U.T. „Gh.

Asachi “ din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii și Tehnologia Informației
Componente şi Circuite Pasive

UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI ŞI A GENERATORULUI DE SEMNAL

A DOUA PARTE
SCOPUL LUCRĂRII : cunoaşterea schemei de principiu a unui osciloscop şi a
modului său de utilizare, precum şi a unor noţiuni despre generatorul de semnal și
utilizarea acestuia.
Se continuӑ învӑțarea utilizӑrii osciloscopului HAMEG HM303 și a generatorului de
funcții HAMEG HM8030 prin efectuarea mӑsurӑtorilor descrise mai jos.

MODUL DE LUCRU
1. MӐSURAREA DEFAZAJULUI DINTRE DOUӐ SEMNALE
1. MӐSURAREA DEFAZAJULUI DINTRE DOUӐ SEMNALE FOLOSIND FUNCȚIA
„DUAL” A OSCILOSCOPULUI
Osciloscopul se seteazӑ pe funcția DUAL (16), CHI/II setat pentru
sincronizare pe CH1.
Se va folosi pentru mӑsurӑtori un montaj experimental pe care este realizatӑ
REȚEAUA WIEN.
Pe montaj este scrisӑ frecvența de rezonanțӑ F0 a rețelei Wien.
Folosind trei cabluri BNC-bananӑ, conectați montajul la aparate conform
Fig.1 și Tabel1.
Sensibilitӑțile CH1 și CH2 setate pe 0,5V/div, reglajul continuu scos din
funcție, Baza de Timp setatӑ pe 50µs/div.
Amplitudinea tensiunii sinusoidale generată de generatorul de semnal:
Ug = Uin = 2Vv v. Setați frecvența generatorului la valoarea F0. Pe ecranul
osciloscopului amplitudinea Ug are 4 diviziuni.
La aceastӑ frecvențӑ cele douӑ semnale trebuie sӑ fie în fazӑ. Dacӑ nu sunt
în fazӑ, reglați frecvența generatorului pânӑ obțineți defazaj ∆φ=0 între semnale.
Relația de fazӑ ∆φ=0 se recunoaște prin faptul cӑ vârfurile pozitive și negative ale
celor douӑ sinusoide sunt riguros pe aceeași verticalӑ, iar trecerile prin zero sunt în
aceleași puncte.
La frecvențӑ F< F0 → ∆φ>0 și pentru F> F0 → ∆φ<0.
Reglați frecvența pentru 4 valori în intervalul F0/10< F0< 10*F0 și mӑsurați
defazajul ∆φ dintre semnalul de pe CH2 fațӑ de cel de pe CH1, conform metodei
descrise în cartea tehnicӑ a HM303 pag. 13 „Phase difference measurement in
DUAL mode”. Notați rezultatele mӑsurӑtorilor.

FRECVENȚA
F1 F2 F0 F3 F4
[kHz]
Uin [V]
U0 [V]
t [s]
t [div]
T [s]
T [div]
∆φ [grade]
∆φ [radiani]

1
 Y1 Y2
Osiloscop Ch1 Z1 Osiloscop Ch2

1 1’ 2

R1 C1
Uin
(Generator) U0
R2 (Iesire)
(Intrare)
C2

1 1’ Z2 2

Fig.1. Structura reţelei Wien

TABEL 1
CONECTAREA APARATELOR LA MONTAJUL EXPERIMENTAL
Borne Aparat
Generator de semnal – firul de semnal
1
(Semnalul de intrare)

Generator de semnal – ecranul cablului

1

Osciloscop CH1 (canalul 1)

1’
Vizualizarea semnalului de intrare - Uin

Osciloscop CH1 (canalul 1)

1’ ecranul cablului

Osciloscop CH2 (canalul 2)

2
Vizualizarea semnalului de iesire – U0

Osciloscop CH2 (canalul 2)

2 ecranul cablului

FRECVENȚA
F1 F2 F0 F3 F4
[kHz]
Uin [V]
U0 [V]
t [s]
t [div]
T [s]
T [div]
∆φ [grade]
∆φ [radiani]

2
 2.MӐSURAREA DEFAZAJULUI DINTRE DOUӐ SEMNALE FOLOSIND FUNCȚIA
„XY” A OSCILOSCOPULUI. METODA FIGURILOR LISSAJOUS
Osciloscopul se seteazӑ pe funcțiile DUAL (16) și XY (26), CHI/II setat
pentru sincronizare pe CH1.
Se regleazӑ frecvența generatorului la valoarea F0 unde ∆φ=0.
Pe ecran trebuie sӑ aparӑ o dreaptӑ, ca în cartea tehnicӑ a HM303 pag. 13
„X-Y Operation”, pentru ∆φ=0.
Reglați frecvența generatorului la aceleași valori ca la mӑsurӑtorile
anterioare și folosind indicațiile din cartea tehnicӑ a HM303 pag. 13 „X-Y
Operation” și pe cele din „ANEXӐ” determinați defazajului ∆φ prin metoda figurilor
Lissajoux.
Centrați în mijlocul ecranului forma de undӑ care apare folosind butoanele de
deplasare a spotului pe X și pe Y.
Notați rezultatele mӑsurӑtorilor în tabelul de mai jos. Faceți comparație cu
valorile defazajului ∆φ obținute prin metoda anterioarӑ, frecvențele la care se
efectueazӑ mӑsurӑtorile fiid aceleași.

FRECVENȚA
F1 F2 F0 F3 F4
[kHz]
A [div]
B [div]
sin ∆φ
∆φ [grade]
∆φ [radiani]
C [div]
D [div]
∆φ [grade]
∆φ [radiani]

3
 ANEXӐ
FRECVENȚA F ȘI DEFAZAJUL (DIFERENȚA DE FAZӐ) ∆φ
DETERMINATE PRIN COMPARAȚIE CU UN MODEL
CUNOSCUT

SEMNALE CARE AU ACEEAȘI FRECVENȚӐ

CAZURI PARTICULARE

FIGURI
LISSAJOUX

0˚ 180˚

∆φ [grade]
CELE DOUӐ SEMNALE AU ACEEAȘI DIMENSIUNE PE ECRAN SAU AU ACEEAȘI
AMPLITUDINE ȘI SENSIBILITӐȚILE CELOR DOUӐ CANALE SUNT EGALE

FIGURI
LISSAJOUX

90˚ 90˚ 90˚

X=Y X>Y X<Y

SENSIBILITӐȚILE CELOR DOUӐ CANALE SUNT EGALE

∆φ [grade]

LEGENDӐ:
X ESTE AMPLITUDINEA SEMNALULUI APLICAT CH1
Y ESTE AMPLITUDINEA SEMNALULUI APLICAT CH2

4
 CAZUL GENERAL

FIGURI
LISSAJOUX

B D
∆φ [grade] * ∆ϕ = ARCSIN * * ∆ϕ = ARCSIN
A C

B D
* ∆ϕ = 1800 − ARCSIN * ∆ϕ = 1800 − ARCSIN
A C

*NU ȘTIM DACӐ SEMNALUL X ESTE DEFAZAT ÎNAINTEA SEMNALULUI Y ATÂT

∆φ [grade] TIMP CÂT SENSUL DE ROTAȚIE PE CERC SAU ELIPSӐ ESTE NECUNOSCUT.
ROTAȚIE ÎN SENSUL ACELOR DE CEAS: SEMNALUL Y ESTE DEFAZAT
ÎNAINTEA SEMNALULUI X.
ROTAȚIE ÎN SENSUL CONTRAR ACELOR DE CEAS: SEMNALUL Y ESTE
DEFAZAT ÎN URMA SEMNALULUI X.

5
 FRECVENȚELE CELOR DOUӐ SEMNALE SUNT DIFERITE, DAR ÎNTR-UN RAPORT DE
NUMERE ÎNTREGI ȘI MICI
ASPECTUL (MODELUL ) FIGURILOR LISSAJOUX DEPINDE ÎN GENERAL DE FRECVENȚELE
SEMNALELOR ȘI DE FAZELE LOR INIȚIALE. CURBELE POT FI DESCHISE SAU ÎNCHISE.
RAPORTUL FRECVENȚELOR CELOR DOUӐ SEMNALE SE GӐSEȘTE UȘOR PRIN
FOLOSIREA METODEI DESCRISE MAI JOS

DESENAȚI O LINIE VERTICALӐ ȘI

UNA ORIZONTALӐ CARE TRAVERSEAZӐ
CURBA.
LINIILE NU TREBUIE SӐ CONȚINӐ
NICI UN PUNCT DE INTERSECȚIE A
RAMURILOR CURBEI ȘI NICI SӐFIE
TANGENTE LA CURBӐ.
NUMӐRAȚI NUMӐRUL PUNCTELOR DE
INTERSECȚIE A LINIEI VERTICALE CU
CURBA. FIE ACEST NUMӐR M.
NUMӐRAȚI NUMӐRUL PUNCTELOR DE
INTERSECȚIE A LINIEI ORIZONTALE CU
CURBA. FIE ACEST NUMӐR N.
FRECVENTASEMNALULUIX M
=
FRECVENTAS EMNALULUIY N
ÎN ACEST EXEMPLU RAPORTUL ESTE
6 3
=
4 2

ÎN ACEST EXEMPLU RAPORTUL ESTE 2/3