Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 2 1 2 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 2

Lucrarea de laborator 2 Reglajele de nivel şi pantă sînt relative la un semnal, numit şi semnal de
Măsurări cu osciloscopul
Scop: Experimentarea folosirii osciloscopului pentru măsurarea factorului
de umplere, a timpilor de creştere, măsurarea rezistenţei şi capacităţii de intrare.
De asemenea este studiată sincronizarea osciloscopului şi sursele pentru
semnalul de sincronizare.
Breviar teoretic
Sincronizarea osciloscopului. O imagine stabilă pe ecranul
osciloscopului se numeşte sincronizată (triggered). Semnificaţia fizică este
următoarea: atunci cînd două afişări succesive ale unui semnal periodic se fac
începînd cu acelaşi moment de timp (relativ la perioadă), cele 2 afişări se vor
suprapune perfect, şi la fel afişările perioadelor ulterioare, ochiul percepînd o
singură imagine stabilă (deşi, de fapt, avem în permanenţă o nouă imagine
suprapunîndu-se peste precedenta). Un exemplu în cazul afişării imaginii
începînd, de fiecare data, de la mijlocul porţiunii crescătoare este dat în figura 1
(b). Dacă însă fiecare afişare preia semnalul din alt moment de timp, imaginile
vor diferi, şi ochiul va percepe mai multe imagini diferite şi suprapuse - figura 1
(a). În acest caz imaginea se numeşte nesincronizată (untriggered).
sincronizare. Important! semnalul de sincronizare nu trebuie să fie neapărat
chiar semnalul vizualizat, aşa cum a fost în figura 1. Acest lucru este evident
atunci cînd afişăm 2 semnale diferite, de pe cele 2 intrări, pe aceeaşi imagine;
sincronizarea se face cu unul singur dintre ele! În funcţie de sursa de unde se
alege semnalul de sincronizare putem avea:
• Sincronizare internă - se foloseşte pentru sincronizare semnalul de la
intrările osciloscopului, adică:
• CH1 – sursa de sincronizare este luată de pe canalul 1 (TRIG
MENU Æ Source Æ CH1).
• CH2 – sursa de sincronizare este luată de pe canalul 2 (TRIG
MENU Æ Source Æ CH2).
Observaţie: daca cele 2 semnale sînt de frecvenţe diferite, şi care nu
sînt multiple una faţă de alta, în funcţie de canalul ales ca sursă de sincronizare,
numai una din imagini va fi stabilă pe ecran!
• Sincronizare externă – se foloseşte pentru sincronizare semnalul
aplicat la borna externă (TRIG MENU Æ Source Æ Ext sau Ext/5).
• Line – se foloseşte semnalul de la reţeaua de alimentare, de frecvenţă
50 Hz (TRIG MENU Æ Source Æ Line). Acest mod este util mai ales cînd se
măsoară circuite de curent alternativ alimentate de la reţea.
Impedanţa de intrare în osciloscop

Are structura din figura 2:

Ri Ci

a) Imagine nesincronizată b) Imagine sincronizată Figura 2: Impedanţa de intrare în osciloscop

Figura 1 Pentru determinarea rezistenţei şi capacităţii de intrare în osciloscop se

introduce în serie pe intrarea osciloscopului o rezistenţă adiţională. Se formează
Prin urmare, pentru a obţine o imagine sincronizată trebuie să definim ce astfel un filtru trece jos (figura 3), care are caracteristica de transfer (adică
„eveniment” dorim să definească începutul imaginii. Acesta se caracterizează raportul dintre tensiunea de ieşire şi cea de intrare) dată de relaţia (după
printr-un nivel (level), numit şi tensiune de prag, care este valoarea semnalului efectuarea calculelor):
în momentul dorit (0V pentru figura 1b), şi o panta (slope) care poate fi
crescătoare sau descrescătoare (rising sau falling); pe fig. 1b este vorba de pantă 1
crescătoare. Ri ||
U j ωC i Ri
H (ω ) = 2 =
1
= ... = (1)
Observaţie: pe fig. 1, se consideră că momentul de sincronizare este U1 1 Ri + R0 1 + jω (Ri || R0 )C i
extrema stîngă a imaginii. Ne reamintim din lucrarea 1 că la osciloscopul R0 + Ri ||
jω C i
TDS1001 în mod implicit momentul de sincronizare este la mijlocul ecranului,
figurat printr-o mică săgeată verticală afişată deasupra marginii de sus a
imaginii. Poziţia acesteia poate fi reglată din HORIZONTAL POSITION.
 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 2 3 4 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 2

Desfăşurarea lucrării
R0 R0
U1 Ci Ri U2 Ri 1. Studiul unui semnal dreptunghiular.
Se trece osciloscopul pe CH1 MENU Æ Coupling Æ DC. Se trece
generatorul pe semnal dreptunghiular simetric (butonul WAVE pînă apare
simbolul respectiv) avînd amplitudinea vîrf la vîrf Ai, perioada Ti. Să se
Figura 3: Filtrul trece jos Figura 4: Divizor rezistiv calculeze şi să se regleze coeficienţii de deflexie a.î. pe ecran să încapă două
perioade din semnal, iar amplitudinea să fie de două diviziuni.
Pentru frecvenţe joase, capacitatea de intrare se poate neglija, circuitul Nivelul de zero va fi reglat la mijlocul ecranului din VERTICAL
devenind un simplu divizor rezistiv (figura 4) avînd funcţia de transfer POSITION (reamintim că nivelul de zero este indicat de micile săgeţi
orizontale numerotate, din marginea stîngă a ecranului – săgeţile 6 de pe figura
Ri A2 din anexa 1, lab. 1).
H (ω ) = Se modifică de la generator semnalul pentru a-l face nesimetric, cu factor
R0 + Ri
de umplere (duty cycle) de 30%, astfel: folosind tastatura şi tasta SHIFT DUTY
Æ 30 Æ Hz/%. Se observă că valoarea implicită era 50% (simetric). Factorul de
Măsurînd cu ajutorul osciloscopului amplitudinile semnalelor de intrare şi τ
de ieşire se pot determina cele două elemente ale impedanţei de intrare (Ri şi Ci). umplere se defineşte η = , unde τ reprezintă durata impulsului de nivel „1”
T
Astfel, în cazul nostru, pentru semnale sinusoidale de frecvenţă mică, la logic (mare), iar T perioada semnalului (vezi figura 9 a). Să se deseneze
care efectul capacităţii Ci este neglijabil, folosind relaţia precedentă şi notînd Ai, imaginea. Să se măsoare duratele τ şi T numărînd diviziunile Nx pe ecran şi
Ao amplitudinile de la intrare respectiv ieşire, vom avea: calculînd NxCx. Se calculează în funcţie de valorile măsurate şi se notează noua
Ao = Ai
Ri η −η
valoare η1; cît este eroarea relativa ε = 1 (faţă de valoarea exacta η =30%)?
Ri + Ro η
Pentru frecvenţe mari, unde nu se mai poate neglija efectul capacităţii de Se trece în modul AC şi se desenează imaginea obţinută. Cît este componenta
intrare, aplicăm relaţia (1) în modul (căci amplitudinea semnalului este o continuă a semnalului? (Indicaţie: Reamintim că componenta continuă este
mărime reală); vom avea la ieşirea circuitului: egală cu deplasarea care apare pe verticală la comutarea din modul AC în modul
DC).
Ri 1
Ao = Ai
Ri + Ro 1+ω 2
(R0 || Ri )2 C i 2 2. Măsurarea timpului de creştere pentru un semnal dreptunghiular
a) Se generează cu ajutorul generatorului de funcţii un semnal
dreptunghiular avînd frecvenţa 10 kHz . Pentru acest semnal se măsoară timpul
de creştere
tc = t2 − t1 (1)
unde t1, t2 reprezintă momentele la care semnalul ia valorile de 10%, respectiv
90% din valoarea maximă (figura 5 a).
Pentru măsurarea timpului de creştere se procedează în felul următor:
- se reglează amplitudinea de la generator astfel încît semnalul să se
încadreze între limitele imaginare de 0 şi 100% de pe figura 5. Se observă că
acestea corespund la jumătatea celei de a doua diviziuni şi jumătatea celei de-a
şaptea diviziuni de pe verticală – ele nu sînt desenate pe ecran! Acest reglaj
este util deoarece dacă se consideră că acest interval reprezintă un întreg
(100%), nivelurile la care semnalul atinge 10% şi 90% din amplitudinea maximă
corespund unor gradaţii vizibile de pe ecran (a 2-a diviziune de jos şi a 2-a de
sus). La unele osciloscoape analogice, aceste limite sînt desenate pe graticulă cu
 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 2 5 6 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 2

linie punctată. În acest fel sînt uşor de citit momentele t1 şi t2, iar citirea lor se 4. Măsurarea efectului capacităţii de intrare
face cu erori minime. Se păstrează reglajele de la punctul 3: semnalul sinusoidal de test de
- pentru a afişa pe osciloscopul nostru liniile de 0 şi 100% de pe fig. 5 se frecvenţă 300Hz este introdus la osciloscop prin rezistenţa adiţională R0. Se
pot folosi cursorii de tensiune (linii orizontale). Se selectează CURSORS Æ reglează amplitudinea semnalului de la generator astfel încît amplitudinea
Type Voltage şi folosind cele 2 butoane rotative VERTICAL POSITION (sub semnalului vizualizat pe ecran să fie de patru diviziuni.
care s-au aprins LEDuri pentru a indica funcţia alternativă) se plasează cei 2 Se modifică pe rînd frecvenţa generatorului la valorile f1=500Hz,
cursori pe poziţiile specificate. f2=1kHz, f3=5kHz, f4=10kHz, f5=40kHz, şi se măsoară amplitudinea semnalului
- din butonul bazei de timp (SEC/DIV) se detaliază imaginea astfel încît vizualizat pentru fiecare frecvenţă.
frontul semnalului să fie vizualizat ca în figura 5b şi se citesc t1, t2. Cum variază amplitudinea semnalului măsurat? De ce?
Atenţie! fig. 5b este un „zoom” al fig. 5a; frontul care este mărit pe tot
ecranul în fig. 5b este cel din fig. 5a din dreptul săgeţii verticale 3 (din anexa 1, 5. Studiul osciloscopului cu două canale
lab. 1). Întotdeauna, prin reglarea lui Cx , imaginea se „întinde” sau se Pe canalul 1 al osciloscopului se introduce de la generatorul de funcţii un
„strînge” în stînga şi în dreapta acestei săgeţi, care reprezintă momentul de semnal sinusoidal cu frecvenţa 2 kHz şi amplitudinea A=5V. Coeficienţii de
sincronizare. Nu este posibilă detalierea unei părţi oarecare din imagine deflexie pentru canalul 1 se vor alege Cy1=5V/div, iar Cx=100µs/div.
folosind Cx ! Pe canalul 2 al osciloscopului se introduce semnalul obţinut de la ieşirea
TTL a generatorului TTL/CMOS OUTPUT. Se porneşte această ieşire apăsînd
100% 100% SHIFT TTL şi urmărind apariţia indicaţiei TTL pe afişaj.
90% 90% Atenţie! Semnalul de la ieşirea TTL are aceeaşi frecvenţă cu cel de la
ieşirea principală, dar forma sa este numai dreptunghiulară, indiferent de
butonul Wave, iar amplitudinea este fixă.
10% 10% Se va alege coeficientul de deflexie pe verticală pentru canalul 2
0% 0% Cy2=5V/div. Pentru canalele 1 şi 2 se reglează nivelul de zero (Ground) la
τ diviziunea a 2-a de sus, respectiv a 2-a de jos, astfel încît imaginile semnalelor
T
t1 t2 să nu se suprapună. Vizualizarea semnalelor se face în modul DC.
a)Semnalul dreptunghiular b) Detaliu-timpul
t1 de creştere
t2 Se va vizualiza şi desena suma şi diferenţa celor două semnale (MATH
Figura 5: Măsurarea timpului de creştere MENU Æ Operation +/-). Poate fi necesară ajustarea reglajelor de poziţie pe
verticală, pentru a vizualiza această imagine în mod integral (să nu „iasă din
b)Se face aceeaşi măsurătoare folosind cursorii de timp (CURSORS Æ ecran” anumite părţi din imagine).
Type Time). Se deplasează liniile verticale la punctele de intersecţie cu 10 şi Observaţie: Pentru a vizualiza doar suma sau diferenţa semnalelor se
90% şi se măsoară direct diferenţa delta t. elimină cele două semnale de pe ecran (prin apăsarea de două ori a tastei CH1
MENU, respectiv CH2 MENU); se observă că la apăsări succesive ale tastei
3. Măsurarea rezistenţei de intrare respective, imaginea canalului apare şi dispare.
Se măsoară rezistenţa de intrare Ri pentru CH1. Se va utiliza un semnal de
test sinusoidal de frecvenţă joasă (f=300 Hz). Se măsoară cu osciloscopul 6. Studiul surselor pentru semnalul de sincronizare
amplitudinea semnalului de la generator, conectîndu-l la osciloscop mai întîi Se păstrează semnalele şi reglajele de la punctul 5.
direct (U1) , apoi prin înserierea unei rezistenţe R0 cunoscute (U2) - vezi şi figura a) Se selectează sursa de sincronizare să fie canalul 1 (TRIG MENU Æ
4. Evident, dacă cele două amplitudini măsurate sunt respectiv U1 şi U2, din Source Æ CH1) şi modul de lucru AUTO (TRIG MENU Æ Mode Æ Auto).
formula divizorului de tensiune se obţine relaţia (2). Din reglajele VERTICAL POSITION se afişează ambele forme de undă, una
U2 Ri sub alta. Se reglează nivelul de sincronizare (TRIGGER LEVEL) a.î. imaginile
= (2)
U1 Ri + Ro să fie sincronizate. Se scoate cablul conectat la intrarea 1 a osciloscopului. Ce se
Rezistenţa R0 se introduce între cei doi „crocodili” roşii situaţi pe întîmplă cu imaginea de pe canalul 2? Explicaţi.
cablurile de la generator şi osciloscop. Pentru usurinţa măsurătorii, U1 se alege Se reintroduce cablul la intrarea 1 a osciloscopului. Se variază nivelul de
astfel ca valoarea sa de vîrf să ocupe tot ecranul (4 div.). sincronizare (TRIGGER LEVEL). De ce se deplasează stânga-dreapta
imaginile pe ecranul osciloscopului?
 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 2 7 8
b) Se trece sincronizarea pe CH2 (TRIG MENU Æ Source Æ CH2). Se
observă că săgeata din dreapta ecranului, care indică nivelul de trigger, este
poziţionată în dreptul undei de pe CH2. Se scoate din nou cablul conectat la
intrarea 1 a osciloscopului. Ce se întîmplă cu imaginea de pe canalul 2 în acest
caz? Explicaţi diferenţa faţă de ce s-a întîmplat la punctul a.
Rotind şi de data aceasta TRIGGER LEVEL (tot fără a ieşi din limitele
verticale ale semnalului 2) se observă că imaginea nu se mai deplasează stânga-
dreapta. De ce ?
c) Se trece osciloscopul în modul de sincronizare Line (TRIG MENU Æ
Source Æ Line). În acest mod, osciloscopul preia semnalul de sincronizare de
la reţeaua de alimentare de 50Hz. Este imaginea sincronizată?
Se modifică frecvenţa de la generator la valoarea 50 de Hz şi Cx=5ms/div.
Imaginea este stabilă? Se variază fin frecvenţa semnalului până când imaginea
devine stabilă. De ce se stabilizează imaginea? Cît este valoarea exactă a
frecvenţei reţelei de alimentare?
Observaţie: pentru a regla fin frecvenţa, se foloseşte reglajul rotativ de la
generator, şi eventual cele 2 butoane-săgeţi de sub acesta, care determină care
digit de pe afişaj este cel schimbat de către reglajul rotativ; digitul respectiv
clipeşte (vezi şi descrierea generatorului în anexa 2 din lab. 1).
7. Sincronizarea externă
În acest mod, semnalul de sincronizare este luat de la intrarea numită
EXT TRIG, în loc să provină din semnalul de pe CH1 sau CH2. De notat că nu
se poate vizualiza semnalul de la această intrare, ea fiind cuplată doar la circuitul
de sincronizare!
a) Se păstrează semnalele şi reglajele de la punctul 6. Se selectează modul
de sincronizare extern TRIG MENU Æ Source Æ Ext. Este imaginea
sincronizată? De ce?
b) Se mută cablul de pe intrarea 2 a osciloscopului pe intrarea pentru
sincronizare externă EXT TRIG. Este acum imaginea sincronizată? De ce?
c) Se scoate cablul din EXT TRIG, rămînînd cuplat doar cablul de la CH1
(semnalul sinusoidal). Ce alegere trebuie făcută acum în TRIG MENU ->
Source pentru ca imaginea să fie stabilă?
Întrebări pregătitoare pentru laborator
OBS: A se consulta şi platforma primului laborator, împreună cu anexele 1 şi 2!
1. Se vizualizează cu osciloscopul un semnal sinusoidal. Cînd butonul de cuplaj
este trecut de pe poziţia AC pe poziţia DC semnalul sinusoidal se deplasează
pe verticală, în sus cu 2 diviziuni. Cy=1V/div. Să se determine componenta
continuă a semnalului.
2. Un semnal sinusoidal, de amplitudine A = 1V, componentă continuă nulă şi
frecvenţă 1kHz, este aplicat pe intrarea unui osciloscop. Osciloscopul are
Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 2
Cy=0,5V/div, Cx=0,2ms/div, nivelul de prag Up=0,5V şi front negativ
(SLOPE = falling). Să se reprezinte imaginea.
3. Ce se întîmplă cînd se acţionează reglajul ‘Trigger Level’? Explicaţi. Ce
efect are acţionarea butonului ‘Slope’ ?
4. Care este rolul circuitului de sincronizare? Explicaţi pe scurt cum se
realizează sincronizarea osciloscopului.
5. Cum funcţionează osciloscopul în modurile Auto, respectiv Norm?
6. Desenaţi schema de măsură şi explicaţi cum se masoară
rezistenţa/capacitatea de intrare a osciloscopului.
7. La intrările unui osciloscop se aplică 2 semnale sinusoidale de frecvenţe 2 şi
3 kHz. Explicaţi dacă puteţi obţine ambele imagini stabile pe ecran.
8. La ce serveşte intrarea EXT TRIG de pe panoul frontal al osciloscopului ?
Exerciţii
1. Se introduce de la generator un semnal triunghiular avînd amplitudinea
2V şi frecvenţa f=1kHz. Reglajele osciloscopului sînt Cy=0,5V/div, Cx =
0,5ms/div, Up=1V (tensiunea de prag) şi frontul de declanşare este negativ
(SLOPE=”–”). Să se deseneze imaginea care apare pe ecranul osciloscopului.
2. Se introduce de la generator un semnal triunghiular avînd amplitudinea
1V şi frecvenţa f=10kHz. Reglajele osciloscopului sînt Cy=0,5V/div, Cx =
50μs/div, Up=1V (tensiunea de prag) şi frontul de declanşare este negativ
(SLOPE=”–”). Să se deseneze imaginea care apare pe ecranul osciloscopului.
3. La intrarea unui osciloscop avînd Cx=50µs/div, C y=1V/div, Up=2V, Front
= ”–”, se aplică un semnal triunghiular simetric de amplitudine 4V, frecvenţă
5kHz şi componentă continuă nulă. Să se deseneze imaginea care apare pe
ecran.
4. Calculaţi componenta continuă a semnalului din figura 6.
5. Se dă semnalul dreptunghiular din figura 7, vizualizat pe ecranul unui
osciloscop. Reglajele osciloscopului sînt: Cy=2V/div, nivelul de zero este
poziţionat la mijlocul ecranului, comutatorul de cuplaj este pe modul DC.
Calculaţi componenta continuă a semnalului. Desenaţi imaginea obţinută pe
ecranul osciloscopului cînd comutatorul modului de cuplaj este pe poziţia AC.
s(t) [V]
2
7T/4 t [ms]
3T/4 T 2T
-6
Figura 6 Figura 7
6. Se introduce de la generator un semnal sinusoidal avînd amplitudinea 2V
şi frecvenţa f=1kHz. Reglajele sînt Cy=0,5V/div, Cx = 0,5ms/div. Calculaţi
eroarea relativă la măsurarea amplitudinii şi perioadei semnalului. În acest caz
se va considera eroarea absolută de citire pe ecranul osciloscopului, ca fiind de
0,2div (cea mai mică gradaţie de pe ecranul osciloscopului).