INTREPRINDEREA DE APARATE ELECTRONICE DE MASURĂ ȘI INDUSTRIALE

IEMI

CARTE TEHNICA
GENERATOR DE JOASA FRECVENTA
TIP E-0501

REPRODUCERE
2015

1
 CUPRINS

1. GENERALITĂȚI

1.1. Definirea aparatului și posibilitațile de folosire

1.2. Functionarea după schema bloc
1.3. Caracteristici tehnice
1.3.1. Frecvența
1.3.2. Tensiunea sinusoidală
1.3.3. Tensiunea dreptunghiulară
1.3.4. Alimentarea
1.3.5. Domeniul de temperatură
1.3.6. Caracteristici mecanice

2. DESCRIEREA TEHNICĂ

2.1. Funcționarea după schema de principiu

2.1.1. Oscilatorul
2.1.2. Etajul formator de tensiune dreptunghiulară
2.1.3. Etajul de ieșire
2.1.4. Sursa de alimentare

2.2. Aspectul exterior

2.3. Aspectul interior

3. PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE ȘI MODUL DE LUCRU

3.1. Conectarea aparatului la rețeaua de alimentare

3.2. Punerea în funcțiune

4. REGLAJUL APARATULUI

5. DEPANAREA

6. ANEXE :

6.1. Schema de principiu (F – 20169)

6.2. Placa 1 asamblată (F – 20165)
6.3. Placa 2 asamblată (F – 20167)
6.4. Placa 3 asamblată (F – 20168)
6.5. Schema de conexiuni (F – 20172)
6.6. Transformator de rețea (F – 40705)
6.7. Comutator K1 asamblat (F – 40728)
6.8. Comutator K2 asamblat (F – 40729)

2
1. GENERALITAȚI

1.1. Definirea aparatului și posibilitațile sale de folosire.

Generatorul de joasa frecvență E – 0501 este un aparat de laborator care se

utilizează ca sursă de tensiune sinusoidală sau dreptunghiulară pentru încercarea și
masurarea parametrilor circuitelor și aparatelor electronice.
Reglarea frecvenței se face decadic – cu capacitați și fin cu ajutorul unui
potențiometru de precizie.
Obținerea unui semnal sinusoidal stabil în amplitudine și frecvență intr-o
bandă largă, ca și a unui semnal dreptunghiular cu fronturi reduse pot asigura
acestui aparat o gama largă de aplicații de joasa frecvență.

1.2. Funcționarea după schema bloc ( fig 1).

Partea principală a aparatului este un oscilator cu punte Wien, la care

frecvența se reglează fie decadic – prin comutarea unor condensatoare, fie continuu
cu ajutorul unui potențiometru dublu de precizie. Tensiunea sinusoidala obținută se
aplică direct (sau prin intermediul unui etaj formator de tensiune dreptunghiulară)
etajului repetor de ieșire, printu-un potențiometru de reglare a nivelului.
De la etajul de ieșire, tensiunea este transmisă direct la bornele de ieșire – în
cazul tensiunii dreptunghiulare sau, printr-un atenuator decadic cu trei trepte – în
cazul tensiunii sinusoidale.
Partea de alimentare cuprinde un redresor și un stabilizator pe 27,5V protejat
la scurtcircuit.

Fig. 1 – Schema bloc I.

1.3. Caracteristici tehnice.

1.3.1. Frecvența

- domeniu: 1Hz ……1MHz (în 6 game).

- eroare maximă: 5% ± 0,02Hz.
- deriva (freferință = 1MHz)
- pe termen lung: ˂ 10-3 (7 ore)
- pe termen scurt: < 5.10-4 (15 minute)
- la variația nivelului sau a sarcinii: < 5.10-4
- coefficient de temperatură (f = 2MHz): < 5.10-4 °C
3
 1.3.2. Tensiunea sinusoidală

- valoare maximă: 3Vef (in gol)

- impedanță de ieșire: 600 ohmi

- attenuator: - in trepte (1/1; 1/10; 1/100)

- fin (1/15)
- caracteristica de frecvență (2kHz referintă):
- < 5% (10Hz … 100kHz)
- < 10% ( 1Hz … 1MHz)
- distorsiuni:
- < 0,5% (100Hz … 20kHz)
- < 1% (40Hz … 100Hz și 20kHz … 1MHz)
- < 2% (20Hz … 40Hz)

1.3.3. Tensiunea dreptinghiulară

- valoarea maximă: 3,3Vvv (in gol)

- impedanță de ieșire: 50 ohmi
- impedanță de sarcină minima: 600 ohmi
- attenuator fin: 1/15
- durata fronturilor (1MHz): 50ns (sarcină 600 ohmi în paralel cu 15pF)
- distorsiunea palierului (f = 1Hz): < 5%
- raport semnal – pauză: 45/55 … 55/45

1.3.4. Alimentarea

- tensiunea de rețea: 220V ± 10% , 50Hz ± 2Hz

- putere consumată: ≤ 15VA

1.3.5. Domeniul de temperatură: +5 … +40°C

1.3.6. Caracteristici mecanice

- greutate: 4kg
- dimensiuni: 250 X 140 X 250 mm

2. DESCRIEREA TEHNICĂ

2.1 Funcționarea după schema de principiu (F – 20619).

In compunerea aparatului intra următoarele blocuri:

- oscilatorul ……………….…………. Placa 1 (F – 20615)
- etajul formator și etajul de iesire … Placa 2 (F – 20617)
- sursa de alimentare ………………. Placa 3 (F – 20168)
Tensiunea sinusoidală se aplică fie direct, fie prin intermediul etajului formator
de tensiune dreptunghiulară, la etajul repetor de iesire (printr-un potențiometru de
reglare a nivelului).
De la etajul de iesire, tensiunea este transmisă direct la bornele de iesire (în
cazul tensiunii dreptunghiulare) sau printr-un atenuator decadic in trepte (in cazul
tensiunii sinusoidale).

4
 Fig. 2 - Schema bloc II.
Notă: Cifra sutelor de la indicii componentelor reprezintă numarul placii pe care sunt
amplasate

2.1.1. Oscilatorul (Placa 1; F – 20615).

Oscilatorul (de tip RC) se compune din: un amplificator diferential de banda

largă, o punte Wien și un sistem de stabilizare a amplitudinii oscilatiilor. Puntea
Wien, cuprinde:
a) – pe calea de reactive pozitivă selectivă:
R401b ; R18 ; R19 ; R401a ; R1 ; R2 ;
C1 ; C2 ; C5 ; C401, …. C412
Variația frecvenței se realizeaza brut – prin comutarea condensatoarelor , iar
fin – prin R401a, R401b.
b) – pe calea de reacție negativă neselectivă:
R20, ………………. R23.

5
 O diagonală a punții Wien (AB) se leagă la intrarea amplificatorului diferențial
(T2, T3, T4), iar cealaltă diagonală (CD) se conectează între masa și ieșirea
amplificatorului.
Între intrarea A și intrarea (+) a amplificatorului diferențial se conecteaza T 1
pentru asigurarea unei impedanțe de intrare mult mai mari decît cea asigurata de
elementele punții Wien.
Atenuarea circuitului Wien (ramura CAD) este de aproximativ 3, în timp ce
atenuarea ramurii CBD este ceva mai mare, astfel încît predomină reacția pozitivă si
sistemul oscilează. Pentru asigurarea unei oscilații sinuisoidale cu distorsiuni reduse,
atenuarea introdusă de ramura CBD se micșorează pîna ceajunge egală cu cea de
pe circuitul Wien, adică VAB = VBD.
Creșterea tensiunii VBD (micsorarea atenuării) se realizeaza automat cu T6
care readuce in punctul B un semnal de reacție pozitiv, ce mărește semnalul inițial
dintre B și D.
Amplificarea lui T6 (respectiv creșterea lui VBD) depinde de panta:

gm = IC / UT,

(unde UT = 26 mV pentru 20°C, iar IC reprezinta curentul continuu prin T6), Vcc este o
tensiune continuă obținută prin detecția cu ajutorul lui T 5 a semnalului VAD. Cînd
VADare tendința de creștere peste valoarea stabilită, V cc crește; T6 va amplifica mai
mult semnalul cules de pe R 23 ; astfel va crește si semnalul V BD , determinînd in final
oprirea creșterii lui VAD și stabilizarea sa. Implicit, se realizeaza stabilizarea tensiunii
de ieșire VCD. La creșterea tensiunii V BD (respectiv Vcc), atenuarea pe brațul CBD
scade, astfel încît VCD variază mult mai puțin ca V BD, ceea ce asigură un răspuns bun
în frecvență. Tranzistorul T5 lucrează ca un redresor monoalternamță, fiind tăiat în
timpul semialternanței pozitive. Tensiunea V AD, respectiv VCD este stabilită de
raportul dintre R6, R11 și tensiunea de polarizare V cc, necesară lui T6. Pentru
compensarea variației de temperatură a tensiunii V cc (la I0 ; gm constante) pentru T6
se utilizează grupul R28 cu cele 2 termistoare, astfel încît să asigure constanța
tensiunii de ieșire cu temperatura.
Condensatorul C10 asigură filtrajul tensiunii pulsatorii monoalternanță.
Pentru gama de 1Hz … 10Hz se introduce grupul R 12, C8 din următoarele
motive: C8 mărește filtrajul, fiind în paralel cu C18 ; R12 introduce un mic semnal ce
mărește tensiunea alternativă din baza tranzistorului T 6, în scopul obținerii de
distorsiuni reduse la frecvențe joase.
Rezistoarele R19, R1 servesc la egalizarea componentelor rezistive din circuitul
Wien. Condensatorul C5 este necesar pentru reglarea capacității paralel din punte pe
ultima gamă.
L1, C14, R21, C4 servesc la o bună izolare a oscilatorului la frecvențe înalte de
sursa de alimentare.

2.1.2. Etajul formator de tensiune dreptunghiulară (Placa 2; F – 20167).

Cuprinde un tranzistor separator T1, care are rolul de a separa oscilatorul de

trigger și care, la o creștere accidentala a tensiunii sinusoidale ce i se aplica pe bază
se saturează, protejînd de străpungere joncțiunea bază-emitor a lui T 3.
De asemenea, T1 asigură o rezistență de generator redusă (R 5) pentru
atacarea triggerului Schmitt (format din T 2, T3). Simetria impulsurilor se asigură cu R 3
care plasează potențialul continuu al bazei lui T 2 la egală distanță de pragurile de

6
basculare. Amplitudinea impulsurilor dreptunghiulare se reglează cu R 14.
Condensatorul C4 servește la accelerarea basculării. R9 si C2 introduc o creștere a
palierului la 1Hz, care compensează căderea palierului datorită lui C 6, R16, R15 astfrl
încît, în gol, impulsurile dreptunghiulare obținute la borna de ieșire sa aibă o
distorsiune a palierului minimă.

2.1.3. Etajul de ieșire (Placa 2; F – 20167).

Este un repetor format din tranzistoarele T 6 și T7 cuplate în current continuu

cu ajutorul diodelor Zener D1, D2. Această configurație asigură o bună liniaritate a
etajului de ieșire.
Acest repetor dublu este precedat de un repetor simplu T 4, care asigură o
rezistență de generator constantă (R 18) și relative mica pentru etajul format din T 6, T7.
Totodată, T4 permite insumarea semnalului dreptunghiular de 1Hz cu cel de corecție
dat de T5. Tranzistorul T5 compensează căderea palierului impulsurilor
dreptunghiulare de 1HZ datorită lui C8 si rezistenței de sarcină conectate din exterior.

2.1.4. Sursa de alimentare (Placa 3; F – 20168).

Furnizează o tensiune continuă si stabilizată de + 27,5 V.

Ea cuprinde tranzistorul de reglaj – serie (T 1) și amplificatorul de eroare (T 2).
Reglarea tensiunii de 27,5 V ± 0,3 V se face cu rezistența semireglabilă R 6.
Tranzistorul T3, fiind montat ca generator de curent, permite amplificatorului
de eroare T2 să realizeze o amplificare mare și deci un factor bun de stabilizare.
Tranzistorul T4 și rezistența R3 formează un sistem de protecție la scurtcircuit.

2.2. Aspect interior.

Partea electronica este realizată pe 3 plăci de cablaj imprimat, dintre care 2

sînt montate vertical iar cea de a 3-a este montată orizontal într-o cutie metalică cu
rol de ecran.
O parte din rezistențe și condensatoare se află montate direct pe
comutatoarele K1 și K2 și pe întrerupătorul de rețea K3.

2.3. Aspect exterior.

Aparatul are o formă paralelipipedică fiind ușor manevrabil și transportabil. Pe

panoul frontal se află butoanele de reglaj, bornele de ieșire, întrerupătorul de rețea și
becul de control.
Organele de acționare curente sînt:
- comutatorul K1 de game de frecvență (cu 6 poziții)
- disc gradat indicator de frecvență (cu acționare directă sau cu
reducție laterală)
- comutatorul K2 (cu 4 poziții) – pentru semnal dreptunghiular (1 poziție)
sau semnal sinusoidal (3 poziții).
- potențiometrul de reglaj continuu al tensiunii de ieșire.

3. PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE ȘI MODUL DE LUCRU.

3.1. Conectarea aparatului la rețeaua de alimentare.

Se face prin cablul de alimentare care este prevăzut cu fir de masa. În
prealabil se recomandă să se verifice dacă prize este pusă la pămînt.
7
 3.2. Punerea în funcțiune.

După acționarea întrerupătorului de rețea, becul cu neon de pe panoul frontal

trebuie să lumineze. Se fixează frecvența dorită cu ajutorul discului gradat și al
comutatorului de game K1, iar tensiunea de ieșire cu potențiometrul de reglaj
continuu și comutatorul K2. Sarcina se conectează la bornele de ieșire. Borna de jos
este conectată la șasiul aparatului și pusă la pămînt prin cordonul de alimentare.
Aparatul poate funcționa după 1 minut de la pornire. Aparatul nu necesită nici un fel
de întreținere în mod special. În cazul în care, după o perioadă mai îndelungată de
funcționare, butonul reductor al discului capătă un joc mecanic, axul butonului
reductor montat excentric, trebuie deplasat către disc, (după demontarea fundului
aparatului).

4. REGLAJUL APARATULUI.

Reglajul aparatului se face de către fabrică.

5. DEPANAREA.

În cele ce urmează sînt enumerate cîteva defecte posibile și modul de

inlăturare a lor.

Nr.
Defectul
crt.
Becul cu neon stins
1 - Conexiune întreruptă.
Pe una din gamele de
frecvență, aparatul nu
2
funcționează sau semnalul
sinusoidal apare limitat.
Tensiunea dreptunghiulară
lipsește și tensiunea
3
sinusoidală are valoarea
maximă corectă.
Tensiunea sinusoidală este
deformată.
4
Căderea palierului la f= 1Hz
5 pe o sarcină R = 600 ohmi
este mai mare de 5%.
Palierul apare modulat cu
brum la frecvențe joase.
6
Tensiunea sinusoidală
7 apare modulate.
Cauze posibile
- Siguranța arsă.
- Condensatoarele C401 … C412
și C1, C2 (placa 1) întrerupte.
- Comutatorul K2 defect.
- Etaj formator defect.
- Oscilatorul defect (la borna
B3;placa 1 –semnalul e
distorsionat).
- Etajul de ieșire defect (la
borna B3; placa 1 – semnalul
nu e distorsionat).
Condensatorii C6, C7 sau C8
(placa 2) și-au modificat
valoarea.
Sursa stabilizată defectă.
Oscilații parazite în oscillator.
Remedierea
- Se înlocuiește.
- Se verifică lipiturile
condensatoarelor,sau se
înlocuiesc condensatoarele
din gama respective.
- Se verifică comutatorul K2.
- Se verifică etajul formator.
- Se reglează distorsiunile cu
R20 (placa 1).
- Se verifică diodele Zener D1,
D2 (placa 2) ; T6, T7, C6, (placa
2).
- Se reglează R21 (placa 2) sau
se înlocuiesc condensatorii.
- Se verifică diodele redresoare
D1, D2 (placa 3) și
condensatoarele C1, C2, C3
(placa 3).
-Se verifică condensatoarele
C1, C14 (placa 1) și punerea la
masa a aparatului.