Capitolul 2 CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE

Circuitele Integrate Digitale – denumite de unii autori şi circuite integrate logice sau
circuite integrate discrete - sunt circuite integrate (CI) care acționează asupra unor mărimi
(în special tensiuni) discrete, mărimi care pot lua doar anumite valori specifice. Există două
modalități distincte de reprezentare a unei mărimi măsurabile: analogică şi numerică
(digitală). Mărimile analogice au o variație continuă, pe când cele numerice au o variație
discontinuă, pas cu pas.
Prin excelență, omul este o fiinţă analogică, adică toate informațiile pe care le
percepe din mediul înconjurător sunt continue.Anumite „excese” cum ar fi ceasurile cu
indicație numerică sau vitezometrele numerice ale autoturismelor au pierdut teren în fața
variantelor analogice – ceasul cu ace indicatoare (dar numeric în interior), respectiv
vitezometrul cu ac (dar legat la un calculator numeric). Aceasta deoarece efortul
suplimentar de procesare a mărimii reprezentate numeric este o problemă suplimentară
pentru creierul uman, care poate însă interpreta instantaneu o reprezentare analogică.

Avantajele CID-urilor:

• stabilitate în funcționare (au imunitate foarte mare la perturbații fiind afectate foarte puțin de
zgomote);
• siguranţă în funcționare (funcționează corect chiar dacă anumiți parametri electrici variază);
• exactitate în funcționare (nu au nevoie de puncte de ajustare, circuite de compensare);
• precizia CID-urilor poate fi foarte mare; reprezentând mărimile pe un număr suficient de mare
de biți se pot obține precizii mult mai bune decât în tehnica analogică;
• memorarea informației este simplă, ieftină şi posibilă la capacități de memorare tot mai mari;
• programarea operațiilor;
• proiectarea cu CID-uri este relativ simplă;
• densitatea de integrare a CID-urilor este tot mai mare;
• preţul lor este mic şi în continuă scădere.
Dezavantajul major al CID-urilor: lumea înconjurătoare este, în mare măsură,

2.1 Porți logice elementare

 În Capitolul 1 am prezentat concepte despre funcția logică și formalismul algebric , fără
a expune cum realizăm și cu ce implementăm funcțiile logice .Faptul că funcțiile logice sunt
definite printr-un număr destul de mic de funcții elementare NOT, AND, NAND, OR, NOR,
XOR, NXOR implică realizarea fizică a acestor funcții elementare prin intermediul porților
logice elementare . În categoria porților fundamentale intră poarta ŞI AND, poarta SAU OR şi
inversorul NOT. Porți elementare sunt considerate şi porțile ŞI-NU NAND , SAU-NU NOR,
XOR SAU-EXCLUSIV, SAU-EXCLUSIV NEGAT NXOR şi operatorul neinversor NOT .
Porţile logice sunt cele mai simple circuite integrate digitale, făcând parte din categoria
circuitelor integrate pe scară mică, SSI ( Small Scale Integration), cu mai puţin de 50 de
tranzistoare integrate

1. Poarta ŞI (AND) – implementează funcția ŞI descrisă de relația Y = AB Punctul din

expresia logică ŞI nu trebuie confundat cu semnul înmulțirii – operația aritmetică de înmulțire
şi operația logică ŞI sunt chestiuni diferite. Confuzia poate fi sporită de tabelul de adevăr al
operației ŞI, care este identic cu cel al operației de înmulțire. Poarta ŞI are 2, 3, 4 sau 8 intrări
(notate cu A; B; C; …) şi o ieşire (Y). Ieşirea este pe„1” dacă şi numai dacă toate intrările sunt
pe „1”.

B A Y AB A
Y=A·B
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

2. Poarta SAU (OR) – implementează funcția SAU descrisă de relația Y = A + B (care

se citeşte „y este egal cu A SAU B”). Poarta SAU are 2, 3, 4 sau 8 intrări (notate cu A; B; C; …)
şi o ieşire (Y). Ieşirea este pe „1” dacă cel puțin o intrare este pe „1”.

Comportarea porții SAU, în regim dinamic, este ilustrată în figură:

 3. Inversorul (NOT) – implementează funcția NEGAȚIE descrisă de relația

Are o intrare şi o ieşire Y , iar ieşirea este pe „1” dacă intrarea este pe „0”.

Comportarea inversorului, în regim dinamic, este ilustrată în figură:

Prin combinarea funcţiilor ŞI şi NU se obţine funcţia ŞI-NU (NAND). Implementarea

acesteia este echivalentă cu utilizarea unei porţi ŞI urmată de un inversor. În mod asemănător,
prin combinarea funcţiilor SAU şi NU, se obţine funcţia SAU-NU (NOR). Cele două noi tipuri
de funcţii obţinute sunt complet funcţionale, ceea ce înseamnă că, orice funcţie logică poate fi
implementată numai cu funcţii ŞI-NU, respectiv SAU-NU.
4. Poarta ŞI-NU (NAND) – implementează funcția ŞI-NU. Are 2, 3, 4 sau 8 intrări (notate

cu A; B; C; …) şi o ieşire (Y). Ieşirea este pe „1” dacă cel puțin o intrare este pe „0”.

5. Poarta SAU-NU (NOR) – implementează funcția SAU-NU. Are 2, 3, 4 sau 8 intrări

(notate cu A; B; C; …) şi o ieşire (Y). Ieşirea este pe „1” dacă toate intrările sunt pe „0”.
 Prin implementarea teoremelor lui De Morgen în formele:

se observă că poarta ŞI-NU este echivalentă cu poarta „NU-SAU” (respectiv poarta

SAU-
cu poarta „NU-ŞI”) care operează cu aceleaşi variabile de intrare. Este bineînțeles vorba despre
aceeaşi poartă, cu deosebirea că, în reprezentarea normală este indicat a se folosi porți cu
variabile de intrare active HIGH (porțile din partea stângă), pe când cea echivalentă este
potrivită la semnalele active LOW (porțile din partea dreaptă).

6. Operatorul neinversor (buffer-ul de magistrală, amplificatorul de linie). Are o intrare și o

ieşire (Y). Furnizează la ieşire acelaşi nivel logic pe care îl primeşte la intrare. Deşi din punct de
vedere logic nu îndeplineşte nici o funcție, el se utilizează pentru îmbunătățirea parametrilor
electrici ai semnalului transmis (niveluri logice, fronturi, curentul de ieşire).

7. Poarta SAU-EXCLUSIV (XOR) şi SAU-EXCLUSIV NEGAT

(XNOR). Implementează funcția SAU-EXCLUSIV, respectiv SAU-EXCLUSIV
NEGAT. Au numai două intrări şi o ieşire. Ele pot fi implementate şi cu ajutorul
porților ŞI, SAU şi NU pe baza relațiile de definiție.
 Funcția SAU-EXCLUSIV este adevărată dacă, şi numai dacă, intrările sunt diferite
(poarta SAU- EXCLUSIV se poate utiliza pe post de comparator). Din tabelul de funcționare
se deduce expresia analitică a funcției SAU-EXCLUSIV

Comportarea porții SAU-EXCLUSIV, în regim dinamic, este ilustrată în figură:

Funcția SAU-EXCLUSIV NEGAT este adevărată dacă, şi numai dacă, intrările sunt
identice (poarta SAU-EXCLUSIV NEGAT se poate folosi ca indicator de echivalență).

Din tabelul de funcționare se deduce expresia analitică a funcției SAU-EXCLUSIV

NEGAT:

2.2 Realizarea fizică a circuitelor logice

Porțile logice funcționează pe baza sistemului binar, fiind constituite din elemente
electronice care se pot afla doar în două stări distincte: starea HIGH sau starea LOW.
Sesizarea stării se poate face prin mai multe metode, în funcție de mărimea urmărită (o
tensiune, prezența unui curent, starea unui contact electric, etc).
Astfel se poate vorbi despre o logică de tensiune. Aceasta poate fi:
 de impuls, dacă se urmăreşte detectarea prezenței sau absenței unor
impulsuri;
  de nivel, dacă se urmăreşte detectarea nivelului tensiunii.

Se preferă logica de nivel, care asociază celor două niveluri de tensiune corespunzătoare
stărilor blocat-saturat, stările logice „1” şi „0” .
Logica de nivel poate fi:
 pozitivă – asociază nivelului ridicat de tensiune starea „1”;
 negativă– asociază nivelului ridicat de tensiune starea „0”.

În practică este mai răspândită logica de nivel pozitivă (tehnică de calcul, echipamente
numerice de comandă), dar se utilizează şi logica negativă (portul serial al PC). Se preferă
logica de nivel pozitivă deoarece aceasta se bazează pe tranzistoare npn care au factorul de
amplificare şi frecvența maximă de utilizare mai mari ca ale tranzistoarelor pnp şi, în plus, se
alimentează de la o tensiune pozitivă.

Este foarte dificil de realizat un circuit care să asigure la ieşire niveluri de tensiune
corespunzătoare celor două stări foarte precise şi constante. Din acest motiv se adoptă un
interval de valori admise, garantate de producător . Aceste plaje - Figura 1 apar datorită
variației tensiunii VCE determinată de:

• dispersia tehnologică;

• variația cu temperatura;

• variația semnalului de comandă.

 Figura 1
Impulsurile utilizate în tehnica digitală au următoarele caracteristici:

Pentru caracterizarea lor se definesc trei puncte de referință temporale care

survin la atingerea pragurilor de 10%, 50 % şi 90% din amplitudinea semnalului. Lățimea
impulsului se notează de obicei cu tw , timpul de ridicare cu tr iar timpul de coborâre sau
cădere cu t f , toți indicii provenind de la inițialele din limba engleză (width, rise, fall).
Timpul de ridicare tr, respectiv timpul de coborâre tf se măsoară între pragurile de 10% şi
90% deoarece se doreşte evitarea regiunilor neliniare de racordare între palierul şi frontul
impulsului.
Forma apropiată realitații este prezentată in Figura 2 unde se identifică o supracreștere
pozitivă si negativa , ca parte a unei oscilații amortizate a cărei cauză o reprezintă elementele
reactive din circuit – capacitatea de ieșire a circuitului , suma capacităților intrărilor porților
comandate la ieșire , capacități parazite date de conexiuni .

Figura 2
Diagramele de semnal aferente circuitelor numerice de cele mai multe ori nu reprezintă
valoarea reală a tensiunii în stările 0 şi 1, preferându-se o reprezentare simplificată:
Caracteristice semnalelor periodice sunt:
1
 frecvența f = T t
tw
 factorul de umplere (duty cicle) F=
T
(exprimat si procentual)
2.3 Poarta logică ideală și reală

Pentru caracterizarea porților logice analizăm proprietățile unei porți logice ideale vs.
poartă reală , deoarece realizarea fizică presupune apropierea acesteia de poarta logică ideală .
Acest obiectiv se îndeplinește continuu și permite dezvoltarea ,inovarea continuă și apariția
tehnologiilor noi de ralizare .

O poartă logică “ideală” are proprietăţile următoare:

 se alimentează de la o singură sursă de tensiune (+V) de la care consumă o putere foarte

mică (ideal zero);
În realitate , o poartă prezintă o tensiune de alimentare ce se modifică intr-o anumita
plajă admisibilă care sa păstreze parametrii porții in limitele admisile . Consumul de
putere este caracterizat prin următorii parametri specificaţi în cataloage:
a) tensiunea de alimentare a circuitului logic E C, valorile maximă şi minimă
admise (uneori se folosesc mai multe tensiuni de alimentare);
b) curenţii absorbiţi de circuitul logic când la ieşire se obţine nivelul superior
de tensiune (ICCH), respectiv inferior (ICCL); de asemenea se precizează şi
curentul de ieşire, când ieşirea este legată în scurtcircuit la masă (I OS);
c) puterea medie consumată.
 Consumul de putere Pd (puterea disipata˘) pentru por¸tile unei familii rezulta˘ ca o
suma˘ ˆıntre doua˘ componente una statica˘ Pdcc ¸si una dinamica˘ Pdca, Pd = Pdcc +
Pdca.

1. Consumul de putere ˆın regim static (ˆın c.c.) se define¸ste cu rela¸tia:

ˆın care: ICCH , ICCL - sunt curen¸tii absorbi¸ti de poarta˘ de la sursa˘ ˆın starea H,
respectiv L; VCC - tensiunea de alimentare a por¸tii.

2. Consumul de putere ˆın regim dinamic Pdca (ˆın c.a.). Se prezintă sub două forme :
2.1 Pentru a estima acest consum folosim următoarea schemă simplificată din Figura 3 ,
unde capacitatea echivalentă C este
C = capacitatea internă din circuit + capacitatea conexiunilor + capacitățile de
sarcină.
VCC

RC iC

T
C

RE

Figura 3

Când circuitul comută spre deschidere (din H în L) , capacitatea C se încarcă prin

2
CV CC
intermediul curentului ic la tensiunea VCC și acumulează energia EC = . Rezistența Rc
2
2
CV CC
disipă energia E Rc = . Când circuitul comută spre închidere (din L în H) energia
2
acumulată de capacitatea C se descarca prin rezistențele RC ║ RE .

Astfel , urmare a procesului de comutare energia totală disipată este

 1
EC + E Rc =CV CC, și dacă ținem cont ca f = T , va rezulta că
2

(2)

2.2 A doua forma˘ pentru puterea disipata˘ ˆın regim dinamic apare
datorita˘ scurtcircuita˘rii sursei de alimentare la masa˘ pe durata fronturilor de
comuta¸tie. Pe durata acestor fronturi, caˆnd unele tranzistoare din structura por¸tii
comuta˘ din blocat ˆın conduc¸tie, iar altele din conduc¸tie ˆın blocare, exista˘ un
interval scurt caˆnd toate tranzistoarele conduc , ceea ce duce la scurtcircuitarea sursei
la masa˘ (pe unele trasee putaˆnd exista anumite rezisten¸te), producaˆnd vaˆrfuri de
curent (spike) ˆın linia (VCC ) de alimentare a por¸tii. Apari¸tia acestor vaˆrfuri de
curent pe linia de alimentare poate sa˘ provoace comuta¸tii false la alte por¸ti care se
alimenteaza˘ de la aceea¸si linie. Puterea disipata˘ de scurtcircuit pe poarta˘ depinde
de valoarea de vaˆrf a curentului de scurtcircuit, care este func¸tie de tensiunea de
alimentare VCC , ¸si depinde de frecven¸ta f de apari¸tie
comuta¸tiilor. Se poate exprima puterea disipata˘ de scurtcircuit printr-o relație tot de
aceeași formă ca în relatia () , în care se introduce o capacitate echivalentă de calcul a
cărei valoare nu depășește 20% din valoarea capacității echivalente utilizată pentru
puterea disipată la încărcarea și descărcarea capacităților. Practic, luarea în calcul și a
puterii disipate de scurtcircuit se face prin mărirea valorii capacității din relația . Puterea
disipată de scurtcircuit este cu atât mai mică cu cât semnalele de comandă au fronturi
mai abrupte, adică τf și τr au valori cât mai mici. O regulă practică spune că: durata
fronturilor trebuie să fie cel mult a zecea parte din timpul de propagare (τ r , τf < 10τp),
pentru ca puterea disipată pe poartă să nu o distrugă prin creșterea de temperatură.
Produsul dintre timpul de propagare tW şi puterea medie consumată de poarta logică Pm
reprezintă factorul de calitate al PQ al respectivei porţi logice. Acest parametru exprimă sintetic
proprietăţile unei familii de circuite logice şi el este un factor de merit cu ajutorul căruia se pot
face comparaţii între diversele familii de porţi logice
 cele două nivele logice de la ieşire au valorile LOW = 0 şi HIGH = +V , iar tranziția
H->L si L->H au loc la +V/2 . Tensiunile de intrare cu valori mai mici decât +V/2
corespund nivelului logic de intrare L iar cele cu valori mai mari decât +V/2 corespund
nivelului logic de intrare H
 În realitate , nivelelele de tensiune sunt afectate de fenomene numite zgomot , care
perturbă valoarea nivelelor de tensiune astfel că nivelele logice prezintă game de valori la
intrare și ieșire În Figura 4 se prezintă parte dintr-un circuit digital și cauze ale zgomotului :
cuplaj inductiv si capacitiv cu alt nod, radiație electromagmetică ,

Tensiunea electrică din nodul perturbat este diferită de tensiunea sursei de semnal utile care
comandă nodul; diferenţa dintre aceste tensiuni se numeşte zgomot. Dacă amplitudinea
zgomotului este prea mare atunci este posibil să se producă erori logice la ieşirile porţilor 2 şi 3.
Dacă însă amplitudinea zgomotului este mai mică decât o valoare critică, numită margine de
zgomot, atunci valorile logice de la ieşirile porţilor 2 şi 3 sunt cele corecte; în acest caz porţile 2
şi 3 atenuează puternic zgomotul. În circuitele digitale nu are loc acumularea zgomotului de la
un subcircuit la altul aşa cum se întâmplă în circuitele analogice. Marginea de zgomot pentru o
poartă logică ideală are valoarea: MZ (margine de zgomot eng. noise margin) = +V/2

Figura 4
Proprietăţile definite pentru o poartă logică ideală nu pot fi obţinute pentru circuitele fizice în
nici una dintre tehnologiile de fabricare a circuitelor integrate. Forma generală a caracteristicii
de transfer în tensiune a unei porţi logice reale este desenată în Figura 5. Benzile LOW, HIGH
de la intrare şi de la ieşire se definesc cu ajutorul punctelor A, B, C, D în care panta
caracteristicii de transfer are valoarea +1 sau -1

UIL € [0, UILmax], UIH € [UIHmin, +U]

UOL € [0, UOLmax], VOH € [UOHmin, +U] UOLmax ≤ UILmax și UOHmin ≥ UIHmax

Figura 5
Este de dorit ca banda de incertitudine la intrare [UILmax, UIHmin] să fie cât mai îngustă.
Tensiunile de ieşire UOL şi UOH depind de toleranţele procesului de fabricare, de variaţiile
temperaturii, de variaţiile tensiunii de alimentare şi de “gradul de încărcare” a porţii logice sau
de fanout.
Pentru o poartă reală se definesc două margini de zgomot:
Pentru o poartă reală se definesc două margini de zgomot:

MZL = UILmax - UOLmax , MZH = UOHmin - UIHmin Figura 5

Aceste mărimi sunt în general diferite între ele şi mai mici decât marginea de zgomot a porţii
ideale.
Figura 5

 UOHmin – tesiunea minimă garantată la ieşire corespunzătoare nivelului logic “1”;

 UIHmin – tesiunea minimă admisă la intrare corespunzătoare nivelului logic “1”;
 UILmax – tensiunea maximă admisă la intrare corespunzătoare nivelului logic “0”;
 UOLmax – tensiunea maximă garantată la ieşire corespunzătoare nivelului logic “0”;

UOHmin – tensiunea de ieşire minimă pentru nivel 1(H). Acest parametru da nivelul tensiunii
care mai poate fi recunoscuta cu siguranţă drept variabila 1 la iesirea unui circuit.

UIHmin – tensiunea de intrare minimă pentru nivelul 1(H). Acest parametru da nivelul
tensiunii care mai poate fi recunoscuta cu siguranţă drept variabila 1 de către intrarea unui
circuit.

Între cele doua valori exista condiţia UOHmin > UIHmin

UOLmax – tensiunea de ieşire maximă pentru nivelul 0(L).

Acest parametru precizează nivelul tensiunii care mai poate fi recunoscut cu siguranţă drept
variabila 0 la iesirea unui circuit.

UILmax – tensiunea de intrare maximă pentru nivelul 0(L).

Marginea de zgomot, MZ, reprezintă diferenţa dintre nivelele la iesirea unui circuit şi
intrarea circuitului urmator. Exista o margine de zgomot la nivelul ridicat, MZH şi una la
nivelul coborât, MZL
Prin această diferenţa un zgomot (o variaţie de tensiune suprapusă peste semnal ce
poate fi transmisa sau indusa prin liniile de alimentare sau transmisie) de valoarea
marginii de zgomot nu perturbă functionarea unui sistem realizat cu circuitele familiei.
 Nivele ale curenţilor
Pe lângă nivele de tensiune există si nivele de curent pe care le furnizează sau le
absorb circuitele dintr-o anumita familie. Valorile acestora sunt valori maxime, fie furnizate
fie absorbite în conditiile în care nu exista o degradare a nivelelor de tensiune.
Intre curentii de iesire si cei de intrare trebuie sa existe o corelatie incat sa se asigure
fan-out-ul. Si asta fara degradarea nivelului de la iesire. La randul lor intrarile trebuie sa
absoarba sa furnizeze curenti maximi in conditiile in care pragurile de tensiune la intrare sunt
asigurate
Circulatia curenţilor în circuitele logice integrate pentru toate cele 4 situaţii care au
fost prezentate la nivelele de tensiune se face ca în figurile 7 a, b, c, şi d. Circuitele sunt de tip
buffer si a fost reperezentaă şi sursa de alimentare de tensiune continua cu legăturile la circuit.

Figura 7 Circulaţia curenţilor la CI logice

Pentru nivel de tensiune ridicat poarta este, la ieşire, un circuit care furnizează curent
etajului următor (fig. 7a), iar la intrare un circuit care absoarbe curent din etajul anterior (fig.
7b). Exista deci:

IOHmin – curentul minim furnizat de o ieşire la un nivel de tensiune UOHmax

IIHmax – curentul maxim absorbit de o intrare la acelasi nivel

Pentru nivel de tensiune coborat poarta, la ieşire, absoarbe curent prin etajului următor (fig. 7c),
iar la intrare furnizeaza curent etajului anterior (fig. 7d). Exista deci:
IOLmin – curentul minim absorbit de o ieşire la un nivel de tensiune UOLmax IILmax – curentul maxim
furnizat de o intrare la acelasi nivel.
IILmax – curentul maxim furnizat de o intrare la acelasi nivel.

Altfel spus impedanţa de ieşire trebuie să fie suficient de mică astfel încât curentul
absorbit sau furnizat în exterior de ieşirea porţii să aibă valori mari, fără ca nivelele logice de
ieşire să se modifice , iar impedanţele de intrare au valori foarte mari (ideal infinit), ceea ce
înseamnă că valorile curenţilor de intrare sunt neglijabile.

 nu există nici o restricţie asupra numărului de intrări

În realitate deoarece curenții de intrare și ieșire sunt de valoare finită, numărul porților
comandate este finit

În figura 8 se figurează curentii

a)

b)

Figura 8 Curenții și sensurile curenților la intrarea (a) si ieșirea (b) unei porți
O poarta˘ trebuie sa˘ poata˘ absorbi/genera la ie¸sire un curent mai mare sau
egal cu suma tuturor curen¸tilor necesari genera¸ti/absorbi¸ti de ca˘tre toate intra˘rile
por¸tilor care sunt conectate la acea ie¸sire, dar ˆın acela¸si timp poarta trebuie sa˘
asigure la ie¸sire ¸si nivelurile garantate de tensiune pentru starea H ¸si L. Cu aceste
valori necesare pe o intrare ¸si disponibile pe o ie¸sire se poate determina un factor de
ˆınca˘rcare la ie¸sire (fan-out, output loading factor) ataˆt ˆın starea L, F IL caˆt ¸si
ˆın starea H, F IH conform rela¸tiilor:

Exemplu: Pentru porţi TTL standard FAN - OUT = 10

II I0

STAREA L 1,6 mA 16 mA

STAREA H 40 A 400 A
Tabelul 8

 tranziţia tensiunii de ieşire între valorile 0 şi +V se face instantaneu şi aproape simultan

cu tranziţia tensiunii de intrare care a generat-o (timpii de tranziţie tr, tf şi timpul de
propagare tp au valoarea 0)

În realitate , timpul de propagare, t p, reprezintă un parametru care caracterizează sintetic viteza

de comutare a circuitului logic. Definirea timpului de propagare se face cu
 Figura 9 Definirea timpului de propagare

unde tpHL, tpLH au semnificaţia precizată în figura 9 În unele cataloage, viteza de comutare a unei
familii de circuite logice se caracterizează prin frecvenţa maximă de tact, definită ca frecvenţa
maximă cu care poate fi comandat transferul informaţiei între două registre, printr-un număr dat
(3-5) de niveluri logice .

2.4 Familii de circuite logice digitale

Circuitele logice sunt realizate din tranzistoare, diode şi rezistoare sub formă de circuite
integrate. Practic, se utilizează tehnologia circuitelor semiconductoare integrate care presupune
înglobarea, într-o singură capsulă, a mai multor porţi. Se utilizează termenul de integrare pe
scară mică SSI (Engleză: Small Scale Integration) atunci când numărul de porţi pe capsulă este
mic (de obicei sub12). Pentru un număr de porţi pe capsulă până la 100 se utilizează termenul
de integrare pe scară medie MSI (Engleză: Medium Scale Integration ), pentru circuite logice
cu 100 până la 1000 de porţi pe capsulă se foloseşte denumirea de Integrare pe scară largă LSI
(Engleză: Large Scale Integration), iar pentru un număr de mii de porţi pe capsulă, se foloseşte
termenul de Integrare pe scară foarte largă VLSI (Engleză: Very Large Scale Integration).

Porţile tip TTL

Prima familie de porţi integrate, încă utilizată, care a reprezentat un succes tehnologic a
fost familia numită TTL (Engleză: Transistor – Transistor Logic, Română: Logică tip
tranzistor-tranzistor). Numărul de porţi pe capsulă specific acestei tehologii este mic, de obicei
între 2 şi 100. Familia TTL este una dintre cele mai populare familii; logica TTL asigură
realizarea unor circuite destul de complexe pe un acelaşi cip (Engl: chip; bucată mică de
semiconductor pe care se formează simultan componentele unui circuit integrat).

Porţile tip MOS

Porţile tip metal oxid siliciu (Engleză: metal oxide silicon) au înlocuit porţile TTL în multe
situaţii practice şi sunt utilizate în circuitele integrate pe scară foarte largă datorită consumului
de putere mult mai mic.
Un tranzistor MOS are trei “terminale”, terminalul sursă (Engleză: source), terminalul drenă
(Engleză: drain), şi terminalul poartă (Engleză: gate). Se pot utiliza atât tranzistoare cu canal n
cât şi tranzistoare cu canal p.
Avantaje ale tranzistoarelor MOS
 Cu ajutorul tranzistoarelor MOS, care înlocuiesc tranzistoarele bipolare, se poate obţine
o densitate mare de integrare.
 Timpii de comutare pot fi îmbunătăţiţi prin utilizarea CMOS (COMPLEMENTARY
MOS ), tehnologie în care sunt utilizate ambele tipuri de tranzistoare MOS
 Integratele CMOS au înglobată şi o reţea de protecţie contra descărcărilor electrostatice
care pot apărea între două terminale ale circuitului, pentru a se împiedica străpungerea
oxidului de poartă al tranzistoarelor pentru descărcări electrostatice de până la 1kV.
 Toate circuitele MOS vor fi introduse în ambalaje antistatice şi conductive. Stocarea sau
transportul vor fi făcute în ambalajele livrate de fabricant sau cu terminalele "cufundate"
în materiale spongioase conductive.
 Este recomandată legarea la masă a tuturor echipamentelor de manipulare. Suprafeţele
de lucru utilizate trebuie să fie conductive. Cei care lucrează cu circuite CMOS vor
purta la încheietura mâinii un fir conductiv înseriat cu o rezistenţă de 1 M, conectat la
masă.

Avantajele utilizării CI tip CMOS faţă de circuitele integrate TTL sunt:

• Problemele termice practic nu există (decât dacă circuitele CMOS lucrează la frecvenţe
apropiate de frecvenţa lor maximă şi la tensiuni de alimentare mai mari de 10V );
 decuplarea sursei de alimentare a circuitelor CMOS presupune utilizarea unui singur
condensator pe placă ( în cazul circuitelor TTL fiind necesară decuplarea la alimentarea
fiecărui circuit);

 pentru circuitele CMOS, deoarece curenţii de alimentare sunt foarte mici, nu sunt
necesare precauţii speciale (ca în cazul circuitelor TTL ), legate de lungimea şi grosimea
traseelor;

 tensiunea de alimentare nu mai are valori atât de restrictive, ca în cazul circuitelor TTL.

 marginea de zgomot este de 1,5V, faţă de 0,4V la circuitele TTL;

 consumul de putere este redus;

 viteza de lucru este mare.

 la nivel de sistem, schemele realizate cu circuitele CMOS sunt mai ieftine.

 Seria Seria 74HCT/
Seria 74LS/
Seria / Seria 4000/ 74HC/
CMOS de mare
Tehnologia TTL Schottky de
CMOS CMOS de viteză compatibil cu
mică putere
mare viteză TTL

Alimentarea 3 - 15V 2 - 6V 5V ±0.5V 5V ±0.25V

Impedanță de valori mari.
Intrările neutilizate se vor
conecta la +Vss sau 0V.În
Intrări
mod normal intrările nu pot fi
comandate satisfăcător de
ieșiri 74LS.
Impedanțe foarte
Intrările neconectate
mari. Intrările
preiau valoarea 1
neutilizate se vor
(HIGH). Pentru a le
conecta la +Vss or
menține în 0 logic ele
0V. Sunt
trebuie să furnizeze
compatibile cu ieșiri
1mA la ieșire.
74LS (TTL).

O ieșire poate
comanda până la O ieșire poate comanda până la O ieșire poate
50 intrări CMOS, 50 intrări CMOS, 74HC sau comanda până la 10
Fan-out
74HC sau 74HCT, 74HCT, însă doar 10 intrări intrări 74LS sau 50
însă doar o intrare 74LS. intrări 74HCT.
74LS.

Frecvență
≈ 1MHz ≈ 25MHz ≈ 25MHz ≈ 35MHz
maximă

Consum de
putere
≈ µW ≈ µW ≈ µW ≈ mW
al
integratului

Tabelul Performanțe ale seriilor 4000 și 74xx00

Tabelul Caracteristicile CI din seria 74xx

CI din seria 74XX Număr de porți ale CI Tipul porții de bază Numărul de intrări pe
 poartă
7430 1 NAND 8
7420 2 NAND 4
7421 2 AND 4
7410 3 NAND 3
7411 3 AND 3
7412 3 NAND cu ieșiri open 3
collector
7427 3 NOR 3
7400 4 NAND 2
7402 4 NOR 2
7403 4 NAND cu ieșiri open 2
collector
7408 4 AND 2
7409 4 AND cu ieșiri open 2
collector
7432 4 OR 2
7486 4 XOR 2
74132 4 NAND cu intrări 2
Trigger Schmitt
Tabelul Grupe si familii de circuite digitale
Grupa Familia
TTL (standard)
LPTTL (de mică putere)
HTTL (rapidă)
Circuite bipolare STTL (Schottky standard)
LPSTTL (Schottky de mică putere)
TSL (logica cu trei stări)
HLL (logica cu nivele mari)
ECL (logica cuplată prin emitor)
I2L (logica integrată de injecţie)
PMOS (MOS cu canal P)
Circuite MOS NMOS (MOS cu canal N)
CMOS/Si (MOS complementar)
CMOS/SOS (MOS pe safir)