Laborator 1

Aplicația 1 :

Ce valoare trebuie să aibă intrările circuitului de mai jos pentru a obține

pe ieșirea acestuia valoarea 1

Rezolvare : 1 (sus) și 0 (jos)

Aplicația 2 :

Ce combinație de intrare va face ca circuitul următor sa producă la ieșire

valoarea 1?

Rezolvare : 1 (sus) , 0 (la mijloc) și 1 (jos)

Aplicația 3 :

Determinați ieșirea fiecăruia dintre următoarele circuite, considerând că

intrarea de sus este în 1 și intrarea de jos este în 0

Rezolvare : Circuitul a) are ieșirea 0 iar circuitul b) are ieșirea 0

Aplicația 4 :

Pentru fiecare dintre circuitele de mai jos, identificați combinația de

intrări care produc ieșirea 1

Rezolvare : pentru circuitul a) avem combinația 0 (sus) și 1 ( jos), pentru

circuitul b) avem combinația 0 (sus) și 1 (jos) sau 1 (sus) si 0 (jos) . ambele sunt
simetrice.
Aplicația 5 :

Ce valori logice trebuie să aibă intrările circuitului de mai jos pentru a

obține pe ieșirea sa valoarea logică 1?

Rezolvare :

Pe intrările de sus avem 1 (sus) și 1 (jos). Pe intrările de jos avem 1 (sus)

și 0 (jos)

Tabel de adevăr

[ ]
 Aplicația 6 :

Ce valori logice trebuie să aibă circuitul de mai jos pentru a obține pe

ieșirea sa valoarea logică 1? Dar 0? Tip de circuit este (secvențial /
combinațional) ?

Rezolvare :

Pentru a obține la ieșire 1 trebuie să avem pe intrarea de sus 1 iar pe

intrarea de jos 0. Pentru a obține 0 la ieșire trebuie să avem pe intarea de sus 0
iar pe intrarea de jos 1. Iar tipul de circuit este unul secvențial cu memorie.
Aplicația 7 :

Considerăm că valorile inițiale ale intrărilor circuitului de mai jos sunt 0

a) Ce valoare se va găsi pe ieșirea Q a circuitului din figură, atunci când

intrarea CLK are valoarea 1, iar R=0, S=1?
b) Ce se întâmplă dacă CLK trece în 0 și apoi R=1, S=1

Rezolvare : a) pe ieșirea Q se găsește valoarea 1

Este un circuit cu memorie pentru că ieșirea lui depinde de ieșirea anterioară.

Deci la b) o să avem ̅ (0)
 Laborator 3
Bitul de paritate

Când avem de calculat bitul de paritate pară al unui cuvând, număram

câți de 1 avem, iar dacă numărul e par atunci bitul de paritate e 0. Cand avem un
număr impar mai adăugăm un 1 în fața iar bitul de paritate devine par, bitul de
paritate devine 1.

Când avem de calculat un de paritate impară al unui cuvând, număram câți de 1

avem, iar dacă numărul e impar atunci avem bitul de paritate 0. Când avem un
număr par mai adăugăm un 1 și bitul de parietate devine impar.

Distanța Hamming

Distanța Hamming este redată de numărul de poziții a-le căror simboluri

corespunzătoare sunt diferite.

ex 4.1 : 1010101010110001 distanța este de 3

1110100010010001
Reprezentarea datelor in sistemul de numeratie binar

Reprezentarea datelor in sistemul de numeratie binar. Pentru trecerea

unui număr întreg pozitiv din sistemul de numeraţie zecimal în cel binar se
foloseşte următorul algoritm:

1. se împarte valoarea la 2 şi se memorează restul împărţirii;

2. atât timp cât rezultatul împărţirii este diferit de zero, se continuă

împărţirea lui la 2 memorându-se restul;

3. când s-a obţinut rezultatul egal cu zero, reprezentarea în binar a valorii

iniţiale constă din resturile împărţirilor afişate în ordinea inversă obţinerii.
Reprezentarea numerelor în sistemul de numeraţie hexazecimal.
Este o metodă de codificare a valorilor numerice folosind 16 simboluri: -
cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 având aceeaşi semnificaţie ca la sistemul zecimal; -
simbolurile A,B,C,D,E,F echivalente cu valorile 10, 11 12, 13, 14, 15 din
sistemul de numeraţie zecimal. Mai jos sunt prezentate reprezentările în
hexazecimal şi binar a numerelor de la 1 la 16 din sistemul de numeraţie
zecimal:
Reprezentarea in complement fata de 1 si complement fata de 2

Codul invers (complement faţă de 1) Pentru numerele negative, bitul de

semn este 1, ceilalţi n-1 biţi servind pentru reprezentarea valorii absolute negate
a numărului. Negarea se realizează la nivel de bit: biţii 0 devin 1 şi biţii 1 devin
0.
 Codul complementar (complement faţă de 2) Pentru reprezentarea
numerelor negative se aplică următoarea regulă de complementare: se reprezintă
numărul în valoare absolută, apoi se inversează bit cu bit, inclusiv bitul de semn
(care devine 1) şi se adună 1 la rezultatul obţinut. Deci, complementul faţă de 2
se obţine din complementul faţă de 1, la care se adaugă 1.
Checksum (suma de control)
Emițătorul calculează suma de control (checksum):

1. Se împarte mesajul intr-un număr de k blocuri având n biți in fiecare

bloc;

2. Se însumează toate blocurile k.

3. Daca exista transport se adaugă acesta la suma.

4. Se calculează complementul fata de 1 al sumei = checksum

Receptorul primește toate blocurile de date;

1. însumează toate blocurile si blocul pentru suma de control (checksum);

daca exista transport se adaugă acesta la suma.

2. daca rezultatul este format numai din simboluri 1 accepta mesajul, daca
nu îl respinge.