunghiular gi triunghiular oblinute prin simulare 9i si se
compare valorile perioadei T = !/fo gi amplitudinilor semnalelor dreptunghiular gi
uth
triunghiular Aa $i At ob[inute prin simulare cu cele teoretice.
Rezolvare: inc
a) Generatorul este alcituit dintr-un circuit trigger Schmitt inversor gi un circuit Din
integrator. Circuitul trigger Schmitt inversor si functia sa transfer sunt prezentate in
Fie.2.21..
Lv
este
este
vt
sefinsl
semnal trivnghiular
-Vrc dreptungldular
ci,crir r,ison, Scn*ru *rr*r.0, j Circsi! iotegratof
I I
Fig.2.2O. Generator de semnale dreptunghiular gi triunghiular.
viel f,2
ncu
rth- !'th+
rtrul V{*t
-\ri{
at in
(a) (b)
Fig.2.21.. Circuitul trigger Scmitt inversor: (a) schema; (b) funclia de transfer.
lilor
Tensiunile de prag utn+ $i u6- ale circuitului trigger Schmitt inversor sunt date de
lului expresiile:
lse R. *R, R.
ase
'zth+ =
TVref -iV,-
)r si R. +R" R.
uth-:
TVref -in,*
in care Vr- $iVr* sunt tensiunile de saturafie negativi 9i pozitivd, unde 7r* : -Vs*
'cuit Din relafiile de maisus rezultS:
ein
Lutn = ,ith+ - uth- =fr,o... - %-) = z|v,*.
62 Aoarate electronice de misrrrat
Condensatorul Cseincarcd 9i se descarcd cu o ratd egalS pe cele doud altenanle, ceea Pas )
ce implicS: Din e
v"*T vr*
---LtL:
CLv," ILt: ----
R2 ZRfo', RC,
in care / este curentul prin rezistorul R 9i condensatorul C (intrarea inversoare a AO2 Sea
fiind conectati la masa virtuald). anter
inlocuind in expresia de mai sus expresia diferentei de tensiune Au6y, pe baza unor
calcule simple se obline expresia frecvenlei semnalelor: Pas i
AO st
R2 mai n
,R,
,^ :
tu 4RC'
- f**
Amplitudinea semnalului dreptunghiular este:
Condi
Ad : Vr+, Din cc
iar cea a semnalului triunghiular este:

sR >>
Lvtn
-'L:
A* \u^,
Z = Rr't*'
.
Se ale
au SR
b)Avem fo = 1-kHz, A, = 4V Si *V"c = \0V. deoar
are ur
Dimensionarea componentelor generatorului presupune efectuarea urmdtorilor pagi
c) Sch
Pas 7: dimensionarea rezistenlelor Rr li Rz ale circuitului trigger Schmitt inversor Valoa
Din expresia amplitudinii tensiunii triunghiulare rezult5: este fr
Valoa
Rz _Vr* _ - 1,,5 R,
+Vcc cu 8,2
Rr=T=- A, =F;=2'13 ampli

teore'1
Se alege Rz = 10 k0 (valoare standardizati). Din relalia de mai sus rezultd ci: R1 =

4,7 ka (valoare standardizatd). ca urmare, rezistenla totali obtinuti este Rr + Rz =
14,7 k(l, care nu va incirca semnificativ iesirea AOL.
a Pos 2: dimensionarea componentelor R gi C ale integratorului

Din expresia frecvenlei gi valorile rezistelelor Rr 9i R2 se obline
Rz
R'
RC - 4fo = 0.532. 10-3,
)2 Se alege C = 100 nF (valoare standardizati). Rezistenla R rezultd din expresia

anterioari. Aceasta se adopti la valoarea R = 5,36 kf) (valoare standardizati).
or
Pos 3: alegerea AO
AO se aleg astfelincAt frecvenla maximi dati de parametrul slew-rate (SR) sd fie mult
mai mare dec6t frecvenla semnalelor/e:
SR
f*o* = BoV*>> fo
Condilia de mai sus asiguri distorsiuni mici ale semnalului datorate AO.
Din condilia de mai sus rezulti cd AO trebuie si aibd un 5R care indeplinegte condilia
V
SR >> Bnfs%+ + SR >> 0,27-.
Se alege circuitulTL082 pentru realizarea generatorului. Acesta conline doud AO, care
au SR = 13 V/ps. Aceste AO au avantajul unei impedanle de intrare foarte ridicati
deoarece etajul de intrare este realizat cu tranzistoare TEC-J. in plus, circuitul T1082
are un prel redus.
SI
c) Schema folositd in simulare 9i semnalele generate sunt prezentatein Fig.2.22.
Valoarea perioadei semnalelor oblinutd in urma simulSrii este egalS cu 1,01 ms, care
este foarte apropiati de cea teoretici, egalS cu 1 ms.
Valoarea amplitudini semnalului dreptunghiular oblinuti in urma simulSrii este egalS
cu 8,48 V, care este foarte apropiati de cea teoreticS, egalS cu 8,5 V. Valoarea
amplitudinii semnalului triunghiular oblinuti in urma simulirii este egalS cu cea
teoreticS, care este 4 V.
,_
12-
c) pr
corel
Rl q.:r R! 18k cele:
C i$$n
d) p
cores
ini!ia
R:.36rt e) sE
pentr
vt
obtin
*p? TL$$2
l2 JI
JI .,t!
T"T
*-vcc t0 :L -vcc't0
lI
(a)
se$nsl
rt{ii.ln$hiu
Fig.
tc.o8n ,1 00m f?.00s ,So&i 1s.00ft ,5.08n

Tine {s}
Rezolv
(b)
a) Circ
Fig.2.22. Generatorul de semnale dreptunghiular gitriunghiular analizat: (a)schema
9i patr
folositi in simulare; (b) semnalele oblinute in urma simulSrii.
este si
Tensiu
deper
2.13. Se consideri circuitul de conversie semnal triunghiular - semnal sinusoidal
realizat cu diode 9i rezistenle prezentat in Fig.2.23. Se cer:
a)si se calculeze tensiunea de iegire pe primele 3 pante, consider6nd diodele ideale; Vpt =
b) pentru Rt=2 kf}, R11 - R'n:10kO, Rtz= Rlz:10kO, Rzr= Rlr = 1kO,
Rzz : RLz: 3kA, diode de tip 1N41"48, semnalul triunghiular simetric de
Tensiu
amplitudine v;. = 10 V ;i tensiunea de alimentare a circuitului tV* = t 7 V, si se
deper
simuleze comportarea circuitului folosind programul TINA pentru o frecven!5 a
semnaluluitriunghiularf = 1 kHz; sd se prezinte grafic tensiunile de intrare gide ie$ire;
c) pentru circuitul simulat sd se compare valorile amplitudinii gi tensiunilor de prag

corespunzitoare celor trei pante ale semnalului sinusoidal oblinute prin simulare cu
cele teoretice;
d) pentru circuitul considerat la punctul b) si se calculeze eroarea relativd
corespunzitoare amplitudinii la momentul h= 0,12 ms; se considerd ci la momentul
inilial fo = 0 s avem Yio = 0 Vj
e) sE se determine valorile decalajului semnalului sinusoidal gi ale parametrul IHD
pentru frecvenlele 100 Hz, 1- kHz, 10 kHz, 100 kHz si 1 MHz; pe baza rezultatelor
oblinute sd se precizeze care ar fi unele dintre avantajele acestui circuit.
{ izt
iu irz -- itt
-:>
.tr1cc Ht I vd
--+
R12 +Ve€ R2l {o*yd X}2
R
ir t iz
t na
scmnsl
-*.--> $en$rel
I
triunghiuiar sinuscidsl
UI 8?
"1/cc Rt 1' R13' -Vcc *tt-
-:- :
Fig.2.23. Circuit de conversie semnal triunghiular - semnal sinusoidal realizat cu
diode ;i rezistenle.
Rezolvare:
a)Circuitul prezentat conline doud celule. Fiecare celulS este alcetuit; din doui diode
na
gi patru rezistenle. Considerim alternanla pozitivS. Pe cealalti alternan!5 calculul
este similar. Ca urmare, in continuare ne vor referi la partea de sus a circuitului.
Tensiunea de prag L, Vpr, de la care se va deschide dioda D1 este egalS cu tensiunea
de pe rezistenla Rrz a divizorului R1n- R1g,, la care se adaugd tensiunea diodei va:
idal
vr,:
e;
kr), #f R-v, * ud.
de
Tensiunea de prag 2, Vpz, de la care se va deschide dioda Dz este egalS cu tensiunea
SE
de pe rezistenla R22 a divizorului Rzt- Rp, la care se adaugd tensiunea diodei va:
ia
re;
R., Lin
Rzrf Rnv" l
ve2: u4'
intr
Trebuie sA avem: V.p2 ) Vpr Per
Se
Avem urmitoa rele situatii: de-
oO1vi lVpr
in aceasti situalie ambele diode Dr gi D2 sunt blocate, iar tensiunea de ie;ire este b)
uo = ui. frec
. Vil! yil Vpz

in aceastd situalie dioda Dr conduce, iar dioda Dz este blocatS.
Avem:
ui-uo vo-ua-W, . uo-ud-
i=tt:tLt+t72* n-= Rrr Re
L1 +
1 L
uo= F'
7 71 ut* 1 F;17R; va* R;
1 W,
_r-
R, F;- p;
1,
fi* F; + F; R'Rrt -I
I
, R,,,
Rechr /7
:=#'rr* 11^ R",
(r* . *)Rechtud +'ffv,,,
Fig.
^11t1
tncare Recht -+-+-.
R Rrr Rp simr
o Vi2 Vpz
in aceasti situalie ambele diode Dr gi Dz conduc. c) A
Avem: expr
t = it = tn+ tn+ tzr+ i22 *u' K=uo :
I tz
uo - ua- W, 'Uo - 'Ud,
Rrr ' R' u

uo-ua-Vrc . uo-ud
f-J
Rzr Rzz
1 1, 1, L L Cons
vo
R
utl R; + F; + F; + 6 U4 Vom '
1r L L L I 711, 17
R. R; + p; + F; + F;
de vi
R ' Rrr ' Rrr ' Rrr' Rn -I-J-I-I-
Tens
1-l 5,67
-'1, 1 1 R"t
R"' ,'
Ttcc 0,6 \
_I_I_f_r_
R ' Rrr ' Rrr ' Rzt' Rzz
Rechz lt 1 1 1\ /1 t d) Se
= -f u, * (*_ * * uo + (R_ *
*r, *^* *^ ) RechzWc,
4r)R"rn
uo
tncare _=
^1117L1 +_+_+_
Rechz R Rrr Re Rzt Rzz
Limita superioarE a tensiunii vo pentru aceasti porliune se obgine c6nd semnalul de

intrare triunghiular atinge maximumul, v;..
Pentru o funclionare corectd a circuitului trebuie cd vi6) *l/,,.
Se observd cd Recm) Rechz. Ca urmare, a doua pantd are inclinare mai mici dec6t cea
de-a treia pant5, a$a cum este necesar.
b) Semnalele de intrare gi.iegire ale circuitului oblinute prin simulare pentru o

frecvenld a semnalului triunghiularf = L kHz sunt prezentatein Fig.2.24.
f,.
l$.Sln {?.5&I i5.$$* J7.SS& 8$.Ss

'Is{s}
Fi$.2.24. Semnalultriunghiular de intrare, v,; gisinusoidal de iegire, yo, oblinute prin
simulare pentru circuitul de conversie semnal triunghiular - semnal sinusoidal realizat
cu diode girezistenle la frecvenla/= L kHz.
c) Amplitudinea- semnalului sinusoidal se obline pentru vi = vim gi este datd de

expresia:
uom=Tu,*. (# **,**,.fi)*",n u,. (#.#) Rechzvcc.
Consider6nd va = 0,6 V, rezultd cd amplitudinea semnalului sinusoidal este egal5 cu

vo^= 6,70 V. Valoarea oblinuti prin simulare este 6,69 V, care este foarte apropiatd
de valoarea teoretic5.
Tensiunile de prag 1 9i 2 oblinute prin simulare sunt aproximativ egale cu 4,05 V gi
5,67 V, care sunt apropiate de cele teoretice de 4,10 V gi 5,85 V, calculate pentru va =
0,6 v.
d) Semnalul sinusoidal ideal este:
uo = v o*sin(zn f t) : 6,7 A stn(2000nr)

68 Anarate electronicp dp misrrrat
Rezultd ci la momentul fr = 0,12 ms avem:
ui7 = 4vinf t1 : 4,8Y,
iar valoarea idealS a semnaluluisinusoidal este zo1 : 6,70sin(20002t1) = 4,59Y.
Deoarece Vpr 1 vi < Vp2 rezufte cd la momentul fr punctul corespunzdtor se aflS pe

panta a 2-a. Valoarea aferenti magnitudinii este:
,1,.:Y",, * (*- #) Rechtud.Yvcc = 4,6v. Scmfist

tri$${h-i$lor
Rezultd cd eroarea relativd este egali cu:
- ult - uor
UoL
1-00 = 0,22o/o.
e) La frecvelele 100 Hz, t k9z, 10 kHz, 100 kHz gi 1 MHz valorile decalajului semnalului
sinusoidal sunt -0,49 mV,0,75 mV, -0,62 mY, -0,47 mV gi 1,29 mV, iar valorile
parametrului IHD sunt t,25yo, t,25yo, '1,,26yo, 1,,26% ;i 2,44%. Trebuie menlionat
faptul ci pentru/< 250 kHz se obline un parametru THD < 1,26%. Fig.2.2!
Din rezultatele prezentate anterior rezulti cd circuitul de conversie semnal
triunghiular - semnal sinusoidal analizat are drept avantaje un decalaj redus al
semnalului sinusoidal gi o bandi de frecvenle relativ mare. Trebuie menlionat faptul Rezolvarr
ci pentru oblinerea unui semnal sinusoidal c6t mai exact (IHD mai mic) trebuie a) Pentru
utilizat un numdr mai mare de celule, care permite oblinerea de mai multe segmente. condiliile
De exemplu, folosind trei celule se oblin 1.6 segmente pe perioadS, cu patru in plus
fali de situalia in care sunt utilizate douE celule.
ff=u,'
2.14. Se consideri circuitul de conversie semnal triunghiular - semnal sinusoidal in care z1
realizat pe baza unui etaj diferen!ial cu tranzistoare bipolare prezentat in Fig. 2.5. Se tensiune:
cer: rezisten!i
a) sd se dimensioneze rezistenlele Rr ti R astfel inc6t sd se ob-tind un parametru THD al Condiliil€
semnalului sinusoidal c6t mai mic gi rezistenla Ra astfelincAt amplitudinea semnalului exacti pr
sinusoidal de iegire, vo^, sd fie cdt mai apropiati de cea a semnalului triunghiular de dintre cc
intrare vim=5V; tra nzistoi
b) s5 se simuleze circuitul folosind programul TINA pentru o frecvenli a semnalului Tensiune
triunghiular f = l kHz; sd se vizualizeze semnalele de intrare triunghiular 9i de iegire
sinusoidal gi si se determine amplitudinea gi parametrul IHD ale semnalului
sinusoidal.
vi*
R1
eneratoare de semn 69
Eq
.Q. t.ll lk &;$.li{

trl
\-'"t
.{$ ilrlss SEmisl

Tl lf,l:$:1d tE:N:$${ $$rus$ilsl
R.1
E{
Ser'l1nsl
?t -- --.
tri!\Shi$tar
:;1i:
D:lqr
tro *D l$li
I
V
-ts \s
Fig.2.25. Circuit de conversie semnal triunghiular - semnal sinusoidal realizat cu un

etaj diferenlial cu tranzistoare bipolare.
Rezolvare:
a) Pentru oblinerea udui parametru THD de valoare c6t mai micS trebuie indeplinite
condiliile (v. referinfa[4]):
* = o,o si ff= z,s,
in care vl*este valoarea maximi a tensiunii aplicate?n baza tranzistorului Ir, Vreste
tensiunea termici (Vr = 26 mV la temperatura camerei), iar /o este curentul prin
rezistenla Rs.
Condiliile de mai sus permit oblinerea unui curent cu formd de undi sinusoidald
exacti prin rezistenla R. Datorit6 simetriei etajului diferenlial diferenla de pontenlial
dintre colectoarele tranzistoarelor, precum pi diferenla curenlilor de colector a
tranzistoarelor vor avea forme de undi sinusoidale exacte.
Tensiunea v!r, esle dati de expresia:
,Rz1'
"tm Rt+Rz"'*- ., _Rr"'*
.,R,
70 Aoarate electronice de misrrrat
Din prima conditie rezulti: A$a

cole
= 6,6 + Rt = (ffi- ,)*, + R, = 6,2zka.

+adoptd valoarea normalizati Rr : 6,34
exar
exa(
Se kO. seg
Pentru o funclionare corectd a circuitului, curentul prin rezistenla R trebuie sd fie

ict
mult mai mic dec6t curentul de colector al tranzistoarelor. linAnd cont de aceasti
observalie, aplic6nd legea a doua a lui Kirchhoff buclei alcdtuitd din rezistenla R3,
joncliunea bazS-emitor a tranzistorului Iz, rezistenla R" conectati in emitorul Cau
tranzistorului 12, rezistenla Rs 9i -%, se obline:
uo?
/ Rez\ Vr, - ur
- vae =
\ . +)to +
v,, (Ro Io = =
ffi*
,.o--T
/o 0,45 mA,
tar a
in care vr, : 0,6 V.
Din a doua condilie rezulti:
uom
V-
R=5;+R=288,9Q.
l0
Din
Se adopti valoarea normalizati R : 287 Q.
r
Curenlii ir gi rz sunt da!i de expresiile:

R+=
, = Vr, - us1 Lslt %c - ucz
: ----;:-
L1
--6-.rC - LZ
rI.C
- irz,
Se ar
in care t"1 ;i"i12 sunt curenlii de colector ai tranzistoarelor Ir gi Iz. b)in

Deoarece curenlii de intrare ai AO sunt nuli, iar diferenla de potenlial dintre cele circu
doui intriri ale AO este nul5, rezult5 ci rezistenla de reaclie R+ va fi parcursi de Amp
curentul i1, iartensiunea de la intrarea inversoare este egalS cu i2Ra. Pe baza acestor valo;
observalii, se obline: pent
dato
) - uc2 lWc - vrr
us = i2Ra - hR+ 'vo =
Rc
tcz
)
R4-
\ n" -,'' ) R4. amp
Deoarece uct: ucz rela[ia de mai sus devine:
vo=(tt-irz)R+.
Relalia de mai sus ne indici faptul ci circuitul alcdtuit din AO, rezistenlele R. $i R+
reprezinti un amplificator diferenlial curent-temsiune.
Generatoare de semna 7L
Aga cum am precizat anterior, datoritd condiliilor impuse diferenla curenlilor de

colector a celor doui tranzistoare, ir1 - ts2, Y? avea o formi de undi sinusoidalS
exactS. Ca urmare, 9i tensiunea de ieSire, vo, Va avea o formi de undi sinusoidalS
exacte.
Se gtie cd:
d fie ict- icz = rstanhG+)

lasti
3 Ra,
Ca urmare, rezulti ci semnalul de iegire este dat de expresia:
torul
uo z IsR4ta"nGr\,
iar amplitudinea sa este:
uom: IsRatanh
@,)
Din expresia de mai sus oblinem
uom
R+= = 11,15 kO.
r6tanhw)
Se adopti valoarea normalizati Ra : 11,5 kO.
b)in Fie. 2.26se prezinti semnalele de intrare 9i de iegire oblinutein urma simulirii
I cele circuitului analizat la frecvenla/= 1 kHz.
si de Amplitudinea semnalului sinusoidal este egali cu 5,03 V, care este foarte apropiatd de
:estor valoarea impus!, iar parametrul THD este egal cu O,5%o. Trebuie menlionat faptul cd
pentru o frecvenli/< 300 kHz, se obline un parametru THD <0,53o/o. Acest lucru se
datoreazS, tn principal, parametrului "slew-rate" a AO folosit, care in cazul
amplificatoruluiTL0sl are valoarea 5R = 13 V/ps.
,giR4
Aver
UCN,
e
in ca
b, e:
SCCV
Din r
i0.00m !1.00m t?.00rlt ?J.00,.r"r lJ-SO*r f5.00r*

vo-
Tinre is)
Fi9.2.26. Semnalul triunghiular de intrare, w, gi sinusoidal de iegire, vo, oblinute prin

simulare pentru circuitul de conversie semnal triunghiular - semnal sinusoidal realizat
cu un etaj diferenlial cu tranzistoare bipolare la frecvenla f = \ kHz. Biblir
L. **
2. S.
2.15. Se considerd circuitul prezentat inFig.2.27 care permite modificarea numericS a editir
amplitudinii semnalului de intrare vr. Convertorul numeric-analogic (CNA) este de n 3. W.
bili 9i cu iegirea in tensiune. Si se determine expresia tensiunii de iegire vo. 4. R.(
Sine'
5.P
R.2 lnteg
vC'}''A Vr"f
CNA
Rr
vi
Fig. 2.27 . Circuit pentru modificarea numeric5 a amplitudinii semnalului de intrare.
Rezolvare:
Deoarece diferenla de potenlial dintre cele doui intrdri ale AO este egalS cu zero,
intrarea neinversoare a AO este conectati virtual la mas5. Ca urmare, rezultS;
Rflcue * R2ui
:u:+ucNA= R2
Rr+R, Rru''
Avem:
Vr"f
bu2n-t' =?rrr*,
UCNA =
2n iur2n'k=?Z
k=7 k=7
in care b*, k= 1-,2,...,n, sunt bifii CNA, unde br este bitul cel mai semnificativ (MSB), iar
b, este bitul cel mai pufin semnificativ (LSB), iar Dcarv este reprezentarea zecimalS a
secvenlei bb b2,..., b, corespunzdtoare codului binar natural (CBN).
Din cele doud rela!ii de mai sus rezult5:
2n Rz
uo--y;=r6p"-l-*u|
-. prin
ealizat
Bibliografie:
1. ***, AimTTi, TGP71.0 lnstruction Monuol.
2. S. Franco, Design with Operotionol Amplifiers ond Anolog lntegrated Circuits,3rd
ericd a edition, McGraw-Hill Book Company, 2002.
:den 3. W.G. Jung, /C op-omp Cookbook, Howard W. Sams & CO., 1975.
4. R.G. Meyer, W.M.C. Sansen, S. Lui, S. Peeters, "The Differential Pair as a Triangle-
Sine Wove Convertef' ,IEEE Journal of Solid-State Circuits, pp. 41,8-420, June 1-976.
5. P.R. Gray, P.J. Hurst, S.H. Lewis, R.G. Meyer, Analysis ond Design of Analog
lntegrated Circuits,John Wiley & Sons, lnc., 5th Edition, 2009.
tre
zero,
Voltmetre si multimetre numerice 77
nslunea sefle in care Vo este este valoarea iniliali cu care se incarcd capacitatea detectorului , iar r
este constanta de timp a detectorului.
stenle h gi rz
lui voltmetru - pentru deteclia valorilor de v6rf ale unui semnal modulat in amplitudine (MA) av6nd
frecvenla de modulalie/- Sigradul de modulalie m, constanta de timp a detectorului
trebuie sE indeplineasci condilia :
T1-.
Jr -#
2nf-m
B. Probleme
3.1. Se consideri un multimetru numeric de 3% digifi, care are pe domeniul 0 - 4 V

;i c.c., in domeniul temperaturii de operare 23oC ! 5oC, eroarea absolutl toleratd A, =
c.a., f este
rezistenlele gi *(0,8o/oualoaremdsurafi+7 LSD). 55 se calculeze eroarea absolutS tolerati
O. Cele doui totaldamultimetrului laotensiunEV*=2VmdsuratdlatemperaturaTr-370C,$tiind
:e in paralel. ci valoarea coeficientului de temperaturd a multimetrului este +0,LA*/oC. Cu c6t
crette in procente eroarea absoluti tolerati datoriti temperaturii? Ce concluzie se
poate desprinde din rezultatele oblinute?
este dati de
Rezolvare:
3%digili gidomeniul0-4V->valoarea maximS afigati 3,999 V + l LSD = 1mV.
Eroarea absolutd tolerati in domeniul temperaturii de operare 23oC + 50C este:
461 : *(0,8 o/ov* *1 LSD) = *(ffir. 1000 * t) = *17 mv.

raloarea:
Eroarea absolutd tolerati suplimentari datorati temperaturii este:
Atz = *0,1Att' LT - +0,1 '17 ' (37 - 28) : *15,3 mV
Ca urmare, eroarea absolutl toleratS totalS este:
Ar = Atr * Ltz: *32,3 mV.

:e: Ltz
Fa!5 de eroarea Ar1 cregterea este de: 100 = 90o/o, care este foarte mare.
Ltr
in cazul general cregterea este ega15.r, 100 = 1,0. LT o/o,

ffi.
Pe baza rezultatelor oblinute rezultd cd o cregtere importanti a temperaturii conduce

la o cregtere foarte mare a erorii absolute tolerate.
3.2. O tensiune continu5 Vr= 10 V se misoari cu un multimetrul numeric de laborator

-
de 6% digili pe domeniul 0 20 V. Tensiunea este furnizatd de o sursd de tensiune
continuS care are coeficientul de varialie relativd a tensiunii cu temperatura egal cu
6r = 20 ppm/oc. Temperatura cregte cu Af = 10"C. Si se determine eroarea datorat6
temperaturiiin LSD 9i c6!i digiti ai multimetrului sunt afectali.
(
I
Rezolvare:
6%digili gidomeniul0-20 V + valoarea maximi afigati este 1-9,99999 V +l LSD =
10-sV=10pV. I
Cregterea de tensiune ca urmare a cregterii temperaturii este:
F
LV,
6v' LT + LV, = Vr' 6v. LT : 2. 1O'3 V = 2 mV. 1
vx
U
e
Tensiunea 47, exprimati in LSD este:
n
LW 2.70-3 :
: .-='^-
LW
^ 7 LSD --,l-=
10-5
2. 102 LSD.
3
Rezulti ci sunt afectali ultimii 3 digili (cei mai pufin semnificativi 3 digiti) ai
d
multimetrului.
n
l
tr
3.3. Se consideri un multimetru numeric portabil de uz general de33/o digifi, av6nd pe
domeniul 0 - 40 V c.a. eroarea a bsol uti tolerati Atr = * (1o/oualo ar e a mdsur atd I !
5 LSD). Sd se analizeze daci multimetrul poate fiverificat metrologic pe domeniulde
I
misurare menlionat cu un multimetru numeric de laborator de5% digifi, care are pe
R
domeniul 0 - 200 V c.a. gi in domeniul de frecvenle utilizat de multimetrul de verificat
Ir
eroarea absolutd tolerati Ltz= *(0,2o/oualoaream\,suratA*O,|o/oFS). Ambele
multimetre sunt utilizate in domeniul temperaturii de operare 230C + 50C.
L,
Rezolvare:
Domeniul multimetrului numeric de laborator este mai mare dec6t cel al
multimetrului de verificat. Ca urmare, prima condilie necesard pentru ca acest ir
multimetru si fie folosit ca aparat etalon este indeplinitS. in continuare vom calcula
t\
erorile absolute tolerate ale celor doui multimetre pentru tensiunea V.= 40 V, care
este egalS cu limita superioari a domeniului de misurare a multimetrului de verificat.
t\
etre Si m q[timetre numerice 79
,ce Aceasti tensiune este consideratd deoarece pentru aceasta se obline eroarea
absolutd toleratd maximi a multimetrului de verificat.
o multimetrul numeric portabil
3% digili gi domeniul 0 - 40 V + valoarea maximi afigati este 39,99 v+ l- LSD =
tor 10 mV.
ne
cu
rte
Att : *(lo/ovm + SLSD) = t (fr+0. 1000 + 50) = *450 mV.
o multimetrul numeric de loborator
5% digiti gi domeniul 0 - 200 V
)=
A,12 : t (0,2o/oV* + s) = t (ffi +o - 200) . 1000 : *280 mv.
0,1,o/oF
#
Rezultd cd eroarea lAr2l este de L,6 ori mai micd dec6t eroarea
lArll.Deoarece
1",6 < 5 rezultd cd a doua condilie necesari ca multimetrul numeric de laborator sd fie
utilizat ca aparat etalon nu este indeplinit6.
Concluzie: multimetrul numeric portabil nu poate fi verificat metrologic cu ajutorul
multimetrului numeric de laborator pe domeniul de mdsurare 0 * 40 v.
3.4. Se consideri un multimetru numeric portabil de uz general de3% digiji, care este
verificat metrologic pe domeniul 0 - 400 V c.c. de un multimetru numeric de laborator
ai
de 6% digili, folosit pe domeniul 0 - 1000 v c.c. Eroarea relativi toleratd a
muttimetrului de laborator pe domeniul folosit este Lt,, :
+(0,0055%ualoareamisuratd * 0,0006%oFS). se mdsoard in domeniul
temperaturii de operare o tensiune Vr= lOO V. Aparatul de verificat indicd Va,= 100,1
le
V, iar aparatul etalon V,," = lOO V. Si se determine incertitudinele standard compusi
+
gi extinsi (nivel de incredere 95%). se se precizeze rezultatul mdsurdrii.
le
le
Rezolvare:
at
lncertitudinea standard compusd este datd de expresia
rle
uca 'q' , a?,"
al
n' 3'
st
in care q este rezolulia multimetrului de verificat.
la
Multimetrul de verificat este de 3% digili ;i este folosit pe domeniul 0
re - 400 V
=
=q= l LSD =0,1V.
valoarea maximi afigatd este 399,9V
rt.
Multimetrul etalon este folosit pe domeniul O - 1000 V FS = 1000 V.
=
80 Aoarate electronice de mSsurat
Lt," : t (o,oo s solo vx,e + o,ooo6o/oF s) = t (ry# 10 0+

# 1 000)
= *l-l-,5 mV.
Pe baza valorilor calculate rezultS:
0.\2 0.01152
ucz =0,030v.
n+ =
lncertitudinea standard extinsd este:
U = kuc = 1,,65 '0,030 0,05 V.
=
Ca urmare, rezultatul misuririi este: (100,10 + 0,05)V
3.5. Se consideri un convertor analog-numeric (CAN) cu dubl5 integrare av6nd

capacitatea de integrare C= 0,2 pF 9i rezistenta de integrare R = 50 kf). Tensiunea de
referin!5 este 4"1 = 1 V, iar iegirea integratorului nu dep69e9te 2 V. Durata de
integrare a tensiunii de mdsurat corespunde ? /V1 = 1000 impulsuri, iar numdrul total
de impulsuri este 4000. Frecvenfa de numirare este .fo = 50 kHz. Si se determine
durata minimi a fazei de autozero gi numirul de impulsuri aferent.
Rezolvare
Avem:
rr -Vref * -\ T
T*ô* :-Vt*r*RC -=) Trô* = 20 ms.
Vi*ox = gTxmax =)
T
Durata de integrare a tensiunii de mdsurat este: [ - Nr ' 7o =
#' 10-3 = 20 ms.
Durata totald de numdrare este: 7, + T1 + T* =# = +

durata miniml a
B0 ms
fazei de autozero este: To*in = B0 - 20 - 20 = 40 ms. Aceasta corespunde la
Namin : Tamin' fo = 2000 impulsuri.
3.6. La intrarea unui CAN cu dublS integrare, component al unui multimetru numeric
portabil de uz general, se aplici tensiuneauxr(t) = 0,5sin(10lnt * @) - 0,3. Se
cunoa'te durata de integrare a tensiunii de mdsurat Tt=20 ms. Se cer:
a) sd se determine valoarea tensiunii misurate gi si se reprezinte grafic tensiunea de
la iegirea convertorului;
b) aceleagi cerinte ca la punctul a) in cazul in care tensiunea de intrare este urr(t) =

0,5stn(120nt+0)-0,3; si se precizeze cum va fi afectat, in aceasti situafie,
rezultatul afigat gi din ce cauz5.
Rezolvare:
a) Semnalul de misurat este un semnal sinusoidal cu componentS continui (decalaj).
Semnalul sinusoidal are frecvenfa egali cu cea a relelei de alimentare,fn=f - 50 Hz.
Componenta continui reprezintd semnalul util, iar semnalul sinusoidal fdrd decalaj
reprezinti semnalul pertu rbator.
Valoarea mdsurati va fi cea oblinuti in urma integririi pe durata Ir. Aceasti durat5
este egalS cu perioada relei de alimentare. Ca urmare, avem /xr = f = t/h = 50 Hz.
Valoarea obtinuti la iegirea integratorului convertorului este:
\
v* (t) = RC u,,s1at: # 0,sstn(2nf,1t + o)dt* f c-o,rrr,]
i [
nd
de = --]t-cos(znf,rt+ o) +
#cos(e)-#t
de 0,3 1
rta I = -frt * ZnfnnCttn(nf*rt + Q)stn(rf*rt).
ine
La sf6rgitul duratei de integrare,t=Tb deoarece fxrTt:1, avem:
ui*r(Tr) = Vtur*o*= -Hrr.

Se observd ci prin integrarea semnalului de mdsurat pe o duratd egalS cu perioada
relelei de alimentare semnalul perturbator va fi rejectat. Ca urmare, in aceastd
situalie, valoarea mdsuratd este cea exact6, care este: Vxt: -0,3Y.
), Tensiunea de la iegirea integratorului este prezentati in Fig. 3.L pentru o fazd Q=
-n/2 rad.
a
la
ric
Se
le
82 Aoarate electronice de mdsurat
integrarea tensiunii dB
Vixt referin{i
integrarea tensiunii de
mdsurat
f
Fig. 3.1. Tensiunea de la iegirea integratoruluiatuncicAnd perioada semnalului
perturbator sinusoidal este egalS cu durata de integrare a tensiunii de mdsurat.
Semnalul sub formd de triunghi corespunde cazului in care nu avem semnal
perturbator.
b) Semnalul perturbator are o frecven-te mai mare fali de cea a relelei de alimentare,
f,z = I + Lf,z = 60 Hz, in care Lfrz = lO Hz.
Valoarea oblinutd la iegirea integratorului convertorului este:
v*z(t) =
1
j u.,1r1or= # 0,sstn(2nf,2t + o)dt* ir-o,rlr,]
RC
[
=-
#cos(2rf*2t+
0,3 t
O) +
#rr.rCOl - H t
:- + tin(rfr2t + Q)stn(nf*rt).
RC, zn f,rRC
La sfArgitul duratei de integrare , t = Tb avem:
u*z(Tt) = Vi*zô* : -#r, * Q)stnQrl,frzTr).

#*RCtin(nAf*2T1+
in aceastd situalie, valoarea misuratd este diferiti de cea exactS:
L
Vxz = -0,3 * Znf;frttn(r\,f*271+ Q)stn(nAf,rTr).
Deoarece frrTrnu este un numir natural, prin integrare, valoarea misuratd diferi de
cea exactS printr-un termen dependent de faza semnalului perturbatoar. Cum, in
practic6, aceastd fazd este variabili, rezultd ci valoarea afigati nu este stabilS.
Voltmetre si multim numence 83
Tensiunea de la iegirea integratorului este prezentat5 in Fig. 3.2 pentru o fazd Q =

ide -x/2 rad. Din figuri se observi cd Vir2^"* gi durata I,z diferd fali de valorile exacte.
vix2 integrare* tensiunii de

integrarea tensiuni i de
..+
r f
nnalului
nisurat.
emnal Fig.3,2. Tensiunea de iegire a convertorului analog-numeric cu dubli integrare atunci
c6nd perioada semnalului perturbator sinusoidal este diferiti (mai micd) fali de
durata de integrare a tensiunii de misurat. Semnalul sub formd de triunghi
alimentare, corespunde cazului in care nu avem semnal perturbator.
3.7. Se considerS un CAN cu dubl6 integrare, in care componentele circuitului de

integrare cu AO sunt: R = 80 kQ gi C = 0,5 pF. Tensiunea de referinti este V74 = I \,t,
frecvenla de tact este/o = 50 kHz, iar numdrul de impulsuri aferent celor trei faze de
conversie este egal cu 4000 impulsuri. Tensiunea de intrare este Vr= -1,5 V, care este
integrati o durata fixd Ir = 20 ms. Se cer:
a) si se determine valoarea maximi a tensiunii de la iegirea integratorului;
b) sd se determine durata ;i numirul de impulsuri aferente fiecdrei faze;
b) s5 se determine numSrul de conversii (misurdri) pe secundi realizat de CAN.
Rezolvare:
a) 11 = 20 ms 9i N = 4000 impulsuri
Avem:
vt*o, =ffrr= 0,75 V.
b) Durata fazei de integrare a tensiunii de misurat este fr = 20 ms. Ca urmare,

numdrul de impulsuri aferent acestei faze este: Nr : Tt '/o = 1000 impulsuri.
Durata fazei de integrare a tensiunii de referintd rezulti din:
diferE de
Cum, in lVrlTt = VrufT* ) T, = lv*l
Vref
Tr = 30 ms.
i.
84 Aoarate electronice de mSsurat
Ca urmare, numirul de impulsuri aferent acestei faze este: Nr=Tx ',fo = 1500
impulsuri.
Durata aferenti celor trei faze ale misur5rii este: in = N .To : B0 ms. Ca urmare,
avem:To - T - Tt - T*= 30 ms 9i No = T"' fo = 1500 impulsuri.
c) Numdrulde conversii/s este egal cuinconu = # = 72,5=t=
3.8. Sd se demonstreze faptul cd in cazul voltmetrelor numerice de c.c. cu integrare

dacd integrarea se realizeazd pe durata perioadei relelei de alimentare sau un
multiplu intreg al acesteia componentele care au frecvenlele egale cu un multiplu
intreg al frecvenlei refelei de alimentare sunt rejectate.
Rezolvare:
La intrarea voltmetrului se aplicd tensiunea:
u*(t) = ve?) + vo = Aosin(znt<1t + Oe) + Vo,
in care Vo este tensiunea continud (semnalul util), iar vr(t) = Arstn(2nkft + Qp)
este semnalul perturbator sinusoidal de amplitudine Ao, fazd Qp si frecven!5 fp = kf,
unde k e N* - {1} 9i/= 1/f este frecvenla releide alimentare (/= 50 Hz).
in urma integririi semnalului v(t) pe o duratd mT,in care m e N*, se obline:
i u,rrro, =#l/' ^,stn(zrkrt + o)dt.T' ,,*7

1_
tl -_
mt
: -#cos(znkmlr + Qp) +;fu,os(Eo) + vo
=- #*ros(op) + ffiror(oo) + vo = vo.
Din expresia de mai sus rezult5 ci semnalul perturbator v, a fost reject prin integrare,
rim6nd doar semnalul util.
3.9. La intrarea unui multimetru numeric portabil de uzgeneralde3% digilise aplici

pe domeniul 0 - 4 V c.c. o tensiune continui Vo= 3,45 V. Semnalul util este afectat de
un semnal perturbator sinusoidal de amplitudine Ao = 1 V gi frecven!5 fp = 5L Hz.
lntegrarea se realizeazi pe o perioadi a tensiunii relelei de alimentare T = 20 ms. Se
cer:
Voltmetre si multim numeflce 85
;00 a) si se determine tensiunea continui echivalenti LVo datoratd semnalului

perturbator; s5 se precizeze numirul maxim de digif i ai rezultatului care pot fi afectali
a re, de aceastd tensiune;
b) sd se calculeze parametrul NMRR;
c) si se determine devia-tia Af astfel inc6t rezultatul si nu fie afectat de semnalul
perturbator gi valoarea parametrul NMRR in acest caz.
Rezolvare:
rare a) Semnalul aplicat la intrarea voltmetrului este dat de expresia:
un
:iplu v,(t): vr(t) +vo= Apstn(Zrfrt + Qr) +vo = Aostn(2"(f + Lf)t + Oe) +vo,
incare/=50Hzestefrecvenlarelei dealimentare, Lf =!Hz,iarlrestefazatensiunii
perturbatoare.
in urma integririisemnalului u(t) pe perioada f se obline:
T
1.r
V*:i) ur(t)dt =7
1,
Aostn(ztr(f + + o)dt .
Qp )
0 ti "-) ^f)t 1
kf,
2,u+r)r'o'@T*0,).#*cos(Eo)+vs
: 1l
stn(tt6y)stn(tt\ + +vo,
r(t-q1; r Qo)
LJeste
"'--
in care--r
6, = f -- deviatia relativi a frecventei.
Deci, tensiunea continud echivalentd datorati semnalului perturbator are expresia:
A-
LVo: + Q).
ffiq,sin(n6)stn(n6r
Deoarece lafl <a 1, rezultd ci L * \ = | 9i sin(niy) = r"61,iarAI/6 devine:
rare,
LVo=Ao\stn(r\+Qp),
Deoarece faza Qo este variabilS, din expresia de mai sus rezulti ci valoarea maximi a
rplici tensiunii continue echivalente este:

at de
1 Hz. LVo*o*
= eol61l + LVr*o* = 20 mV
rs. Se
3%dieili gi domeniul 0-40 V > valoarea maximd afisati este 39,99 V+ l LSD =
10 mV.
Rezulti LVoô, = 2. 100 LSD. Ca urmare, va fi afectat ultimul digit al rezultatului.

Acest lucru poate fi observat gi din rezultatul misurdrii, care este: V, = Vs I
AVo*o* = 3,47 V, in loc de 7o - 3,45 V,
b)Parametrul NMRR este egalcu
NMRR :20tos1s(*) - -20tosro(ldrl) = -zotosls(?) : 33,e8 dB.
Din relalia de mai sus se observd cit NMRR cre5te o datd cu sciderea devialiei de
frecvenfi lAl1.
c) Pentru a avea valoarea Vo afigatd pe displaytrebuie si fie indeplinitd condilia:
LVo*o, < 0,5 LSD,
in care L LSD este rezolulia voltmetrului pe domeniul de mdsurare folosit.

Condilia de mai sus este indeplinitd dacS:
arl6rl< 0,sLSD
= 16/l .'#'+
zAp l^/l < lLSD +-l^/l
zAp
< o,zsHz.
in acest caz avem: NMRR > 46 dB.
3.10. La intrarea unui multimetru numeric de laborator de 6% dieili se aplicd pe

domeniul 0 - 20 V c.c. o tensiune continud Vo= 12,34 V. Semnalul util este afectat de
un semnal perturbator sinusoidal de amplitudine A, = 0,2 V 9i frecvenf5 fp = 5O,5 Hz.
lntegrarea se realizeazd pe un numir de perioade ale relelei de alimentare egal cu
NPLC= 10. Se cer:
a) sd se determine tensiunea continui echivalenti AVo datorati semnalului
perturbator; si se precizeze numirul maxim de digiliai rezultatuluicare pot fiafectali
de aceasti tensiune;
b) sd se calculeze parametrul NMRR;
c) si se determine devialia A,f astfel inc6t rezultatul si nu fie afectat de semnalul
perturbator 9i parametrul NMRR in acest caz.
Rezolvare:
a) Semnalul aplicat la intrarea voltmetrului este:
ur(t) =ue(t) +Vo= Arstn(Zttfrt t Qr) +Vs: Arstn(2"(f + Lf)t + Qe) +Vo,
Voltmetre si multim numeflce 87
in care f = 50 Hz este frecvenla relelei de alimentare, Lf = 0,5 Hz este deviafia

frecvenfei, iar Qreste faza tensiunii perturbatoare.
in urma integrSrii semnalului ur(t) pe durata Ta= NPLC.T se obline:
Ta T4 T4
1f 1
nr: ,r]
hJ0
v(t)dt
Td I Arsin(2nQf + Lf)t +
0
Oe)dt +
I
0
vo
Ap
2n(f * Lf)Ta cos(zr(y + Lf)rd+ Qp)
Ap
+ cos(qo) + vs
Zn(f + Lf)Ta
= ,uhsinQt(f + af)ra)stn(n(f + Lf)ra + Qe) + vo
stn(nNPLCd)stnQtNPLC6f + Qr) +vo,

rNrrc(t + 6r)
Lf
rn care Of = T este devialia relativi a frecvenfei
Deci
A^
V,: Vo + + = +
*ffi; 5;sin(nNPLC6)sin(nNPLC6f Qr) Vo LVo.
Deoarece l+l aa 1, rezultd ci 1 * $ = L.ca urmare, tensiunea continui echivalenti

datorati tensiunii perturbatoare are expresia:
Ap
AVo
= ttNPLC
stn(tt N P LC 61)stn(nN P LC 6
f + Oe)
Deoarece faza Q, este variabilS, din expresia de mai sus rezulti ci valoarea maximi a
tensiunii continue echivalente este:
AVo*o,
= #;*lsin(ttNpLCar)l
. avo*o*= 2 mv.
6% digili gi domeniul 0 - 20 V:> valoarea maximi afisati este 19,99999 V + 1 LSD =

10 pV.
Rezultd LVo*o, = 2 . 702 LSD. Ca urmare, va fi afectat ultimii 3 digilii (cei mai pulin
semnificativi 3 digiti) ai rezultatului.
b) Parametrul NMRR este egalcu:

,- 'l
INPLC 3
NMR R= 2o lo g n *or",...) - 2o lo g to
sin(trNPLC61)
= 40,14 dB.
p
7
Din relalia de mai sus se observi cit NMRR creste o datd cu scdderea devialiei de R
frecven!5 lA/1. fr
c) Pentru a avea valoarea Vo afigati pe display trebuie si fie indepliniti condilia: R

A
LVoô, < 0,5 LSD,
in care L LSD este rezolu[ia voltmetrului pe domeniul de misurare folosit.

Condilia de mai sus este indepliniti dacS:
C,
nNPLC
#;"lsin(nNPLcar)l . o,s LSD - l+l I
1
---:;;;= arcsin (---: .
)A
1 LSD
f /tNPLC \ -i
:) lAfl < ( ,4 1 LsD,) + llrl ( 1,3 mHz.
in acest caz avem: NMRR > îr*arcsin
72 dB.
CI
+
Va
3.11.in datele de catalog ale unui multimetru numeric de 6% digili se specificd ci
pentru NPLC>- 1.9i o devialie a frecvenlei 6; = 0,10lo avem NMRR = 60 dB, iar pentru
o devialie 6f = 3o/o se va utiliza NMRR = 30 dB. Sd se verifice valorile specificate
3.1
pentru parametrul NMRR in condiliile menlionate.
nu
dir
Rezolvare:
pa
Considerdm cazul cel mai defavorabil, care se obline pentru NPLC = f . in aceasti
situa!ie, conform rezultatului oblinut la problema 3.10 avem:
NMRR =zotosls(ffi)
Deoarece :ro67 (( 1+ sin(n61)
= r$. Ca urmare, rezultS:
NMRR = -Z\tosn(l+l)
Pentru 6f = 0,10/o + NMRR = 60 dB gidJ = 3o/o + NMRR = 30,46 dB,
Valorile oblinute maisus suntin concordanli cu cele specificatein datele de catalog. Fie
Voltmetre si mu numence 89
3.12. in datele de catalog ale unui multimetru numeric de 6% digili se specificd cd

dB.
pentru un dezechilibru pe intrarea LO de 1 kQ se obline CMRR,, = 140 dB gi CMRR,, =
70 dB. Presupunind cE ambele intrdri ale multimetrului au componente identic€, Rr =
viatiei de Rz= R gi C1 = Cz= C, sd se determine valorile acestora. Semnalul de mod comun are
frecvenla egalS cu a relelei de alimentare,,f = 50 Hz.
Rezolvare:
!ia
-
Avem rz rr= Lr = 1 kO.
- in curent continuu
cMRRcc: -zlmsn(t-frD = zltos,(#) = 140 dB "+ R = t07 .Lr

= 10 GO.
D
) -in curent alternativ
tHz.
CMRRca- -20log6(2nflr2C2-r$i): -Zllogn(Znf ArC) = 7O
10-3,s
=tc= r"fvr:1nF'
Valorile componentelor sunt: R = 10 GQ 9i C = 1 nF.
recificE cE
iar pentru
pecificate
3.1-3. Tensiunea de dezechilibru a unei punli de c.c. este misurati de un voltmetru
numeric ca in Fig. 3.3. Bornele de intrare ale voltmetrului sunt flotante. Rezistenlele
dintre bornele Hl gi LO gi carcasi sunt egale R1 = Rz = R. Sd se determine valoarea
parametrului CMRR.
r aceastd
Voltmetru c.c.
Ro +ARo &
v.
HI
RQ
LO
:atalog. Fig. 3.3. Conectarea unei punli de c.c. la un voltmetru electronic c.c. cu borne flotante
pentru misurarea tensiunii de dezechilibru.
90 Anarate ronice de misurat
Rezolvare: ui(t
Prin pasivizarea surseide alimentare giconsider6nd lAR6l (( R6, rezultS:
?n ca
R^ , An \rrn -Ro +, ARo
*7"2 : (R0 +ARo)llRo
rr = RollRo = j ri -/D =i ; Aver
Ca urmare, se obline:
oul
Tn ar
1MRR = cMRRcc - -zltosn(lfr - +D = zltos,,(r+) Cau
intra
antis
Deoi
3.14. in Fig. 3.4 se prezinti schema unui redresor de precizie monoalternanji din
cadrul unui convertor c.a. - c.c. de valoarea medie, la care semnalul de intrare se
aplicd la intrarea inversoare a AO. Se cer:
vr(t
a)sd se explice func-tionarea redresorului, presupun6nd ci diodele sunt ideale;
b) si se determine valoarea medie redresat5, Vo.,in funclie de valoarea efectivi a
ou/
in ar
semnalului sinusoidal de intrare Visy j care trebuie si fie relalia dintre rezistenlele Rr gi
Cau
Rz astfel inc|t Vo.= Y,"r7
amp
c)si se simuleze circuitulfolosind programulTINAin cazul?n care rezistenlele Rr $iRz
aces
indeplinesc relalia stabilitd la punctul b), R1 = 10 ke), diodele |t9i Dz sunt de tipul
1N4148, AO este T1081, iar la intrare se aplicd un semnal sinusoidal de amplitudine
A = 2Y gi frecvenld / = 1. kHz; si se reprezinte grafic semnalele de intrare gi de iegire 5i uo(t
si se compare valoarea medie redresatd obtinutd prin simulare cu cea teoreticS.
Deci
uo(t
R" t/I
Cau
,,i
i vo
b) Vi
Fig. 3.4. Schema unui redresor de precizie monoalternanfi la care semnalul de intrare
se aplicd la intrarea inversoare a AO. Vo*,
Rezolvare:
a) Tensiune sinusoidald aplicatd la intrarea circuitului este definiti prin: tn
mon
Din t
Itmetre si multimetre numerice 9L
u i(t) : {lvr" r stn7zn 7 t),

in care Vk1;i f sunt valoarea efectivi gi frecvenla semnalului de intrare
Avem urmitoarele situatii:
. vi(t) ) 0
in aceasti situafie dioda Dr este polarizatd invers, iar dioda Dz este polarizatd direct.
Ca urmare, dioda Dr este blocatS, iar dioda D2 conduce. Dioda Dz are rolul de evita
intrarea in saturalie a AO la tensiune negativS. Ea este denumitd 9i diodi de
antisatura!ie.
Deoarece dioda Dr nu conduce rezultd c5:
din
ese vo(t) : g.
. ui.(t) 10
v5a in aceastd situalie dioda Dr este polarizati direct, iar dioda Dz este polarizatd invers.
Rr gi
Ca urmare, dioda Dr conduce, iar dioda Dz este blocatS. Circuitul oblinut este un
amplificator inversor format din AO 9i rezistenlele Rr gi Rz. Tensiunea de iegire a
9i Rz acestuia este:
tipul
dine
re gi uo(t): -Xt,rtr.
Deci, avem:
0, dacd, vi(t) > 0

vo(t) = R"
-i*G)' dacd, ui(t) < 0
Ca urmare, avem un redresor monoalternan!5
b) Valoarea medie a tensiunii redresate este:
ra re
Vomed. =
+i vog)dt :**r,", = &u,",,
0
rn care Kr =
h= 2,22 este factorul de formi corespunzdtor redresdrii
monoalternan!5.
Din expresia de mai sus rezultd ci
92 Aparate el ice de mSsurat
R2 = KyRl ) Vomed = Vref .
c) Formele de undd ale tensiunilor de intrare gi iegire obginute in urma simulirii sunt
prezentate in Fig. 3.5. A fost utilizati o rezistente R2 = 22,2ko..
iJ.$$r* J?.*$s t3.$$\ i.{. Si1$ i$.St$

Ti$r {*}
Fig. 3.5. Semnalele de intrare ;i iegire ale redresorului monoaltenan!5 prezentat

in Fig.3.4.
Valoarea medie redresati oblinute in urma simulSrii este egalS cu L,4L V, care este
foarte apropiati tf7V, care este valoarea teoretici.
3.15. Tn Fig. 3.6 se prezinti schema unui redresor de precizie monoalternan!5 din
cadrul unui convertor c.a. - c.c. de valoare medie, la care semnalul de intrare se aplicS
la intrarea neinversoare a AO. Se cer:
a) si se explice funclionarea redresorului, presupundnd ci diodele sunt ideale; sd se
precizeze care este avantajul acestui redresorfa!5 de cel analizatin problema 3.14;
b) si se determine valoarea medie redresatS, Vo*, in funclie de valoarea efectivi a
semnalului sinusoidal de intrare Vief ) care- trebuie si fie relalia dintre rezistenlele R1 9i
Rz astfel inclt Vo.= Y,"r'
c)si se simuleze circuitulfolosind programulT|NAin cazulin care rezistenlele Rr giRz
indeplinesc relalia stabiliti Ia punctul b), R, = 10 ke), diodele D1 gi Dz sunt de tipul
1N4148, AO este TL08L, iar la intrare se aplicd un semnal sinusoidal de amplitudine
A = 2V Si frecvent6 / = 'J,kHz; sd se reprezinte grafic semnalele de intrare gi de ie;ire 9i
si se compare valoarea medie redresati obfinuti prin simulare cu cea teoreticS.
Rr
'ii sunt
**"
!t s: YC
Fig. 3.6. Schema unui redresor de precizie monoalternan!5 la care semnalul de intrare
se aplici la intrarea neinversoare a AO.
Rezolvare:
a) Tensiune sinusoidalS aplicatd la intrarea circuitului este definitd prin:
rtat v {t) = tf1v rr r stnlzr 7 t1,

in care Viagif sunt valoarea efectivi gifrecvenla semnalului de intrare.
'e este
Avem urmdtoarele situatii:
. ui(t) > 0
in aceasti situa!ie, dioda Dr este polarizatd direct, iar dioda Dz este polarizati invers.
r!5 din Ca urmare, dioda Dr conduce, iar dioda Dz este blocatS. Circuitul oblinut este un
a plicd amplificator neinversor format din AO gi rezistenlele Rr gi Rz. Tensiunea de iegire a
acestuia este:
;sdse
t4; vo(t):(r*ff),,ro
:tivi a
eRlgi
. v{t) 10
il gi Rz in aceasti situalie, dioda Dr este polarizatd invers, iar dioda polarizati direct.
Dz este
Ca urmare, dioda Dr este blocatS, iar dioda D2 conduce. Dioda Dz, de antisaturalie, are
: tipul
rolul de evita intrarea in saturalie spre tensiuni negative a AO.
.udine
Deoarece dioda Dr nu conduce rezulti c5:
gire 9i
uo(t) = g.
Deci, avem:
3.1
u.(,) ={[:
.tr1 u{t), dacE. vi(t) > 0 unt
dacA ui(t) < 0 a) :
pre
Ca urmare, avem un redresor monoalternanlS, Avantajul acestui redresor fald de b) :
redresorul prezentat anterior este faptul cd are o impedanli de intrare foarte ridicatd sen
deoarece intrarea sa se aplicd la intrarea neinversoare a AO. Rze
c)s
b) Valoarea medie a tensiunii redresate este: Rri
1Nr
T A_
1r r R.tJZ 1,r R,\
vomed. =i = (1 * = +
(, fi)vrcr, sis
I ",1t1dr
0
ihn", ",
in care KrI = 4
_t) = 2,22 este factorul de formi corespunzdtor redresirii
monoalternanli.
Din expresia de mai sus rezultd c5:
Rz = (Kf - )
1)Rr Vo*ed = Vi"f .
c) Formele de undd ale tensiunilor de intrare si iegire oblinute in urma simuldrii sunt
prezentate in Fig. 3.7. A fost utilizati o rezisten!5 Rz = 12,2 kA.
Rez
a)T
E
g
I ui(
a
inc
.r.
Ave
iS @n f I 0&E ,?00e t3.0$,s !.{.08m :5.re*
Ti$e [s] .v
Fig.3.7. Semnalele de intrare 9i iegire ale redresorului monoaltenan!5 prezentat in
in Fig. 3.6. Acr
int
Rr
Valoarea medie redresati oblinuti in urma simuldrii este egalS cu t,4L V, care este
foarte apropiati care este valoarea teoreticS.
^fZV, vo
etlq Si multimetre numerice 95
3.16. in Fig.3.8 se prezintd schema unui redresor de precizie bialternanti din cadrul
unui convertor c.a. - c.c. de valoare medie. Se cer:
a) sd se explice funclionarea redresorului, presupun6nd cd dioda este ideali; sd se
precizeze care este dezavantajul acestui redresor;
le b) sd se determine valoarea medie redresatS, Vo*,in funclie de valoarea efectivi a
t5 semnalului sinusoidal de intrare Vby) care, trebuie si fie relalia dintre rezistenlele R19i
Rz astfel incAl Vo,= Y,"r'
c) si se simuleze circuitul folosind programul TlNAin cazul in cazul in care rezistenlele
Rr gi Rz indeplinesc relalia stabilite la punctul b), R, = 10 kf), dioda D este de tipul
1N4148, AO este T1081, iar la intrare se aplici un semnal sinusoidal de amplitudine
A = 2V gi frecvenli / = 1, kHz; sd se reprezinte grafic semnalele de intrare si de iesire si
s5 se compare valoarea medie redresati oblinuti prin simulare cu cea teoreticS.
)nl
Rr RzD
I
r,
int i
l
V^
K
Fig. 3.8. Schema unui redresor de precizie bialternan!5
Rezolvare:
a) Tensiune sinusoidali aplicati la intrarea circuitului este definitd prin:
u {t) = Jlv,u r stn7zn 7 t),
in care V,a9ilsunt valoarea efectivi 9i frecvenla semnalului de intrare.
Avem urmdtoarele situatii:

. vi(t) ) 0
in aceasti situalie, dioda D este polarizatS invers. Ca urmare, dioda D este blocatS.
Aceasta conduce la un curent neglijabil prin rezistenla R2. in plus, curentul prin
intrarea inversoare a AO este neglijabil. Din aceste motive, curentul prin rezistenfele
Rr gi Rz este practic nul. Rezulti c5:
ste
uo(t) = 111111.
-
95 Anarate plentronicp dp misrlrat
. ?i(t) < 0
in aceast5 situalie, dioda D este polarizati direct. Ca urmare, dioda D conduce.
Circuitul oblinut este un amplificator inversor alcituit din AO gi rezisten[ele Rr $i Rz.
Tensiunea de iegire a acestuia este:
R,
uo(t) = -iu,.
Deci, avem:
(v,(t), dacd ui(t) > 0

vo(t) =
dacd ui(t) < 0
t-fr,,,r,
Ca urmare, avem un redresor bioalternanld. Dezavantajul acestui redresor este faptul
ci in situalia ui(t) ) 0, iegirea AO ajunge la tensiunea de saturalie negativS, iar
revenirea, pe cealalti alternan!5, la o tensiune pozitivi gi urmirirea acesteia necesiti
o anumitd durat5, care conduce la o abatere fali de forma de undi sinusoidali, in
cazul unui slew-rate limitat al AO. Din acest motiv, pentru oblinerea unei benzi de
frecven!5 c6t mai mare, trebuie utilizate AO cu slew-rate cat mai mare, asa cum sunt
AO cu tranzistoare TEC-J la intrare.
b) Valoarea medie a tensiunii redresate este:
:
=+
[ uoe)dt: (, *
*)*u,", *(, +fi)v*r,
Vomed
0
incare Kr:a=2.22.
t ,12
Din expresia de mai sus rezulti c5:
Rz : (Kf - 1)Rr ) Vomed.: Vtf .
c) Formele de undi ale tensiunilor de intrare gi iegire oblinute in urma simulSrii sunt
prezentate in Fig. 3.9. A fost utilizatd o rezisten\e Rz = 12,2 kA.
3.
2.
:
s.
:AB0si 1!.t16s t?.8*e !3.S$s fi.60n tt,s.sen

Tims is)
Fig. 3.9. Semnalele de intrare 9i iegire ale redresorului bialtenan!5 prezentat

in Fig. 3.8.
tul Valoarea medie redresati oblinutd in urma simulSrii este egalS cu'l-,41 V, care este
iar foarte apropiati ,f2V, care este valoarea teoreticS.
;iti
,in Observatie: Redresoarele analizate au fost alese, in principal, din considerente de
de simplicitate (cost). Cel mai performat dintre acestea este redresorul monoaltenanld
iu nt prezentat in Fig. 3.4, care are banda de frecvenle cea mai mare. La acest redresor,
pentru o frecvenla/<12Ok{z, valoarea medie redresat5 nu este mai mici decdt 1,38
V (eroare -2,4L%). Aceeagi valoare fiind oblinuti pentru f < 29 kHz in cazul
redresorului prezentat in Fig. 3.6 Si/at7 k{z in cazul redresorului prezentat in Fig.
3.8.
3.!7.in Fig.3.10 se prezinti schema unui detector de v6rf realizat cu AO din cadrul
unui convertor c.a. - c.c. de valoare de v6rf. Se cer:
a)si se explice funclionarea detectoruluide v6rf, presupun6nd ci diodele sunt ideale;
b) si se dimensioneze rezistenlele R1 gi R2 9i capacitatea C astfel inc6t detectorul si
poati detecta toate v6rfurile unui semnal sinusoidal modulat in amplitudine (MA) cu
frecvenla de modulalie f^ = 2OO Hz;i m < 4O%;
sunt c) si se simuleze circuitul dimensionat la punctul b) in cazul in care se utilizeazl diode
de tipul 1N4148 gi un AO T1081, iar la intrarea circuitului se aplic5 un semnal MA, care
are purtitoare de aplitudineA = 2 V, frecvenlaf =! kHz, frecvenla de modula\ief-=
2OO Hz gi m = 4O%; sit se reprezinte grafic tensiunile de intrare gi de iesire ale
detectorului de vArf gi sd se precizeze daci toate vArfurile semnalului MA sunt
detectate.
R1 Observatie: (
este mai mir

mare.
c) Circuitul fr
furnizeazi st
sunt date de
VG2. in Fig.
analizat. Se c
'' l- I C
Fig. 3.10, Schema unui detector de v6rf cu AO.

R2 vo
Rezolvare:
a) Avem urmdtoarele situalii:
o u{t) > vo(t) r?-
in aceasti situa!ie, dioda Dr este polarizati direct, iar dioda Dz este polarizatd invers. v$?
Ca urmare, dioda Dr conduce, iar dioda Dz este blocatS. Condensatorul C se ?ncarcd Y

-l_
T
prin intermediul rezistentei r61sr,t11 a diodei Dr. Deoarece rapNt are o valoare mic5,
condensatorul C se incarci rapid la valoarea de vArf a tensiunii yr.
t v{t) < uo(t)

in aceasti situa!ie, dioda Dr este polarizati invers, iar dioda Dz este polarizati direct.
Ca urmare, dioda Dr este blocatS, iar dioda D2 conduce. Dioda Dz previne intrarea in Fit
saturalie a AO la tensiune negativl (diodi de antisaturalie). Condensatorul C se
descarci prin rezistenla Rr, dioda D2 gi iegirea AO gi, de asemenea, prin rezistenla Rz.
Deoarece constanta de timp ,= (Rt ll Rr).Ceste mult mai mare dec6t constanta de
timp de incircare, procesul de descircare a condensatorului C este foarte lent. Din
acest motiv, condensatorul C i9i menline sarcina aproape neschimbatS, iar tensiunea
v, rim6ne aproape egalS cu valoarea de v6rf a semnalului de intrare.
b) Se considerd m = 40%. Avem:

fr:fr
t1-=--=-+r<1,BZms.
zTImm
Pentru ca ripplul tensiunii de iegire sd fie c5t mai mic se alege r= 1,8 ms.
Seadopti Rt= Rz= 10 kO. RezultS:
C = *r\-k= 0,36 ps (valoare standardizati). Fig.3.:
t
I
Observatie: Cu cdt gradul de modulalie rn este mai mare, cu at6t constanta de timp r
este mai mici gi, astfel, valoarea vSrf la v6rf a ripplului tensiunii de iegire este mai
mare,
in Fig. 3.11. Generatorul de semnal VGI-

c) Circuitul folosit in simulare este prezentat
furnizeazd semnalul purt5tor. Gradul de modula!ie m gi frecvenla de modulalie /,
sunt date de amplitudinea gi frecvenla semnalului furnizat de generatorul de semnal
VG2. in Fig.3.t2 se prezinti semnalele de intrare gi de iegire a detectorului de vArf
analizat. Se observi cd detectorul poate detecta toate v6rfurile semnalului MA.
f,!utipli*r
Adde.
0p1 jltgl $1 1ll{1$g
JT
I $ l$ii
T.T
*'v.. ro !.
l- ,r
.v"c ro
Fig. 3.11. Schema detectorului de v6rf cu AO folositi in simulare.
i$00$* 0.18 11s,00$ ll$.{xm

f ime {s)
Fig. 3.12. Semnalele de intrare ;l de iegire ale detectorului de v6rf simulat.

100 Anarate electronir^tr de misrrrat
3.18. Se considere convertorul rezistenle-tensiune din Fig. 3.13. Se cer:

a) sd se determine expresia tensiuniide iegire;
b) se considerd Rr = Rzgi Vrey = -5 V; sd se determine valoarea rezistenfei Ro astfel incit
si avem un domeniu de 1kA/V.
I
Ro
I ref
I K
I ref 401
R* Rr
Vs
b L
R:
Fig. 3.13. Schema unui convertor rezisten!5 - tensiune
Rezolvare:
a) Tensiunea dintre nodul a gi masd este yo = 0 V, iar curentul intririi inversoare a
amplificatorului AO1 este egal cu zero. Ca urmare, rezistenta R, este parcursd de un
curent egal cu: Irrf :Y.Ro
Amplificatorul AO2 este in montaj repetor. Ca urmare, nodurile b gi c se aflS la acelagi
Potential: Vn: Vr:
ffiU".
Jindnd cont de cele precizate anterior rezulti ci tensiunea pe rezistenla R,este egali
cu:
Vp, = Ir"yRx : - Vo : -Vb : -

Va
fiVrU.
Din relalia de mai sus rezultS:
!!-v^ : R'=
'-x = - Rl + Rz lref - RI
=+:y=
R,. KV6,
= + R\Vrrf 'o
si multimetre numerice 101
Rz
incareK-- R;lR2Vr"7 Ro
este o constant; cu unitatea de m5suri O/V
at
Observatie: in practici se utilizeazd mai multe rezistenle Ro pentru oblinerea mai
multor domenii de misurare a rezistentei.
b)Trebuie se avem:
R, R^ KO R1+R2
Vr"f = 10 kC)'
R1* R2V77S V R2
Bibliografie:
1. S. Franco, Design with Operotional Amplifiers and Anolog lntegrated Circuits,3rd
edition, McGraw-H ill Book Compa ny, 2002.
2. D.L. Terrell, Op Amps Design, Applicotions, and Troubleshooting, 2nd edition,
Butterworth-Heinemann, Elsevier, 1996.
3. L. Jurca, M. Ciugudean, Circuite integrote onalogice, Editura Politehnica din
Timigoara, 20L9.
4. D. Ducu, Op amp rectifiers, peak detectors ond clomps, Microchip Technology,
201.1..
5. D. Dascalu, l. Turic, l. Hoffman, Circuite electronice, Editura Didactici gi Pedagogicd
Bucuregti, 1981.
6. EA-4/02 M:2073, Evaluotion of the uncertainty of measurement in colibrotion,
September 2013.
a
ln 7. EURAMET cg-15, Guidelines on the calibration of digitol multimeters, version 3,
2015.
8. M. Chivu, Mdsurdri electrice 5i electronice, Litografia Universitdtii Politehnica din
r$i Timigoara, 1"995.
9. B. Trump, The Signal. A compendium of blog posts on op omp design topics, Texas
lnstruments,2OlT .
la
Numi rdtoare universale 103
LT* , TO"
6., - Ts -
-+_
Tn'
in care I, este durata in care poarta principalS este deschisi;

deoarece T*r gi Tn sunt constante rezulti cd 617, este constantS; aceasta se exprimi
in numdr de digifi;
- erorile care afecteazd mdsurarea frecvenlei gi perioadei
- mSsurarea frecvenlei:
rezolutie, A,
6r,='#t^#tdo,.,
.
lx 'g
- misii rarea perioadei:
Srul de
rezolutie- A,
6r,:'#try!60,",
* lx 19
in care rezolulteT;irezolulter sunt rezoluliile la mdsurarea frecvenfei gi perioadei;

ele se exprimd in funclie de valoarea celui mai pulin semnificativ digit (1 LSD) al
rezultatului afigat la misurarea frecvenlei, respectiv a perioadei; acestea depind de I,
gi de valorile misurate.
B. Probleme
4.1. SA se demonstreze ci la misurarea multiplul /V al perioadei de cdtre un

numdritor universal clasic eroarea de cuatizare se reduce de N ori.
Rezolvare:
Durata mdsuratd este
T2 Nx T1 Nx Tor"
a v6rf la Deoarece perioada bazei de timp, Ior., este constanti rezultd c5:
tf; LT2 - ToscLNx -*:'}.or* =fuor*.

timp de ^TzT2*NT*
Datoriti erorii de cuantizare avem: AN* = *1. Ca urmare, oblinem
Toy
dcru
x
+
NT*
to4 Aoa rate dp
Din relalia de mai sus rezultd cd eroarea de cuantizare oblinutd

la mdsurarea 4.5. Se n
multiplului/V al perioadei este de N ori mai mici dec6t
cea oOlinui; la mdsurarea unei
singure perioade. u niversa I
Sd se dete
4'2' Se mdsoard frecvenla unui semnal cu ajutorul unui numdritor

universal clasic. Rezolvare
Rezultatul afigat este: f*=12.48957 kHz. Sd se calculeze valoarea
cuantizare (tn ppm).
l LSD gieroarea de Avem:
lLSD:
Rezolvare: este 1 LSI
Deoarece dupd punctul zecimal avem 5 digifi rezultd
ct:
l LSD = 1"0-s kHz = 10 mHz.
Eroarea de cuantizare este: 4.6. Se mi
.
ocf*:
1ou 106 10 care aref,
= r, = +Tr;6Ei =! n ppm =, 6rh *0,83 ppm. a)sdsec
=
folosind u
b) sd sper
4'3' Se mdsoard perioada unui semnal cu ajutorul unui numdrltor
universal clasic,
care are fo,, = L0 MHz. Rezultatul afigat este: Tr 23.!2Og5 Rezolvare
= ms. Sd se calculeze eroarea
de cuantizare (in ppm). a) Rezulta
6cr, = *'-
Rezolvare: Aceasti r
Eroarea de cuantizare este: numdrdto
6cr*= *T106 = *#106 = +4,3sppm + 5rr,at4,35ppm. b)Avem:
,
6rT, = *'
4'4. se misoari frecvenla unui semnal ,
f, = !2,49 kHz, cu ajutorur unui numirdtor
universal reciproc, la care valoarea 1 LSD este dati de expresia: 2,s'!gnt .
1 LSD = fr. 4.7. Se mi
si se determine valoarea 1 LSD dacd numirarea se
efectueazi o durati rs = 1"s. clasic care
se determ
Rezolvare:
afi;5rii pe
Avem:
digi!i?
1 LSD = f* = 3,lz' 10-4 Hz. se considerd cea mai apropiatd decadi, care
"#'
este l- LSD = Rezolvare
7. 70-a Hz = 0,7 mHz.
- afigarea
Rezultatu I
Eroarea dr
\rf, = !
N umi rdtoare universale 105
)a 4.5. Se misoari perioada unui semnal , T, a 23,L ms, cu ajutorul unui numdritor
z's'!o-Bs
et
universal reciproc, la care valoarea l LSD este datd de expresia: l- LSD : tg
'r*.
S5 se determinevaloarea l LSD daci num5rarea se efectueazd o duratd Ts=ts.
c. Rezolvare:
le Avem:
z's'lo-'s -Tr=
L LSD = tg
5,8. 10-10 s. se consideri cea mai apropiati decadS, care
este lLSD : 10' 10-10 s : 1ns.
4.6. Se misoari perioada unui semnal cu ajutorul unui num5ritor universal reciproc,
c?re orelosc = 10 MHz. Rezultatul afi5at este: T,= 23.12085 ms. Se cer:
a) si se calculeze eroarea de cuantizare (in ppm) gi si se compare cu cea obfinutd
folosind un numiritor clasic;
b) sd specifice durata in care este deschisi poarta principalS.
,C,
Rezolvare:
_ra
a) Rezultatul are 7 digili. Ca urmare,
6.r..: . 106 = i0,1 ppm.
tlo-z
Aceastd eroare este mult mai micd dec6t cea ob!inuti in cazul utilizdrii unui
numirdtor universal clasic, care este egalS cu *4,35 ppm, conform problemei 4.3.
b)Avem:
dcr, = .T ) rn =ff= r,
or
I
x' 4.1. Se misoari frecvenla f, = 4.987098765 kHz cu ajutorul unui numdritor universal
clasic care permite afigarea pe 6,7 Si8 dieili. Si se specifice rezultatul mdsuririi si sd
se determine eroarea de cuantizare (in ppm) oblinuti la mSsurarea frecvenlei in cazul
afigirii pe 6,7;i 8 digili. Cum variazi eroarea de cuantizare in functie de numirul de
digi!i?
re
Rezolvare:
- afigarea se realizeazi pe 6 digili
Rezultatul misuririi este:/* = 4.98710 kHz.
Eroarea de cuantizare este:
6^.
105 106
+-=f-=*-DDm 106
+ 6-"
-crx= L)x = t2nom.
- N* -4987L0 -5.105..
- afigarea se realizeazi pe 7 digili s

Rezultatul mSsurdrii este:Ji = 4.987099 kHz. c
a
106 106 106 -i
6rf,= *r, =tSgg7099=tS.10uppm + \rf*z0,2ppm.
Rr
Er
- afigarea se realizeazd pe 8 digili
Rezultatul misuririi este: /, = 4.9870988 kHz d.
in
106 105 106
E: t srg^rt8 = t 5- 10? PPm =' 6rf* a 0,02 ppm.
-a1
Re;
Se observd ci o datS cu cresterea numirului de digili cu l digit, eroarea de cuantizare Ero
scade de 10 ori.
6rr'
ina
4.8. Se misoari perioada I, = 1.895695735 ms, pe r6nd cu un numdritor universal
clasic gi unul reciproc. Ambele numdritoare permite afi;area pe 6,7 gi 8 digili 9i au - afi
frecvenla bazei de timp egalS cu fo,,- 10 MHz. Sd se specifice rezultatul mdsurSrii gi si Rezi
se determine eroarea de cuantizare (in ppm) oblinuti la misurarea perioadei cu Ero;
ambele numirdtoare in cazul afigirii pe 6, 7 Si 8 digili. Cum variazi eroarea de
cuantizare in funclie de num6rul de digifi? 6rr,
Rezolvare: in a,
o numEritor universal clasic
- afigarea se realizeazd pe 6 digili Se<
Rezultatul misuririi este: 7, = 1.89570 ms. digi'
Eroarea de cuantizare este: plus
eroi
,v
1"0-1
6--
vtx = *tosc
-
T
tx
106 =* T:TF + 6cr, = *50 ppm.
4.9.
- afigarea se realizeazi pe 7 digili fost
Rezultatul mdsuririi este: I, = 1.895696 ms. 0,2
Eroarea de cuantizare este practic aceeagi cu cea oblinutd in cazul afigirii pe 6 digili. gtiin
- afigarea se realizeazi pe 8 digili Rezr

Rezultatul mdsuririieste: I,= 1.9856957 ms. Eroi
Eroarea de cuantizare este practic aceeagi cu cea obfinutd in cazul afigdrii pe 6 digili
L,
Numi ritoare universale to7
Se observS ci la numirdtorul clasic o dati cu cresterea numdrului de digifi eroarea de

cuantizare se menline practic aceeagi.
o numirdtor universal reciproc

Rezultatul misuririi este: I, = 1.89570 ms.
6"r.. = +10-6' 106 : *1 ppm.

in aceastd situalie poarta principalS este deschisS I, = 9,1 t.

Rezultatul misuririi este: I, = 1.895696 ms.
antizare Eroarea de cuantizare este:
lcr.. = t10-7 . 105 = *0,1 ppm.

in aceasti situalie poarta principald este deschisi f, =1 t
lniversal
3i!i gi au - afigarea se realizeazd pe 8 digili
'5rii 9i sd Rezultatul misurdrii este: I, = 1.9856957 ms
>adei cu Eroarea de cuantizare este:
rarea de
6rr-.: +1.0-B' 105 = *0,01ppm.
in aceasti situalie poarta principalS este deschisi I, = 19 r.
Se observd ci la numiritorul reciproc o datd cu cre$terea numirului de digiti cu 1

digit, eroarea de cuantizare scade de 10 ori, in schimb cregte durata de mdsurare. in
plus, trebuie remarcat faptul ci la orice valoare afigati pe acelagi numSr de digili
eroarea de cuantizare este aceeasi.
4.9. La misurarea frecventei unui semnal cu ajutorul unui numdrdtor universal clasic a
fost oblinuti valoarea f* = 26.74283 kHz. Stabilitatea frecventei oscilatorului este de
0,2 ppm/zi gi 1 ppm/an. Si se determine eroarea maximi de misurare a frecvenlei,
idigi[i. gtiind cd de la ultima verificare metrologicl a numirdtorului au trecut 5 luni.
Rezolvare:
Eroarea relativi de misurare a frecvenlei este egalS cu:
i dieiti.
108 Aparate electronice de mSsurat
6f*=6rf**d'656,
in care eroarea de cuantizare este egal5 cu:
106 105 105

6"r
"clx= -r' -:-- *:-:=- = -i- = *0,37 ppm,
Nx -= -2674283- =zr.l-os -
iar eroarea bazei de timp este drr"- = 1 ppm.

Observatie: P6ni la 5 zile (corespunde la 5'0,2 ppm = l ppm)eroarea bazeidetimp se
calculeazi folosind valoarea 0,2 ppm/zi. Pentru o durati mai mare, aceasti valoare nu
mai poate fi utilizati deoarece eroarea ar depEgi valoarea specificatd pentru 1an,
ceea ce nu este posibil. Ca urmare, in aceasti situalie se folosepte valoarea specificati
pentru 1 an.
Rezulti c5:
= +1,37 ppm =r lAfrlô, = 7,37 fr. t}-u =

6fx . 36,64 mHz.
lLfrl*o* = 36,64 mHz.
4.10. La misurarea perioadei unui semnal sinusoidal cu ajutorul unui numiritor

universal clasic a fost oblinuti valoarea T, = 4!.82537 ms. Frecvenla bazei de timp
este egalS cu fo,, = 10 MHz. Stabilitatea frecvenlei oscilatorului, determinatd de la
ultima verificare metrologicd, este de 1 ppm. Si se determine eroarea maximi de
misurare a frecvenfei, gtiind ci raportul dintre amplitudinea zgomotului 9i cea a
semnalului este 3'10-3.
Rezolvare:
Eroarea relativd de mdsurare a perioadei este egali cu:
6r-
,x : 6cr*r\+t
w|x _
Tx
dor.,
in care eroarea de cuantizare este egalS cu:
6cr,= *Tr.o6 = *;#= t2,37 ppm,
Atrig Ltrig _ s.ro-3 _ ,,, 1o-4,

eroarea este egalS cu
Tx Tx It
iar eroarea bazei de timp este 6rr, : 1 ppm.

Numdr5toare un e 109
Rezultd c5:
Atrtg
6-=
tx
Tx
+ l\Txlmax = 9,5. L0-4 .T* = 39,7 lts
ILT*l*o* = 39,7 1ts.
zei de timp se
4.11. Se misoar5 cu ajutorul unui numiritor universal reciproc perioada unui semnal
;td valoare nu sinusoidal de frecven!5 f =245 Hz. Rezolulia de mdsurare a perioadei este 2 LSD, unde
pentru 1 an, z's't:s-Bs
ea specificati L LSD: Ts
'Tx. sa se precizeze c6t trebuie si fie raportul dintre amplitudinile
semnalului gi zgomotului (in dB) astfel inc6t eroarea datorati declangirii sd fie mult
mai mare dec6t eroarea datoratd rezolutiei.
Rezolvare
Avem:
Ltrtg rezolufte,
--Ts ,-
>> Tx
+ L,,in )) Z,S 1o-B+W
#>>2,s.10-8
ri numdrdtor
razei de timp
minatd de la
-ffi" ,,5;I 108
a maximd de
Conditia de mai sus se consideri indeplinitd dacS:
ului pi cea a
voo,, 707
vpp,n - z,srr1'
Rezutts cd:2ltosl (ffi) <74,3 dB.
Bibliografie:
1' ***, Agilent Technologies, Fundamentals of Electronic Counters, Application Note
200 - Electronic Counters Series, L997.
2. ***, Agilent Technologies, lJnderstonding Frequency counter specificotions,
Application Note 200-4 - Electronic Counters Series, L997.
3. ***, HAMEG lnstruments, HM8L23, HMBj.23-x, progrommable counter. Technicol
Data.
4.***, HAMEG lnstruments, Programmoble universal Counter HMgL22 operating
Monuol,2a07.

Carte AEM - 20240122 - 0001

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte AEM - 20240122 - 0001

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Osciloscoape a nalogice si numerice 7

1.1. La intrarea unui osciloscop se aplici semnalul sinusoidal vr(t): Asin(Znft*

1,3. La intrarea unuiosciloscop se aplici un semnalulsinusoidal vv(t) = Asin(Zrft -f

cazul particularb=-a. orizontalS gi 8 diviziu

i, este datl Rezolvare:

este eliminati Observatii:

Ca urmare, semnalul vizualizat in modul AC are nivelele -1 V Si 2 V. Acest semnal este

Fig. 1.3: Semanele vizualizate in modurile: (a) DC Si (b) AC.

b) Valoarea efectivd a semnalului este b) sd se

c) Valoarea medie a semnalului observat pe ecranul osciloscopului este:

Vvmea :+I ur(t)dt = ----:-:

Fig. 1.5. Semnalul dreptunghiular vizualizat pe ecranul osciloscopuluiin modul AC.

b) si se precizeze in ce mod DC sau AC se obtine acest semnal si si se calculeze valoarea

Valoarea minim5 a semnalului este: uy*in = -3 div . ,

Valoarea efectiv5 a semnalului vizualizat in modul AC este egalS cu:

1.8, La intrarea unui osciloscop se aplici semnalul sinusoidal de frecvenli/= 5 kHz:

se realizeaz5 pe frontul pozitiv al semnalului. Se cer:

= -2,5 div uy,min = -2,4 + 1,8 = -0,6 V =+ -H = -0,3 div.

Fig. 1.9. Semnalul sinusoidal vizualizat pe ecranul osciloscopului in modul AC.

Vymed,ac= 0 Vgi Vyef, tc :* : ^/zA

vv(m) =.4 sin (z"l^* O), m = 0,t,2,...,M - t

Valoarea medie a semnalului calculati numeric

Pe baza egalitSlii de mai sus, in care h =,#;i 0 : e, rezulti cI

u?(m) = A (z*ft* + o) vvef:

^!::cos(mh + 0) : ,i"(\n) cos\

in multe situaliiin practicd avem nl (( M.inaceastd (#) =#

$i sh(+)='+. in plus, daci considerim cd faza semnalului sinusoidal / este

"cD cap probi

o sondi cu ajustare in conectorul BNC

1.11. Se consider5 o sond6 cu ajustarein conectorulBNCin care capacitatea din capul

lmpedanla de intrare are un caracter predominant capacitiv dacd: 4n2 f n! C!

de frecvenle a osciloscopului astfel inc6t timpul de cregtere al impulsului observat pe demon

1,.L4.La intrarea unui osciloscop cu banda de frecvenle B = 40 MHz se aplicl un semnal

ecranul osciloscopului este un semnal sinusoidal de amplitudi 0,707 = O,g - A. de timp

)1+ Observotie: in practicd se considerd ci pentru vizualizarea corespunzitoare a unui

b) Perioada semnaluluieste: T : 1: 2,5 ms.

raliza b) Semnalele de intrare, furnizat de baza de timp ;i impulsurile de declangare sunt

Durata cursei inverse este: tt = L 'cr = 50 ps.

Fig. 1.18. Semnalele dreptunghiular 9i sinusoidal vizualizate pe ecranul osciloscopului.

iar pentru cel de-al doilea semnal este: p2 = ta ' fz = 2 perioade.

Fig. TJ-9.lmpulsurile de declangare, tensiunile de vizualizat gitensiunea bazei de timp.

1.21. Semnalul din figuri are perioada f = 8 ms gi amplitudinea A = 5 V. Acesta se aplicd

(1) t2) {3) (4) (s) t6,

cursa directd 1 cursa cursa directl 2

t1) t2l {3}

t1) (2) {3)

t1) t2) (3)

1.22. La intrarea unui osciloscop cu memorare numericd se aplici un semnal sinusoidal I

c) Numdrul de egantioane achizilionate Pretriggereste: M.,, = 0.M =T= 5OtSr,

:ru Numdrul de egantioane achizi!ionate Posttrigger este: Mposr = (1 - 0).M =Y:

Fig. 1.23. Semnalele de declangare ti de vizualizat.

,d 1.23. Se consideri un osciloscop cu memorare numerici care are frecvenla de

7.24. Un osciloscop cu memorare numerici are n = 4 canale gi un convertor analog-

La momentu I t = txt = a oblinuti

Lamomentult = t*2 = Ivaloarea oblinuti este:fry2(t*) =t[r, (T) * r, (?)]

^ : rtyz(t*z) - A 100 = CLt Bn

r osciloscopul numeric cu rdspunsul in frecven!5 maxim plat

Din relalia de mai sus rezultd [2 nezolulia in frecven!5 este

LsV = +(3%FS f 0,1 div. *2 mY x ka I 7o/odecalaj) = + (r*a*B+0,1x1+

1.29. Folosind un osciloscop cu memorare numericd se misoarS cu ajutorulcursoarelor

relalia Lrt, -- +(50 x 10-6 x 2 + 0,0016 x 10 x 10-3 + 200 x 10-72)= *0,116ms.

?n care vy*(m) reprezintd valoarea egantionului semnalului la momentul m, din cadrul

La achizilia kvaloarea medie este

u?(m) = A (zft + o) vvef:

Lamomentult = t2 = Ivaloarea oblinuti este:fry2(t) =t[r, (T) * r, (?)]

LsV = +(3%FS f 0,1 div. 2 mY x ka I 7o/odecalaj) = + (ra*B+0,1x1+

arcsin (T): arcsin (#)er-a,-Y

EXlern l$ eir'intriete Extern

ci,crir r,ison, Scnru rr*r.0, j Circsi! iotegratof