Electronică digitală

Curs 3
Elemente de algebra booleana

Dr. ing. Kiss Istvan

istvan.kiss@umfst.ro
 Conținut curs
• 1. Introducere în lumea digitală. De ce Electronica digitală?. Digital/Analogic, Discret/Continuu. Limbaje de
descriere hardware (HDL-Hardware Description Languages). Bibliografie. Introduction into the digital
world. Why digital electronics? digital / analogue, discrete / continuous. Hardware Description Languages
(HDL). References.
• 2. Suportul logic al Electronicii Digitale (ED). Reprezentarea numerelor. Sisteme de numeraţie. Coduri
binare. Aritmetica binară. Algebra booleană. Minimizarea funcţilor logice. Logical support of Digital
Electronics (ED). Representation of numbers. Numeration systems. Binary codes. Binary arithmetic.
Boolean algebra. Minimizing logic functions.
• 3. Porţi logice fundamentale. Analiza şi sinteza circuitelor logice combinaţionale cu porţi logice.
Fundamental logical gates. Analysis and synthesis of logic circuits combined with logic gates.
• 4. CLC. Prezentarea unor circuite logice combinaţionale: I. Decodificatoare/Codificatoare.
Multiplexoare/Demultiplexoare. Implementarea funcţiilor logice cu decodificatoare şi multiplexoare.
Aplicații. Presenting some combinational logic circuits: I. Decoder/ Encoder. Multiplexer/ Demultiplexer.
Implementation of logic functions with decoders and multiplexers. Applications.
• 5. CLC. Prezentarea unor circuite logice combinaţionale: II. Sumatorul. Comparatorul. Convertoare de cod.
Aplicații. Presenting some combinational logic circuits: II. Adder. Comparator. Code converters.
Applications.
• 6. CLS. Circuite logice secvenţiale. Generalităţi. Parametrii dinamici specifici CLS sincrone. Circuite
basculante bistabile: R-S asincron, J-K asincron, R-S sincron, D sincron, J-K sincron, T-sincron, J-K sincron –
stăpân – sclav (Master – Slave).
• 7. Numărătoare cu bistabile. Numărătoare de 4 biţi asincrone. Numărătoare de 4 biţi sincrone.
Numărătoare reversibile, presetabile. Divizoare de frecvență cu numărătoare.
• 8. Registre de deplasare. Generatoare de secvenţă.
• 9. Recapitularea noțiunilor studiate. Rezolvarea unor probleme similare cu cele de la examen. Discuții
legate de aplicații cu circuite logice combinaționale/secvențiale.
 Conținut seminar
• 1. Reprezentarea numerelor în sisteme de calcul digitale Representation
of numbers in digital computing systems. Coduri binare. Binary codes.
• 2. Aritmetica binară. Binary arithmetic. Logica binară. Binary logic.
• 3. Porţi logice Logical gates. Algebra Booleană Boolean algebra.
Reprezentarea funcţiilor cu forme standard. Representation of functions
with standard shapes.
• 4. Diagrame Karnaugh Karnaugh diagram. Analiza circuitelor logice
combinaţionale. Analysis of combinational logic circuits. Sinteza
circuitelor logice combinaţionale. Synthesis of combinational logic
circuits. Codificator/Decodificator. Encoder / Decoder.
Multiplexor/Demultiplexor. Multiplexer / Demultiplexer.
• 5. Rezolvare de probleme cu: Sumatorul. Comparatorul. Convertoare de
cod. Adder. Comparator. Code converters.
• 6. Rezolvare de probleme cu Circuite logice secvenţiale. Generalităţi.
Parametrii dinamici specifici CLS sincrone. Circuite basculante bistabile.
• 7. Rezolvare de probleme cu Numărătoare cu bistabile. Numărătoare de
4 biţi asincrone. Numărătoare de 4 biţi sincrone.
• 8. Aplicații cu Registre de deplasare. Generatoare de secvenţă.
Cuprins
• 1. Definitii. Istoric.
• 2. Operatori logici si logigrame
• 3. Functii logice. Definitie.
• 4. Functii logice elementare
• 5. Porti logice elementare
• 6. Postulatele algebrei booleene
• 7. Teoremele algebrei booleene
• Exercitiu
• 8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Exercitiu + Exercitii pentru seminar
• 9. Minimizarea functiilor logice
• Exemple + Exercitii!!!
1. Definitii. Istoric. A B C A B C

• algebra booleana –> algebra circuitelor digitale

• Algebra booleana sau algebra logica este o metoda simbolica care permite studiul relatiilor
logice.
• Denumirea sa a fost data in onoarea matematicianului englez George Boole (1815-1864),
care prin lucrarea The Laws of Thought, publicata in 1844, a pus bazele acestei algebra.
• In concluzie, algebra booleana (logica) este o metoda simbolica pentru tratarea functiilor
logicii formale.
• Claude Shannon (1916-2001), in 1938, a utilizat-o prima data pentru analiza circuitelor de
comutatie. Circuitele de comutare transfera, prelucreaza si pastreaza date numerice sau
nenumerice in sistemele de calcul.
• Algebra logica este o parte a logicii matematice = stiinta care utilizeaza metode matematice
pentru solutionarea problemelor de logica.
• Multi ani algebra booleana a fost considerate ca o simpla curiozitate matematica, fara a i se
gasi o utilizare intr-un anumit domeniu al stiintelor applicative. Dupa aproape un secul, odata
cu aparitia calculatoarelor numerice, ea a revenit in actualizate.
1. Definitii. Istoric. A B C

• Algebra logica opereaza cu propozitii care pot fi “adevarate” sau “false”. Unei
propozitii adevarate i se atribuie valoarea “1” logic, iar unei propozitii false i se
atribuie valoarea “0” logic.
• O propozitie nu poate fi simultan adevarata sau falsa. Doua propozitii sunt
echivalente daca simultan ele sunt adevarate sau false.
• Din punctul de vedere formal, algebra booleana, ca orice sistem matematic
deductive poate fi definite printr-o
• multime a elementelor S={0,1},
 
• multime a operatorilor elementari { SI , SAU , NU },
• si un numar de postulate si teoreme.
A  0, daca A  1
A  1, daca A  0
1. Definitii. Istoric. A B C

• Variabilele logice sunt reunite cu ajutorul operatorilor pentru a forma expresii logice.
• Daca valoarea unei expresii logice o atribuim unei alte variabile obtinem o functie logica.
Funcţiile logice sunt acele funcţii asociate sistemelor numerice (CLC) care exprimă
dependenţa ieşirilor de intrări.
• Orice functie logica poate fi exprimata cu ajutorul celor trei operatori care alcatuiesc
multimea operatorilor din definitia algebrei booleene (operatori funcdamentali).
• Valorile unei functii logice pot fi reprezentate sub forma tabelara (tabele de adevar), prin
care se prezinta valorile functiei in raport cu toate combinatiile posibile ale valorilor
variabilelor fata de care este definite functia.
• Modul de actiune al unei functii logice poate fi materializata cu ajutorul circuitelor logice.
Pentru o intelegere mai clara a acestui mod de actiune se vor prezenta realizari folosind
circuite cu contacte, urmand ca solutiile electronice sa fie introduse ulterior.
• Inainte sa continuam cu postulatele si teoremele algebrei booleene, vezi in continuare cu
mare ATENTIE operatori logici, functiile logice elementare si porti logice aferente ...
2. Operatori logici si logigrame
• Operatorii NOT, AND, si OR sunt
operatori fundamentali, cu ajutorul lor
se poate descrie orice functie logica.
3. Functii logice. Definitie.
• Exprimă dependenţa ieşirilor de intrări
• Fie f o functie booleana atasata unui circuit logic combinational
• f descrie modul in care este făcută atribuirea valorilor logice 0 sau 1
unei variabile dependente (de ieşire) la combinaţiile 0 sau 1 ale unor
variabilele logice independente (de intrare) x1, x2, ..., xn.

f : B n  B , y  f ( x1 , x2 ,..., xn )

• daca marimile de intrare sunt cuprinse intr-un vector Boolean X  B n

f : Bn  B , y  f ( X )
3. Functii logice.
• Functii logice de o singura variabila

• Functii logice de doua variabile

• Funcţii logice de mai multe variabile

• Cazul general
4. Functii logice elementare.
4. Functii logice elementare.
4. Functii logice elementare.
4. Functii logice elementare.
5. Porti logice elementare
• Portile logice sunt dispositive electronice numerice cu ajutorul carora
sunt implementate functiile logice.
• O poarta logica este un amplificatory special care accepta si
genereaza semnale de tensiune corespunzatoare starilor logice 0 si 1.
• O poarta logica este defapt un circuit combinational.
• Modul de actiune al unei functii logice poate fi materializata cu
ajutorul circuitelor logice. Pentru o intelegere mai clara a acestui mod
de actiune se vor prezenta realizari folosind circuite cu contacte,
urmand ca solutiile electronice sa fie introduse ulterior.
5. Porti logice elementare
• Pentru o prezentare usoara definim urmatoarele conventii:

• 1. Poarta logica NU (NOT)

5. Porti logice elementare
• 2. Poarta logica SAU (OR)

• 3. Poarta logica SI (AND)

5. Porti logice elementare
• 4. Poarta logica SAU-NU, SAU-NEGAT (NOR)

• Se poate obtine prin combinarea unei porti SAU cu o poarta NU:

5. Porti logice elementare
• 5. Poarta logica SI-NU, SI-NEGAT (NAND)

• Se poate obtine prin combinarea unei porti SI cu o poarta NU:

5. Porti logice elementare
• 6. Poarta logica SAU-EXCLUSIV (XOR)
5. Porti logice
elementare
• Recapitulare...
5. Porti logice elementare
• De remarcat: portile pot fi si cu mai multe intrari, ex.: 3...
• ...
6. Postulatele algebrei booleene
• Postulate = axiome
• POSTULÁT, postulate, s. n. Adevăr fundamental care apare ca evident și care nu
are nevoie să fie demonstrat;
• AXIÓMĂ, axiome, s. f. 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație, fiind
evident prin el însuși.
 6. Postulatele algebrei booleene
• Totusi, chiar daca nu necesita demonstratie,
noi ma putea sa le verificam:
• 1. Asociativitatea
• se verifica cu ajutorul tabelelor de adevar
• 2. Legea comutativitatii
• aceasta lege rezulta din simetria tabelelor
de adevar ce defines functiile elementare
SI si SAU
• 3. Legea distributivitatii
• aceasta lege poate fi verificata formand
tabelul de adevar pentru toate
combinatiile posibile ale variabilelor A, B
si C, verificand apoi identitatea
coloanelor pentru cei doi membri ai
identitatii. De exemplu, pentru:
 6. Postulatele algebrei booleene
• Totusi, chiar daca nu necesita demonstratie, noi ma putea sa le verificam:
• 4. Element neutru/identitate
• exista un element de identitate in raport cu operatorul SI si un element de
identitate in raport cu operatorul SAU,
• rezulta din tabelele de adevar care defines functiile SI si SAU.
• 5. Complementul
• pentru fiecare element A B exista un element A  B denumit complement,
astfel ca: A  A  0
A A 1
• se verifica prin tabelele de adevar ale functiilor SI si SAU.

Observati principiul dualitatii:

egalitatile raman valabile chiar si daca se înlocuiesc
reciproc, peste tot, 0 cu 1 şi • cu +.
7. Teoremele algebrei booleene
• TEORÉMĂ, teoreme, s. f. (Mat.) Propoziție al cărei adevăr se stabilește prin demonstrație.

Se verifica cu
ajutorul tabelelor de
adevar!

Obs.: Teoremele se
verifica cu ajutorul
postulatelor!!! vezi
exemplul de mai sus!
7. Teoremele algebrei booleene
• Verificare teorema lui De Morgan

• Concluzie: Relatiile fundamentale sunt utilizate pentru verificarea unor identitati logice, dar
mai ales pentru simplificarea functiilor logice, adica transformarea unei functii logice de la
forma initiala la o exprimare mai simpla, a carei realizare fizica prin circuite electronice este mai
economica!!!
• Vezi exemplu pe urmatorul slide 
7. Teoremele algebrei booleene
• Exemplu: simplificare functie logica
• Fie o functie logica L de trei variabile A, B si C definite prin tabelul de adevar alaturat.
• Observand acest table se constata ca functia L are valoarea logica 1, ori de cate ori produsul logic dintre
valorile variabilelor A, B si C pe unul din randurile 1, 3, 5, 6 sau 7 are valoarea logica 1, astfel putem
nota relatia urmatoare:
L  A  B C  A  B C  A B C  A B C  A B C
nr. A B C L
1 0 0 0 1
2 0 0 1 0
3 0 1 0 1
4 0 1 1 0
5 1 0 0 1
6 1 0 1 1
7 1 1 0 1
8 1 1 1 0
7. Teoremele algebrei booleene
• Exemplu: simplificare functie logica
• !!!Se observa diferenta dintre cele doua circuite logice!!!

nr. A B C L
1 0 0 0 1
2 0 0 1 0
3 0 1 0 1
4 0 1 1 0
5 1 0 0 1
6 1 0 1 1
7 1 1 0 1
8 1 1 1 0
8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Forma canonica S (forma canonica conjunctiva - FCC)
• produsul unor termeni S, pentru care functia are valoarea logica 0.
• Forma canonica P (forma canonica disjunctiva - FCD)
• suma unor termeni P, pentru care functia are valoarea logica 1.

• 1. Forma canonica S (forma canonica conjunctiva - FCC)

• s – maxtermeni de ex.:

• 2. Forma canonica P (forma canonica disjunctiva - FCD)

• p - mintermeni
8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Modul de definire mintermen / maxtermen din table de adevar:
8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Modul de definire mintermen / maxtermen din table de adevar:
8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Exercitiu / exemplu de calcul:
• Fie L iesirea functiei logice de trei variabile prezentata in tabelul de mai jos
• obs.: ultimele doua coloane contin maxtermenii, respectiv mintermenii
• Sa se demonstreze egalitatea intre forma P si forma S, si sa se simplifice L !!!
8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Exercitiu / exemplu de calcul:
• 1. determinam forma P
• 2. scriem inversul lui L conform tabelului
• 3. din inversul inversului lui L
determinam forma S, care trebuie sa
rezulte conform valorilor 0 din coloana L
din tabel.
• 4. simplificare, vezi slide urmator...
 8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Exercitiu / exemplu de calcul:
• 1. determinam forma P
• 2. scriem inversul lui L conform tabelului
• 3. din inversul inversului lui L determinam forma S, care trebuie sa rezulte conform
valorilor 0 din coloana L din tabel.
 8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Exercitiu / exemplu de calcul:
• 4. simplificare...
 8. Formele canonice ale functiilor booleene
• Alte exercitii:
• Sa se determine formele canonice si sa se simplifice prin metoda algebrica
urmatoarele functii logice reprezentate prin tabele de adevar!
9. Minimizarea functiilor logice
• A. Minimizare algebrica (analitica)
9. Minimizarea functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame Karnaugh
• Diagrama Karnaugh este un careu de formă pătratică sau dreptunghiulară
conţinând 2N căsuţe, N fiind numărul variabilelor de intrare.
• Fiecare căsuţă corespunde unei singure combinaţii posibile de formă ŞI a
variabilelor de intrare.
• Atât pe orizontală cât şi pe verticală, două căsuţe adiacente diferă între ele doar
prin valoarea logică a unei singure variabile din combinaţiile corespunzătoare lor.
• În fiecare căsuţă se va înscrie cifra 1 sau 0 după cum combinaţia corespunzătoare
ei are ca rezultat 1 logic sau 0 logic.
• Expresia minimizată a variabilei de ieşire poate fi obţinută din diagrama
Karnaugh prin gruparea şi încercuirea căsuţelor adiacente care conţin variabila
binară 1.
• Gruparea se poate face în perechi de două, patru sau opt căsuţe.
• Trebuie menţionat faptul că se consideră adiacente şi pătratele de la extremităţile unei
linii sau unei coloane.
• Se elimina variabilele care apar in grupare si in valoare adevarata si negata
9. Minimizarea functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame Karnaugh – posibilitati de grupare
 9. Minimizarea
functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame
Karnaugh – posibilitati de
grupare

https://github.com/tasnim007/K-Map-Solver----Java-Project
9. Minimizarea functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame Karnaugh

• Restul casutelor se pot complete cu 0.

9. Minimizarea functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame Karnaugh
9. Minimizarea functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame Karnaugh
9. Minimizarea functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame Karnaugh
9. Minimizarea functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame Karnaugh – alt exemplu...
9. Minimizarea functiilor logice
• B. Minimizare cu diagrame Karnaugh
9. Minimizarea functiilor logice
• Exercitii pentru seminar:
• 1. Deduceti expresia functiei logice
9. Minimizarea functiilor logice
• Exercitii pentru seminar:
• 2. Simplificati urmatoarele functii utilizand teoremele algebrei booleene
9. Minimizarea functiilor logice
• Exercitii pentru seminar:
• 2. Simplificati urmatoarele functii utilizand metoda diagramei Karnaugh

• cum procedam cand lipseste o variabila???

• d. sa se minimizeze:
f  A  B  D  A B C  D  A B C  D
rezolvare : f  A  B  D  (C  C )  A  B  C  D  A  B  C  D  ...