Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Ioan Slavici Timişoara

Facultatea de Inginerie

Electronică Digitală
Anul 1

Titular: prof. dr. ing. Mircea POPA

1
Electronică Digitală

Curs 1

2
Electronică Digitală
 Conţinut:
 Introducere
 Reprezentarea analogică și cea digitală
 Algebra booleană
 Circuite logice
 Reprezentarea și implementarea circuitelor logice
 Analiză și sinteză
 Implementarea unei funcții logice plecând de la tabelul de adevăr
 Evaluarea ieșirii unui circuit logic
 Minimizarea funcțiilor logice
 Circuite logice combinaționale
 Codificatoare, decodificatoare
 Multiplexoare, demultiplexoare
 Comparatoare
 Circuite logice secvențiale
 Bistabile
 Bistabile asincrone
 Bistabile sincrone
 Registre
 Registre seriale
 Registre paralele
 Numărătoare
 Numărătoare asincrone
 Numărătoare sincrone
 Aplicaţii

3
Electronică Digitală
 Obiectivele disciplinei:
 cunoaşterea suportului matematic pentru
electronica digitală precum și a instrumentelor
principale pentru analiza și sinteza circuitelor
logice;
 cunoașterea caracteristicilor de bază ale
circuitelor logice;
 cunoașterea funcționării principalelor tipuri de
circuite logice;
 dobândirea de cunoştinţe în vederea proiectării
unor circuite digitale complexe pentru rezolvarea
unor aplicații.

4
Electronică Digitală

1. Introducere
1.1. Reprezentarea analogică și cea digitală
 Toate fenomenele din jurul nostru sunt măsurate prin cantități care
au valori; valorile pot fi reprezentate analogic sau digital;
 Reprezentarea analogică este dată de valori care se află într-un
domeniu continuu; ex.: un microfon, un amplificator audio etc.
 Un sistem analogic procesează cantități fizice reprezentate în formă analogică;
 Stabilitatea și acuratețea mărimilor fizice este greu de obținut și păstrat;
 Reprezentarea digitală este dată de valori care nu se modifică
continuu, proporțional cu cantitatea, ci în pași, discret; ex.: un ceas;
 Un sistem digital procesează cantități fizice reprezentate în formă digitală; pașii se
numesc digiți; dacă sistemul de numerație este cel binar, atunci pașii se numesc
biți (bit = binary digit);
 Principala diferență: reprezentarea digitală este continuă,
reprezentarea digitală este în pași;

5
Electronică Digitală
 Avantajele reprezentării digitale:

 Sistemele digitale sunt mai ușor de proiectat și realizat; la circuitele analogice


contează valorile exacte ale curenților și tensiunilor pe când la cele digitale
contează păstrarea valorilor în anumite domenii;
 Memorarea informației este simplă: există circuite cu 2 stări stabile care constituie
circuite de bază pentru memorare; există fenomene fizice în care se pot separa 2
stări stabile (magnetizarea);
 Acuratețea și precizia sunt mai mari la circuitele digitale; la circuitele analogice
precizia este limitată pentru că tensiunile și curenții au valori care depind de
zgomote și toleranțe pe când la circuite digitale se poate obține precizie mare prin
simpla adăugare de circuite;
 Circuitele digitale sunt mai puțin afectate de zgomote pentru că valorile exacte ale
tensiunilor și curenților nu sunt importante, contează doar păstrarea lor în anumite
limite;
 Gradul de integrare este mai mare la circuitele digitale față de cele analogice;
există anumite componente folosite în circuite analogice (capacități, rezistențe de
precizie, inductanțe) care ocupă spațiu mare într-un circuit integrat;

6
Electronică Digitală
 Principala limitare a reprezentării digitale: lumea reală este, în
principal, analogică; reprezentarea multor fenomene fizice este
analogică (temperatură, presiune, umiditate etc.);
 Soluția: sistem hibrid, în care au loc 3 operații:
 Conversia intrărilor analogice în formă digitală;
 Prelucrarea informației digitale;
 Conversia rezultatelor digitale în formă analogică;
 Ex.: sistem de reglare a temperaturii:
Temp.
Măsurare Conversie A-D Prelucrare digitală
analogic analogic digital

Conversie D-A Bloc de comandă Comandă reglare temp.


digital analogic

 Alt ex.: memorarea audio: sunetele sunt convertite în formă digitală, sunt
memorate (pe CD ...) și apoi, la redare, sunt reconvertite analogic;
 Concluzia: viitorul este digital!

7
Electronică Digitală

1.2. Algebra booleană


 Instrumentul matematic folosit la proiectarea sistemelor digitale;
 Elaborată în 1854 de George Boole; folosită începând cu 1938;
 Caracteristici:
 Constantele și variabilele au doar 2 valori: 0 și 1;
 O variabilă booleană poate lua, la momente de timp diferite, valoarea 0 sau 1;
 0 și 1 sunt nivele logice; într-un circuit digital, unui nivel logic îi corespinde un
domeniu de tensiune ( de ex.: 0 logic → 0 – 0,8 V; 1 logic: → 2 – 5 V);
 Algebra booleană exprimă relațiile între intrările și ieșirile unui circuit logic:
 Intrările sunt variabile logice ale căror nivele logice determină nivelele logice ale ieșirilor;
 Variabilele logice se reprezintă prin simboluri (litere sau grupe de litere);
 În algebra booleană nu există valori fracționare, rădăcini, logaritmi; există doar 3
operații (operatori) de bază: ȘI, SAU, NU;
 Operațiile asupra variabilelor logice se numesc operații logice iar circuitele care le
implementează se numesc circuite logice;
 Variabilele logice pot fi reunite cu ajutorul operatorilor și rezultă o expresie logică;
dacă valoarea unei expresii logice o atribuim unei alte variabile obținem o funcție
logică;

8
Electronică Digitală
 Funcția logică:
 Este reprezentarea matematică a unei operații logice;
 Poate fi reprezentată prin o relație matematică sau prin tabela de adevăr;
 Tabela de adevăr:
 O modalitate de descriere a felului în care ieșirea sau ieșirile unui circuit logic
depind de nivelele logice prezentate la intrările circuitului;
 Este alcătuită din toate combinațiile posibile ale intrărilor împreună cu valorile
corespunzătoare ale ieșirii sau ieșirilor:
 Nr. de linii: nr. de combinații posibile ale intrărilor (la n variabile binare avem 2ⁿ
combinații);
 Nr. de coloane: nr. de variabile de intrare plus variabila sau variabilele de ieșire;
 DEFINIȚIE: Algebra booleană este o mulțime a elementelor S =
{0,1}, o mulțime a operatorilor de bază {·, +, /} și un număr de relații
fundamentale;
 Relațiile logice se obțin prin combinații ale operatorilor de bază și
prin prelucrarea acestor combinații cu relații fundamentale; relațiile
fundamentale pot fi combinate pentru a obține relații complexe;

9
Electronică Digitală
 Operatorii fundamentali (de bază) sunt: ȘI, SAU, NU:
 A și B sunt intrări, X este ieșire:
Operator Relație Tabel de adevăr Observații
ȘI X=A· B A B X Ieșirea este pe 1 dacă
ambele intrări sunt pe
0 0 0
1.
0 1 0
1 0 0
1 1 1
SAU X=A+B A B X Ieșirea este pe 1 dacă
cel puțin o intrare este
0 0 0
pe 1.
0 1 1
1 0 1
1 1 1
NU X = /A A X Ieșirea este negata
(opusul) intrării.
0 1
1 0

10
Electronică Digitală
 Relațiile fundamentale (teoreme):
Nume Formă cu ȘI Formă cu SAU
Legea identității 1·A=A 0+A=A
Legea elementului neutru 0·A=0 1+A= 1
Legea idempotenței A·A=A A+A=A
Legea elementului de negație //A = A
Legea comutativității A· B=B·A A+B=B+A
Legea asociativității (A · B) · C = A · (B · C) (A + B) + C = A + (B + C)
Legea distributivității A + B · C = (A + B) · (A + C) A · (B + C) = A · B + A · C
Legea absorbției A · (A + B) = A A+A· B=A
Legile lui De Morgan /(A · B) = /A + /B /(A + B) = /A · /B
 Demonstrație: cu relații sau cu tabela de adevăr; ex.: A + A · B = A
A + A · B aplicând legea identității = A · 1 + A · B aplicând legea distributivității =
A · (1 + B) aplicând legea elementului neutru = A · 1 aplicând legea identității = A.

11
Proiectarea cu Microprocesoare

1.3. Circuite logice (digitale)


 Au nivele de tensiune la intrare și ieșire corespunzătoare celor 2
nivele logice: 0 și 1:
 Celor 2 nivele logice le corespund domenii de tensiune în funcție de tehnologie;
de ex. TTL:
 La intrare: 0 logic → 0 – 0,8 V; 1 logic: → 2 – 5 V;
 La ieșire: 0 logic → 0 – 0,4 V; 1 logic: → 2,4 – 5 V;
 Tensiunile de la intrările și ieșirile unui circuit logic se numesc și semnale logice
(digitale);
 Pentru studiul circuitelor logice se folosește o reprezentare în timp a
funcționării lor, numită diagramă de timp; ex.
V
4V

0 t1 t2 t3 t4 t5 t6 t
 La momentul t1 semnalul face o tranziție de la 0,2 V la 4 V, la momentul t2
semnalul revine la 0 logic, semnalul este pe 1 logic între momentele t3 și t4 etc.

12
Proiectarea cu Microprocesoare
 Circuitele logice pot fi realizate în diferite tehnologii:
 Electromecanică: ex.:
Circuit NU
A X (bec)
X

Circuit ȘI
A B X (bec)
X

Circuit SAU A

X (bec)
X
B

 Electronică: cu relee, cu tuburi, cu circuite semiconductoare;

13
Proiectarea cu Microprocesoare
 Primul calculator electronic digital: ENIAC (1940):
 Aprox. 18000 tuburi echivalentul a 18000 circuite logice de bază;
 33 m lungime, 3 m înălțime, 1 m lățime;
 Circuitele semiconductoare:
 Dioda: 1950, circuitul integrat: 1960;
 În funcție de tehnologia de realizare au fost delimitate familii de circuite logice;
 O familie de circuite logice este un grup de diferite circuite integrate care au
caracteristici ale intrărilor, ieșirilor și circuitelor interne comune dar care realizează
diferite funcții logice;
 Circuitele din aceeași familie pot fi interconectate direct;
 Circuitele din familii diferite pot fi legate împreună, direct, sau nu; există
posibilitatea ca tensiunile de alimentare să fie diferite, domeniile de tensiune
corespunzătoare nivelelor logice să difere etc.
 Tehnologiile (familiile) cele mai răspândite în cazul circuitelor logice:
 TTL: multe circuite integrate, consum mediu, viteză medie, rezistență mare la perturbații;
există subfamilii cu diverse caracteristici; mai rapide dar care consumă mai mult, mai
lente dar care consumă mai puțin etc.
 CMOS: cele mai răspândite, consum mai mic, mai sensibile la perturbații, grad de
integrare f. mare (microprocesoare, microcontrolere, memorii, circuite specializate etc.).

14
Proiectarea cu Microprocesoare
 Circuitele logice de bază se numesc porți:
Funcția circuitului Reprezentare clasică Reprezentare alternativă

ȘI

SAU

NU

ȘI-NU

SAU-NU

SAU-EXCLUSIV

15

S-ar putea să vă placă și