Electronică 2 Laborator 1: DIODA SEMICONDUCTOARE

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 2

Diode semiconductoare in aplicatii

1. Scopul lucrării: Caracterizarea unor tipuri de diode care ar necesita o aparatura mai
speciala, prin simulare pe calculator, precum si studiul unor aplicatii importante ale
diodelor, folosind programul TINA de simulare a circuitelor.

2. REDRESOARE
Se aprofundeaza principala aplicatie a diodelor, aceea de obtinere a unor tensiuni
continue din tensiuni de intrare alternative.

2.1. Redresare monoalternanta

Se pune in evidenta dependenta amplitudinii pulsatiilor ΔU suprapuse peste
componenta continua de la iesirea redresorului de 2 factori interdependenti: marimea
curentului de sarcina Is si capacitatea C a condensatorului de iesire al redresorului.

Fenomenul fizic este urmatorul:

Dioda din fig.1 conduce cand tensiunea sinusoidala aplicata la intrare de la VG1 este
mai mare decat tensiunea de pe condensatorul C1 (egala cu tensiunea pe sarcina R1.
Acest lucru se intampla pt un timp scurt in care C1 se incarca cu un puls mare de
current.
Pe durata semialternantei negative a sinusoidei de intrare, dar si pe o parte importanta
a semialternantei pozitive curentul de sarcina Is este furnizat de condensatorul C, nu
de sursa de current alternativ.
Se stie de la cursul de Electronica 1 ca, atunci cand un condensator se descarca pe o
rezistenta, tensiunea pe condensator variaza exponential:

uc(t)=Uo e - t/τ (1)

unde in cazul schemei din fig 1, τ = R1C1

Pantru o valoare data C1 a condensatorului, acesta se descarca cu atat mai mult prin Is,
cu cat acest curent are o valoare mai mare (R1 mai mica, deci τ mai mic). Ca urmare
amplitudinea ΔU a pulsatiilor creste cand Is creste. Pentru a micsora ΔU va trebui deci
sa marim valoarea lui C1 (creste τ), pentru a fi capabil sa furnizeze un curent mare fara
a se descarca mult.
Si invers, la Is constant (R1 const.), ΔU scade daca C1 creste (τ creste), pentru ca
viteza de descarcare exponentiala a condensatorului scade.

Folosind montajul din fig. 1 se prezinta functionarea diodei D1 de tip 1N4001 ca

redresoare monoalternanta in 4 situatii:

[Type here]
Copyright Oltu Orest 2023. A nu se distribui fara acord.
 Electronică 2 Laborator 1: DIODA SEMICONDUCTOARE
2.1.a. C1=1000µF constanta si Is are pe rand 2 valori obtinute prin modificarea
rezistentei de sarcina R1 si anume: R1=100Ω si respectiv R=500 Ω
2.1.b. R1=100Ω =const., deci Is=const., iar C1 variaza: C1=500 µF, respectiv
C1=5000 µF

Fig 1. Redresor monoalternanta

Modul de lucru in TINA

De la generatorul de semnal VG1 se aplica o tensiune alternativa cu frecventa 50Hz si
amplitudinea de 20V. Dioda este de tip 1N4001.
Se vizualizeza cu osciloscopul semnalul pe sarcina R1 si se completeaza Tabelul1

Tabelul1
Marimea Tipul schemei C1-1000 µF Rs=R1=100Ω
mmasurata/calculata ↓ R1=100 Ω R1=500 Ω C1=500µF C1=5000µF
↓
Uscc(V) -
Is(mA) -
ΔU(V) Monoalternanta
Bialternanta
ΔU/ Uscc(%) Monoalternanta
Bialternanta

Curentul Is se calculeaza cu formula simpla:

Is=Uscc/R1 (2)
Observatie: Pentru a masura tensiunea continua pe sarcina Uscc osciloscopul se pune
pe pozitia DC, iar pentru masurarea amplitudinii pulsatiilor pe pozitia AC.

In referat se vor desena la scara:

- Tensiune Us pe rezistenta de sarcina (componenta continua +pulsatii) pentru cazul
C1=5000 µF si R1=100 Ω cu diviziunile de pe abscisa de 5ms/div iar pe ordonata cu
5v/div
-Pulsatiile ΔU pentru acelasi caz, pe un grafic avand pe abscisa timpul cu diviziuni de
5ms iar pe ordonata ΔU cu 0,5V/diviziune

[Type here]
Copyright Oltu Orest 2023. A nu se distribui fara acord.
 Electronică 2 Laborator 1: DIODA SEMICONDUCTOARE

2.2. Redresare dubla alternanta cu punte

Pentru a obtine ambele semialternante cu o valoare pozitiva (redresare bialternanta) se

foloseste o schema care contine 4 diode conectaate intr-un montaj de punte, ca in fig.2

Fig.2 Redresor dubla alternanta

Pe o diagonala a puntii se aplica tensiunea alternativa de la generatorul VG1 iar de pe

a 2-a diagonala se culege tensiunea redresata de iesire care se aplica pe rezistenta de
sarcina R1 in paralel cu care mai este conectat condensatorul C1 si aparatul de masurat
VM1 (osciloscopul).

Aceasta schema are avantajul important ca se obtin pulsatii mult mai mici fata de
redresarea monoalternanta, pentru aceleasi valori ale sarcinii R1 si ale condensatorului
de iesire C1. Valoarea tensiunii continue pe sarcina este putin mai mica fata de cazul
anterior, pentru ca din valoarea de varf a sinusoidei de intrare se scade caderea de
tensiune pe 2 diode (la monoalternanta se scadea caderea de tensiune pe o dioda).

Se fac exact aceleasi masuratori ca si la punctul anterior, iar rezultatele se trec in

Tabelul1.
Se deseneaza formele de unda pentru cazurile specificate la punctul 2.1. cu deosebirea
ca, pe axa timpului 1 diviziune va fi de 2ms in loc de 5ms.
Se compara pulsatiile obtinute cu cele 2 scheme de redresare.

3. Diode in regim de comutatie

In circuitele digitale se folosesc diode speciale care trebuie sa modifice cat mai putin
fronturile impulsurilor care li se aplica, sa comute intr-un timp cat mai scurt din starea
de conductie in starea de blocare. De asemenea se folosesc si diode cu jonctiune
metal-semiconductor (diode Schotky), care pot fi utilizate pe post de comutatoare
pentru ca au o cadere de tensiune mica in conductie; au insa un curent invers relativ
mare fata de diodele cu jonctiune p-n, asa cum se vede in fig.3. Au fost folosite si

[Type here]
Copyright Oltu Orest 2023. A nu se distribui fara acord.
 Electronică 2 Laborator 1: DIODA SEMICONDUCTOARE
pentru prevenirea intrarii in saturatie a tranzistoarelor bipolare la o familie de circuite
digitale (TTL-Schotky).
Diodele redresoare nu pot fi folosite in circuite digitale (de comutatie) datorita
timpilor foarte mari de trecere din starea de conductie in cea de blocare si invers.

Fig.3 Caracteristica Id (Vd) a diodei Schottky comparativ

cu a diodei cu jonctiune pn

In fig. 4 se prezinta montajul cu care se va pune in evidenta comportarea in regim de

comutatie a unei diode de comutatie rapida de tip 1N4148 si a unei diode Schotky de
tip 1N 5821

Fig.4. Diode in regim de comutatie

Se aplica de la generatorul de semnale VG 1 impulsuri simetrice fata de 0 cu
amplitudinea de 1V , factor de umplere 0,5 si frecventa de repetitie conf. Tabelului 3.

Tabelul3
Dioda 1N4148 Dioda 1N5821
f(MHz)→ 1 5 20 1 5 20
tf1 (ns)
tf2 (ns)
Ud1 (V)
Ud2 (V)
[Type here]
Copyright Oltu Orest 2023. A nu se distribui fara acord.
 Electronică 2 Laborator 1: DIODA SEMICONDUCTOARE

Se masoara cu osciloscopul durata fronturilor pozitiv tf1 si respectiv negativ tf2,

amplitudinea impusului pe diode in conductie Ud1 si in blocare Ud2.
Se completeaza Tabelul3
.
In Referat se va desena si forma de unda a impulsurilor vizualizate pentru frecventele
de 1MHz si 20MHz pentru ambele diode.
Se va observa ca pentru dioda Schotky apare o cadere de tensiune masurabila in
blocare, din cauza curentului invers mult mai mare decat la diodele cu jonctiune p-n.
In acelasi timp, la frecventa de 20MHz aceeasi dioda nu mai ajunge la tensiunea
inversa maxima din cauza frontului negativ mai mare decat semiperioada impulsurilor.

4. Intrebări:
1. Care este avantajul redresarii bialternanta cu punte fata de redresarea
monoalternanta ?
2. Cat este diferenta intre valoarea de varf a sinusoidei aplicate redresorului si valoarea
tensiunii maxime a tensiunii pe sarcina in cazul redresarii monoalternanta si respectiv
dubla alternanta.
3. Cand este mai mare amplitudinea ΔU a pulsatiei, cand constanta de timp τ = R1C1
din schemele studiate este mai mare sau cand acesta constanta este mai mica ?
4. De ce in circuitele de impulsuri la frecvente mari se folosesc diode speciale(de
comutatie) si nu diode redresoare. Ce parametru al diodelor de comutatie este mult
diferit fata de cel al diodelor redresoare ?
5. De ce, in cazul diodei Schotky studiate, amplitudinea impulsului negativ (in blocare)
este putin mai mica decat amplitudinea impusului aplicat la intrare (de 1V) ?
6. Cum explicati forma si amplitudinea impusurilor vizualizate pe dioda Schotky la
frecventa de repetitie de 20 MHz ?

[Type here]
Copyright Oltu Orest 2023. A nu se distribui fara acord.